1.

Scala nominala cu alegere unica

Exemplu curs

Accomodation

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid Hotel 249 45,9 46,3 46,3

Guesthouse 255 47,0 47,4 93,7

Apartment 24 4,4 4,5 98,1

Other 10 1,8 1,9 100,0

Total 538 99,3 100,0

Missing 99,00 4 ,7

Total 542 100,0

La nivelul esantionului cu 542 persoane au fost inregistrate 4 persoane lipsa, rezultand un

numar de 538 valori valide.La nivelul acestora cele mai multe raspunsuri au fost inregistrate
de varianta de raspuns „pensiune” (255 raspunsuri) care reprezinta 47,4% din totalul
raspunsurilor valide. Un numar de 249 raspunsuri au fost inregistrate si pentru varianta
„hotel”, reprezentand un procent de 46,3% din totalul raspunsurilor valide. Cele mai putine
raspunsuri au fost inregistrate pentru varianta „alte modalitati de cazare”cu unnumarde 10
raspunsuri, reprezentand un procent de 1.9% din totalul raspunsurilor valide.
 Exemplu 1.

La nivelul esantionului cu 542 persoane au fost inregistrate 8 persoane lipsa, rezultand un

numar de 534 valori valide. La nivelul acestora cele mai multe raspunsuri au fost inregistrate
de varianta de raspuns „2-3 saptamani” (153 raspunsuri) care reprezinta 28,7% din totalul
raspunsurilor valide. Un numar de 144 raspunsuri au fost inregistrate si pentru varianta ”mai
putin de o saptamana”, reprezentand un procent de 27,0% din totalul raspunsurilor valide.
Cele mai putine raspunsuri au fost inregistrate pentru varianta ”Nu am rezervat in avans” cu
un numar de 34 raspunsuri, reprezentand un procent de 6,4% din totalul raspunsurilor valide.
Valoarea modala este de 2 puncte.
Exemplu 2.

La nivelul esantionului cu 542 persoane au fost inregistrate 22 persoane lipsa, rezultand un

numar de 520 valori valide.La nivelul acestora cele mai multe raspunsuri au fost inregistrate
de varianta de raspuns „Internet” (215 raspunsuri) care reprezinta 41,3% din totalul
raspunsurilor valide. Un numar de 124 raspunsuri au fost inregistrate si pentru varianta
”Prieteni si cunostinte”, reprezentand un procent de 23,8% din totalul raspunsurilor valide.
Cele mai putine raspunsuri au fost inregistrate pentru varianta ”Altele” cu un numar de 20
raspunsuri, reprezentand un procent de 3,8% din totalul raspunsurilor valide. Valoarea modala
este de 2 puncte.
Scala interval

Exemplu curs

In acest caz a fost folosita o scala de tip interval cu 5 niveluri pentru evaluare imaginii locatiei unitatii
de cazare. (5= imagine foarte buna) In acest caz a fost inregistrat un raspuns lipsa, fiind in total 541
raspunsuri valide. Valoarea modala este egala cu 4 puncte pe o scala de la 1 la 5 puncte, aceasta a
fost mentionata de 230 de persoane, reprezentand un procent de 42.5% din totalul raspunsurilor
valide. Un numar mare de raspunsuri (200) a fost obtinut si pt varianta 5 puncte (imagine foarte
buna) care a totalizat 37% din raspunsurile valide. Avand in vedere procentele de pe coloana
corespunzatoare procentelor cumulate, putem obseva faptul ca mediana este egala cu 4 puncte.
Valoaea modala 4 puncte.
Exemplu 1.

In acest caz a fost folosita o scala de tip interval cu 5 niveluri pentru evaluare sigurantei si securitatii
zonei de cazare. (5= imagine foarte buna) In acest caz a fost inregistrat un raspuns lipsa, fiind in total
541 raspunsuri valide. Valoarea modala este egala cu 4 puncte pe o scala de la 1 la 5 puncte, aceasta
a fost mentionata de 246 de persoane, reprezentand un procent de 45.5% din totalul raspunsurilor
valide. Un numar mare de raspunsuri (185) a fost obtinut si pt varianta 5 puncte (imagine foarte
buna) care a totalizat 34,2% din raspunsurile valide. Avand in vedere procentele de pe coloana
corespunzatoare procentelor cumulate, putem obseva faptul ca mediana este egala cu 4 puncte.
Valoarea modala 4 puncte.
Exemplu 2.

