Carte Morfo 2

Universitatea “ Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicin
DAHM-TĂTARU CRISTINA ADRIANA
NOȚIUNI INTRODUCTIVE DE
OCUZOLOGIE DENTARĂ
Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu

202
1
Editare gra că - Arcaș Călin Vasile

fi
PREFAȚ
Din considerentul pentru care cunoașterea structurilor anatomice

reprezintă un principiu de bază in înțelegerea funcțiilor organismului și a
modului prin care alterarea acestora duce la apariția bolilor, cunoașterea
structurilor de morfologie ale aparatului dento-maxilar este importantă
pentru înțelegerea modul in care acestea își încadrează funcționalitatea
cu celelalte structuri care alcătuiesc corpul uman. De asemenea, factorii
care le alterează aceste funcții, duc la dezechilibre care se răsfrâng la
nivelul întregului organism.
În mod ironic, într-o perioadă în care volumul total al literaturii de
specialitate creste cu 10% in ecare an, iar tehnologiile avansează cu o
viteză alarmantă spre o digitalizare generalizată, se constata ca tendința
este de a omite faptul ca individul are trăsături unice și se tinde spre
crearea unor tipare universale care sa nu mai impună cunoașterea și
aplicarea minuțioasa a cunoștințelor de morfologie și funcționalitate
anatomica
Cu toate acestea, studenții atat din cadrul medicinii dentare cat si din
cadrul tehnicii dentare, au nevoie de o educație minuțioasă pentru a
deveni profesioniști in domeniul sănătății orale
.
fi
.
CUPRIN
Capitolul 1- Caracteristici comune și diferențiate pe grupuri de dinți…pg.9

Capitolul 2 - Elemente de morfologie dentară și ocluzală……………pg. 38
Capitolul 3 - Noțiuni generale despre arcadele dentare………………pg. 64
Capitolul 4 - Ariile de contact - Ambrazurile…………………………pg. 82
Capitolul 5 - Noțiuni generale despre ocluzia dentară……………….pg. 96
Capitolul 6 - Stopuri și contacte ocluzale. Cuspizii de ghidaj…….…pg. 116
Capitolul 7 - Ocluzia Statică…………………………………………pg. 130
Capitolul 8 - Rapoartele normale între cele două arcade în poziția de
intercuspidare maximă…………………………………………………..pg. 142
Capitolul 9 - Relații mandibulo - craniene dinamice…..……………pg. 164
Capitolul 10 - Analiza cinematicii mandibulare…….…………..…..pg. 176
Capitolul 11 - Conceptul de stabilitate ocluzală………………….…pg. 196
Referințe bibliografice …………………………………………..….pg. 204
S
Capitolul 1- Caracteristici comune și diferențiate pe grupuri de dinți
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICI COMUNE SI DIFERENTIATE PE

GRUPURI DE DINTI
Pagina 9
Noțiuni introductive de ocuzologie dentară
Pagina 10
Pagina 11
Pagina 12
Pagina 13
Pagina 14
NOTIȚE :
__________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Pagina 15
Pagina 16
Pagina 17
Pagina 18
NOTIȚE :
__________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Pagina 19
Pagina 20
Pagina 21
Pagina 22
Pagina 23
Pagina 24
Pagina 25
Pagina 26
Pagina 27
Pagina 28
Pagina 29
Pagina 30
Pagina 31
Pagina 32
Pagina 33
NOTIȚE :
__________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Pagina 34
NOTIȚE :
__________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Pagina 35
NOTIȚE :
__________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Pagina 36
_____________________________________________________________
_____
Pagina 37
CAPITOLUL 2
ELEMENTE DE MORFO-FIZIOLOGIE DENTARĂ
ȘI OCLUZALĂ
2.1 ELEMENTE DE MORFO-FIZIOLOGIE DENTARĂ

Arcada dentară este structurata din punct de vedere topografic în două zone:
zona frontală și zona laterală.
Morfologic, dinții pot fi împărțiți în:
1. dinții frontali: se regăsesc in zona frontala a arcadei dentare. Sunt dinți
pereche, in număr de 6 (respectiv 3 perechi).
Grupul incisivilor
Au rol de aprehensiune a alimentelor.
Din punct de vedere al formei coronare, sunt foarte asemănători între ei.
Coroana este aplatizată in sens vestibulo-oral în jumătatea incizală si prezinta
patru fețe laterale și o margine incizală. Fețele vestibulare sunt ușor convexe în
toate sensurile.
Pagina 38
Capitolul 2 - Elemente de morfologie dentară și ocluzală
Fig. 1 - Arcalde dentare

Pagina 39
Fața orală este concavă și prezintă un Cingulum mai mult sau mai puțin bine
exprimat, cingulumul prezent în treimea de colet.
Marginile libere ale incisivilor maxilari asigură prehensiunea şi incizia
alimentelor, susţinând poziţia “cap la cap” în propulsie.
Modul în care este susținută această poziție este dependent de curbura
marginilor libere - curba incizală - ce poate avea o direcție convexă caudal (în
mod obişnuit), orizontală sau convexă cranial (curbă incizală inversată). Zona
de pe faţa orală cuprinsă între marginea liberă şi cingulum-ul feţei palatinale a
dinţilor frontali maxilari este denumită pantă incisivă.
Marginea liberă a incisivilor mandibulari prezintă o muchie vestibulară şi
una orală cu o direcţie rectilinie meziodistală.
Feţele proximale pe secţiunea longitudinală prezintă o formă triunghiulară,
cu baza orientată spre colet. Punctele de contact cu dinții vecini sunt
pozitionate la nivelul convexității aflate în treimea incizală.
Grupul caninilor
Prezintă o formă caracteristică de lance. Caninul este un dinte robust,
monoradicular cu rol în sfâșierea alimentelor. De asemenea, caninul are un rol
esențial în ocluzia dinamică.
Coroana este ușor aplatizată vestibulo-oral. Muchia incizală a caninului
descrie un „V’ cu vârful îndreptat spre planul de ocluzie. Versanții mezial
respectiv distal ai „V”-ului prezintă lungimi diferite.
2. dinţii laterali: patru premolari (câte doi pe o hemiarcadă) şi şase molari

(trei pe fiecare hemiarcadă) servesc la sfărâmarea şi măcinarea alimentelor.
Grupul premolarilor
Premolarii sunt dinţi bicuspidaţi, cu rol in secționarea alimentelor în bucăți
mai mici. Forma coroanei este cuboidă.
Feţele vestibulare sunt convexe iar spre ocluzal prezintă o ușoară
convergență.
Pagina 40
Dispoziția cuspizilor la nivelul fetei ocluzale este: un cuspid vestibular și un

cuspid oral.
Grupul molar
Molarii sunt dinţii cei mai voluminoşi, de formă paralelipipedică.
Prezintă cinci feţe; faţa ocluzală cu numeroase elemente de morfologie
dentară care asigură contactele statice şi dinamice între cele două arcade.
2.2 ELEMENTE DE MORFO-FIZIOLOGIE OCLUZALĂ
Aria ocluzală sau suprafaţa de ocluzie a arcadelor dentare se formează din

alăturarea suprafeţelor de ocluzie ale fiecărui dinte în parte. Fiecare coroană
dentară participă la formarea ariei de ocluzie prin suprafața sa de „contact
posibil” cu dinţii antagonişti.
Suprafaţa de ocluzie în zona frontală este reprezentata de o muchie, datorită
morfologiei coronare specifice dintilor grupului frontal, corespunzător adaptării
lor pentru procesul de incizie.
În zona frontală, în asigurarea cinematicii ocluzale, un rol extrem de
important îl are caninul.
Spre distal, suprafaţa ocluzală se lărgeşte începand cu zona premolară,
atingând un maximum în zona primilor molari, urmand să se îngusteze apoi în
zona ultimilor molari.
Aria ocluzală mandibulară este asemănătoare cu aria maxilară, doar că este
mai îngustă în zona frontală dar depășește lățimea ariei superioare la nivelul
primului molar.
Zonele de contact funcțional cu antagoniștii sunt reprezentate la maxilar de
vârful cuspidului palatinal, mai exact de toată suprafaţa ocluzală şi baza
cuspidului oral; iar la mandibulă de baza cuspidului vestibular, prin suprafaţa
ocluzală şi vârful cuspidului lingual.
Pagina 41
Fig. 2- Suprafețe oculzale
Pagina 42
În plan orizontal, ariile ocluzale pot fi:

-naturale, absente, mixte, sau artificiale,
-complete sau incomplete (continue sau discontinue),
-continue sau întrerupte prin diastemă, treme, leziuni odontale, edentaţie.
Planul de ocluzie se refera la relația care se stabilește între dinții unei arcade
dentare. Este reprezentat de o linie imaginara care trece prin varful cuspizilor
vestibulari mandibulari, prin muchiile incizale ale dinților frontali mandibulari
și se extinde apoi formand un care cuprinde si varfurile cuspizilor linguali.
Tabla ocluzala este aria dentară cuprinsă între vârfurile cuspizilor vestibulari
și orali ai dinților grupului lateral. Ea reprezintă aproximativ 50-60% din
dimensiunea vestibulo-orala a dinților posteriori și suportă marea majoritate a
forțelor masticatorii.
Suprafața situată în afara tablei ocluzale aparține versanților externi
cuspidieni.
Fig. 3- Tabla ocluzală
Pagina 43
2.3 RELIEFUL SUPRAFEŢELOR DENTARE
Elementele de relief pozitiv (Ioniţă S. şi Petre A., 2003):

a. cuspizii
b. crestele de smalț
c. cingulum-ul
d. tuberculii
e. mameloanele
A. Cuspizii
Reprezintă principala formă de relief pozitiv a dinţilor grupului lateral

(premolari şi molari).
Poate fi asemănat cu o piramidă patrulateră.
Prezintă doi versanti:
-versantul intern (ocluzal) care priveşte spre interiorul feţei ocluzale,
-versantul extern care priveşte spre exteriorul feţei ocluzale.
Exemplu: versanții externi ai cuspizilor de sprijin sunt:
• versanții vestibulari ai cuspizilor vestibulari mandibulari;
• versanții palatinali ai cuspizilor palatinali maxilari.
În morfologia primară normală, cuspidul se află la nivelul sau în imediata

apropiere a planului de ocluzie.
Pagina 44
Fig. 4 versant intern versant extern
Din punct de vedere funcţional, cuspizii se clasifică în:

• Cuspizi de sprijin (cuspizi activi, cuspizi primari, cuspizi de suport)
Sunt reprezentați de cuspizii care asigură ocluzia dentară (respectiv
contactele cu dinţii antagonişti) în poziţiile centrice ale mandibulei.
Cuspizii de sprijin sunt: cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali mandibulari şi
cei palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari.
• Cuspizi de ghidaj (cuspizi pasivi, cuspizi secundari)
Sunt mai puțin voluminoși comparativ cu cuspizii de sprijin si au un rol
funcţional mai puțin important decât acestia.
Sunt responsabili de menţinerea la distanţă de suprafaţa ocluzală a obrajilor
şi limbii.
Pagina 45
Fig. 5- Relief dentar
Pagina 46
B. Crestele
Cei doi versanti, extern şi intern, ale fiecărui cuspid, este despărțiți de o
creastă mezio-distală sau sagitală, care uneşte cele două creste marginale
proximale ale feţei ocluzale.
In literatura de specialitate aceste două segmente se descriu separat,
respectiv: creastă sagitală mezială și creasta sagitală distală.
Pantele cuspidiene sunt suprafeţele cuprinse între două creste adiacente.
Fiecare versant cuspidian, intern sau extern este împărţit la rândul său în
două pante, în funcție de orientarea lor spre mezial sau distal: o pantă mezială
şi o pantă distală.
Cele două pante ale fiecărui versant sunt despărţite de o creastă vestibulo-
orala care porneşte din vârful cuspidului şi se termină fie la nivelul conturului
maxim (pe versantele externe) sau la nivelul şanţului principal mezio-distal (pe
versantele interne).
Segmentul intern (ocluzal) al crestei vestibulo-orale este cunoscut sub
denumirea de creastă esenţială (mai este numită creastă triunghiulară, deoarece
are frecvent formă rotunjită, cu baza ocluzală mai largă). În cadrul aceluiași
dinte, crestele triunghiulare (esenţiale) ale unor cuspizi vestibulari, respectiv
orali se unesc și se transformă în creste transversale (de exemplu între cuspizii
meziolinguali și cei meziovestibulari ai molarilor).
Cuspizii pot prezenta creste accesorii, paralele cu crestele esenţiale, pe
versantele ocluzale (interne) ale cuspizilor.
Crestele marginale sunt situate la extremităţile proximale ale fiecărei feţe
ocluzale, iar la nivelul dinţilor frontali: la extremităţile laterale meziale şi
distale ale feţelor orale.
Creasta marginală este alcătuită din doi versanti: versantul intern (cel care
este orientat spre interiorul feţei ocluzale) şi versantul extern cel care este
orientat spre dintele vecin şi se termină la nivelul punctului de contact
interdentar.
Pagina 47
Faţa ocluzală propriu-zisă poate fi delimitată imaginar de crestele marginale

