de

lucr ri pråCl
Inara
Indrum tor

3. DECONTAMINAREA

seste, în mod ohi.

Termenul
dezinfec ie
se foloseste,
de De
obi_nuit, pentru
patogeni aumnite sun a
germenilor
e
desemna

neanimate
distrugerea

prin mijloace
fizice s a u chimice.
Substantele
putând fi deoceL
.

suprafette nue
ubstanele dezinfectan
ectane

toate
microorganismele
patogene,
de altele.
de eficiente
distrug
lipsite de eficien fa
i
fat de unele specii se folose_te pentru dit.
distrugerea
decontaminare

Temenul
din mediul extern prin orice mijloare
germenilor patogeni siv Prin
prin
optime i prin antagonism microbian
neasigurarea condi iilor
Antisepsia este operaia
care
opune
limiteaz
previne, limiteaz sau se
realizeaz cu ajutorul substan ele antiseptic.
infeciei _i se
Asepsia este condiia care exclude prezen a microbilor patog obilor patogeni, iar
adjectivul aseptic desemneaz calitatea unor suprafee (obiecte)si a
unor
operaii de a fi lipsite de prezena germenilor patogeni.
Sterilizarea este aciunea de distrugere a tuturor formelor de via
(virusuri, bacterii sporulate i nesporulate, ciuperci, protozoare c)
indiferent dac acestea sunt sau nu patogene.
Dezinfectia este aciunea prin care se urmárete decontaminarea
mediului de germeni infectio_i i parazitari. Dup zona de
aplicare,
dezinfecia poate fi clasificat în: dezinfectie general _i dezinfectie
parial.
Dezinfectia general se aplic în toat unitatea sau tot adpostul
pentru animale _i reprezint modul obi_nuit de efectuare a dezinfecilor
pentru prevenirea _i combaterea bolilor
infectioase.
Dezinfectia parial se aplic asupra unei suprafete restrânse dintr-
O unitate sau
dintr-un adpost, pe care a stat
animalul bolnav sau pe cale
S-a
produs contaminarea cu diferite
Dup momentul de aplicare _iproduse patologice.
profilactic i necesitate.
de scopul urmrit, dezinfecia poule
Dezinfecia profilactic se efectueaz în boli
transmisibile, în unitile
scopul prevenirii apariiei acestora _i a indemn st ri
de
microbism, care se dezvolt în comoa Stared
de sntate a
animalelor. adposturi _i influenteaza ne
In
scop profilactic, se dezinfecteaz a n e x e l e

acestora
(padocurile, încperile pentru atât adposturile,le pen cele pentru
pastrarea harna_amentelor sau pregtirea elor,
furd etc.).
In altor obiecte de
a
unitäjile _i
obiectivele inventa spitale

dispensare, filtre sanitare sanitare veterinare (clinicl,

de
origine animal veterinare) _i unitile
unitile veterinarcreazà
care
care pre pro az produs
pentru

78 (abatoare, firme de industrializar

industrializarc c nii, pen
a
 ndrum tor de lucrari practice - Igien Veterinar
prel