In acest caz a fost folosita o scala de tip interval cu 5 niveluri pentru evaluarea pacea si linistea zonei
de cazare. (5= imagine foarte buna) In acest caz au fost inregistrate 3 raspunsuri lipsa, fiind in total
539 raspunsuri valide. Valoarea modala este egala cu 5 puncte pe o scala de la 1 la 5 puncte, aceasta
a fost mentionata de 209 de persoane, reprezentand un procent de 38,8% din totalul raspunsurilor
valide. Unnumarmare de raspunsuri (181) a fost obtinut si pt varianta 4 puncte care a totalizat 33,6%
din raspunsurile valide. Avand in vedere procentele de pe coloana corespunzatoare procentelor
cumulate, putem obseva faptul ca mediana este egala cu 4 puncte. Valoarea modala 5 puncte.

Scala proportionala

Exemplu curs
Testarea mediei

Exemplu curs

La niv esantionului format din 542 persoane au fost obtinute 541 de raspunsuri valide. La nivelul celor
541 de persoane media aprecierilor privind imaginea locatiei este de 4.11 puncte pe o scala de la 1 la
5 puncte (5=imagine foarte buna). La nivelul populatiei cercetate putem garanta cu o probabilitate de
95% ca media aprecierilor privind imaginea locatiei poate lua valori intre 4.04 puncte si 4.19 puncte.
Exemplu 1.

La niv esantionului format din 542 persoane au fost obtinute 533 de raspunsuri valide. La nivelul celor
533 de persoane media aprecierilor privind viteza si eficienta serviciilor oferite este de 3.94 puncte pe
o scala de la 1 la 5 puncte (5=imagine foarte buna). La nivelul populatiei cercetate putem garanta cu o
probabilitate de 95% ca media aprecierilor privind imaginea locatiei poate lua valori intre 3.87 puncte
si 4.01 puncte.

Exemplu 2.

La niv esantionului format din 542 persoane au fost obtinute 521 de raspunsuri valide. La nivelul celor
521 de persoane media aprecierilor privind calitatea mancarii si bauturilor este de 4.11 puncte pe o
scala de la 1 la 5 puncte (5=imagine foarte buna). La nivelul populatiei cercetate putem garanta cu o
probabilitate de 95% ca media aprecierilor privind imaginea locatiei poate lua valori intre 3.91 puncte
si 4.31 puncte.

Estimarea mediei in cadrul scalei binare (estimarea procentului)

Exemplu curs

Au fost obtinute 537 raspunsuri valide pt care media acestor raspunsuri este de 0.7486. (media scalei
binare). Daca transformam media in valori procentuale putem afirma ca la nivelul esantionului
74,86%. 74.86% dintre cei care au dat raspunsuri valide au calatorit in grup. La nivelul populatiei
cercetate putem garanta cu o probabilitate de 95% ca procentul celor care calatoresc in grup poate
lua valori intre 71.18% si 78.54%.

Tcalc= (74,86-80) / 1,87 = 5,14 / 1,87 = 2,74

Df degree freedom – gradul de libertate =numarde rasp valide-1

Exemplu 1

Au fost obtinute 537 raspunsuri valide pt care media acestor raspunsuri este de 0.4022. (media scalei
binare). Daca transformam media in valori procentuale putem afirma ca la nivelul esantionului
40.22% dintre cei care au dat raspunsuri valide au vizitat pentru prima data Brasovul. La nivelul
populatiei cercetate putem garanta cu o probabilitate de 95% ca procentul celor care au vizitat
pentru prima data Brasovul poate lua valori intre 36.06% si 44.38%.
Testarea mediei pentru scala proportionala

Exemplu curs

La nivelul esantionului creat de 474 persoane, salariul mediu calculat este de 34419.57$. Pentru
testarea mediei la niv populatiei cercetate se va porni de la urmatoarele ipoteze statistice

H0: salariul mediu la niv populatiei cercetate este egal cu 30.000 $

H1: salariul mediu la niv populatiei cercetate este diferit de 30.000 $

Pentru testarea ipotezelor de mai sus a fost folosit testul sample ttest deoarece variabila utilizata
trebuie masurata cu o scala proportionala care permite calcularea mediei

Se observa ca valoarea t calculat este egala cu 5,63 care este mai mare decat 1,96 deci se accepta
ipoteza H1 adica putem garanta cu o probabilitate de 95% ca salariul mediu la nivelul populatiei
cercetate este diferit de 30.000$. Avand in vedere ca la niv esantionului sal mediu este de 34.419$ >
30.000$ putem garanta ca si salariul mediu la niv populatiei este mai mare de 30.000$.

Aceeasta decizie poate fi luata si pe baza nivelului de semnificatie pentru care se poate accepta
ipoteza H1 Sig(2tailed) = 0 <0,05 deci se accepta ipoteza H1.
Exemplu 1.