şi crestele meziodistale care separă versanții cuspidieni.
Ambrazura ocluzală denumita în literatura de specialitate și nişa
masticatorie, este delimitată de versanții externi a două creste marginale
alăturate, provenite de la doi dinţi vecini. Contactele ocluzale cu cuspizii de
sprijin ai dinţilor antagonişti din această zonă sunt, de obicei, punctiforme.
Punctul de contact
Reprezinta zona de contact între doi dinții vecini. Acesta se gaseste în
treimea ocluzală sau medie a fetelor proximale. Pe parcursul vieții, punctul de
contact poate suferi modificări dimensionale transformându-se în suprafață de
contact.
Punctul de contact are următoarele funcţii:
-reprezintă un obstacol în calea traumatismelor care ar putea leza papila
interdentară.
-forţele orizontale ca rezultante ale descompunerii fortelor ocluzale, sunt
dispersate pe un grup de dinţi, nu acționează asupra unui singur dinte,
menajand astfel parodonţiul marginal.
Pagina 48
Fig. 6- Suprafețe de contact
Pagina 49
C. Cingulum-ul
Este o proeminenţă de smalt care se regăsește la nivelul suprafețelor orale
ale dinților grupului frontali. Ea este constant poziționata la nivelul treimii
cervicale.
Cingulum-ul este mai bine exprimat la dinții frontali superiori comparativ
cu cei inferiori, iar dintre dinții frontali superiori, cel mai bine este exprimat la
nivelul incisivului central.
Prezenţa unui Cingulum proeminent la nivelul dintilor frontali maxilari
favorizează existenţa unor contacte ocluzale stabile cu antagoniştii - respectiv
în acest caz, cu dinţii frontali mandibulari..
D. Tuberculii
Sunt asemănători din punct de vedere al formei cu cuspizii dentari dar spre
deosebire de aceștia, tuberculii nu ating planul de ocluzie decât in mod cu totul
excepțional.
Din punct de vedere etiologic, tuberculul dentar are semnificația unui lob
supranumerar.
Cei mai cunoscuți tuberculi întâlniți la nivelul cavitații bucale sunt:
• Tuberculul lui Carabelli- situat pe faţa palatinală a primului molar
superior permanent,
• Tuberculul lui Bolk- situat pe faţa vestibulară a celui de-al doilea molar
inferior permanent,
• Tuberculul Sixtum- situat pe faţa vestibulară a primului molar inferior
permanent,
• Tuberculul lui Zuckerkandel- situat pe faţa vestibulară a celui de-al doilea
molar inferior temporar.
Pagina 50
Fig. 7 - Tuberculul lui Carabelli - arhiva dr Dahm
Pagina 51
Fig. 8- Tuberculul lui Bolk - arhiva dr Dahm
Pagina 52
E. Mameloanele
Sunt reprezentate de proeminenţe de smalt situate la nivelul marginii
incizale libere a incisivilor - în mod special a incisivilor centrali superiori si
inferiori.
Mameloanele sunt caracteristice morfologiei imediat post-eruptive. După
cativa ani de la erupţie, aceste formaţiuni dispar datorită fenomenului de uzură
fiziologică.
Elemente de relief negativ (Ionita S. si Petre A., 2003)

a. depresiuni
b. sulcus
c. şanţuri principale (de dezvoltare)
d. şanţuri accesorii (secundare)
e. fose
f. fosete
g. fisuri
A. Depresiunile
In esentă, depresiunile sunt „accidente” de formă, puțin importante, care
apar pe suprafeţele vestibulare şi/sau orale ale dinţilor.
Cele mai bine cunoscute depresiuni sunt cele care se găsesc la nivelul
fețelor vestibulare ale dinților grupului frontal. Dintre aceștia, cele mai
pronunțate se găsesc la nivelul fetei vestibulare a incisivului central superior.
Depresiunile au rolul de a despărți cei trei lobi de creștere vestibulari. Ele sunt
mai bine exprimate în treimea incizală și se pierd spre colet.
Pagina 53
B. Sulcus-ul
Sulcus-ul (pl. sulci) ocluzal reprezinta spaţiul larg deschis, în formă de „V”,
mărginit de cuspizii vecini.
C. Şanţurile principale (de dezvoltare)
Reprezintă elemente de relief negativ aflate la unirea cuspizilor vecini.
Şanţurile principale au o importanţă deosebită în timpul mişcărilor
mandibulare excentrice (orizontale),cu contacte dento-dentare, prin faptul că
ajută la dezangrenarea cuspizilor.
Ele sunt: -şanţuri centrale (mezio-distale);
-șanţuri principale linguale (orale);
-şanţuri principale vestibulare.
D. Şanţurile secundare (accesorii)

Prezintă o formă neregulată și sunt situate pe versanții cuspidieni şi cei ai
crestelor marginale. Aceste şanţuri au un risc crescut de apariţie a cariilor
dentare. Ele sunt considerate ca fiind elemente ce scad rezistenţa mecanică a
dintelui prin întreruperea crestelor marginale.
Şanţurile crestelor marginale apar ca și ramificaţii ale şanţurilor centrale
depăşind crestele marginale.
Pagina 54
Fig. 9- Șanțuri principale și accesorii
Pagina 55
E. Fosele
Sunt depresiuni rotunjite sau angulate decelabile la nivelul feţelor ocluzale
ale dinţilor laterali şi la nivelul feţelor orale, mai ales a dinților frontalilor
maxilari. La nivelul dinţilor laterali, pe suprafața ocluzală, sunt descrise fosele
centrale care se formează la unirea a trei sau mai mulți cuspizi vecini.
Fosele ocluzale prezintă o importanță deosebită din punct de vedere ocluzal:
• Cuspizii disto-vestibulari ai molarilor mandibulari articulează în fosele
centrale ale molarilor maxilari.
• Cuspizii mezio-palatinali ai molarilor maxilari articulează în fosele
centrale ale molarilor inferiori.
Fosele marginale (meziale şi distale), se formează la unirea versantulului
intern al crestei marginale corespunzătoare, cu pantele omonime ale versantelor
interne (ocluzale) ale celor doi cuspizi vecini. La acest nivel au loc de obicei
contacte interdentare tripodice (în trei puncte).
F. Fosetele
După Bratu şi Uram Ţuculescu, 2001, acestea sunt localizate astfel:
-la extremităţile cervicale ale şanţurilor principale de pe fetele orale ale
molarilor maxilari;
- la extremităţile şanţurilor principale vestibulare ale molarilor mandibulari;
-la extremităţile foselor palatinale ale incisivilor maxilari (Foramen
Caecum).
F. Fisurile
Fisurile situate la nivel ocluzal care poarta denumirea de fisuri ocluzale,
sunt defecte de structură ce apar în porțiunile cele mai declive ale şanţurilor şi
foselor.
Fisurile ocluzale reprezintă localizări de elecţie pentru caria dentară.
Pagina 56
2.4 IMPLANTAREA DINŢILOR
Implantarea dintilor în alveola dentară este specifică fiecărei grupe de dinti.

Alinierea dintilor pe arcada dentară este în fapt o consecința a unui
conglomerat de forțe care acționează asupra dinților în timpul și după
finalizarea erupției dentare.
După finalizarea eruptiei, dinții sunt orientați într-o poziție în care forțele
opuse sunt în echilibru.
Majoritatea acestor forțe sunt dezvoltate de musculatura de vecinatate a
dintilor, întâlnita în literatura de specialitate sub denumirea de musculatură
linguo-oro-facială.
Poziția dinților la nivelul arcadelor dentare este constituită astfel încât să
existe un echilibru între grupul muscular intern și extern, situând astfel arcadele
dentare în asa-numitul culoar muscular sau zona neutra.
Pagina 57
Fig. 10 - Vectorii de forțe care acționează asupra dinților
Pagina 58
Criterii de implantare a dintilor
• axul de implantare este specific fiecărei grupe de dinții: axul de

implantare a dinților mandibulari este ușor înclinat spre mezial la fel cu cel al
dinților grupului frontal maxilar, în timp ce dinții grupului lateral maxilar
prezintă axul de implantare orientat ușor spre distal.
• prelungirile axelor de implantare ale rădăcinilor dinților maxilari se
întâlnesc într-o zonă situată înapoia spinei nazale a frontalului în dreptul
apofizei Crista Galli.
• datorită convergenței către superior a axelor radiculare ale dinților
maxilari, feţele ocluzale ale acestora privesc în jos şi în afară;
• rădăcinile dentare mandibulare diverg către baza mandibulei – Conul lui
Villain
• dinții frontali superiori prezintă o înclinare înainte şi în jos;
• dinții frontali inferiori sunt înclinaţi către înainte şi în sus.
Pagina 59
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 60
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 61
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 62
Pagina 63
CAPITOLUL 3
NOȚIUNI GENERALE DESPRE ARCADELE
DENTARE
Definiţie: Arcada dentara reprezintă totalitatea dinților implantați în

alveolele dentare ale mandibulei și/sau maxilarului într-o poziție anatomic
prestabilită.
Cavitatea bucală prezintă două arcade dentare: arcada maxilară (superioară)
și arcada mandibulară (inferioară regăsită în literatura de specialitate și sub
denumirea de arcadă maxilară inferioară).
Din punct de vedere funcțional arcadele dentare nu reprezintă o simplă
înșiruire de dinți. Poziția pe care dinții o au pe arcadă, axul lor de implantare
precum și ariile de contact interdentar, care se stabilesc între dinții vecini,
contribuie la realizarea unei unități morfo-funcționale capabile să preia și să
distribuie forțele care se exercită asupra dinților în timpul diferitelor funcții. Ea
este rezultatul acțiunii mușchilor periorali antagoniști.
Pagina 64
Capitolul 3 - Noțiuni generale despre arcadele dentare
3.1 PĂRTILE COMPONENTE ALE ARCADELOR DENTARE:
• Componenta extra-alveolară = coroanele dentare

• Componenta intra-alveolară = rădăcinile dentare, alveolele dentare și
parodonțiul de susținere.
Virtual, arcadele dentare compartimenteaza cavitatea bucală în două spatii

reprezentate de:
-Vestibulul bucal
-Cavitatea bucală propriu –zisă.
Din punct de vedere al dinților care sunt prezenți pe o arcadă dentară putem
descrie:
-Arcadă dentară temporară,
-Arcada dentara mixtă
-Arcada dentară permanentă
Din punct de vedere al evoluției, arcadele dentare permanente pot fi

surprinse în una din următoarele etape:
-arcadă dentară permanentă tânără (în perioada erupției și alinierii pe
arcadă a molarului secund).
-arcada adultului tânăr – este perioada cuprinsă între erupția molarului
secund și a celui de-al treilea molar.
-arcada dentară adultă – de la momentul erupției molarilor de minte.
Pagina 65
3.2 RELATIILE DENTO-DENTARE INTERARCADE
Reprezintă raportul pe care fiecare dinte îl are cu dinți antagoniști, formând

prin însumare ocluzia dentară.
Lumgimea medie a arcului maxilar este de 128 mm iar lungimea medie a
arcului mandibular este de 126 mm.Aceasta diferența de medie 2mm este
secundară dimensiunii mici in sens mezio-dinstal a incisivului central inferior.
Din aceste considerente, într-o ocluzie normal dezvoltata, arcada superioara o
circumscrie pe cea inferioara. Dinții mandibulari sunt situați mai mezial în sens
sagital.
Pe arcada superioară axele de implantare ale dinților sunt direcționate
dinspre superior spre inferior și dinspre înăuntru afară. Axele dentare formează
un con cu vârful spre apical.
Pe arcada inferioară axele de implantare ale dinților sunt orientate în același
fel ca și la dinții inferiori ceea ce face ca aceste axe să fie convergente spre
ocluzal ( invers ca la arcada superioară). Astfel se explică de ce arcada dentară
maxilară este mai largă decât cea mandibulară.
Existența ariilor de contact inter-aproximale care formează ambrazurile.
Formă armonioasă a arcadei dentare este considerata cea de elipsă sau
hiperbolă.
Fiecare dinte inferior este situat mai mezial decât omologul său superior.
Fiecare dinte are contact cu doi antagoniști, exceptand incisivii centrali
inferiori care au contact doar cu incisivii centrali superiori.
Prezența la nivelul arcadelor dentare a celor două curbe de ocluzie (sagitală-
Spee și transversală- Wilson).
Pagina 66
Fig. 11 - Implantarea dinților la arcada superioară
Pagina 67
Fig. 12 - Implantarea dinților la arcada inferioară
Pagina 68
3.3 FORMA ARCADELOR DENTARE
Pentru a descrie forma unei arcade dentare se ia în considerare acea linie

care trece pe la nivelul marginilor incizale ale dinților frontali și vârfurile
cuspizilor vestibulari ai dinților laterali.
Din punct de vedere al formei, Izard descrie 6 tipuri de arcade dentare:
parabolă, elipsă, hiperbolă, semicerc, ”U”, ovoidă. Cele mai frecvent întâlnite
sunt: hiperbolă, elipsă și ”U”.
- Parabola= curbă ușoară în zona frontalilor și apoi doi linii divergente spre
distal.
-Elipsa = cubură accentuată frontal, divergență spre distal și ușoară
convergență în zona distală.
-Hiperbola = curbură redusă ușor aplatizată frontal, cu două linii divergente
spre distal. (frecvent la mandibulă).
-Semicerc, in forma de “U”, ovoida = specifică arcadelor temporare.
Pagina 69
Fig. 13 - Arcadă în formă de parabolă
Pagina 70
Fig. 15 - Arcadă în formă de elipsă
Pagina 71
Fig. 16 - Arcadă în formă de hiperbolă
Pagina 72
Fig. 17 - Arcadă în formă de “U”
Pagina 73
Din punct de vedere dimensional se descriu următoarele doua situații:

Congruență dento-alveolară = există corespondență între dimensiunea
alveolelor dentare si diametrele mezio-distale ale dinților.
În această situație, interdentar se stabilesc arii aproximale de contact
corecte, iar poziția dinților pe arcada dentara este cea corectă.
Incongruență dento-alveolară.
-Cu spațiere = când dimensiunea alveolelor dentare este mai mare decât
suma diametrelor mezio-distale ale dinților. În această situație nu vor exista arii
de contact aproximale.
Spatiile dentare care apar ca și consecință a acestei situații se numesc treme,
cu excepția spațiului format intre incisivii centrali superiori, care se numește
diastemă.
-Cu înghesuire = când suma diametrelor mezio-distale ale dinților este mai
mare decât dimensiunea alveolelor dentare. În această situație vor apărea
înghesuiri dentare, iar ariile de contact proximale nu vor fi corecte.
Pagina 74
Fig. 18 - Arcadă dentară cu înghesuiri diastemă spațieri(treme)
Pagina 75
3.4 POZIȚIILE AXIALE ALE DINȚILOR
Axele longitudinale ale dinților superiori sunt convergente spre apical.

Axele longitudinale ale dinților inferiori sunt divergente spre apical.
Față de verticală dinții celor două arcade au axe de implantare diferite in
ambele sensuri; mezio-distal și vestibulo-oral.
La arcada superioară:
-Incisivii au o anulație de 29grd.
-Premolarii au axul aproape perpendicular pe planul ocluzal.
-Molarii au o anulație de până la 15 grd. Toate rădăcinile sunt înclinate spre
palatinal cu excepția celor DV care sunt ușor înclinate spre distal.
La arcada inferioară:
-Incisivii și caninii au cea mai pronunțată angulație radiculară , cu apexurile
spre vestibular.
-Premolarii au axele aproximativ perpendiculare pe planul de ocluzie.
Primul premolar inferior este ușor înclinat inspre lingual.
-Molarii au o înclinare apicală mai pronuntata inspre vestibular.
Această înclinare diferită a axelor de implantare a dinților contribuie la
protejarea acestora în momentul exercitării diferitelor forțe masticatorii.
Prin această poziționare înclinată, forțele vor fi dirijate de-a lungul axului
longitudinal al dintelui (sau paralel cu acesta), contribuind astfel la amortizarea
lor.
Transmiterea forțelor de-a lungul axului longitudinal contribuie și la o
solicitarea echilibrată a parodonțiului de susținere.
Pagina 76
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 77
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 78
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 79
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 80
Pagina 81
CAPITOLUL 4
ARIILE DE CONTACT AMBRAZURILE
4.1 ARIILE DE CONTACT
Aria de contact reprezintă zona de contact intre doi dinti vecini. Ea se afla
pe fețele dentare proximale, în 1/3 ocluzală/incizala sau medie a acestora.
Datorita lor, fiecare dinte are contacte meziale si distale (exceptând molarul
trei care prezinta zona de contact doar la nivel mezial) cu dintii vecini.
Operational, ariile de contact permit coroanelor dentare sa actioneze ca un
ansamblu.
Ariile de contact subimpart forțele orizontale rezultate din descompunerea
forțelor masticatorii, contribuind astfel la pastrarea continuitatii arcadelor
dentare, a gingiei interdentare si nu in ultimul rand a integritatii tisulare.
De asemenea, ele permit mobilitatea fiziologica individuala fiecărui
dinte, funcționează ca dispersor al fortelor orizontale.
Pagina 82
Capitolul 4 - Ariile de contact - Ambrazurile
Conform literaturii de specialitate, suprafața unei arii de contact la un dinte

cu morfologie primară este de circa 0,068 cm², totalitatea ariilor de contact din
morfologia primară însumând aproximativ 3 cm².
Aceste masuratori sunt foarte importante în contextul refacerii ariilor de
contact, folosind diferite tipuri de materiale dentare atât metalice cât și
nemetalice.
Datorită fenomenului de “uzura aproximală”, în urma mobilității dentare
fiziologice, suprafețele de contact, se maresc cu timpul, devenind suprafețe de
contact mai mari și mai întinse în suprafață.
De asemenea, un aspect foarte important al fenomenul de uzura proximală,
este reprezentat de reducea dimensiunii mezio-distale a dintilor, favorizând
astfel procesul de mezializare. Există situații când în timp, acest fenomen poate
duce înghesuiri dentare.
Deși ariile de contact sunt supuse fenomenului de uzură de-a lungul vieții ca
urmare a mobilității fiziologice a dinților, de obicei, între dinți nu apar spații
deoarece are loc un fenomen de mezializare continuă a dinților.
Mișcarea de mezializare a dinților are ca și consecința în timp, scaderea
dimensiunii arcadei dentare cu câțiva milimetri pana la câțiva cm.
In mod fiziologic, ariile de contact sunt absente în dentiția temporară în
jurul vârstei de 4-6 ani, perioada în care procesele alveolare se cresc în plan
sagital și transversal, dând naștere tremelor și diastemelor, in special în
regiunea frontală. Spațiile astfel creeate vor compensa diferența dimensională
în sens mezio-distal atat la dinții frontali temporari cat și la cei permanenți.
Valorile acstui spatiu sunt de aproximativ 4,4 mm la arcada mandibulară și 4,6
mm la arcada maxilară.
În anumite situații, ariile de contact pot sa lipsească și în dentiția
permanentă, de exemplu în cazul incongruentelor dento-alveolare cu spațiere.
Pierderea unui dinte și deci si a contactelor sale proximale, face ca dinții
vecini să migreze, chiar avand posibilitatea de a inchide cu timpul breșa
edentată.
Pagina 83
Fig. 19 - Arii de contact
Pagina 84
Reguli generale referitoare la ariile de contact:

1) Pozitia mai anterioara a dintilor la nivelul arcadei dentare, pozitioneaza
ariile de contact mai aproape de zona ocluzala-respectiv muchia incizala.
2) Aria de contact mezială va fi pozitionata mai aproape de incizal (ocluzal)
comparativ cu aria de contact distală.
3) La dinți grupului frontal, ariile de contact se situează în treimea incizală
în sens cervico-incizal, și în treimea vestibulară în sens vestibulo-oral.
4) La dinții grupului lateral, ariile de contact sunt pozitionate la nivelul
jonctiunii treimii ocluzale cu cea medie - pe directie cervico-ocluzala, si la
nivelul jonctiunii treimii vestibulare cu treimea medie - pe directie vestibulo-
orala.
Excepția este reprezentata de ariile de contact de la nivelul fetei distale a
primilor molari cu fata mezială a molarilor secunzi. Acestea sunt situate atat in
sens cervico-incizal cat si vestibulo-oral în treimea medie.
Conform Scolii Americane de Morfologie Dentara din Oregon ( SUA ),
ariile de contact ale molarilor se gasesc in centrul treimii medii, pe cand ariile
de contact ale premolarilor se gasesc tot in treimea medie dar putin mai inspre
ocluzal.
Pagina 85
Cele trei funcții principale ale ariilor de contact:

1-Disperseaza pe un număr mai mare de dinții componenta orizontală a
forței masticatorii;
2-Contribuie la pastrarea continuitatii arcadelor dentare si la directia de
implantare a dintilor (orientarea lor axiala).
3-Mentilne integritatea parodonțiului de înveliș si a papilei interdentare,
reprezentând un obstacol în calea impactelor alimentare. De asemenea,
diminuează mobilitatea fiziologică a dinților.
Din punct de vedere al poziționării ariilor de contact: în 1/3 incizală
(ocluzală) sau medie, în general convexitatea maximă este plasată mai incizal
(ocluzal) pe fețele meziale și un pic coborâtă pe fețele distale.
Spațiul triunghiular care se găsește sub zona de contact proximal dintre
două suprafețe de contact, se numește ambrazură cervicală. Ambrazură
cervicală găzduiește papila interdentară.
4.2 AMBRAZURILE
Prezența suprafețelor de contact dintre doi dinți vecini contribuie la apariția

a patru spații piramidale, dispuse vestibular și oral, cu vârful orientat spre
suprafața de contact și baza spre zona cervicală, numite ambrazuri.
Ambrazurile sunt o consecinta a curbelor din zona ariilor de contact dintre
doi dinți vecini, adica vestibular sau oral raportat la aria de contact interdentară.
In general ambrazurile au contururi rotunjite care favorizeaza alunecarea
alimentelor.
Exista patru feluri de ambrazuri: ocluzale, cervicale, vestibulare și orale.
Aceste tipuri de abrazuri prezinta vârful orientat spre suprafata de contact.
Altfel spus, limitele acestor piramide pot fi asemanate cu linii imaginare
care delimitează fetele axiale la nivel coronar.
Pagina 86
Fig. 20 - Ambrazuri ocluzale cervicale
Pagina 87
Fig. 21 - Ambrazuri vestibulare orale
Pagina 88
Ambrazurile vestibulare:
Privite din norma ocluzală formeaza un unghi obtuz intrucat prezinta o
deschidere mai mare.
Ele sunt mai superficiale. Aria de contact realizeaza un unghi cu deschidere
mai mare comparativ cu cel realizat de catre ambrazurile orale.
Prezinta contururi mai rotunjite care contribuie la devierea bolului
alimentar și la efectuarea autocurățirii.
Ambrazuri ocluzale
Reprezinta spatii cu deschiderea orientata inspre ocluzal,. Ele sunt formate
de versanții proximali/periferici ai crestelor marginale, care apartin a doi dinți
vecini.
Din punct de vedere al formei, aceasta este data de morfologia crestelor
marginale care la rândul lor respectă obligatoriu legea simetriei ambrazurilor.
Ambrazurile ocluzale cresc dinspre mezial spre distal, iar ambrazurile
cervicale descresc tot dinspre mezial spre distal.
Ambrazurile orale
Ambrazurile orale sunt mai profunde în comparație cu ambrazurile
vestibulare si formeaza un unghi ascuțit.
Ambrazurile cervicale
Sunt spațiile piramidale care găzduiesc papilele interdentare. Au formă
piramidală cu baza spre cervical și vârful orientat spre aria de contact
aproximală. Volumul lor descrește dinspre mezial spe distal.
Pagina 89
Ambrazurile cervicale reprezinta niste spatii cu deschiderea orientata spre

cervical, iar vârful unghiului orientat spre aria de contact.
Atat ambrazurile cervicale cat si ariile de contact ocrotesc gingia
interdentară de stresul provocat de masticarea alimentelor, deviind bolul
alimentar.
Starea gingiei interdentare este in codependenta cu forma și conturul
ambrazurii cervicale.
Imediat posteruptiv, la dintii permanenti tineri, gingia interdentara ocupa
aproape in totalitate ambrazura cervicala.
Cu timpul, la nivelul papilei apare procesul de retracție, ambrazura devenind
astfel libera.
Ambrazurile cervicale sunt descrescatoare dinspre mezial spre distal.
Toate ambrazurile sunt rotunjite și prezinta pereți convexi, favorizând

direcționarea bolului alimentar și realizarea autocurățirii. În acest fel se asigură
protecția țesutului moale ( parodonțiul marginal) din jurul dinților.
Morfologic, ambrazurile sunt constituite dupa regulile de simetrie si permit
astfel alunecarea bolului alimentar spre vestibulul bucal sau cavitatea bucala
propriu-zisă, dupa caz.
Regulile de simetrie ale ambrazurilor