laptelui, pentru producerea finurilor

a
de origine animal etc.)
dezinfectia profilactica trebuie efectuat zilnic.
Dezinfectia profilacticà se efectueazä, în general, prin mijloace
ispd caustic 2%, aldehid formic 2%, var proaspt stins
chimce (sodà
10
20%. solutie fierbinte de sod calcinat 5%), dar poate fi efectuat i prin
unele mijloace fizice (caldura, radiatii ultraviolete etc.).
Unele modaliti particulare de decontaminare profilactic pot fi
anlicate i in prezena imalelor (dezinfectia acrului prin aerosoli,
radiai ultraviolete sau aeroioni negativi).
Dezinfectia de necesitate se efectueaz pentru combaterea bolilor
transmisibile, de la apariia primelor cazuri de boal _i pân la lichidarea
focarelor. La alegerea mijloacelor de dezinfecie se tine seama de
narticularitile agentului patogen ce trebuie neutralizat prin aciunea de
combatere.
Dezinfectia de necesitate curent se face pe tot parcursul evoluiei
bolilor infecioase _i parazitare transmisibile, având scopul de a distruge
germenii patogeni pe msura eliminrii acestora în exteriorul
organismelor bolnave sau a celor clinic sntoase, dar care sunt purttoare
si excretoare de germeni. Dezinfeciile curente împiedic difuzarea
germenilor la animalele sntoase din focar _i din afara focarului. Se
execut zilnic sau la intervale de câteva zile, în toate adposturile din
focarul de boal, utilizându-se mijloacele dezinfectante indicate pentru
agentul patogen care a produs boala.
Dezinfectia de necesitate final se practic dup lichidarea
ultimelor cazuri de boal _i dup efectuarea dezinsectiei _i a deratizrii.
Se urmre_te distrugerea germenilor patogeni, care eventual au mai rmas
în adäposturi, în gunoiul de grajd, padocuri _i pe alte diferite
suprafete.
Deoarece dezinfectiile finale sunt totdeauna generale i nu pot fi aplicate
fr oarecare circulaie a oamenilor _i a animalelor din locuri dezinfectate
n
locuri nedezinfectate,
pujin de dou
dezinfecile finale trebuie så fie repetate de cel
ori, înainte de a se ridica msurile de carantin.
Procesul de dezinfecie cuprinde urmätoarele etape:
stropirea de fixare;
curtirea mecanic;
-curätirea sanitar;
aplicarea mijloacelor dezinfectante;
controlul eficienei dezinfeciei.
Stropirea de fixare const în pulverizarea pe toate suprafeelea
alcaline în concentraie redus (hidroxid de
Soluti dezinfectante
0,5%-1 % sau carbonat de sodiu 3%) sau cu ap simpl. Umectarea
79
 indrumtor de lucrri practice - 1gien Veterinawk
dezinfectanta necesar
este
pentr.
suprafetelor cu soluie a preven
ridicarea pratului _i r spândirea germenilor patogeni. In plu Preven
s, solutile
alcaline au un efect de înmuiere asupra substantelor organice c i l e
ce
diferitesuprafete. u_urând desprinderea
acestora. ader ka
Curatirea mecanic se real1zeaz prin îndeprtarea
resturilor de furaje i a depunerilor de substane organice ului,
i, a
aderente. in care sunt inglobate i dilerite microorganisme.
e,
puin
indep rtându-se prin raclare. acestea
atentie deosebit trebuie så se acorde cur irii rdoselii
colturi. îmbinri. grtare etc.) _i a locurilor de colectare a dejectil (la
Dac pardoseala este din pmânt btut, se îndeprteaz
superficial (5-10 cm adâncime) de pmânt care este îmbibat de deies
i_i
microorganisme.
Balegarul _i resturile de furaje se aduna in gr mezi _i apoi se
se
transport la platforma de gunoi, se ingroapa sau se ard, dependent de
natura agenilor patogeni.
Cur tirea sanitar const în spälarea abundent cu apã sub
presiune (10-20 atmosfere), la care se pot ad uga diferii ageni chimici de
curtire sau detergeni (fig. 27). Sub aciunea apei _i a detergenilor are
loc umezirea, dizolvarea, dispersia i suspendarea particulelor de
murdärie. Pentru îndepärtarea stropiturilor de bälegar, care ader la pereti
_i lastâlpii de susinere, se folosesc perii
aspre sau råzuitoare speciale
Efectul spålärii nu se limiteaz numai la îndep rtarea murdäriei, ci
intr-o oarecare msur, determin _i reducerea gradului de contaminare
microbian. S-a constatat prin examene microbiologice la probele
recoltate înainte _i dup curirea mecanic _i sanitar a suprafetelor din
adäposturile pentru animale c efectuarea corect aa operaiunilor
pregatitoare pentru dezinfecie reduce încrctura microbianå in propor
de 93,6-99,9%.
Figura 27. Efectuarea curiri sanitare a unei hale
In abatoare
_i unitäile de industrie alimentar, în care se
utiliz
pentru spälare ap cald sau chiar fierbinte, reducerea aminr
ntamin rii
80
 indrumtor de lucrri practice Igien -

Veterinar

m i e r o b i e n e
este _i mai însemnat datorit efectului
mict eraturii solu iilor
de splare. Mai ales în aditional al
sectoarele de industrializare
Tnii si a laptelui, folosirea doar a apei _i a mijloacelor mecanice de
tire nu este suficienta pentru indepärtarea reziduurilor organice.
Grsimile. proteinele _i srurile minerale, care ader la diferite
Srafete _i nu sunt preluate de apa simpl, neînclzit, ofer împreun cu
nelicula fin de apa ce se adsoarbe, condiile necesare
pentru dezvoltarea
ieroorganismelor. Rolul agenilor chimici de curire este de a mic_ora
fartele de atracie dintre suprafetele adpostului _i murdrie,
sp larea acesteia. u_urând
Agentii chimici indicai pentru a fi
folosii la curirea
care vin în contact cu produsele
suprafetelor
alimentare, trebuie s îndeplineasc o
serie de cerine _i anume:
-

s fie netoxici _i necorosivi;

spoat emulsiona _i saponifica substanele grase;
s nu precipite srurile de calciu
_i de magneziu din ap;
s menin în suspensie
particulele de murdrie.
-