La nivelul esantionului creat de 474 persoane, salariul mediu de inceput calculat este de 17.016,09$.
Pentru testarea mediei la niv populatiei cercetate se va porni de la urmatoarele ipoteze statistice

H0: salariul mediu de inceput la niv populatiei cercetate este egal cu 30.000 $

H1: salariul mediu de inceput la niv populatiei cercetate este diferit de 30.000 $

Pentru testarea ipotezelor de mai sus a fost folosit testul sample ttest deoarece variabila utilizata
trebuie masurata cu o scala proportionala care permite calcularea mediei

Se observa ca valoarea t calculat este egala cu |-35,91| = 35,91 care este mai mare decat 1,96 deci se
accepta ipoteza H1 adica putem garanta cu o probabilitate de 95% ca salariul mediu de inceput la
nivelul populatiei cercetate este diferit de 30.000$. Avand in vedere ca la niv esantionului sal mediu
de inceput este de 17.016,09$ < 30.000$ putem garanta ca si salariul mediude inceput la niv
populatiei este mai mic de 30.000$.

Aceeasta decizie poate fi luata si pe baza nivelului de semnificatie pentru care se poate accepta
ipoteza H1 Sig(2tailed) = 0 <0,05 deci se accepta ipoteza H1.
Exemplu 2.

La nivelul esantionului creat de 474 persoane, salariul mediu calculat este de 34419.57$. Pentru
testarea mediei la niv populatiei cercetate se va porni de la urmatoarele ipoteze statistice

H0: salariul mediu la niv populatiei cercetate este egal cu 30.000 $

H1: salariul mediu la niv populatiei cercetate este diferit de 30.000 $

Pentru testarea ipotezelor de mai sus a fost folosit testul sample ttest deoarece variabila utilizata
trebuie masurata cu o scala proportionala care permite calcularea mediei

Se observa ca valoarea t calculat este egala cu 5,63 care este mai mare decat 1,96 deci se accepta
ipoteza H1 adica putem garanta cu o probabilitate de 95% ca salariul mediu la nivelul populatiei
cercetate este diferit de 30.000$. Avand in vedere ca la niv esantionului sal mediu este de 34.419$ >
30.000$ putem garanta ca si salariul mediu la niv populatiei este mai mare de 30.000$.

Aceeasta decizie poate fi luata si pe baza nivelului de semnificatie pentru care se poate accepta
ipoteza H1 Sig(2tailed) = 0 <0,05 deci se accepta ipoteza H1.
Testarea mediei pentru scala interval

Exemplu curs

La niv esantionului format din 541 de persoane, s-a obtinut o medie a aprecierilor privind imaginea
locatiei este de 4,11 puncte pe o scala de la 1 la 5 puncte(5=imagine foarte buna). Pentru testare se
porneste de la ipotezele

H0 media aprecierilor privind img locatiei este egala cu 4 puncte

H1 media aprecierilor privind img locatiei este diferita de 4 puncte

Se observa ca media la niv esantionului este diferita de 4 puncte, dar aceasta diferenta trebuie sa fie
testata din punct de vedere al semnificatiei statistice.

Se va folosi testul t student pentru ca variabila utilizabila foloseste o scala interval si permite
calcularea mediei. Diferenta este de 0,11. Rezultatele testului ne indica o valoare a testului t calculat =
3,12 care este mai mare decat 1,96 deci se accepta ipoteza H1 adica putem garanta cu o probabilitate
de 95% ca media aprecierilor la niv populatiei cercetate este diferita de 4 puncte. Avand in vedere
rezultatele de la niv esantionului adica media = 4,11 putem garanta ca si la niv populatiei aprecierile
mediei sunt mai mari de 4 puncte. Aceeasi Decizie se poate lua si pe baza niv de semnificatie pt care
se poate accepta ipoteza H1 Sig=0,002 < 0,05 => se accepta H1.
Exemplu 1.

La niv esantionului format din 541 de persoane, s-a obtinut o medie a aprecierilor privind siguranta si
securitatea locatiei este de 4,18 puncte pe o scala de la 1 la 5 puncte(5=imagine foarte buna). Pentru
testare se porneste de la ipotezele

H0 media aprecierilor privind siguranta si securitatea locatiei este egala cu 4 puncte

H1 media aprecierilor privind siguranta si securitatea locatiei este diferita de 4 puncte

Se observa ca media la niv esantionului este diferita de 4 puncte, dar aceasta diferenta trebuie sa fie
testata din punct de vedere al semnificatiei statistice.