1-in sens cervico-ocluzal, muchiile crestelor marginale a doi dinții vecini
sunt in acelasi plan, respectiv la accelasi nivel;
2- versanții proximali a doua creste marginale în vecinătate au înclinare și
simetrie în sens vestibulo-oral;
3-la ambrazurile cervicale linia coletelor (limitele cervicale) se situeaza in
acelasi plan în sens cervico-ocluzal. Trebuie mentionat ca regula are relevanta
doar in prezenta curbei sagitale de ocluzie von Spee;
Pagina 90
4- simetria angulară a ambrazurilor vestibulare și orale se manifestă pană la

limita liniilor de tranziție ( in special in plan orizontal);
5- Liniile de tranziție sunt simetrice in plan vertical, la toate ambrazurile.
Atat dimensiunea cat și simetria si forma ambrazurilor se iau in considerare
in realizarea reconstituirilor dinților care prezinta procese carioase, atunci când
se refac ariile de contact.
Nerespectarea regulilor enumerate are ca și consecinta perturbarea
echilibrului ocluzal, care duce in timp la migrarea dinților vecini sau a dintilor
reconstituiti (unde situația este de așa natura).
Pagina 91
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 92
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 93
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 94
Pagina 95
CAPITOLUL 5
NOȚIUNI GENERALE DESPRE OCLUZIA
DENTARĂ
5.1 OCLUZIA
Ocluzia = Termenul de “ocluzie” reprezintă un concept mult mai larg decât

simplul contact între dinții celor două arcade antagoniste. Ocluzia reprezintă o
relație biologică și dinamică a elementelor componente ale sistemului
masticator care controlează contactele interdentare în timpul funcțiilor și
disfuncțiilor.
Este esențial să integrăm în acest concept și musculatura mobilizatoare a
mandibulei, ATM urile și dinții, intrucat ocluzia dentara nu este doar o simpla
contactare intre arcadele dentare antagoniste, ea reprezinta relatia integrata a
arcadelor dentare, a articulatiilor temporomandibulare si a neuromusculaturii
masticatorii.
Pagina 96

Capitolul 5 - Noțiuni generale despre ocluzia dentară
Dupa eruptia dentara si chiar si in timpul acesteia, se evidentiaza o serie de

forte care actioneaza asupra dintilor si care determina alinierea acestora pe
arcada dentara.
Dupa eruptia dentara, dintii sunt astfel orientati, incat fortele opuse sa fie in
echilibru.
Cele mai multe dintre aceste forte sunt antrenate de musculatura oro-faciala
care se afla in vecinatate, astfel incat pozitia dintilor sa se afle in echilibru fata
de grupele musculare interne si respectiv externe, iar arcadele sa fie situate intr-
o zona neutra, denumita in literatura de specialitate CULOAR MUSCULAR
(Okeson 1993).
Acest ansamblu muscular formeaza o unitate morfo-functionala bine
definita si individualizata care joaca un rol foarte important in morfogeneza
maxilo-faciala.
Există anumite forte care nu au legatura cu activitatea musculara
mentionata, care sunt asociate unor obiceiuri orale - habituale sau vicioase si
pot modifica pozitia dintilor pe arcada dentara. De exemplu, sugerea degetului
este un obicei vicios care strica echilibrul musculaturii orale.
Alt exemplu il reprezintă cei care cânta la instrumente muzicale de suflat;
plasarea mustiucului între dintii frontali antagonisti, dezvolta forțe care
modifica pozitia dintilor grupului frontal, in sensul in care poate sa ii
vestibularizeze sau să-i oralizeze.
O altă zona de interes major din punct de vedere al fortelor ocluzale, este
reprezentata de suprafetele proximale dentare, intrucat contactele proximale
dintre doi dinti vecini, contribuie la felul in care acestia sunt aliniati pe arcada
dentara.
Este foarte important de precizat faptul ca raspunsul tesuturilor parodontale
si al osului alveolar, provoacă o mezializare continuă a dintilor, pe parcursul
vietii.
Pagina 97
Fig. 22 - Culoarul muscular Okeson
Pagina 98
Fig. 23 - Vectori de forțe care stabilizează dinții. În general ele se

situează într-un unghi de 20° față de orizontala ce trece prin planul de
ocluzie. Forțe exercitată de musculatura jugală.
Forțe exercitată de musculatura linguală
Pagina 99
Fig. 24 - Ocluzie vicioasă la pacienții care cântă la instrumente de suflat
In timpul masticatiei, asupra dintilor se exercita forte care imprima o

deplasare vestibulo-orala care are ca si consecinta abrazia in timp a suprafetelor
aproximale, si o deplasare verticala denumita intruzie.
Un alt factor important care participa la alinierea dintilor pe arcada dentara
este contactul ocluzal. El are rolul de a preveni migrarea verticala a dintilor-
respectiv extruzia si egresiunea, memtinand astfel echilibrul interarcadic.
De fiecare data cand se efectueaza inchiderea gurii, se contureaza tipatul
unic de contact ocuzal, care mentine dintii in pozitie. Orice fel de migrare
dentara verticala, orizontala sau combinata, datorata cariilor dentare, fracturilor
dentare sau edentatiilor, altereaza dramatic statusul relatiilor ocluzale.
Pagina 100
Fig. 25 - Forțe ocluzale Forțe reactive parodontale
Pagina 101
Fig. 26 - Culoarul muscular Okeson
Pagina 102
5.2 TIPURI DE OCLUZIE DENTARĂ
1. Ocluzia statică = se referă la contactele dintre dinții apartinand celor

două arcade dentare, atunci când acestea sunt în contact și nu se exercită nici o
mișcare a mandibulei.
2. Ocluzia dinamică = se referă la contactele dentare care iau naștere în
timpul diferitelor mișcări ale mandibulei ( mișcările masticatorii, fonatorii).
3. Ocluzia centrică = contactele dentare care se realizează între dinții celor
două arcade atunci când mandibula se află în poziție de relație centrică.
4. Ocluzia fiziologică = este ocluzia care se abate de la principiile ocluziei
ideale, dar la care pacientul este bine adaptat din punct de vedere functional,
neexistand manifestari patologice importante.
Korber enunță 6 principii ale "ocluziei fiziologice” sub denumirea de

factori:
- factorul timp = stopuri ocluzale simultane;
- factorul incarcare = solicitarile ocluzale sunt distribuite uniform la dintii
laterali, in axul lung;
- factorul numar = fortele sunt distribuite la toti dintii laterali;
- factorul continuitate = absenta breselor edentate;
- factorul forma = intre morfologia articulatiei temporomandibulare,
angulatia cuspidiana si incisiva trebuie sa existe o corelatie functionala;
- factorul protectie = dintii frontali asigura dezocluzia sectoarelor laterale.
5. Ocluzia funcțională = reprezintă situația ideală în care angrenajul

dinților celor două arcade dentare determina o eficiență maximă în timpul
mișcărilor mandibulare și o repartizare echilibrată a forțelor masticatorii.
Pagina 103
5.3 PRINCIPIILE OCLUZIEI FUNCTIONALE
Pankey, Mann şi Schuyler au sintetizat cele cinci criterii de bază care

trebuie îndeplinite de o ocluzie funcţională stabilă şi care funcţionează cu
maximum de confort.
De asemenea, Școala Românească (Ene L) sintetizează cinci criterii ale
unei ocluzii functionale:
1. Stopuri ocluzale stabile şi simultane pe un număr cât mai mare de dinţi
în poziţia de RC si IM
2. Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si
posibilitatile A.T.M.
3. Dezocluzia tuturor dinţilor laterali (cuspidaţi) în mişcarea de propulsie.
4. Dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi în mişcarea de lateralitate de partea
inactivă (nelucratoare).
5. Absenţa interferenţelor în mişcările laterale la nivelul dinţilor cuspidaţi
de partea activă indiferent de tipul ghidajului antero-lateral sau de mişcările
extreme ale mandibulei.
Conform studiilor lui Ash si Ramfjord, conceptul de “ocluzie normala”,

presupune o ocluzie functionala, concret, consta in capacitatea aparatului
masticator de a se adapta si implicit de a echilibra devierile acolo unde este
necesar.
" ocluzia normala” presupune nu doar sintetizarea valorilor pe considerent
anatomic, ci in primul rand o adaptare fiziologica si implicit lipsa
manifestarilor patologice.
Acest conce[t ocluzal este legat de particularitatile functionale ale aparatului
masticator, desi niste repere anatomice corecte reprezinta cea mai potrivita baza
pentru un echilibru ocluzal adecvat.
Pagina 104
Elemente de morfologie dentara de interes ocluzal
Elementelor de morfologie ocluzală care participa in relationarea ocluzala,

sunt urmatoarele:
1.Cuspizii
2.Crestele marginale
3.Fosetele
4.Marginea incizală a frontalilor mandibulari
5.Faţa palatinală a frontalilor maxilari.
1.Cuspizii
Participă la realizarea contactelor dento-dentare prin intermediul versanţilor
interni şi externi.
Versanţii interni sunt acei versanţi ai cuspidului care privesc spre faţa
ocluzală a dintelui iar versanţii externi sunt cei care privesc spre exteriorul feţei
ocluzale. Versanţii externi şi interni ai unui cuspid sunt separaţi între ei de
crestele sagitale mezio-distale.
Din punct de vedere funcţional cuspizii pot fi clasificaţi în două categorii:
• cuspizi de sprijin : sunt acei cuspizii care intră în contact cu elemente
morfologice de pe faţa ocluzală a dinţilor antagonişti şi care contribuie activ
la formarea “stopurilor ocluzale”.
Rolul lor este acela de a asigura stabilitatea ocluziei şi conservarea D.V.O. a
etajului inferior al feţei.
Pagina 105
Fig. 27 - Elemente de morfologie dentară de interes ocluzal
Pagina 106
Din punct de vedere al funcţiilor aparatului dento-maxilar, cuspizii de

sprijin sunt cei implicaţi în triturarea alimentelor (masticaţie). În această
categorie sunt incluşi : cuspizii vestibulari mandibulari şi cei palatinali
maxilari.
• Cupizii de ghidaj : sunt acei cuspizi care vin în contact cu zone situate în
afara ariei ocluzale a dinţilor antagonişti.
Ei participă la ghidajul cuspizilor de sprijin în faza finală a ciclului
masticator. În această categorie sunt incluşi cuspizii vestibulari maxilari şi
linguali mandibulari.
2.Crestele marginale
Sunt proeminenţe de smalţ care delimitează spre mezial şi distal suprafaţa
ocluzală a dintelui. Fiecare creastă marginală delimitează două pante : o panta
este orientata spre interiorul feţei ocluzale iar cealalta este orientata spre
exteriorul feţei ocluzale.
Versantul internse termină la nivelul fosetei marginale de pe fața ocluzală.
Versantul extern se termină la nivelul porțiunii superioare a ariei de contact
proximale, formând, împreună cu versantul extern al dintelui vecin: nișa
masticatorie.
3.Fosetele
In ceea ce priveste analiza ocluziei dentare, de interes sunt fosetele
centrale ale molarilor și fosetele marginale, intrucat acestea se angreneaza in
tipologia intercuspidarii.
4. Marginea incizală a dinţilor frontali mandibulari

Aceasta ocludeaza cu zona supracingulară a fetei palatinale a dinţilor
frontali superiori.
Pagina 107
5. Fața palatinală a dinților frontali superiori

Cel mai important segment din punct de vedere ocluologic este acela
cuprins între Cingulum şi marginea liberă a feţei palatinale.
Pe aceasta suprafata, în timpul dinamicii mandibulare, alunecă marginea
incizală a dintilor frontali inferiori.
5.4 ARIILE OCLUZALE
Relaţiile ocluzale interarcadice se realizează între suprafeţele ocluzale ale

celor doua arcade dentare, respectiv arcada dentara superioara şi cea inferioara.
In literarura de specialitate, aceste suprafeţe poarta denumirea de arii
ocluzale. La nivelul fiecărei arii ocluzale vom regăsi elementele morfologice
ocluzale descrise anterior.
Forma ariilor ocluzale analizate tridimensional:

• În plan orizontal :
-are o formă curbă asemănătoare arcadei căreia îi aparţine.
- in zona laterală versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari şi orali formează
un jgheab cu o formă curbă cu convexitatea spre vestibular.
Pagina 108
Fig. 28 - Ariile ocluzale din plan orizontal