Deoarece prea puine substane

posed toate aceste caliti la o
anumit concentraie de lucru, în practic,
agenii de curäire se obtin prin
amestecarea mai multor substane chimice, fiecare
contribuind cu anumite
proprieti. Se utilizeaz frecvent pentru realizarea diferitelor
amestecuri
de splare: soda
calcinat, metasilicatul de sodiu, fosfatul trisodic, agenii
activi de suprafa anionici, cationici, neionici, polifosfaii etc.
Aplicarea mijloacelor dezinfectante se face în mod diferit
dependent de natura acestora (expunere la cldur sau la
radiatiilor de diferite tipuri, scufundarea în diferite soluii aciunea
pulverizare, aerosolizare, aeroinizare, prfuire dezinfectante,
etc.). La alegerea
mijloacelor dezinfectante trebuie s se tin cont de natura
care se
aplic, gradul de severitate urmrit în aciunea de suprafefelor
decontaminare
pe
(dezinfectia profilactic, de necesitate, curent sau final etc.) _i de
de cost al preul
aciunii pe unitatea de suprafa sau de volum.
Controlul eficienei dezinfeciei se face dup
COntact _i const în recoltarea probelor de sanitaie,expirareatehnic timpului
de
ce se va
descrie într-un
capitol urmtor.
.
MIJLOACELE DE DECONTAMINARE I APLICAREAA
LOR

fizice DCContaminarea
_imice se poate realiza cu ajutorul a numeroase mijloace
chimice. în cele ce urmeaz prezentm mijloacele obi_nuit
81
 Igien Veterinar
Indrum tor de lucr ri practice

suprafetclor _i
a aerului erului inin
utilizate pentru decontaminarea
de prelucrare a
sector
prodduselor
zootehnic. unitile
veterinare i
sanitare
de
orngine animal .
3.1.1 MIJL0ACELE CHIMICE

ehnice,
zootehr in abatoars
abatoare
utilizate în fermele
Existin Si in
Sunt cele mai de origine al.. Existã
animal
a produselor foarte
unitä ile pentru prelucrare antimicrobiene insemnate, dar
efecte
multe c a r e au
substane
utilizeaz ca deziniectan i in practicá
relativ puine substane se
în vedere urm toarele 4
dezinfectante se au cerinte
alegerea substan elor
mai importante: mare de distrugere
distrugere selectiv
selectiv a
aib o capacitate
s in concentra ie cât mai mic;
microorganismelor,

s nu fie periculoase la manipulare;

corosive pentru materialele din care sunt
så fie cât mai puin
cu care vin în contact;
confectionate suprafeele
s poat fi îndeprtate u_or prin clátire
sà fie u_or solubile in ap,
suprafee _i mirosuri (conditie
si s nu lase reziduuri pe
important mai ales pentru industria alimentar);
utilizat la dizolvare
s fie eficace indiferent de calitatea apei
(duritate) i de temperatura aerului;
s aib un pre de cost redus _i s poat fi produse în cantiti mari.
Prezentm,
in continuare, principalele substane utilizate pentru
dezinfectia suprafeelor _i a aerului din adposturi _i din unitile care
prelucreaz produse de origine animal, cât i pentru dezinfecia solulul,
apei, a diferitelor utilaje _i a obiectelor de inventar.

3.1.1.1 CLORUL I SUBSTANELE CLORIGENE

Clorul este
toate
o
substan
în stare gazoas, deosebit de toxicà pen
vietutoarele. Se livreaz sub presiune, la 6-8 tare

lichidá, imbuteliat în atmosfere, in

recipiente de Ac iunea
diferite
capaciti. Ati
microbicid a clorului este foarte
puternic (CF=200), mai alesales în solui
apoase. In ap, formeaz acid
Oxigen în stare nscând: hipocloros produs instabil, carc
-

Ch+H20- HOCI + H +C 2H + Cl +OCI

2 HCIO2 HCI+OD2
2
 indrumatordelucrari practice-Igien Veterinar

Dontru dezinfecia apei potabile clorul se folose_te în concentraie

asigurându-se 0,3 mg/l rezidual. Se precizeaz
de
mgl. clor
r i l e (mai ales enterovirusurile) sunt mai rezistente la aciunea
c
virusurile (mai
clorului, decât enterobacteriile.

Clorul gazos rezultat din descompunerea diferitelor substane

origenep0ate fi
lorigene
fi
poate utilizat cu succes pentru decontaminarea aerului din
ad posturile pentru animale _i chiar în procesul combaterii unor boli
adap
infectioase.
cu clor poate fi utilizat _i pentru dezinfecia suprafeelor, în
Apa
concentraie mgl (0,1-0,5%). In industria alimentar, clorul este
de 1-5
de contaminare microbian a apei de
utilizat pentru reducerea gradului
în vederea micsorrii pericolului de
rcire a conservelor dup sterilizare,
recontaminare a recipientelor cu mici defecte de închidere. Concentraia
aceste cazuri este de 0,002-0,01%.
de clor utilizat în
Pentru dezinfecia periodic a utilajelor _i a încperilor de productie,
o concentraie de 0,02%o. n zootehnie, apa cu clor nu se
se utilizeaz
din cauza toxicitii clorului gazos, care se degajeaz _i din
utilizeaz
asupra metalelor.
cauza aciunii corosive
Clorura de var (varul cloros). Este un dezinfectant puternic care
ca o pulbere alb,
degajeaz u_or clorul. In stare deshidratat se prezint
cu miros de clor. Sub aciunea
luminii solare, a umiditäii i a bioxidului
de carbon din aer, clorura de var se descompune, cu formare de oxigen
atomic _i clor molecular. Din aceast cauz, se pstreaz în ambalaje bine

închise, la întuneric _i loc uscat.