Se va folosi testul t student pentru ca variabila utilizabila foloseste o scala interval si permite
calcularea mediei. Diferenta este de 0,18. Rezultatele testului ne indica o valoare a testului t calculat =
2,20 care este mai mare decat 1,96 deci se accepta ipoteza H1 adica putem garanta cu o probabilitate
de 95% ca media aprecierilor la niv populatiei cercetate este diferita de 4 puncte. Avand in vedere
rezultatele de la niv esantionului adica media = 4,18 putem garanta ca si la niv populatiei aprecierile
mediei sunt mai mari de 4 puncte. Aceeasi Decizie se poate lua si pe baza niv de semnificatie pt care
se poate accepta ipoteza H1 Sig=0,028 < 0,05 => se accepta H1.
Exemplu 2.

La niv esantionului format din 537 de persoane, s-a obtinut o medie a aprecierilor privind siguranta si
securitatea locatiei este de 3,92 puncte pe o scala de la 1 la 5 puncte(5=imagine foarte buna). Pentru
testare se porneste de la ipotezele:

H0 media aprecierilor privind dimensiunea cazarii este egala cu 3.85 puncte

H1 media aprecierilor privind dimensiunea cazarii este diferita de 3.85 puncte

Se observa ca media la niv esantionului este diferita de 3.85 puncte, dar aceasta diferenta trebuie sa
fie testata din punct de vedere al semnificatiei statistice.

Se va folosi testul t student pentru ca variabila utilizabila foloseste o scala interval si permite
calcularea mediei. Diferenta este de 0,07. Rezultatele testului ne indica o valoare a testului t calculat =
1,99 care este mai mare decat 1,96 deci se accepta ipoteza H1 adica putem garanta cu o probabilitate
de 95% ca media aprecierilor la niv populatiei cercetate este diferita de 3.85 puncte. Avand in vedere
rezultatele de la niv esantionului adica media = 3,92 putem garanta ca si la niv populatiei aprecierile
mediei sunt mai mari de 4 puncte. Aceeasi Decizie se poate lua si pe baza niv de semnificatie pt care
se poate accepta ipoteza H1 Sig=0,047 < 0,05 => se accepta H1.
Testarea mediei pentru scala binara(testarea procentului)

Exemplu curs

H0 Procentul celor aflati la prima vizita in brasov este de 40%.

H1 Procentul celor aflati la prima vizita in brasov este diferit de 40%.

La niv esantionului format din 537 persoane, media variabilei binare este egala cu 0,4022, ceea ce in
procente semnifica faptul ca 40,22% dintre membrii esantionului se afla pt prima data in brasov. La
niv pop cercetate se vor testa urmatoarele ipoteze h0 si h1. Prin aplicarea testului t student s-a
obtinut o valoare t calculat = 0,106<1,96 deci se accepta ipoteza H0. In concluzie nu putem cu o
probabilitate de 95% ca procentul celor aflati la prima vizita in brasov este diferit de 40%. Aceeasi
decizie se poate lua si pe baza niv de semnificatie Sig(2tailed)=0,915>0,05 => acceptam ipoteza H0.
Exemplu 1.

H0 Procentul celor care calatoresc in grup este de 60%.

H1 Procentul celor care calatoresc in grup este diferit de 60%.

La nivelul esantionului format din 537 persoane, media variabilei binare este egala cu 0,7486, ceea ce
in procente semnifica faptul ca 74,86% dintre membrii esantionului calatoresc in grup. La nivelul
populatiei cercetate se vor testa urmatoarele ipoteze h0 si h1. Prin aplicarea testului t student s-a
obtinut o valoare t calculat = 7,931>1,96 deci se accepta ipoteza H1. In concluzie, putem garanta cu o
probabilitate de 95% ca procentul celor care calatoresc in grup este diferit de 60%. Aceeasi decizie se
poate lua si pe baza nivelului de semnificatie Sig (2-tailed)=0<0,05 => acceptam ipoteza H1.
Exemplul 2.

Media la nivelul esantionului scala binara utilizata este egala cu 0,22, ceea ce semnifica faptul ca 22%
dintre membrii esantionului fac parte din categoria minoritatilor.

H0 procentul minoritatilor la niv pop cercetate = 20%

H1 procentul minoritatilor la niv pop cercetate diferit de 20%

Testul t = 1,02<1,96 => se accepta ipoteza H0

Aceeasi decizi o pot lua si pt niv de semnificatie pt acceptarea ipotezei H1. (Sig=0,308>0,05=>se
accepta H0).