Pagina 109
• În plan frontal :
-în zona laterală ariile ocluzale sunt înclinate spre exterior (arcada
maxilară ) respectiv spre interior (arcada mandibulară). Acest fapt face ca cele
două arii ocluzale să se întâlnească pe o curbă transversală de ocluzie
denumită : curba Monson Wilson. Această curbă este convexă pentru arcada
superioară şi concavă pentru arcada inferioară.
Fig. 29 - Curba Monson Wilson
Pagina 110
• În plan sagital :
- cele două arii ocluzale prezintă o curbă sagitală denumită curba lui Spee şi
care este, de asemenea concavă la mandibulă şi convexă la maxilar.
Fig. 30 - Curba lui Spee
Pagina 111
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 112
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 113
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 114
Pagina 115
CAPITOLUL 6
STOPURI SI CONTACTE OCLUZALE
6.1 STOPURILE OCLUZALE
Definitie: acele suprafeţe de contact interdentar care iau naştere în

momentul întâlnirii celor două arcade dentare.
Orice stop ocluzal este format din două elemente reprezentate de : zona de
sprijin si zona de recepţie.
Stopurile ocluzale pot fi clasificate în trei clase în funcţie de suprafeţele
de sprijin care intră în alcătuirea lor în cazul unor relaţii interarcadice
ortognate ( 78,3% din populaţie după Scaife şi Holt).
Stopurile ocluzale de clasa I
Cuspizii meziali ai molarilor si cuspizii premolarilor realizează zone/
suprafețe de sprijin împreuna cu creasta marginala meziala a dintelui pozitionat
distal, respectiv cu creasta distala a dintelui pozitionat mezial.
Pagina 116
Capitolul 6 - Stopuri și contacte ocluzale. Cuspizii de ghidaj
Fig. 31 - Stopuri ocluzale cls. I
Pagina 117
Cuspizii vestibulari ai molarilor şi premolarilor mandibulari care vin în

contact cu fosetele centrale dar şi cu fosetele situate intre crestele marginale ale
molarilor şi premolarilor superiori. Doar cuspizii distovestibulari ai molarilor
inferiori intră în contact cu fosetele centrale ale molarilor superiori. Restul
cuspizilor vestibulari inferiori vin în contact cu fosetele dintre crestele
marginale ale dintilor laterali superiori.
Contacte tripodice se realizeaza intre cuspidul centro-vestibular al primului
molar inferior cu foseta antagonista dar si intre cuspizii distali ai molarilor
secunzi si ai celor de minte, cu fostele centrale respective ale molarilor
antagonisti.
Stopurile ocluzale de clasa a II-a

Muchiile incizale ale dintilor frontali inferiori intra in contact cu fetele
palatinale ale dintilor frontali superiori- in zona supracingulara. Acest raport
asigura stabilitatea ocluzala si de asemenea este foarte important din punct de
vedere functional, intrucat ghideaza acesti dinti in miscarea de propulsie si
lateralitate cu contact dento-dentar.
Pagina 118
Fig. 32 - Stopuri ocluzale cls. a II-a
Pagina 119
In functie de situatiile clinice, se regasesc mai multe rapoarte dento-dentare:

• ocluzia psalidodonta
Fig. 33 - Ocluzia psalidodontă
Pagina 120
• ocluzia labiodonta
Fig. 33 - Ocluzia labiodontă
Pagina 121
Termenul de OVERBITE descrie gradul de supraacoperire a dintilor frontali

superiori pe omologii lor inferiori in plan vertical.
Fig. 34 - Overbite
Pagina 122
Termenul de OVERJET descrie decalajul dintre fetele palatinale ale dintilor

frontali superiori cu fetele vestibulare ale dintilor frontali inferiori, in sens
sagital.
Fig. 35 - Overjet
Pagina 123
Stopurile ocluzale de clasa III

Sunt realizate de cuspizii palatinali ai molarilor si premolarilor superiori
care vin în contact cu fosetele centrale ale molarilor inferiori şi fosetele distale
ale premolarilor inferiori. Excepţie fac cuspizii disto-palatinali ai molarilor
superiori care intră în contact cu fosetele dintre crestele marginale ale molarilor
inferiori.
Fig. 36 - Stopuri ocluzale cls. a III-a
Pagina 124
Din punct de vedere funcţional contactele dento- dentare realizate în cadrul

stopurilor ocluzale pot fi funcţionale şi nefuncţionale.
Contacte funcţionale pot fi de două feluri:

a. de tip tripodic : atunci când vârful cuspidului nu intră în contact cu
planşeul fosei. În această situaţie contactul se va realiza în trei puncte între
convexităţile cuspizilor activi şi convexităţile versanţilor fosei receptoare. Este
cel mai funcţional tip de contact ocluzal.
b. de tip vârf cuspid – planşeu fosă : apare atunci când există cuspizi înalţi,
subţiri, ascuţiţi şi fose largi. Nu este la fel de valoros ca şi cel tripodic deoarece
în intercuspidare maximă nu asigură o stabilitate a ocluziei în plan orizontal la
fel de bună ca primul.
Contacte nefuncţionale
a) contactul în suprafaţă
b) contactul vârf cuspid – versant fosetă
c) contact vârf cuspid – vârf cuspid.
d) Contact versant cuspid – versant fosetă.
Pagina 125
Fig. 37 - Contacte funcționale ocluzale

Pagina 126
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 127
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 128
Pagina 129
CAPITOLUL 7
OCLUZIA STATICĂ
Pentru a putea înțelege și analiză relațiile statice dintre cele două arcade
dentare, în cadrul complexității aparatului dentomaxilar este necesară definirea
unor noțiuni.
Poziţia fiziologica de repaus (postură) este relaţie posturala mandibulo-

craniană statica, de referinţă, stabilită în perioadele de nefuncţionalitate a
A.D.M.
In aceasta pozitie, grupele musculare antagoniste se afla intr-un echilibru
tonic relativ.
Intre arcadele dentare poate exista un spaţiu de inocluzie fiziologică (S.I.F.)
cu valoarea de 1,2 –4 mm care in literatura de specialitate poarta denumirea de
freeway space.
Pagina 130
Capitolul 7 - Ocluzia Statică
Aceasta dimensiune este inconstanta si variabila, in functie de anumiti

factori loco-regionali.
Inocluzia fiziologica din pozitia de postura mandibulara este variabila si
invers proportionala cu dimensiunea verticala de ocluzie (DVO).
Dimensiunea verticală a etajului inferior al feței reprezinta distanţa

cuprinsă între două linii imaginare paralele care trec prin Subnasion si Gnation
D.V.R.( dimensiunea verticală de repaus) reprezinta dimensiunea

verticala a etajului inferior al fetei când mandibula se găseşte în poziţie de
repaus iar între cele două arcade este prezent S.I.F.(spaţiul de inocluzie
fiziologică)
D.V.O.(dimensiunea verticală de ocluzie) reprezinta dimensiunea verticală

a etajului inferior al fetei, cand mandibula se afla în poziţie de relație centrică
sau de intercuspidare maximă.
Pagina 131
Fig. 38 - A. Intercuspidare maximă

B. Spațiu de inocluzie fiziologică
Pagina 132
Poziţia de relaţie centrică reprezinta acea poziţie a mandibulei faţă de baza

craniului şi maxilar care se caracterizează prin situarea condililor în cavitatea
glenoidă în poziţia cea mai posterioară şi mai înaltă iar anterior dimensiunea
verticală este optimă pentru funcţionalitatea musculaturii.
Datorita faptului ca portiunea centrala a meniscului articular este subtire (el
avand o forma lenticulara), aceasta relatie este considerata a fi o relatie de
contact intre doua suprafete osoase.
Caracteristicile pozitiei de relatie centrica:

• Este singura poziţie reproductibilă a mandibulei în raport cu care se poate
aprecia corectitudinea unor rapoarte dento-dentare.
• Este singura poziţie stabilă motiv pentru care este transferata in
articulator, simuland cel mai fidel aceleaşi rapoarte faţă de maxilar şi craniu
ca la pacient şi permitand astfel o analiza corectă a rapoartelor ocluzale.
Poziţia de intercuspidare maximă reprezinta acea relaţie între cele două

arcade dentare antagoniste în care se înregistrează un maximum de contacte
dento –dentare punctiforme.
Pagina 133
Caracteristicile pozitiei de intercuspidare maxima:

• Asigura stabilitate mandibulei fata de maxilar in cele trei planuri spatiale:
sagital, orizontal si frontal
• Este o poziţie funcţională caracterizată prin contracţia bilaterală simetrica
si egala a muşchilor ridicători ai mandibulei cu capacitatea declanşării unor
forţe maxime.
• Orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
• Prezenta unitatilor masticatorii
• Pozitionarea distalizata a dintilor arcadei superioare in raport cu dintii
arcadei inferioare
• Cuspizii vestibulari superiori ii circumscriu pe cei inferiori.
• Pozitionarea orala a cuspizilor linguali in raport cu cei palatinali
Faţă de poziţia de relaţie centrică poziţia de intercuspidare maximă se poate

situa în trei poziţii toate trei considerate fiziologice:
POINT CENTRIC
Este situaţia în care poziţia de relaţie centrică coincide cu cea de
intercuspidare maximă reprezentand situaţia ideală care se regaseste la
aproximativ 12% din situatii.
Pagina 134
Fig. 39 - A. Point centric
Pagina 135
LONG CENTRIC
Reprezinta situatia in care poziţia de intercuspidare maximă nu coincide cu
cea de relatie centrica.
Acest aspect se datoreaza unei usoare alunecari sagitale a mandibulei, cu
pastrarea contactarii dentare, din pozitia de relatie centrica in cea de
intercuspidare maxima. Aceasta alunecare se intinde pe o suprafata de
1,25-1,5mm.
Daca aceasta pozitie este insotita si de o posibilitate de deplasare laterala (de
aproximativ 1mm) a cuspidului de spijin in foseta antagonista (WIDE
CENTRIC ), pozitia poarta denumirea de FREEDOM IN CENTRIC
Aceasta libertate de miscare a cuspidului de sprijin in “centric”, a fost
descrisa pentru prima data de Mario Spirgi si poarta denumirea de TRIUNGHI
DE TOLERANTA OCLUZALA, avand o baza de aproximativ 2mm orientata
spre posterior si o inaltime de 0,2-1,75mm
Pagina 136
Fig. 40 - A. Long centric
Pagina 137
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 138
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 139
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 140
Pagina 141
CAPITOLUL 8
RAPOARTELE NORMALE ÎNTRE CELE DOUĂ
ARCADE ÎN POZIȚIA DE INTERCUSPIDARE
MAXIMĂ
8.1 LA NIVELUL GRUPULUI INCISIV
În plan vertical : labiodont ( cap la cap) sau psalidodont (acoperirea pe 1/3

maxim ½ din fața vestibulară a incisivilor inferiori).
Termenul de OVERBITE descrie gradul de supraacoperire a dintilor frontali
superiori pe omologii lor inferiori in plan vertical.
În plan sagital : între fața vestibulară a incisivilor inferiori și fața palatinală
a incisivilor superiori există un spațiu de maxim 1-2 mm. Acest spațiu se
numește treaptă sagitală fiziologică.
Termenul de OVERJET descrie decalajul dintre fetele palatinale ale dintilor
frontali superiori cu fetele vestibulare ale dintilor frontali inferiori, in sens
sagital.
În plan transversal: liniile interincisive maxilară și mandibulară trebuie să
se găsească in acelasi plan (una în prelungirea celeilalte).
Pagina 142
Capitolul 8 - Rapoartele normale între cele două arcade
în poziția de intercuspidare maximă
Fig. 41 - Rapoarte normale ale dinților din grupul frontal în plan vertical
și transversal
Pagina 143
Fig. 42 - Rapoarte normale ale dinților din grupul frontal în plan vertical
și sagital overbite overjet
Pagina 144
8.2 LA NIVELUL CANINILOR
În plan vertical: caninul superior acoperă 1/3 din fața vestibulară a celui
inferior.
În plan sagital: vârful cuspidului caninului inferior se afla între caninul
superior și incisivul lateral superior.
În plan transversal: caninul superior îl circumscrie pe cel inferior.
Fig. 43 - Rapoarte normale ale caninilor în plan vertical,sagital și

transversal
Pagina 145
8.3 LA NIVELUL DINȚILOR LATERALI
În plan vertical: primii molari permanenți (prin intermediul cuspizilor

palatinali) realizează contacte ocluzale cu dinții antagoniști.
În plan sagital: vârful cuspidului MV al molarului unu superior este plasat