Când este proaspt, clorura de var conine aproximativ 25-35%
clor activ. Clorura de var poate fi utilizat pentru dezinfectie sub form de
pulbere sau suspensie apoas. Sub form
de pulbere, se folose_te prin
de gunoi, alei,
impr_tierea pe terenuri contaminate, padocuri, platforme
cu
canale etc. Dup împr_tierea unei cantiti de 2-5 kg/m", se umezete
o cantitate dubl de ap.
Suspensia apoas limpezit prin decantare, trebuie s
sau soluia
bazine
COntin 1-5% clor activ. Acestea se preparîn butoaie de lemn sau
amestec
CZStente la actiunea corosiv clorurii de var. Varul cloros se
a
sedimentarea
4pa in se las
anumite proportii _i pân a doua zi pentru
în vase închise i
i Solubilizarea clorului. Soluia limpede pstrat
la1 C i menine capacitatea dezinfectant timp de 20 de zile. Se
un metru
Ca pe suprafete prin pulverizare fin, câte un litru pentru
pätrat
lichid, galben
pocloritul de sodiu (NaOCI). Este un produs
i
Cu aproximativ 12.5% clor activ. Este
instabil la pastrare
83
 Indrumtor de lucrri practice -Igien Veterinar

concentra ia de clor scade repede in raport cu durata psträrii

neetan_eitatea ambalajelor. La temperatura de 20°C, la întuneric. ch
ärii
în cazul vaselor închise, dup
ntuneric, chiar
aproximativ 35 de zile concentratia de
te motive, soluiiclor
scade de la 12,5% la aproximativ 10%. Din aceste
concentrate trebuie p strate la întunerie i la racoare _i nu mai mult
de
câteva zile, iar solu iile de lucru trebuie consumate în ziua respectiv ,
Hipocloritul de sodiu se folose te mal ales pentru dezinfectia
aparaturii de muls mecanic _i a vaselor pentru colectarea _i ansportul
a
laptelui, în concentraia de 250 mg clor activ la un litru
ru de
de apä de
de ap splare
temperatura de 75°C (aprox. 2 ml produs comercial la un litru de apa)
Hipocloritul de sodiu, spre deosebire de hidroxidul de sodiu, este
activ i la temperaturi coborâte, apropiate de C, nefiind
necesar
înclzirea soluiei. La concentraiile uzuale de 2-5% clor activ
hipocloritul este de 2-3 ori mai puin corosiv fa de suprafefele zincate.
decât soluia fierbinte de hidroxid de sodiu 2-3% _i de peste 10
puin corosiv decât soluia limpezit de clorur de var cu aceeasi
concentraie de clor activ.
Solutile de hipoclorit de sodiu prezint în plus _i o important
actiune dezodorizant, disprând pentru un timp mirosul de amoniac din
adaposturile dezinfectate. Soluiile de hipoclorit nu trebuie amestecate cu
produsele acide, întrucât se elibereaz clor.
Cloramina B de sodiu a benzen-sulfocloramidei, se
este sarea
prezint sub form de pulbere alb sau
u_or glbuie, cu miros de clor _i
gust amar. Coninutul în clor activ este de
livreaz fie sub form de aproximativ 25-30%. Se
câte 0,5 g clor activ.
pulbere, fie sub form de comprimate ce conin
Soluia de cloramin are
proprieti oxidante _i elibereaz
clor. ioni de
Actiunea dezinfectant este dat mai ales de
care 1a
na_tere în contact cu
hipocloritul de sodiu,
cand este asociat
Aciunea microbicid a cloraminei cre_ie
apa.
cu clorura de amoniu în
dezinfecia apei se asigur 1-3
proportie de 1:1. Penuu
mâinilor mg clor activ la un
litru. Pentru dez1nc
seutilizeaz în soluie de
chirurgicale _i ustensile de cauciuc 1%. 0,5%, iar pentru instru nente
Cloramina
_i a mucoaselor înpoate fi, de asemenea, utilizat pentru antisepsia agilor
soluie de 0,1-0,3%. p
Cloramina T este
pulbere cristalin, alb, p-toluensulfoncloramida.
solubil în
Se prezinta
însu_iri foarte asemntoare ap cu pH 8,5-10
(solutie 279 = Are
cu ale
dezinfectant, dar cloraminei B, fiind un
un bun antiseptic y
prezentnd îns
se
pare c este totu_i
inferior compusuluiantiseent.
dent,
84
avantajul de a fi mai
solubil compusulul preo
în Ptoare
oroducat
toare

ap. Firma
pr
 indrumtor de lucrari practice -Igien Veterinar
produsul industria alimentar
pentru
recoroduselor din carne, vin, pe_te etc.), mediul (domeniile de prelucrare
recomand