IN CONCLUZIE, NU PUTEM GARANTA CU O PROB DE 95% CA MEDIA MINORITATILOR LA NIV POP

CERCETATE ESTE DIFERITA DE 20%.
Testul chi-square (Analiza unei variate in cazul scalelor nominale)

Exemplu curs

Pt a testa daca distributia frecventelor este uniforma.

H0 distributia raspunsurilor/frecventelor este uniforma Oi(frecventele observate) = Ei(frecvente

asteptate)

H1 distributia raspunsurilor/frecventelor nu este uniforma. Oi =/ Ei

X2calc = suma de la i=1 la r=((Oi-Ei)2)/2

X2calc se compara X2xidf (CHINV) df=r-1 a (alfa) = 0,05

La niv esantionului au fost obtinute 363 raspunsuri pt clerical, 27 pt custodial si 84 pt manager. Se

observa ca distributia raspunsurilor nu este uniforma, dar pt testarea semnificatiei statistice a
diferentelor fata de distributia uniforma se va folosi testul chi-square pentru ca scala utilizata a fost
una nominala.

Se pleaca de la ipotezele

H0 Distributia raspunsurilor este uniforma

H1 Distributia raspunsurilor nu este uniforma

Val chi-square calculat = 409,53 si va trb comparat cu val teoretice pt nivel de semnificatie alfa
(a)=0,05 si 2 grade de libertate

Val calculata > val teoretica = 5,99 si am constatat ca val calculata > 5,99 => se accepta ipoteza H1.
Putem garanta cu o probabilitate de 95% ca distributia persoanelor pe cele 3 categorii de functii la niv
pop cercetate nu este uniforma. Aceeasi decizie poate fi luata si pe baza niv de semnificatie(Asymp.
Sig.=0)<0,05 => se poate accepta ipoteza H1.
Exemplu 1.

La niv esantionului au fost obtinute 249 raspunsuri pt hotel, 255 pt guesthouse, 24 pt apartment si
10 pt others.. Se observa ca distributia raspunsurilor nu este uniforma, dar pt testarea semnificatiei
statistice a diferentelor fata de distributia uniforma se va folosi testul chi-square pentru ca scala
utilizata a fost una nominala.

Se pleaca de la ipotezele

H0 Distributia raspunsurilor este uniforma

H1 Distributia raspunsurilor nu este uniforma

Val chi-square calculat = 411,457 si va trb comparat cu val teoretice pt nivel de semnificatie alfa
(a)=0,05 si 3 grade de libertate

Val calculata > val teoretica = 7,81 si am constatat ca val calculata > 7,81 => se accepta ipoteza H1.
Putem garanta cu o probabilitate de 95% ca distributia persoanelor pe cele 4 categorii de functii la niv
pop cercetate nu este uniforma. Aceeasi decizie poate fi luata si pe baza niv de semnificatie(Asymp.
Sig.=0)<0,05 => se poate accepta ipoteza H1.
Exemplu 2.

La niv esantionului au fost obtinute 127 raspunsuri pt internet, 136 pt travel agency, 240 pt
telephone,fax si 27 pt other. Se observa ca distributia raspunsurilor nu este uniforma, dar pt testarea
semnificatiei statistice a diferentelor fata de distributia uniforma se va folosi testul chi-square pentru
ca scala utilizata a fost una nominala.

Se pleaca de la ipotezele

H0 Distributia raspunsurilor este uniforma

H1 Distributia raspunsurilor nu este uniforma

Val chi-square calculat = 344,28 si va trb comparat cu val teoretice pt nivel de semnificatie alfa
(a)=0,05 si 4 grade de libertate

Val calculata > val teoretica = 9,48 si am constatat ca val calculata > 9,48 => se accepta ipoteza H1.
Putem garanta cu o probabilitate de 95% ca distributia persoanelor pe cele 4 categorii de functii la niv
pop cercetate nu este uniforma. Aceeasi decizie poate fi luata si pe baza niv de semnificatie(Asymp.
Sig.=0)<0,05 => se poate accepta ipoteza H1.
Testul chi-square (Analiza bivariata)

Exemplu curs

La nivelul eșantionului, cele două grupuri sunt compuse din 305 bărbați și 228 de femei. Media
aprecierilor privind locația pentru aceste două grupuri este de 4.11 puncte pentru bărbați și 4.12
puncte pentru femei. Deși se observă o diferență între cele două medii la nivelul eșantionului, pentru
a testa semnificația statistică a acestei diferențe, se propune utilizarea testului t Student.

Se formulează ipotezele statistice astfel:

H0: Nu există nicio legătură între sexul respondenților și aprecierile privind locația.