între cuspidul MV și cel centro-vestibular al primului molar inferior.
Această poziție se numește cheia lui Angle. Din punct de vedere al poziției
vârfului cuspidului MV al molarului unu permanent superior față de șanțul de
descărcare de pe fața vestibulară a molarului unu inferior există 3 situații
denumite clasele lui Angle:
Clasa I – vârfului cuspidului MV al molarului unu permanent superior intra
in contact cu șanțul de descărcare de pe fața vestibulară a molarului unu
inferior
Clasa II – vârful cuspidului MV al molarului unu superior este poziționat
mai mezial ( anterior) față de șanțul de descărcare de pe fața vestibulară a
molarului unu inferior.
Clasa III - vârful cuspidului MV al molarului unu superior este poziționat
mai distal ( posterior) față de șanțul de descărcare de pe fața vestibulară a
molarului unu inferior.
În plan transversal: cuspizii V ai dintilor laterali superiori îi circumscriu pe

cei ai dintilor laterali inferiori.
Pagina 146
Fig. 44 - Rapoarte normale ale dinților din grupul lateral în plan vertical
și transversal
Pagina 147
Fig. 45 - Rapoarte normale ale dinților din grupul lateral în plan sagital
Clasa I Angle
Pagina 148
Clasa II Angle
Pagina 149
Clasa III Angle
Pagina 150
8.4 ALINIEREA DENTARA INTRAARCADICA. CURBELE DE

OCLUZIE
Alinierea dentrară intraarcadica face referire la relatia care se stabileste intre

dintii care apartin unei arcade dentare.
Se traseaza o linie imaginara care trece prin varfurile cuspizilor vestibulari
mandibulari, respectiv marginile incizale ale dintilor grupuiui frontal
mandibular. Aceasta linie se prelungeste de-a lungul cuspizilor linguali,
formand un plan care poarta denumirea de plan de ocluzie.
Pentru ca miscarile mandibulare sunt complexe si sunt determinate si
ghidate de articulatia temporo-mandibulara, planurile de ocluzie sunt curbe,
astfel incat sa permita utilizarea maximala a contactelor dentare.
Curbura planului de ocluzie este de fapt data de gradul de inclinare al
dintilor.Arcada superioară o circumscrie pe cea inferioară ca urmare a poziției
diferite axelor de implantare a dinților de pe cele două arcade.
Nivelul pe care se întâlnesc dinții celor două arcade se numește plan de
ocluzie.
Caracteristicile planul de ocluzie:

-nu este orizontal.
-este ușor curb în sens transversal și sagital.
- există două curbe de ocluzie, una transversală și una sagitală care asigură
dinamica arcadei mandibulare față de cea maxilară.
Pagina 151
8.4.1 Curba Sagitală De Ocluzie – Spee:
A fost descrisă pentru prima dată de Graf von Spee și cercetată ulterior de
Blackwell.
Daca examinam arcadele dentare din norma laterala, observam ca dintii
maxilari anteriori sunt inclinati spre mezial iar dintii maxilari posteriori sunt
inclinati spre distal.
In ceea ce priveste dintii mandibulari, atat cei frontali cat si cei laterali sunt
inclinati spre mezial.
Astfel, se constituie curba sagitala de ocluzie a lui Spee (1928).
Ea este definită ca și “curbura care caracterizează planul de ocluzie în sens
sagital”.
Este concavă pentru arcada mandibulară și convexă pentru cea maxilară.
Poate fi pusă în evidență pe un model pus pe masă și la care aplicăm pe
fiecare hemiracadă câte o riglă care se sprijină pe cuspizii vestibulari ai
primului premolar și ultimului molar.
Adâncimea maximă a curbei sagitale de ocluzie este de 1-3 mm și este
plasată la nivelul primului molar permanent.
Curba sagitală de ocluzie impreuna cu înclinarea mezio-distală a caninilor și
dinților laterali reprezinta elemente decisive de stabilitate a arcadelor dentare
una față de cealaltă.
Cu cât curba este mai accentuată, cu atât relieful dinților trebuie să fie mai
șters. Cu cât curba este mai plată, cu atât relieful dinților este mai pronuntat,
respectiv cuspizii sunt mai înalți și fosele sunt mai adânci.
Există o corelație morfologică între gradul de supraacoperire a dinților
frontali și adâncimea curbei.
Pagina 152
Fig. 48 - Curba de ocluzie a lui Spee. r distanțadin centrul sferei

Monson la curba de ocluzie. h înalțimea curbei de ocluzie
Pagina 153
8.4.2 Curba Transversală De Ocluzie- Curba Lui Wilson
Daca examinam arcadele dentare din norma frontala, observam ca dintii

maxilari sunt inclinati usor spre vestibular iar dintii mandibulari, in mod special
cei posteriori, sunt inclinati usor spre lingual. Astfel, se constituie curba lui
Wilson/ curba transversala de ocluzie.
Ea este determinată de înclinarea spre lingual a fețelor ocluzale a molarilor
inferiori. Este ușor de evidențiat dacă așezăm o riglă pe fețele ocluzale a
molarilor omologi de pe arcada inferioară. Este o curbă cu concavitatea spre
superior ( la arcada inferioară).
Este curba care are un rol important în timpul mișcărilor de lateralitate ale
mandibulei, în timpul masticației. În mod normal această curbă transversală are
rolul de a asigura lipsa oricărui contact interdentar pe partea nelucrătoare în
timpul mișcării de lateralitate.
Pagina 154
Fig. 49 - Curba de ocluzie a lui Wilson. r distanțadin centrul sferei

Monson la curba de ocluzie. h înalțimea curbei de ocluzie
Pagina 155
8.4.3 TEORIA SFEREI SI DIAGRAMA MONSON
In 1932, Monson descrie teoria sferei, conform careia, o sfera imaginara cu

raza de 4 inch (10cm) si centru situat la nivelul Glabellei, este la distanta egala
de suprafetele ocluzale ale dintilor posteriori si de asemnenea de centrele
condiliene. In aceasta sfera se inscriu curbele Spee si Wilson.
Fig. 50 - Sfera Monson. Curba lui Spee. Curba Wilson

Pagina 156
Planul de ocluzie are o pozitie clar definita avand ca repere anumite puncte
cronio-faciale. De asemenea, pentru ca un plan de ocluzie sa fie functional,
acesta trebuie sa fie in relatii bine stabilite cu celelalte planuri de referinta:
-planul de la Frankfurt
-planul Camper
-planul bazal mandibular
-planul Rich - varful carligului apofizei pterigoidiene-papila interincisiva
Fig. 51 planul de la Frankfurt planul Camper. planul Rich

Pagina 157
8.5 RAPOARTELE DINTRE CELE DOUĂ ARCADE DENTARE
Angrenajul dinților dintre cele două arcade va asigura:

• transmisia axială a forțelor ocluzale,
• calajul și stabilizarea dinților
• reducerea suprafețelor în contact, favorizând descărcarea forțelor și
reducerea uzurii
• eficacitate masticatorie maximă cu efort muscular minim
În Plan Vestibulo-Oral
Arcada superioară are dimensiuni mai mari decât cea inferioară atât în sens
sagital cât și transversal.
Fețele ocluzale ale dinților laterali superiori sunt înclinate spre vestibular în
timp ce fețele ocluzale ale dinților laterali inferiori spre lingual.
cuspizii vestibulari inferiori vin în contact cu șanțurile principale mezio-
distale de pe fețele ocluzale ale dinților superiori.
Linia arcadei superioare este situată mai vestibular decât linia arcadei
inferioare. În zona frontală această situație se numește grad de acoperire
frontală. În mod normal, între dinții frontali superiori și inferiori există un
spațiu (denumit ”spațiu de inocluzie”) care este evaluat în două planuri:
• Vertical ( cervico-incizal) = overbite. Overbite-ul se referă la cât de mult
sunt acoperiți frontalii inferiori de cei superiori. În mod normal, valoarea lui
este de aprox. 0,5 mm. Acesta poate fi mărit (în ocluziile adânci acoperite),
mediu, ușor.
• Orizontal (vestibulo-oral) = overjet. Poate fi: absent, mediu, excesiv. Se
evaluează (în mm) ce distanță există între fața palatinală a frontalilor
Pagina 158
superiori și fața vestibulară a frontalilor inferiori. În mod normal este de

aproximativ 2 mm. El poate fi mărit în maocluziile de cl. II și redus în
malocluziile de clasa a III.
În Sens Mezio-Distal
Dinții inferiori sunt situați mai mezial cu jumătate de cuspid decât cei
superiori ca urmare a diametrului mezio-distal mai redus al incisivilor inferiori
față de cei superiori.
Fiecare dinte va avea contacte dento-dentare cu doi dinți antagoniști cu
excepția incisivului central inferiori. Dintele omolog va fi antagonistul
principal iar celălalt se va numi antagonist secundar. De obicei pierderea unui
antagonist nu are consecințe grave, dar pierderea ambilor poate duce la
tulburări importante.
Pagina 159
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 160
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 161
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 162
Pagina 163
CAPITOLUL 9
RELAȚII MANIBILO - CRANIENE DINAMICE
Conceptul biodinamic al lui Polz demonstreaza faptul ca nu exista un tipar

de morfologie ocluzala valabil pentru toate persoanele. El a demonstrat ca
miscarile excentrice ale mandibulei cu contactare dento-dentara pornesc din
pozitia de relatie centrica si revin la ea pe parcursul ciclului masticator, in
momentul deglutitiei.
Conceptul busolei ocluzale evidentiaza faptul ca la nivelul fiecarui dinte,
cuspizii de sprijin, parcurg o traiectorie individuala de protruzie, laterotruzie,
lateroprotruzie, laterosupratruzie si mediotruzie, avand ca punct de plecare
suprafata antagonista.
Pagina 164
Capitolul 9 - Relații Manibilo - Craniene Dinamice
Fig. 52 - Busola ocluzală protruzie lateralitate meziotruzie

retruzie
Pagina 165
Aceasta traiectorie individuala este obligatoriu sa fie redata la nivelul

suprafetelor ocluzale ale restaurarilor protetice si/sau odontale, stand si la baza
unor tehnici de aditie de ceara(Lundeen, P.K.Thomas).
9.1 Factorii care dirijează mişcările mandibulare se numesc determinanţi şi

sunt în număr de trei:
9.1.1 Determinantul anterior (dentar) al ocluziei dentare
Este reprezentat de eficacitatea stopurilor ocluzale (vezi clasificarea

stopurilor ocluzale), care trebuie sa realizeze contacte multifunctionale prin
intermediul cuspizilor de sprijin.
Un rol important este atribuit dinţilor frontali superiori, a căror faţă
palatinală ghidează mişcarea de propulsie.
Rolul cuspizilor de sprijin:

-sa mentina DVO,
-sa concentreze solicitarile fortei masticatorii in axul lung al dintilor,
-sa nu permita miscarile dentare.
Abjean si Korbendeau sintetizeaza elementele de morfologie dentara de

interes in sprijinul ocluziei, astfel:
1. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori,
2. cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori,
3. marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor
inferiori.
Pagina 166
Principalele direcţii de mişcare ale mandibulei sunt:

• propulsie/ retropulsie ( din poziţia de I.M. sau RC)
• coborâre (deschidere)/ revenire (închidere) (din poziţia de I.M. sau RC) .
• deplasare laterală spre dreapta sau stânga față de linia medicană.( din
poziţia de I.M. sau RC) şi revenire.
Când discutăm de mișcările de lateralitate folosim următorii termeni:

Partea lucrătoare – reprezintă partea înspre care se deplasează mandibula.
De exemplu în mișcarea de lateralitate spre dreapta, hemircadele drepte ( 1 și
4), respectiv articulatia temporomandibulara dreaptă reprezinta partea
lucrătoare.
Partea nelucratoare (de balans) – reprezintă hemircadele și articulatia
temporomandibulara de partea opusă partii lucratoare, respecitiv direcției
înspre care se efectuează mișcarea.
Un aspect important in mișcarea de lateralitate de partea lucrătoare este dat
de numărul de dinți care realizează contacte în timpul ei; astfel, vom discuta
despre ghidajul canin sau ghidajul de grup.
Pagina 167
B A
B’
Fig. 53 - Mandibula în lateralitate A. partea nelucrătoare

B - B’ partea lucrătoare
Pagina 168
9.1.2 Determinantul mijlociu ( funcţional, neuromuscular)
Este reprezentat de muşchii mobilizatori ai mandibulei care participa la

diferitele miscari, in functie de tipul lor de stimulare.
-stimularea corticala determina miscarile voluntare,
-stimularea mezencefalica determina miscarile automatizate,
-stimularea bulbo-protuberentiala determina miscarile reflexe ale
mandibulei.
Muschii mobilizatori ai mandibulei care efectueaza miscarile de

coborare/ridicare, lateralitate, propulsie/retropulsie sunt: m.maseter, m.
pterigoidian medial, m. pterigoidian lateral, m. milohioidian, m. geniohioidian,
pantecul anterior al digastricului.
Muschii responsabili cu mentinerea pozitiei de postura sunt: m.