a ambiant _i potabilizarea
Concentraia
apei.
care asigura etect
germicid este de 0,3% (300 g/100
pan3. iar în cazul prezenei substanelor organice este de 0,5%
h(500g/10 litri apä). Pentru dezinfecia apei este
litri ap). suficientconcentraia
de
0.03% (30g/100
Clorom se prezint sub form de comprimate efervescente, stabile
timp, care elibereaz 1,5 g clor/comprimat. Comprimatele conin
lorizocianurat de sodiu 70% _i ageni efervesceni 30%. Produsul este
comandat pentru dezinfecia profilactic _i de necesitate în adposturi,
läpt rii, puncte de taiere, carmangerii, laboratoare, grupuri sanitare etc.
Solutia de lucru se obine prin dizolvarea unui comprimat în 10 litri de
ap si se aplic prin pulverizarea pe suprafeele de tratat în cantitate de un
litru/m in cazul suprafetelor absorbante i 1-0,5 litri/m, în cazul
suprafetelor neabsorbante.
Pentru dezinfec ia reelei de distribuire a apei din adáposturi, se
folose_te aceea_i concentra ie, de un comprimat la 10 litri ap, cu un timp

de contact de cel puin 15 minute. Dup dezinfecie, reteaua de ap se

curat . Se comercializeaz în cutii cu 30 sau

gole_te _i se clte_te cu ap
100 tablete.
Halazona (acid p-dicloramidosulfobenzoic) este o pulbere alb, cu

bun dezinfectant pentru apa de but.

de clor. Este un
miros puternic
dezinfectant este accentuat de gruparea carboxil, pe care o
Actiunea este
find c efectul antimicrobian al cloraminelor
conine halazona, _tiut cu compu_ii
mai pronunat la pH acid. Halazona nu interacioneaz deosebire
înrute_te calitile organoleptice ale apei, spre
aromatici, nu
de tip clorfenol, cu
din ap, formeaz compu_i
de clor, care cu fenolii
de 4 halazon la un litru de ap,
Adugarea mg
miros _i gust neplcut. rezervoarelor cu nivel
a pereilor
dup prealabil curtire minuioas
o in decurs de
decontaminarea apei
Constant i a adptorilor, asigur ce
importante în
ceea
fr modific ri
aproximativ jum tate de or, concentra ie,
halazona

organoleptice ale apei. In aceea_i a

PVcyte insu_irile d e c o n t a m i n a r e a legumelor
_i a fructelor,
Tolosit pentru
mâinilor etc. IODOFORII
3.1.1.2. IoDUL I
ac iune
cea mai puternic
iodul are
toate substan ele, hidroalcoolice (tinctura)cu
re sau cu efect
(Lügol) considerate

antimicr Soluiileap de sodiu, pot

fi
iodur Toxicitatea iodului
un Coninut de 2% iod i 2% sporicid,
virulicid).
Bermicid (bactericid si 85
universal
 Indrumåtor de lucrri practice -

Igien Veterinar

sczut. Solutiile iod au fo de

pentru animalele superioare este relativ
i mai putin pentru dezinfectia
utilizate mai ales ca antiseptice in chirurgie
corosiv determinat de reactivitatea chimici
suprafetelor. Aciunea
solubilitatea redusà in apå, ptarea _i
deosebità a moleculei de iod.
motive care au
limitat domeniul de
mirosul persistent sunt principalele
aplicare al iodului.
tensioactive neionice au
substanele
Dup ce s-a descoperit c la 180 mg/l páâná la
mri solubilitatea in ap a iodului (de
proprietatea de a
microbicide ale
de valorificare a însu_irilor
peste 27%). posibilitile
Avându-se in vedere rolul de purttor
acestuia au fost lrgite considerabil.
il îndeplinesc substanele tensioactive.
(phoros) al iodului. pe care
fost denumite iodofori.
combina iile chimice respective au
atât iod combinat chimic, cât _i iod
Solutiile de iodofori conin
acestora este diferit, de la brun pån
molecular, disponibil, iar culoarea
de iod liber. lodoforii au un miros
la pai. in
galben functie de concentraia
in mai mic msur _i practic sunt netoxici în
mai slab, pteaz
este mai bun decât cea a
concentraiile uzuale. Aciunea dezinfectant
solutilor apoase _i alcoolice de iod-iodur,
deoarece puterea de
påtrundere a iodoforilor este mult mai mare. S-a stabilit c 7,25 ppm de
iod distrug St. aureus în 30 de secunde; 12,5 ppm de iod distrug în acelai
timp E. coli; 25 ppm de iod are efect distrugtor pentru virusul
Newcastle; 500 ppm de iod are efect sporocid în decurs de 6 ore pentru B.
subtilis, Cl perfringens _i ClL tetani. Soluiile de iodofori, având o
concentraie de 0,5-0,8% iod activ, prezint un bun efect dezinfectant taja
de oncosferele de cestode, dup un timp de contact de 45-120 minute.
In jara noastr exist Septozolul, care este sinonim cu produsul
losan (CIBA). Este lichid de culoare brun, cu un miros caracteristic
un