H1: Există o legătură între sexul respondenților și aprecierile privind locația.

Prin aplicarea testului Levene pentru omogenitatea varianțelor, se obține un nivel de semnificație de
sig = 0.33. Acest rezultat indică acceptarea ipotezei nule (H0) privind varianțe egale, astfel încât se vor
analiza rezultatele pe primul rând al tabelei.

Valoarea t calculată este de -0.21, care este mai mică decât 1.96, valoarea de referință pentru un
interval de încredere de 95%. Prin urmare, se acceptă ipoteza nulă (H0), sugerând că nu există
suficiente dovezi statistice pentru a susține ideea că există o legătură semnificativă între sexul
respondenților și aprecierile privind locația.

Aceeași concluzie poate fi trasă și pe baza nivelului de semnificație, care este sig = 0.834, mai mare
decât 0.05. Prin urmare, acceptăm ipoteza nulă (H0). În ansamblu, nu putem să garantăm, cu un nivel
de încredere de 95%, că există o legătură semnificativă între sexul respondenților și aprecierile lor
privind locația.
Exemplu 1.

La nivelul eșantionului, cele două grupuri sunt alcătuite din 302 bărbați și 227 de femei. Media
aprecierilor privind curățenia în locație pentru aceste două grupuri este de 4.15 puncte pentru
bărbați și 4.20 puncte pentru femei. Deși se observă o diferență între cele două medii la nivelul
eșantionului, pentru a testa semnificația statistică a acestei diferențe, se propune utilizarea testului t
Student.

Se formulează ipotezele statistice astfel:

H0: Nu există nicio legătură între sexul respondenților și curățenia din locație.

H1: Există o legătură între sexul respondenților și curățenia din locație.

Prin aplicarea testului Levene pentru omogenitatea varianțelor, se obține un nivel de semnificație de
sig = 0.377, care este mai mare decât pragul de 0.05. Acest rezultat indică acceptarea ipotezei nule
(H0) privind varianțe egale, astfel încât se vor analiza rezultatele de pe primul rând al tabelei.

Valoarea absolută a t calculat este de 0.667, care este mai mică decât 1.96, valoarea de referință
pentru un interval de încredere de 95%. Prin urmare, se acceptă ipoteza nulă (H0), sugerând că nu
există suficiente dovezi statistice pentru a susține ideea că există o legătură semnificativă între sexul
respondenților și curățenia din locație.

Aceeași concluzie poate fi trasă și pe baza nivelului de semnificație, care este sig = 0.505, mai mare
decât 0.05. Prin urmare, acceptăm ipoteza nulă (H0). În ansamblu, nu putem garanta, cu un nivel de
încredere de 95%, că există o legătură semnificativă între sexul respondenților și evaluarea curățeniei
în locație.
Exemplu 2.

La nivelul eșantionului, cele două grupuri sunt alcătuite din 304 bărbați și 227 de femei. Media
aprecierilor privind pacea și liniștea în locație pentru aceste două grupuri este de 4.04 puncte pentru
bărbați și 4.0 puncte pentru femei. Deși se observă o diferență între cele două medii la nivelul
eșantionului, pentru a testa semnificația statistică a acestei diferențe, se propune utilizarea testului t
Student.

Se formulează ipotezele statistice astfel:

H0: Nu există nicio legătură între sexul respondenților și percepția despre pacea și liniștea în locație.

H1: Există o legătură între sexul respondenților și percepția despre pacea și liniștea în locație.

Prin aplicarea testului Levene pentru omogenitatea varianțelor, se obține un nivel de semnificație de
sig = 0.546, care este mai mare decât pragul de 0.05. Acest rezultat indică acceptarea ipotezei nule
(H0) privind varianțe egale, astfel încât se vor analiza rezultatele de pe primul rând al tabelei.

Valoarea t calculată este de 0.585, care este mai mică decât 1.96, valoarea de referință pentru un
interval de încredere de 95%. Prin urmare, se acceptă ipoteza nulă (H0), sugerând că nu există
suficiente dovezi statistice pentru a susține ideea că există o legătură semnificativă între sexul
respondenților și percepția despre pacea și liniștea în locație.

Aceeași concluzie poate fi trasă și pe baza nivelului de semnificație, care este sig = 0.558, mai mare
decât 0.05. Prin urmare, acceptăm ipoteza nulă (H0). În ansamblu, nu putem garanta, cu un nivel de
încredere de 95%, că există o legătură semnificativă între sexul respondenților și percepția despre
pacea și liniștea în locație.
Scala binara

Exemplu curs

Avem un eșantion format din 303 bărbați și 226 de femei care au răspuns la întrebare. Procentul
bărbaților aflați la prima vizită este de 35.64%, în timp ce procentul femeilor aflate la prima vizită este
de 46.02%.