stilohioidian, pantecul posterior al digastricului.
Muschii sistemului cranio-mandibular (dupa Slavicek) care intra in

relatie directa cu artculatia temporomandibulara sunt: portiunea profunda a m.
maseter, fascicolul superior al m. pterigoidian lateral, fascicolul anterior al m.
temporal.
9.1.3 Determinantul posterior (articular, sau ghidajul condilian)

Este reprezentat de structurile ATM , în special de condilii mandibulari şi
pantele tuberculilor articulari.
Articulatia temporomandibulara este de tip ginglimo-artroidal, ceea ce ii
permite sa efectueze miscari concomitente de rotatie si translatie a condililor
mandibulari.
Pagina 169
Suprafetele articulare sunt: cavitatea glenoida si condilul mandibular,

ambele fiind acoperite de un tesus fibros, nevascularizat, spre deosebire de alte
articulatii ale corpului uman care sunt acoperite de cartilaj hialin.
Condilul mandibular este de forma elipsoidala si are dimensiunea de
8-20mm-transversal si 8-10mm- antero-posterior.
Prelungirea axelor lungi condiliene formeaza un unghi deschis anterior cu
valori cuprinse intre 140-160 grade. De regula, aceste prelungiri se
intersecteaza inainte de Foramen Magnum, intr-un punct situat mai lateral fata
de planul medio-sagital, datorita activitatii mai pronuntate a musculaturii
masticatorii la una dintre parti.
Panta tuberculului articular prezinta o inclinatie de 5-55grade cu o
valoare medie de 33 grade. Lungimea pantei este de aproximativ 9mm.
Pe aceasta suprafata va aluneca inspre anterior condilul mandibular, in
timpul miscarii de deschidere a gurii si in miscarea de propulsie.
Meniscul articular prezinta o structura avasculara si are forma unei lentile
biconcave.
Rolul meniscului articular:

-sa separe cavitatea articulara in doua componente: unul superior temporo-
meniscal si unul inferior menisco-condilian, ambele unplute cu lichid sinovial,
-sa transforme cele doua suprafete articulare in congruente,
-sa faciliteze propulsia mandibulei, datorita caracterului ginglimo-artroidal
al articulatiei,
-are rol tampon- de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulatiei.
Pagina 170
Fig. 54 - Articulația temporo - mandibulară
Pagina 171
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 172
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 173
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 174
Pagina 175
CAPITOLUL 10
ANALIZA CINEMATICII MANDIBULARE
10.1 ANALIZA CINEMATICII MANDIBULARE IN PLAN ORIZONTAL
Studiaza schema deplasarii punctului interincisiv inferior in plan

orizontal. are aspect romboid.
Reprezinta esenta procedeelor de inregistrare grafica a relatiei centrice
si este utilozata in programarea articulatoarelor. Aria miscarilor functionale se
afla in jurul pozitiei de intercuspidare maxima.
In timpul miscarii de lateralitate a mandibulei, condilul pivotant
(condilul aflat pe partea lucratoare), efectueaza o rotatie si o deplasare spre
lateral in cavitatea glenoida, care poarta denumirea de miscarea Bennet
(lateral side shift). Valorile acestei miscari sunt de aproximativ 1-3mm, în
Pagina 176
Capitolul 10 - Analiza Cinematicii Mandibulare
functie de laxitatea capsulei articulare si de configuratia cavitatii glenoide de

partea respectiva.
De regula, deplasarea laterala a condilului pivotant are valoarea de
0.75-1,5mm. Daca aceasta miscare depaseste valoarea de 2mm, ea poate fi
programata in articulator.
Deoarece traiectoria de deplasare a condilului pivotant (lucrator) este
multidimensionala (directie laterala, inferioara/superioara, anterioara/
posterioara), ea se inscrie in configuratia unui con, care poarta denumirea de
conul lui Guichet.
In timpul miscarii de lateralitate a mandibulei, condilul orbitant (condilul
aflat pe partea nelucratoare), efectueaza o rotatie si translatie inainte, in jos si
medial.
Aceasta miscare este determinata de configuratia peretelui median al
articulatiei temporomandibulare si poarta denumirea de side shift fiind definit
ca unghiul lui Bennet (cu valori cuprinse între 7-30 grade ).
In functie de configuratia individuala a articulatiei temporomandibulare,
traseul deplasarii poate fi imediat, precoce, progresiv sau distribuit.
Cea mai importantă evaluare este cea a primilor 4mm de deplasare a
condilului orbitant, pentru ca peste aceasta valoare, arcadele dentare nu se mai
afla in contact iar in consecinta, miscarea nu mai are importanta din punct de
vedere al reliefului ocluzal.
Pagina 177
A B
Axa balama ocluzală
C B’
C’
Fig. 55 - Unghiul CAC’ - unghiul Bennet cu valoarea între 7˙ și 30˙

B’ reprezintă poziția condilului pivotant după mișcarea de rotative și
ușoară translație
C poziția condiluliu orbitat după mișcarea de translație anterioară
C’ poziția condiluliu orbitat după mișcarea de translație laterală
Pagina 178
Parametri care influenteaza morfologia ocluzala:
1. Curba sagitala de ocluzie: cu cat este mai pronuntata, cu atat este mai
sters relieful ocluzal al dintilor laterali,
2. Curba transversala de ocluzie: neregularitatile ei, vor determina

interferente pe partea lucratoare si nelucratoare in miscarile de lateralitate,
3. Gradul de overjet si overbite: cu cat au valori mai mari, cu atat sunt mai
pronuntate elementele de morfologie dentara de la nivelul fetelor palatinale ale
incisivilor superiori si au o influenta invers proportionala cu elementele de
morfologie ocluzala a dintilor laterali,
4. Unghiul dintre planul ocluzal si panta tuberculului articular: cu cat este

mai inalt, cu atat mai inalti vor fi cuspizii dintilor laterali,
5. Unghiul Bennet: cu cat este mai mare, cu atat relieful ocluzal este mai
sters,
6. Inclinatia pantei tuberculului articular: cu cat este mai mica, cu atat este
mai sters relieful ocluzal si mai accentuate concavitatile de la nivelul fetelor
palatinale ale dintilor frontali superiori (pentru a se putea realiza dezocluzia
dintilor cuspidati in miscarea de propulsie),
7. Distanta intercondiliana: cu cat este mai mare, cu atat unghiul format de

fetele ocluzale ale dintilor pe traiectoria de mediotruzie si laterotruzie este mai
mic.
Pagina 179
10.2 ANALIZA CINEMATICII MANDIBULARE IN PLAN FRONTAL

Studiaza miscarile functionale ale punctului interincisiv inferior, pe
coordonatele deplasarilor in plan frontal. Acestea se situeaza in jurul pozitiei de
postura a mandibulei.
10.2.1 Simulatoarele cinematicii mandibulare

Reprezinta procedeede analiza a miscarilor mandibulare efectuate cu
ajutorul axiografelor, kineziografiei, pantografelor. Are ca si scop programarea
simulatoarelor cinematicii mandibulare.
10.2.2 Arcurile faciale

Sunt specifice fiecarui tip de articulator:
1. arcuri cinematice (element component al axiografului)- se pozitioneaza
pe baza axei balama reale a pacientului
2. arcuri arbitrare- se pozitioneaza pe baza axei balama arbitrare a
pacientului:
- arcuri cu fixare auriculara (arc afcial FAG)
- arcuri cu fixare pretragiana (arc facial Dentatus)
3. arcuri faciale posturale- au ca si scop orientarea tridimensionala a
planului de ocluzie conform pozitiei naturale a capului. Ele se folosesc
impreuna cu un dispozitiv elecromagnetic tridimensional si din acest motiv pot
fi transferate pe orice tip de articulator.
Arcurile faciale permit pozitionarea modelului maxilar la bratul superior
al articulatorului, copiind pozitia pe care o are arcada maxilara a pacientului
vis-a-vis de baza craniului.
Arcurile faciale au o forma standard de cadru, cu fixare bilaterala in
conductul auditiv extern sau pretragian, la 10-13mm de linia care uneste tragus-
ul cu punctul infraorbital (planul de la Frankfurt).
Pagina 180
Fig. 56 - Arc facial Artex (218600), producător Amann Girrbach.

Sursa foto www.amanngirrbach.com
Pagina 181
10.2.3 Articulatoarele
Se diferentiaza de ocluzoare (care permit redarea doar a miscarii de
deschidere/inchidere a gurii), prin faptul ca permit redarea tuturor miscarilor
masticatorii.
Fig. 57 - Articulator Artex Tip BN (217360), producător Amann

Girrbach. Sursa foto www.amanngirrbach.com
Pagina 182
Articulatoarele se impart in 3 categorii:
1. Articulatoare neadaptabile (denumite si articulatoare cu valori fixe)
Acestea permit inregistrarea doar a miscarilor de inchidere-deschidere a

cavitatii bucale si au posibilitatea de a reproduce pozitia de intercuspidare
maxima si cea a DVO inregistrata, in mod special in cazul protezelor mobile.
Aceste dispozitive pot fi gasite in lteratura de specialitate si sub denumirea
de ocluzoare.
2. Articulatoare reglabile (programabile) individual
Aceasta categorie de articulatoare se subimparte in:
A. Articulatoare partial programabile

Aceste articulatoare poarta și denumirea de articulatoare semiadaptabile.
Ele sunt de 3 tipuri:
• TIP1- miscarile de propulsie si lateralitate se pot realiza in toate planurile,
liniar;
• TIP2- prezinta o panta curba a tuberculului articular;
• TIP3- pentru a reda cat mai precis particularilatile individuale fiecarui
pacient, la acest tip de articulatoare, pantele articulare vor fi frezate intr-un
material acrilic;
Pagina 183
B. Articulatoare total adaptabile (programabile)
Aceasta categorie de articulatoare sunt cele mai complexe pentru ca permit

inregistrarea mai multor distante, tipuri de miscari si puncte antropometrice.
Ele la randul lor se impart in articulatoare ARCON
(ARticulatieCONdil) si non-ARCON.
• Articulatorul de tip non-ARCON are condilul articular fixat la nivelul

braţului superior. El se va deplasa împreună cu capul condilian în timpul
mişcărilor mandibulei.
Comparativ cu articulatoarele non-ARCON, articulatoarele ARCON permit
inregistrarea conditiilor fiziologice mult mai exact.
Un aspect foarte important este faptul că articulatoarele de tip ARCON se
recomanda in special atunci cand se inregistreaza o crestere a DVO e copiata,
trebuie modificata
• Articulatorul de tip ARCON are posibilitatea de a reproduce foarte exact

articulatia temporomandibulara. Spre deosebire de articulatorul non-ARCON,
la articulatorul ARCON, condilul articular se afla pe bratul inferior; tot
ansamblu se va deplasa impreuna cu bratul superior al articulatorului.
In Europa, cele mai utilizate articulatoare sunt articulatoarele ARCON;
articulatoarele non-ARCON sunt folosite mai mult in SUA.
Pagina 184
Fig. 58 - Schemă a articulatoarelor ARCON
Pagina 185
Fig. 59 - Articulator ARCON
Pagina 186
Fig. 60 - Schemă a articulatoarelor non-ARCON
Pagina 187
Fig. 61 - Articulator non-ARCON
Pagina 188
10.3 CARACTERISTICILE UNUI ARTICULATOR TIP ARCON
Partea superioară a articulatorului este formată din carcasa condilara-

pozitionata în partea din spate și masa de ghidaj incizal pozitionata in partea
din față. Aceste elemente simulează impreuna articulația temporomandibulară
și ghidajul frontal superior.
Partea inferioară mobilă a articulatorului impreuna cu bilele condilare și
știftul incizal, simulează mișcarea condiliană a maxilarului inferior și ghidajul
frontal inferior.
Acest concept prezintă o simulare foarte logică și naturală a pacientului,
care este ușor de înțeles și de reprodus.
Toate articulatoarele ARCON se bazează pe înălțimea „P” (de la înălțimea
protetică = 121 mm între partea superioară și inferioară). Distanța bilei
condilare este de 110 mm.
O caracteristică specială a sistemului, este fixarea decalată cu 15 mm a
plăcilor de montare în articulator; acest aspect ține cont de relația normală a
maxilarului.
Asamblarea modelului maxilarului inferior este facilitată de această poziție
a plăcii de montare, care este decalată în direcția distală, poziția modelului fiind
astfel mai armonioasă.
Axa orbitală ( denumita in literatura de specialitate si orizontala de la
Frankfurt) precum și toate planurile orizontale ale articulatorului sunt paralele
cu suprafata de lucru (blatul mesei).
Modelele care au fost montate în relație centrică sunt in concordanta din
punct de vedere anatomic cu craniul pacientului și oferă suficient spațiu pentru
toate tipurile de modele, inclusiv pentru cele tip splitcast.
Pagina 189
Structura articulatorului ARCON- principiul ARCON presupune aceleași

