frunza

1. ohreea este:

b) anexă foliară cu aspect de

cornet

2. Dintre caracteristicile frunzei fac

parte:

d) monosimetria

3. Numim frunze conate, cele care:

b) sunt dispuse opus

4. Plierea frunzelor după nervurile

secundare este caracteristică

tipului de prefoliație:

a) plicată

5. În cazul mezofilului bifacial:

d) parenchimul asimilator este

diferențiat în țesut palisadic sub

epiderma superioară și lacunos

deasupra epidermei inferioare

6. * După durata de viață, întâlnim

frunze:

a) căzătoare
b) holociclice

7. *Frunzele decusate sunt:

c) dispuse opus

8. *Anizofilia reprezintă:

a) un tip de dispunere a frunzelor

pe tulpină

9. *Limbul fistulos este:

b) cilindric

c) gol la interior

10 *Dintre frunzele care îndeplinesc

alte funcții (în afara fotosintezei,

respirației și transpirației) fac

parte:

a) tunicile la ceapă

b) cele cu rol de susținere a plantei

11. În cazul frunzelor compuse,

segmentele individuale sunt

numite

alcătuit din mai multe segmente individuale,

numite foliole, în cazul frunzelor compuse

12. La grâu, frunza răsucită spre

interior, cu aspect de cornet, are o

prefoliație de tip:

convolută – frunza are aspect de cornet fiind

răsucită spre interior (ex. grâu)

13. Formațiunile pereche aflate la

baza limbului la plantele din

familia Poaceae sunt:

ligula – formațiune membranoasă, aflată între limb

și teacă, întâlnită la frunza plantelor din Poaceae.

14. Frunzele cu rol important în

clasificarea plantelor

se numesc:

frunze cotiledonare

15. Țesuturile externe ale pețiolului

sunt despărțite de ramură în

momentul căderii frunzei printr-

un

Fomarea unui suber la baza pețiolului în urma

activității unui felogen monopleuric.

Țesutul nou produs se unește cu suberul existent

la nivelul lăstarului și separă

pețiolul la nivelul țesuturilor exterioare, până la

fasciculul conducător

16. *În dezvoltarea ontogenetică a

plantelor se pot întâlni

următoarele categorii de frunze:

c) cele cotiledonare

d) nomofilele

17. *Filodiile și le la mazăre

sunt structuri foliare:

b) asimilatoare

18. *După formă, limbul poate fi:

a) eliptic

b) obovat

19. *Din lista de mai jos selectați

tipurile de frunze cu incizii mari:

a) palmat-lobată

c) penat-sectată

20. *Termenii nervațiune paralelă

descriu:

a) marginea limbului

c) dispunerea paralelă a nervurilor

egale între ele

Radacina

1. La nodurile bazale ale tulpinilor, pe

tulpini subterane sau pe frunze se

formează rădăcini:

b) embrionare

2. Caliptra este zona rădăcinii unde

are loc:

b) protecția vârfului de creștere

3. Arborii din zona de mangrove sunt

susținuți de rădăcini:

c) proptitoare

4. În parenchimul cortical celulele pot

fi:

c) cu funcție meristematică

e) cu cloroplaste

5. Statoliții sunt întâlniți:

c) în celulele caliptrei

6. * În cazul rădăcinilor tuberizate:

a) se pot îngroșa fie axul principal, fie

ramificațiile laterale

7. *Perii absorbanți:

a) lipsesc la plantele de apă

c) provin din celulele rizodermei

8. * Simbioza cu diferite

microorganisme a dus la apariția

rădăcinilor:

b) cu bacteriorize

9. *Rădăcina pivotantă prezintă:

b) radăcina principală cu aspect de

pivot

dezvoltate

10. *La stolonii de căpșun radăcinile:

b) se formează opus frunzelor

11. Bifurcarea repetată a apexului

rădăcinii este caracteristică

ramificării de tip:

Ramificarea dichotomică

12. Zona activă a rădăcinii, cu rol în

absobția apei și sărurilor minerale

este:Rădăcini aeriene – caracteristice speciilor

epifite

(care trăiesc pe scoarța altor specii vegetale) și

lianelor din zona tropicală. Nu formează peri

absorbanți și prezintă un țesut parenchimatic

spongios, cu rol în absorbția apei din atmosferă,
numit velamen; unele pot realiza fotosinteza având
în structură țesuturi asimilatoare.Rizoderma –
formată din celule cu pereți subțiri, adaptate
pentru absorbția apei din

sol;

13. Rădăcinile care trag în adâncime

bulbii se numesc

Rădăcinile formate pe alte organe ale plantei -

rizomi, bulbi, stoloni, tulpini aeriene, frunze, care

au

originea în meristemele organelor respective se

numesc

rădăcini adventive

14. Intrarea în activitate a cambiului și

felogenului conduce la formarea

Structura primară a rădăcinii se poate menține

toată viața plantei (ex. monocotiledonate)

sau rădăcinile pot crește în grosime ca urmare a

intrării în activitate a meristemelor secundare

– cambiul și felogenul, generatoare ale structurii

secundare.

15. Țesutul parenchimatic spongios cu

rol în absorbția apei din atmosferă,

întâlnit la plantele epifite este numit

un țesut parenchimatic spongios, cu rol în

absorbția apei din atmosferă,

numit velamen

16. *Rădăcina este:

a) organ vegetativ

17. *La plantele acvatice, rădăcina este

lipsită de :

b) țesuturi de protecție

e) peri absorbanți

18. *Rădăcinile coronare la porumb:

d) au rol în ancorarea plantei în sol

19. *În cazul bacteriorizei:

c) la exterior rădăcina prezintă

nodozități

d) bacteriile preiau glucide din planta

gazdă

e) planta eliberează compușii cu azot

pentru bacterii

20. *Rădăcinile drajonante:

d) formează muguri

organele vegetale
1. Atunci când prin floare se poate

trasa un singur plan de simetrie,

aceasta se numește:

c) zigomorfă

2. Diviziunea muncii între sistemul

radicular și caulinar reprezintă

consecința:

b) proprietății organismelor de a

dezvolta un pol radicular, bazal,

deosebit de cel caulinar, apical

3. Dominanța puternică a

mugurelui terminal determină

formarea tulpinilor:

d) neramificate

4. Acțiunea factorilor de mediu

asupra corpului plantelor poate

determina formarea organelor:

e) metamorfozate

5. Spinii speciilor de dracilă și

glădiș pot fi considerate organe:

c) analoage
6. *Organele unei plante pot fi

caracterizate după:

a) aspectul morfologic

b) funcția îndeplinită

c) structura internă, conform

rolului în plantă

7. *Polaritatea implică:

a) diferențierea a două extremități

la nivelul organelor și a plantei

în întregime

b) inversarea celor doi poli pe

parcursul vieții plantei

8. *Părțile asemănătoare, rezultate

în urma împărțirii

corpului/organelor plantelor prin

planuri de simetrie sunt:

b) enantiomorfe

c) egale

9. *Florile salcâmului sunt:

b) zigomorfe

c) cu simetrie similară frunzei

10. *Mozaicul foliar:

a) este o modificare structurală

b) reprezintă un proces de

metamorfoză

11. Plantele care au corpul

diferențiat în organe se numesc

Polaritatea

12. Florile actinomorfe au o

simetrie radiară

13. Frunzele sunt

organe. organe plagiotrope deoarece axa lor de

creștere

formează un unghi cu axa

verticală.

14. Prin procesul de

regenerarea are loc refacerea segmentelor

vegetative distruse.

*15. Semințele sunt incluse în

categoria

organelor........................................

.....................

16. *Rolul de întreținere al vieții

individului îl pot avea:

a) organele vegetative

metamorfozate

c) rădăcinile adventive

17. *Organele cu simetrie bilaterală:

c) pot fi împărțite prin două

planuri perpendiculare

e) la rapiță sunt cele care asigură

perpetuarea speciei

18. *Creșterea geotropic negativă

este:

e) orientată în sens opus centrului

pământului

19. Unitatea de ansamblu a corpului

plantelor este asigurată de:

c) legitățile generale de

construcție a corpului plantei

20. Tropismul reprezintă:

d) direcția de creștere ca răspuns

la acțiunea unor stimului