Formulăm ipotezele statistice în următorul mod:

H0: Nu există nicio legătură între prima vizită și sexul respondenților.

H1: Există o legătură între prima vizită și sexul respondenților.

Pentru testul de calitate a variantelor, avem un nivel de semnificație sig = 0. În acest caz, acceptăm
ipoteza alternativă H1 conform căreia variantele celor două grupuri sunt diferite, astfel încât vom
evalua rezultatele de pe linia 2 a tabelului.

Valoarea absolută a t calculat este -2.403, care este mai mare decât 1.96, valoarea de referință pentru
un interval de încredere de 95%. Prin urmare, acceptăm ipoteza alternativă H1, indicând cu o
probabilitate de 95% că există o legătură între sexul respondenților și faptul că aceștia sunt la prima
vizită în București.

De asemenea, nivelul de semnificație este sig = 0.017, mai mic decât 0.05, ceea ce confirmă
acceptarea ipotezei alternative H1. În concluzie, avem suficiente dovezi statistice pentru a susține
ideea că procentele celor aflați la prima vizită sunt diferite între cele două grupuri. Analizând
rezultatele la nivelul eșantionului, putem observa că procentul femeilor aflate la prima vizită este mai
mare decât procentul bărbaților.
Exemplu 1.

Avem un eșantion format din 759 bărbați și 1060 de femei care au răspuns la întrebare. Procentul
bărbaților care au compatibilitatea studii/loc de muncă este de 59%, în timp ce procentul femeilor
care au compatibilitatea studii/loc de muncă este de 52%.

Formulăm ipotezele statistice în următorul mod:

H0: Nu există nicio legătură între compatibilitatea studii/loc de muncă și sexul respondenților.

H1: Există o legătură între compatibilitatea studii/loc de muncă și sexul respondenților.

Pentru testul de calitate a variantelor, avem un nivel de semnificație sig = 0. În acest caz, acceptăm
ipoteza alternativă H1 conform căreia variantele celor două grupuri sunt diferite, astfel încât vom
evalua rezultatele de pe linia 2 a tabelului.

Valoarea absolută a t calculat este -3.134, care este mai mare decât 1.96, valoarea de referință pentru
un interval de încredere de 95%. Prin urmare, acceptăm ipoteza alternativă H1, indicând cu o
probabilitate de 95% că există o legătură între sexul respondenților și compatibilitatea studii/loc de
muncă.

De asemenea, nivelul de semnificație este sig = 0.002, mai mic decât 0.05, ceea ce confirmă
acceptarea ipotezei alternative H1. În concluzie, avem suficiente dovezi statistice pentru a susține
ideea că procentele celor care au compatibilitatea studii/loc de muncă sunt diferite între cele două
grupuri. Analizând rezultatele la nivelul eșantionului, putem observa că procentul bărbaților care au
compatibilitatea studii/loc de muncă este mai mare decât procentul femeilor.
Exemplu 2.

Avem un eșantion format din 485 bărbați și 504 de femei care au răspuns la întrebare. Procentul
bărbaților care fac sport la școală este de 88%, în timp ce procentul femeilor care fac sport la școală
este de 80%.

Formulăm ipotezele statistice în următorul mod:

H0: Nu există nicio legătură între faptul că fac sport la școală și sexul respondenților.

H1: Există o legătură între faptul că fac sport la școală și sexul respondenților.

Pentru testul de calitate a variantelor, avem un nivel de semnificație sig = 0. În acest caz, acceptăm
ipoteza alternativă H1 conform căreia variantele celor două grupuri sunt diferite, astfel încât vom
evalua rezultatele de pe linia 2 a tabelului.

Valoarea absolută a t calculat este -3.3391, care este mai mare decât 1.96, valoarea de referință
pentru un interval de încredere de 95%. Prin urmare, acceptăm ipoteza alternativă H1, indicând cu o
probabilitate de 95% că există o legătură între sexul respondenților și faptul că fac sport la școală.

