Figuri de stil

1. Personificarea – atribuie însușiri omenesti necuvântătoarelor (sentimente, gânduri, ocupații omenești).

Ex. ,,dureri și bucurii de-ale pădurii”.

2. Comparația – aseamănă doi termeni: unul obișnuit, cu altul, neobișnuit, pentru a descrie expresiv pe primul
element.
Ex. ,,Ca balauri2 din poveste nouri negri1, plini de geruri”.
Atenție! Între termenii comparației se folosesc adverbe de comparație: „ca, precum, ca și cum, de parcă etc.”

3. Epitetul – este o însușire deosebită, neașteptată, surprinzătoare (atribuită unui substantiv sau unui verb).
ex. ,,vibrarea fină de omăt asprit”.
,,clopototul tainic al înserării suna duios, adânc....” (epitet simplu/ dublu)
- epitete cromatice (coloritul): „amurgul de foc, auriu…”
- epitete personificatoare: „ploaie tristă, gânditoare, melancolică...”; „soare jucăuș”

4. Metafora – înlocuiește sensul propriu al unui obiect (sau acțiune) cu sensul figurat, pe baza unei comparații
subînțelese.
,,Norii sunt balauri din poveste”. ,,Ochii lui plini de senin și zare”.
,,pe cer, luna era regina nopții” (metaforă explicită – dacă în text este si termenul cu sens propriu, luna)
„Pe cer strălucea regina nopții” (metaforă implicită – nu mai găsim în text termenul cu sens propriu la
care se referă.)

5. Inversiunea – schimbă ordinea obișnuită a cuvintelor, pentru a scoate in evidență anumite trăsături.
Ex. ,,în suflet el le-a strâns”; ,,mândra lună, frumoasa floare, neștiutele cărări”.

6. Enumeratia – înșiruie mai mulți termeni de același fel, pentru a crea impresia de abundență sau pentru a
insista asupra unei idei.
ex. ,,galop de cerbi, bârlog de urși și unduirea izvoarelor”.

7. Repetiția – reia același termen de mai multe ori, pentru a insista asupra lui.
,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară”
(repetiția vb. „ninge” alături de enumerația adverbelor de timp) .
,,Mircea vine, vine, vine, calcă totul in picioare!”

8. Antiteza – alătură 2 termeni opuși, pentru ca, prin contrast, să fie descris mai puternic unul dintre ei.
Ex. ,,Vesela, verde câmpie acu-i tristă, vestejită..”

9. Hiperbola – este o exagerare intenționată, cu efect expresiv.

Ex. ,,Vodă-i un munte!”; ,,oceanul de ninsoare”.

10. Aliteratia – repetarea unor consoane cu efect imitativ:

„Prin vârfuri vântul viu vuia.”
11. Asonanța. – repetarea armonioasă a aceleiasi vocale accentuate:
„Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni / îl încarcă”

12. Întrebări sau exclamații retorice – sunt folosite pentru a atrage atenția asupa unei idei, asupra unui
element: Ex. „Ce mai caută și luna / tot în lacuri totdeauna?”