dimensiuni funcționale la toate articulatoarele acestei categorii.
Mișcările maxilarului inferior sunt rezultatul rotației și translației
articulațiilor temporomandibulare.
Înclinația orizontală a pantei articulare poate fi setată în articulator, precum
și unghiul Bennett, si acesta poate fi setat pentru mișcarea mediană.
Setarea individuală în funcție de datele măsurate este completată de sistemul
modular de inserții.
In general se recomanda folosirea arcului facial de transfer special tipului de
articulator (si nu un arc facial de transfer universal) pentru a garanta asamblarea
corectă a modelului în articulator, care reprezinta o condiție definitorie in
vederea studierii miscarilor de rotație și translație a articulațiilor
temporomandibulare.
Anumite tipuri de articulatoare ARCON, (de exemplu articulatorul SAM
2PX) au o setare de proeminență integrată în carcasa condiliană, astfel încât
anumite poziții pot fi stabilite convenabil în articulator atunci când se
efectueaza miscarea de propulsie si lateralitate.
In acest caz, unghiul Bennett trebuie setat la 0 °. Valoarea dorită poate fi
setată continuu și blocată cu un șurub.
Pagina 190
Fig. 62 - Articulator ARCON imitând structurile ATM
Pagina 191
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 192
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 193
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 194
Pagina 195
CAPITOLUL 11
CONCEPTUL DE STABILITATE OCLUZALĂ
11.1 CONCEPTUL OCLUZAL GNATOLOGIC (ORGANIC) (STUART SI

STALLARD,1963)
Intercuspidarea maxima coincide cu relatia centrica (point centric).Acest

concept se refera la faptul ca imbinarea mecanica a celor doua arcade dentare
se obține prin tripodarea contactelor ocluzale.
Relația dintre arcadele dentare si articulatia temporomandibulara este

configurata si fixata de elementele de morfologie ocluzala astfel încat să
determine o sigura pozitie- în care se înregistreaza și intercuspidarea maxima.
Pagina 196
Capitolul 11 - Conceptul De Stabilitate Ocluzală
Fig. 63 - Sprlijinul tripodic al forțelor ocluzale dentare: în zona frongtală

respectiv zona laterală, se formează astfel un “triunghi” care asigura
stabilitatea ocluziei
Pagina 197
Fig. 64 - Sprlijinul tripodic dentar, fiecare cuspid face contact cu fosa

antagonista în 3 puncte, se sprijină pe pereții acesteia
Pagina 198
11.2 CONCEPTUL OCLUZAL “FREEDOM IN CENTRIC” (SCHUYLER,

PANKEY, 1969)
Descrie contacte interarcadice de tip cuspid- suprafața. Acest concept

descrie la nivel ocluzal prezenta unei “zone de libertate” de aproximativ 2mm,
care se inregistreaza inaintea pozitiei de intercuspidare din relatia centrica.
Fig. 65 - Freedom in centric
Wiskott si Belser,1995 recomanda reabilitarea protetica bazata pe conceptul

freedom in centric, intrucat permite o mai usoara adaptare a articulatiei
temporomandibulare si a musculaturii masticatorii la neregularitatile aparute la
nivel ocluzal.
Pagina 199
Conceptul ocluzal “Freedom in Conceptul ocluzal

centric” gnatologic(Organic)
RC=/IM RC=IM Point centric (ocluzie

Long centric+wide centric=freedom restrictiva, dupa Lauritzen)
in centric (ocluzie de IM eliberata,
dupa Ramfjord)
raport ocluzal cuspid/creasta raport tripodic cuspid/foseta

marginala
deglutitia se efectueaza in IM deglutitia se realizeaza in RC
contacte dento-dentare la dintii dintii posteriori se afla in contact iar

frontali si laterali cei anteriori se afla in inocluzie
miscare de propulsie prin ghidaj ghidaj incizal in propulsie

incizal
în miscarea de lateralitate functie de protectie canina in lateralitate

grup
lipsa contactelor pe partea de balans lipsa contactelor de partea de balans

in lateralitate in miscarea de lateralitate
Pagina 200
11.3 CONCEPTUL OCLUZAL NEUROMUSCULAR
Stomatologia neuromusculara studiaza efectele pozitiei mandibulei asupra

intregului corp pe de o parte si efectele pozitiei corpului asupra pozitiei capului
si mandibulei si astfel asupra ocluziei pe de alta parte.
Conceptul creeat de Bernard Jankelson studiaza impactul biopsihosocial si

neurofiziologic asupra functiei musculare a aparatului masticator.
Astfel, in afara de mijloacele consacrate de evaluare ocluzala (ceara si
spray-ul de ocluzie, hartia de articulatie, etc) investigatiile neuromusculare
folosesc mijloace specifice de inregistrare:
• ultrasonografia,
• TENS (stimularea electrica transcutanata),
• T-SCAN (analiza computerizata a ocluziei statice si dinamice)
• BioEMG- Electromiografia.
Comparativ cu inregistrarile facute cu ceara/spray-ul de ocluzie sau hartia

de articulatie, inregistrarea digitala a ocluziei cu ajutorul sistemelor T-SCAN si
BioEMG, permit o inregistrare si respectiv evaluare secventiala, in timp, a
fortelor ocluzale si a modului de distribuire a acestora la nivelul arcadelor
dentare. Acest aspect are ca si consecinta o echilibrare ocluzala mult mai
acurata.
Pagina 201
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 202
NOTIȚE :
_____________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Pagina 203
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Dr.Med.L., Seres Sturm, „Anatomie stomatologică şi cervico-

facială”, Ed. Mirton, Timişoara, 1997
2. 5.V., Ibric Cioranu, „Chirurgia articulaţiei temporo-mandibulare”,
Ed. Alma, Craiova, 2002,
3. 6.R., Warwick, P., Williams,”Gray”s anatomy 35th edition”,
Longman, 1973,
4. 7.R., McMinn, „Head and neck anatomy”, Wolfe Medical
Publications Ltd, 1981,
5. 8.K., Nieke, „Einfurung in die Kieferortopadie“, Muenchen-
Baltimore, 1995,
6. 9.G., Schmuth, A., D., Vardimon, „Kieferorthopedie“, Thieme,
1994,
7. 10.C.A, Dahm Tataru, “Morfologia dintilor permanenti umani”, Ed
ULBS, 2020
8. 11.C.A, Dahm Tataru, “Mijloace de identificare a modificarilor
biomecanice ale ATM in scop proprotetic”, Ed. Lucian Blaga, 2016,
ISBN-978-606-12-1
Pagina 204
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE WEB
9. https://muhaz.org/morfologia-funcional-a-arcadelor-dentare.html
10.http://www.slideshare.net/harnagealiviu/anatomie-adm
11.https://pt.scribd.com/document/411848009/Hna
12.https://www.dbnl.org/tekst/mero001hunk01_01/
13.https://es.scribd.com/document/231164690/carteocluzie1
14.http://umfcv.ro/files/p/r/Protetic%C4%83%282%29.pdf
15.https://www.slideshare.net/petrisor90/44851220-
morfologiadintilor
16.https://www.creeaza.com/familie/medicina/LOCUL-
GNATOLOGIEI-IN-REABILITA725.php
17.https://moam.info/subiecte-examen-licenta-
md-2011_5a34e9cb1723ddd06d7d8621.html
18.https://fr.scribd.com/doc/39006521/Anatomia-Vasile-Andries
19.https://fr.scribd.com/document/217535845/Grile-Orientative-
Medicina-Dentara-2013
20.https://www.umfst.ro/fileadmin/f_medicina_dentara/licenta/
septembrie_2015/intrebari_tip_td_2015.pdf
21.https://www.scribd.com/document/21584869/Morfologia-
aparatului-dento-maxilar
22.http://fmforadea.ro/wp-content/uploads/2012/02/GRILE-
ORIENTATIVE-MEDICINADENTARA-2013.pdf
23.https://doku.pub/documents/compendiu-de-chirurgie-oro-maxilo-
faciala-alexandru-bucure8ly5kko68qd
24.https://edoc.pub/tratat-de-parodontologiehoria-traian-
dumitriu2015-pdf-free.html
Pagina 205

Carte Morfo 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Morfo 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “ Lucian Blaga” din Sibiu

DAHM-TĂTARU CRISTINA ADRIANA

Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu

Editare gra că - Arcaș Călin Vasile

Din considerentul pentru care cunoașterea structurilor anatomice

Capitolul 1- Caracteristici comune și diferențiate pe grupuri de dinți…pg.9

Capitolul 1- Caracteristici comune și diferențiate pe grupuri de dinți

CARACTERISTICI COMUNE SI DIFERENTIATE PE

2.1 ELEMENTE DE MORFO-FIZIOLOGIE DENTARĂ

Fig. 1 - Arcalde dentare

2. dinţii laterali: patru premolari (câte doi pe o hemiarcadă) şi şase molari

Dispoziția cuspizilor la nivelul fetei ocluzale este: un cuspid vestibular și un

2.2 ELEMENTE DE MORFO-FIZIOLOGIE OCLUZALĂ

Aria ocluzală sau suprafaţa de ocluzie a arcadelor dentare se formează din

Fig. 2- Suprafețe oculzale

În plan orizontal, ariile ocluzale pot fi:

Fig. 3- Tabla ocluzală

2.3 RELIEFUL SUPRAFEŢELOR DENTARE

Elementele de relief pozitiv (Ioniţă S. şi Petre A., 2003):

Reprezintă principala formă de relief pozitiv a dinţilor grupului lateral

În morfologia primară normală, cuspidul se află la nivelul sau în imediata

Fig. 4 versant intern versant extern

Din punct de vedere funcţional, cuspizii se clasifică în:

Fig. 5- Relief dentar

Faţa ocluzală propriu-zisă poate fi delimitată imaginar de crestele marginale

Fig. 6- Suprafețe de contact

Fig. 7 - Tuberculul lui Carabelli - arhiva dr Dahm

Fig. 8- Tuberculul lui Bolk - arhiva dr Dahm

Elemente de relief negativ (Ionita S. si Petre A., 2003)

D. Şanţurile secundare (accesorii)

Fig. 9- Șanțuri principale și accesorii

2.4 IMPLANTAREA DINŢILOR

Implantarea dintilor în alveola dentară este specifică fiecărei grupe de dinti.

Fig. 10 - Vectorii de forțe care acționează asupra dinților

Criterii de implantare a dintilor

• axul de implantare este specific fiecărei grupe de dinții: axul de

Definiţie: Arcada dentara reprezintă totalitatea dinților implantați în

3.1 PĂRTILE COMPONENTE ALE ARCADELOR DENTARE:

• Componenta extra-alveolară = coroanele dentare

Virtual, arcadele dentare compartimenteaza cavitatea bucală în două spatii

Din punct de vedere al evoluției, arcadele dentare permanente pot fi

3.2 RELATIILE DENTO-DENTARE INTERARCADE

Reprezintă raportul pe care fiecare dinte îl are cu dinți antagoniști, formând

Fig. 11 - Implantarea dinților la arcada superioară

Fig. 12 - Implantarea dinților la arcada inferioară

3.3 FORMA ARCADELOR DENTARE

Pentru a descrie forma unei arcade dentare se ia în considerare acea linie

Fig. 13 - Arcadă în formă de parabolă

Fig. 15 - Arcadă în formă de elipsă

Fig. 16 - Arcadă în formă de hiperbolă

Fig. 17 - Arcadă în formă de “U”

Din punct de vedere dimensional se descriu următoarele doua situații:

Fig. 18 - Arcadă dentară cu înghesuiri diastemă spațieri(treme)

3.4 POZIȚIILE AXIALE ALE DINȚILOR

Axele longitudinale ale dinților superiori sunt convergente spre apical.

4.1 ARIILE DE CONTACT

Conform literaturii de specialitate, suprafața unei arii de contact la un dinte

Fig. 19 - Arii de contact

Reguli generale referitoare la ariile de contact:

Cele trei funcții principale ale ariilor de contact:

Prezența suprafețelor de contact dintre doi dinți vecini contribuie la apariția

Fig. 20 - Ambrazuri ocluzale cervicale

Fig. 21 - Ambrazuri vestibulare orale

Ambrazurile cervicale reprezinta niste spatii cu deschiderea orientata spre