De asemenea, nivelul de semnificație este sig = 0.001, mai mic decât 0.05, ceea ce confirmă
acceptarea ipotezei alternative H1. În concluzie, avem suficiente dovezi statistice pentru a susține
ideea că procentele celor care fac sport la școală sunt diferite între cele două grupuri. Analizând
rezultatele la nivelul eșantionului, putem observa că procentul bărbaților care fac sport la școală este
mai mare decât procentul femeilor.
Testul Anova

Exemplu curs

La nivelul eșantionului, s-au constituit 4 grupuri în funcție de scopul călătoriei: 321 pentru relaxare,
121 pentru afaceri, 41 pentru vizite la prieteni și 29 pentru alte motive. Analizând media aprecierilor
privind locația, se observă diferențe semnificative între cele 4 grupuri. Cea mai mare medie a fost
înregistrată la grupul care călătorește în interes de afaceri, în timp ce cea mai mică medie a fost
înregistrată la grupul cu călătorii din alte motive. Aceste diferențe sugerează posibilitatea existenței
unei corelații între cele două variabile.

Se formulează ipotezele statistice astfel:

H0: Nu există nicio legătură între scopul vizitei și aprecierile privind locația.

H1: Există o legătură între scopul vizitei și aprecierile privind locația.

Analiza de varianță (ANOVA) a fost folosită deoarece avem mai mult de 2 grupuri, iar variația între
grupuri este relativ mică, sugerând posibilitatea unei legături de intensitate slabă între cele două
variabile. Rezultatul testului Fisher F indică un nivel de semnificație (sig) de 0.31, care este mai mare
decât pragul comun de 0.05. Prin urmare, se acceptă ipoteza nulă (H0).

Concluzia este că, la nivelul eșantionului, nu există suficiente dovezi statistice pentru a susține ideea
că există o legătură semnificativă între scopul vizitei și aprecierile privind locația. Analiza nu permite
garantarea cu un nivel de încredere de 95% că există o corelație între cele două variabile.
Exemplu 1.

La nivelul eșantionului, s-au constituit 4 grupuri în funcție de perioada de rezervare în avans pentru
relaxare: 318 pentru relaxare, 130 pentru afaceri, 40 pentru vizite la prieteni și 29 pentru alte motive.
Analizând media aprecierilor privind locația, se observă diferențe semnificative între cele 4 grupuri.
Cea mai mare medie a fost înregistrată la grupul care călătorește pentru alte motive, în timp ce cea
mai mică medie a fost înregistrată la grupul care călătorește pentru relaxare. Aceste diferențe
sugerează posibilitatea existenței unei corelații între cele două variabile.

Se formulează ipotezele statistice astfel:

H0: Nu există nicio legătură între perioada de rezervare în avans și aprecierile privind locația.

H1: Există o legătură între perioada de rezervare în avans și aprecierile privind locația.

Analiza de varianță (ANOVA) a fost folosită deoarece avem mai mult de 2 grupuri, iar variația între
grupuri este relativ mică, sugerând posibilitatea unei legături de intensitate slabă între cele două
variabile. Rezultatul testului Fisher F indică un nivel de semnificație (sig) de 0.001, care este mai mic
decât pragul comun de 0.05. Prin urmare, se acceptă ipoteza alternativă H1.

Concluzia este că, la nivelul eșantionului, există suficiente dovezi statistice pentru a susține ideea că
există o legătură semnificativă între perioada de rezervare în avans și aprecierile privind locația.
Analiza permite garantarea cu un nivel de încredere de 95% că există o corelație între cele două
variabile.
Exemplu 2.

La nivelul eșantionului, s-au constituit 4 grupuri în funcție de mărimea locației: 320 pentru relaxare,
128 pentru afaceri, 40 pentru vizite la prieteni și 29 pentru alte motive. Analizând media aprecierilor
privind locația, se observă diferențe semnificative între cele 4 grupuri. Cea mai mare medie a fost
înregistrată la grupul care călătorește pentru a vizita prieteni, în timp ce cea mai mică medie a fost
înregistrată la grupul care călătorește pentru alte motive. Aceste diferențe sugerează posibilitatea
existenței unei corelații între cele două variabile.

Se formulează ipotezele statistice astfel:

H0: Nu există nicio legătură între mărimea locației și aprecierile privind locația.

H1: Există o legătură între mărimea locației și aprecierile privind locația.

Analiza de varianță (ANOVA) a fost folosită deoarece avem mai mult de 2 grupuri, iar variația între
grupuri este relativ mică, sugerând posibilitatea unei legături de intensitate slabă între cele două
variabile. Rezultatul testului Fisher F indică un nivel de semnificație (sig) de 0.929, care este mai mare
decât pragul comun de 0.05. Prin urmare, se acceptă ipoteza nulă H0.

Concluzia este că, la nivelul eșantionului, nu există suficiente dovezi statistice pentru a susține ideea
că există o legătură semnificativă între mărimea locației și aprecierile privind locația. Analiza nu
permite garantarea cu un nivel de încredere de 95% că există o corelație între cele două variabile.