9.EXERCITAREA PUTERII LA NIVEL MONDIAL IN 10.

EXERCITAREA PUTERII LA NIVEL MONDIAL IN

PERIOADA 1945-1969- PERIOADA 1945-1969-
BLOCADA BERLINULUI. PROCLAMAREA R.P. CHINEZE.
Decizia lui Stalin de a bloca reconstrucţia Germaniei rămâne Republica Populară Chineză a fost proclamată la 01
una istorică. Concret, ruşii au octombrie 1949 însă administraţia
început să se amestece în traficul comercial către Berlinul de americană nu va recunoaşte China Comunistă. Washingtonul
Vest, iar începând cu 24 iunie avea să se răzgândească în anul
1948 au interzis orice trafic. 1972. În această situaţie MAO (conducătorul Chinei la
Preşedintele Truman al SUA nu şi-a asumat riscul declanşării acea dată) se va îndrepta către
unui nou război fiind şi într- Moscova pentru a obţine finanţarea necesară transformării
un an electoral şi a luat decizia de a forma un nou pod aerian Chinei. Va rezulta o înţelegere cu
deasupra Berlinului. Deşi la început plusuri şi minusuri.
această decizie a fost privită cu scepticism, s-a dovedit a fi o MAO a obţinut suma de 300 de milioane de dolari credite
decizie deosebit de inspirată şi a comerciale pe 5 ani însă cu
funcţionat un an (mai 1948- iunie 1949), iar punctul maxim dobânzi considerabile. A desfiinţat privilegiile Rusiei în
înregistra un trafic de 13.000 de porturile din Manciuria precum şi la
tone/zi. Practic această decizie a schimbat destinul politic al lui calea ferată din acea zonă şi în plus Stalin i-a oferit principalul
Truman care va câştiga un nou său spion pe care-l avea în biroul
mandat de preşedinte al Statelor Unite, iar pentru europeni era politic al Partidului Comunist Chinez. Cu alte cuvinte,
cel ce putea să alunge de la uşă MAO nu a reuşit să obţină bomba
pericolul sovietic. atomică (principalul său obiectiv) şi a fost obligat să accepte
Mai mult decât atât în aprilie 1949 se va forma Organizaţia înfiinţarea de societăţi mixte.
Tratatului Atlanticului de Nord
(N.A.T.O.).
 11. EXERCITAREA PUTERII LA NIVEL 12. EXERCITAREA PUTERII LA NIVEL MONDIAL IN
MONDIAL IN PERIOADA 1945-1969- PERIOADA 1945-1969-
NATIONAL SECURITY COUNCIL 68. RAZBOIUL DIN COREEA.
Principalul rezultat al acestui război fără învingători constă în
Preşedintele Harry S. Truman a însărcinat Consiliul General faptul că a dat startul unei
să realizeze o reevaluare curse nebune a înarmării care treptat s-a dovedit că a afectat
a politicii americane în contextul războiului rece. A într-o mai mare măsură Uniunea
rezultat un scenariu apocaliptic Rusia Sovietică şi a contribuit în mod semnificativ la căderea
potrivit acestui document datorită publicităţii abia în 1970 comunismului.
urma să-şi impună puterea sa Coreea s-a aflat sub dominaţie japoneză din anul 1905
absolută, iar America în consecinţă era nevoită era nevoită să până în anul 1945 când această
contractezee această tentativă prin dominaţie a fost înlăturată de ruşi şi de americani, coreenii
construcţia unei politici şi a unui sistem economic viabil primind instruire militară şi de la
pretutindeni în “lumea liberă”. unii şi de la ceilalţi. În anul 1948 s-au format guverne separate
Altfel spus trebuiau realizate alianţe puternice pretudindeni iar americanii şi-au retras trupele,
în lume sub conducere preşedintele Harry S. Truman considerând că apărarea Coreei
americană indiferent care ar fi fost costurile. Atâta timp cât nu este esenţială. Războiul civil
ruşii nu puteau fi obligat să facă a fost inevitabil, Kim Ir-Sen (conducătorul Coreei de Nord) a
 invadat Sudul înainte ca dictatorul
vreo concesie accentul se centra pe creşterea puterii militare Sygman Rhe să-şi poată aduna forţele pentru a ataca Nordul. O
ceea ce însemna un efort financiar astfel de situaţie venea cum nu
considerabil. O astfel de opţiune avea să nu fie deloc pe planul se poate mai bine pentru noua politică a presedintelui Truman.
americanului de rând care peste Altfel spus era momentul ca America să iasă la rampă, ceea ce
noapte avea să plătească taxe şi impozite mai mari. s-a şi întâmplat. Consiliul de
Securitate al Natiunilor Unite la presiunea americanilor şi în
contextul în care ruşii hotărâseră
să părăsească lucrările în semn de protest pentru
nerecunoaşterea Chinei Comuniste a votat
pentru intervenţia în Coreea.
Americanii erau convinşi că Rusia (Uniunea Sovietică) nu va
interveni pentru că nu-şi dorea
cu siguranţă declanşarea unui nou război mondial. S-a dovedit
a fi o estimare corectă însă numai
până la un punct.
Mao Tze Dun şi liderii chinezi erau tot mai convinşi că
americanii după ce vor învingepe
comunişti în Coreea se vor îndrepta spre China.
Asta l-a determinat pe conducătorul chinez să
ţină trupele de “voluntari” (prima tranşă a fost 200.000 de
oameni- octombrie 1950) recucerirea
Seulului se va realiza abia la începutul anului 1951. Chiar dacă
americanii făceau faţă acestor
noi coordonate ale războiului, acesta devenea din ce în ce mai
popular în SUA. E adevărat că
atâta timp cât ruşii nu interveneau direct, devenea tot mai clar
că America n-ar avea cum să
piardă acest război. Stalin a furnizat echipament militar Chinei
însă la un preţ exorbitant şi pe
de altă parte nu a asigurat aşa cum promisese protecţie aeriană.
Această politică de risc redus a liderului sovietic se
datora faptului că era convins că
americanii nu pot să câştige acest război cu mijloace
convenţionale. Mai mult decât atât reţeaua
de spionaj sovietică îi certificase faptul că preşedintele Truman
luase decizia să nu folosească
bomba atomică.
Războiul trena, ceea ce conducea implacabil spre începerea
negocierilor, ceea ce s-a şi
întâmplat, negocierile au fost începute de Harry S. Truman şi
au fost continuate începând din
anul 1953 şi ulterior finalizate de noul preşedinte de la Casa
Albă Dwight David Eisenhower.
În fapt sfârşitul acestui război a însemnat începutul
reconstruirii celor două Corei. Altfel
spus un război fără victorie care nu a făcut nimic altceva decât
să crească propastia între cele
două poluri. Va începe o cursă fără precedent a înarmărilor, iar
Rusia înconjurată de state pro-
americane (Turcia, Grecia) trebuie să aloce fonduri din ce în ce
mai mari în loc să se concentreze
pe reconstrucţia, pe dezvoltarea ţării. Schimbările de la
vârf dintre două superputeri vor
influenţa semnificativ dinamica războiului rece.