Contine iod, nonilfenolpolietoxilat _i alcool izopropilic. Prezint ata

actiune dezintectant (prin iod), cât _i de
curire (prin surtactanu
nelonic), iar efectul se mentine la contactul cu materia
biologice). Se poate utiliza ca _i antiseptie pentru organic (proause
piele _i(diluat
1/10) sau pentru dezinfectia instrumentarului nemetalic mucoase (auNu
1/20).
se asociazá cu
compu_i mercuriali
Sanajod se
comercializeaz
în flacoane de un litru. Concentraia dc
lucru se coreleaz
contact de 5
timpul de contact, astfel: 0,5-1,0% pentru timpu de
cu

minute; 0,25% pentru

pentru timpul de contact de 15 timpul de contact de 10 minute, de
contact de peste 30 minute; 0,15-0,05% pentru ti
minute.
Se recomand pentru adposturile de animale si abatoare
concentraia de 0,25-0,6% (250-600 g/100
apei este suficient litri de apä). Pentru
86 concentraia de 50 g/100 litri.
Pentru dezinfec
deziliin
 indrumatorde lucràri practice - Igien Veterinar

distria
Bustri
de prelucrare a laptelui, a vinului _i pentru laboratoare, se
recomanda concentratia de 0,05-0,06 % (50-60 g/ 100 litri ap).
comand

3.1.1.3. ACIZII I DERIVAII LOR

Posedã proprieti nmierobicide considerabile dependent de

de ioni hidrogen care se formeaz.
de Acizii minerali
sunt
cantitatea
foarte corosivi pentru metale i festuri, find puin utilizai în dezinfecie.
Când degradarea materialelor supuse dezinfectiei nu prezint importan,
cu succes soluiile de acid clorhidric 2%, acidul sulfuric 5%
se pot folosi
azotic 2%.
_i acidul
Acidul clorhidrie împreun cu clorura de sodiu se folose_te pentru
De
dezinfectia pieilor provenite de la animale cu anumite boli infectioase.
într-o saramur,
exemplu, pieile provenite de la porci cu rujet se introduc
care contine 30-35%
NaCI i 1% HCI _i se tin 24-48 de ore, la
scot i se menin srate înc 10-
temperatura de 10-17C. Dup aceasta, se
tehnice.
15 zile i numai apoi pot fi supuse prelucrrii
incolore.
Acidul boric se prezint sub form de cristale lucioase
solubil in ap cald (1:4). Este
Este puin solubil în apa rece (1:18), mai
de 3% avänd bacteriostatic .
oaciune
utilizat ca antiseptic în concentraie
La aceast concentraie inactiveaz doar 57,3% din germenii care se

gasesc pe pielea vacilor.

un lichid siropos care se
Acidul lactic (CH3-CH-OH-COOH). este
fermentaia lactic a zaharurilor sau prin sintez. Se
obtine industrial prin
recomand pentru decontaminarea
aerului din adposturi _i din diferite
nenocive
având efecte bactericide _i virulicide în concentraii
încperi, de 10
animale. Aplicarea sub form de aerosoli, în concentraie
pentru
minute moartea stafilococilor _i a
mg/m aer,provoac în decurs de 10
virusului gripal.
lactic distruge virusul pseudopestei
In cantitate de 20 mg/m° acidul 20 de
laringotraheitei _i virusul variolic în decurs de
aviare, virusul
combaterea pneumoniei
minute. A fost utilizat cu rezultate bune pentru în concentraii
enzootice la porci, a pasteurelozei
la iepuri _i a altor boli,
aerosoli mici, cu
de 40%, socotind 80-120 mg/m
de aer, sub form de
succes su
micrometri. Acidul lactic a fost folosit cu
diametru în jur de 10
amestec cu glicerina (5%)
pentru protilaxia
Tormá de aerosolii (40%) în lactic in
recomand utilizarea acidului
PiCumopatilor la viei. Se decontaminarea aerului
din camerele
COncentraie de 50 mg/m' pentru La aceast concentra ie se

refrigerate (0-2°C).
Pniru pstrarea crnii i a fungilor,
fär a se constata
bacteriilor psihrofile
deaza distrugerea carnil.
modificarea proprietilor organoleptice ale 87
 Indrumtor de lucrri practice - lgiena Veterinar

Beta-propiolactona este o substan extrem de reactiv.ctioneaz

n.
de acizi sau baze, polimerizeaz , dând un poliester, Reactionhlac

cloruri, sulfuri, acetai etc., în soluie apoasa, acizi dând

substituii în poziia beta. In forma sa concentrate, se prezint caoniçi
nt ca un lichid opionici
incolor. Se pstreaz la +4°C timp indelungat. La temperaturichid

(+50°C) polimerizeaz.
Acidul peracetic (CH3COOOH) are însu_iri foarte avantajos
punct de vedere practic. Are un efect antimicrobian bun în cond
mici. Soluia 2% omoar toate speciile de bacterii
terii sDonl
sporulate entrati
in
aproximativ 30 de secunde.
Actiunea antimicrobian aproape ca nu este influenta
temperatur, find activ _i la temperaturi sub 0 ; nu este toxic pent-de
mamifere în concentra ii obi_nuite, putana Ii apicat _i în prezents pentru
animalelor pentru decontaminarea suprafetelor _i a aerului; este
enta
corosiv fa
putin
de materialele de construcie _i practic nu polueaz medini
ambiant. In ultimul deceniu, pe piaa mondial au apärut o serie da
produse pe baz de acid peracetic dintre care menionm produsul rusess
Dezoxon i produsul german Wofasteril. Aceste produse, ca i
numeroase
altele, pot fi utilizate atât pentru decontaminarea adposturilor, cât si
pentru diferite încäperi, în care se prelucreaz produse de origine animal
Aerosolii din acid peracetic îi pstreaz efectul dezinfectant _i îin cazul
unor umiditi relative ale aerului mai coborâte.

3.1.1.4. BAZELE

Reprezint un grup de substane cu

importante proprieta
microbicide. Efectul dezinfectant datoreaz
este
se disocierii electrolitice i
proporional cu
concentraia ionilor oxidril (hidroxil). Acioneaza
asupra microorganismelor prin hidroliza proteinelor,
grsimilor i scindarea glucidelor. Pentru medicina saponificared
importan deosebit soda caustic _i varul.
veterinar prezu
acestor Fiind caustice, manipularcd
substane trebuie s se fac cu deosebit
contactul cu pielea i mucoasele grij, pentru a se preven
omului _i ale animalelor. care

efectueaz dezinfecia cu astfel de Persouoril

ochelari, mnu_i, cizme _i haine de substante trebuie s poarte o0t
cât i la protectie, atât la prepararea sO
aplicarea acestora.
Soda caustic este o
substan
cristalind.

higroscopic. Posed însu_iri dezinfectante alb,

structurd in cu

substantele cele mai utilizate în sectorul puternice se eseste in

i
concentraie de 2-5%, dependent de zootehnic, c
germenii vizai
în
a
88
 indrumtor de lucråri practice - Igien Veterinar

Se cere îns subliniat ideea c

2-5% de sodá soluiile
infectie.
dez1
dez
austic
nu distrug toate microorganismele de interes medical. De
C a u

micobacteriile nu sunt distruse, pe când virusul febrei aftoase _i

exemplu, micobacter
sunt inactivate dup câteva Se
microorganisme nesporulate
ore.

soluiile 2 _i 4% actioneaz asupra fungilor.

nu eficient
sider c
fierbinti (70-80°C) au o aciunea microbicid mai pronunat _i
con.

Solutile fie
Solutiile chiar în prezenta resturilor de substane organice pe
sunt eficiente
suprafetele tratate.

nu este bine s fie pstrat mai mult de

Solutia de sod caustic
deoarece concentraia hidroxidului de sodiu scadeîn
a sptmân, Verificarea calitjii soluiei de sod caustic se
ore cu peste 1,5%.
zece
determinarea pH-ului, care nu trebuie s
fie sub 13. În
Doate face prin de
se folose_te un litru de soluie pentru un metru ptrat
general, contact de 1-6 ore. Dup expirarea
suprafa, asigurändu-se un timp de
veni in contact cu
de spala bine suprafetele
contact se pot
care
timpului bine adpostul. Aerisirea adposturilor este
animalele i se aerise_te
exist pericolul acumul rii amoniacului, ce rezult în
necesar, deoarece
de fecale _i urin din rigole
alcaline asupra resturilor
urma aciunii soluiei
_i canalele de
evacuare.
sodiu/sod /sod de rufe) se folose_te ca

Soda calcinat (carbonat de

multor amestecuri de curire.
de alcalinizare în compoziia
agent principal constau în proprietatea
dea
ale acestei substane
Dezavantajele principale din ap _i de a fi
corosivä la
calciu _i de magneziu
precipita s rurile de de 5% soluia fierbinte de sod
crescute. In concentra ia colectarea _i
concentraii vaselor pentru
folosit la dezinfectia izoterme _i
calcinat poate fi transport (vagoane
mijloacelor de
transportul laptelui, a cldue
mai mici (0,3-1%) soluiile
In concentra ii efect
ngorifice, autodube) etc. la animale, având _i
utiliza pentru curirea
pielii
4-45°C) se pot
numai
degresant. folose_te în
dezinfec ie
de calciu) se sau ap de var
Varul stins (hidroxid
de var (10-20%)
stare proasp t , sub form de lapte învechire, reactioneaz
cu

n de hidroxid de
calciu, prin de calciu,
mai diluat). Soluia transform treptat în carbonat
alte
bioxidul de carbon din aer _i se deosebire de
numeroase

dezinfectant. Spre înc lzit,

deoarece
efectul trebuie
2andu-_i stins nu
varul temperaturii.
substante dezinfectante, o dat cu cre_terea
calciu scade
intest1nale

olubilitatea hidroxidului de bacteriilor

împotriva
dezinfectant
mai ales pentru
Varul are ac iune recomand
fi
Poate fi
care
motiv se
T animal,
animal. Poate
(salmonele, colibacili), din
ad posturilor
pentru
tineretul

pentru
combaterea

dezinfectia
util
profilactic a
metode de
dezinfec ie i etc.
utilizat preun cu alte
aftoase, a
bolii lui
Aujeszky

brucelozei. a febrei 89
Culozei, a
 Indrumtor de lucrri practice-1giena Veterinar
3.1.1.5. S RURILE METALELOR GRELE

Prezint propriet i microbicide importante, in urma disGcis.

electrolitice în soluii apoase (cele mai active sunt srurile de i
Contactul prelungit cu concentraii mai mari de sruri de .
determin moartea microbilor. Unele specii de bacterii pot
pe baz de
la dezinfectani mercur.
câ_tiga
rezisten
Sublimatul corosiv (clorur mercuric , ce nu trebuie confundats.
cu
clorura mercuroasä). Este o substan alba, care sublimeaz prin înclzire
Se comercializeaz fie in stare pur, cristalin fie sub
sub formá
form de
comprimate, care conin sublimat în amestec cu clorura de sodiu. Clonura
de sodiu în concentraie redus (0.5%) cre_te efectul dezinfectant al
sublimatului, întrucât se solubilizeaz compu_ii mercurului cu substantele

Datorit toxicittii mari pentru animale _i om tabletele se

se
organice.
coloreaz în ro_u, atr gându-se prin aceasta aten ia consumatorilor.
Puterea dezinfectant a sublimatului corosiv este foarte mare
(CF-827). In solutie apoas de 1-3%, se întrebuineaz ca dezinfectant
nemetalice _i harna_amente.
pentru mâini, diferite suprafete
Sulfatul de cupru este o substan cristalin , albastr. Are efect
antimicrobian numai în concentraii mari (5-10%) _i nu se utilizeaz

pentru dezinfecii propriu-zise. Este utilizat mai mult ca fungicid în

viticultur (zeama bordelez ), dar _i în industria alimentar pentru

distrugerea mucegaiurilor din anumite încperi (depozite frigorifice). Se

aplic soluii 5% (încälzite). Prin stropirea suprafeelor, se realizeaz _i o
dezodorizare a înc perilor tratate.

3.1.1.6. DEzINFECTANII OXIDANI

Fac parte din aceast grup substan ele care actioneaz asupräa
eliberarea de oxigen în stare
germenilor microbieni preponderent prin
veterinare
nscând. decontaminarea în domeniul medicini
Pentru
prezint o oarecare importan peroxidul de hidrogen i ozonul
Permanganatul de potasiu (KMnO4) o substan cristalina dc
culoare violet închis, u_or solubil în ap. Posed o intens capacla
In
oxidant. Aciunea microbicid este mai pronunat în mediu au
male,
concentraie de 1%o este utilizat
pentru dezinfecia mucoaselor laan mult
mult

iar în concentraie de 1-2% pentru dezinfec ia pielii. A fost utina

i lptrii (în
timp pentru dezinfecia suprafeelor din mcelrii _i la
prezer
concentraie de 2-4 %). Este puin toxic pentru animale i o m . In irte rar. Utilizarea

este considerat un dezinfectant

nesigur _i este folosit foarte rar.
i d i n cauza

permanganatului de potasiu în dezinfecie este limitata

90
 indrumätorde lucråri practice -Igien Veterinar
bioxidului de mangan (MnO2),
form rii care rmâne ca
depozit pe
materialele tratate, colorându-le,
Peroxidul de hidrogen se livreaz
sub form de
soluie cu 30%
enat sub denumirea perhidrol. Este o soluie limpede, incolor,ap
de
astic, cu miros caracteristic i cu reacie slab acidä.
Soluia diluat nu
nrezint
prezint miros, dar
miros, î_i poate menine reacia slab acid. Are o
microbicid redus (CF=0,011). putere
Apa oxigenat se descompune u_or cu
degajare de oxigen atomic.
Pastrarea apei oxigenate trebuie fcut astfel încât s se elimine factori
care favorizeaz descompunerea (lumina _i cldura). Se recomand
folosirea de recipiente de sticl neutr cu peretii netezi, întrucât
asperitile favorizeaz descompunerea. Se va evita conservarea iîn
recipiente din sticl alcalin, iar soluile se vor aduce la
si 5), prin adugarea de acid boric sau acid pH acid (între 4
fosforic. Soluiile cu o
concentraie de 3-30%, la temperatur coborât _i la întuneric se
descompun lent _i pot fi
pastrate timp mai îndelungat.
un
Solutia 3% are un efect bactericid
moderat putând fi aplicat
dezinfectia pielii i a materialelor rezistente la oxidare. pentru
Perhidrolul 5%
poate fi utilizat sub form de aerosoli pentru decontaminarea
aerului din
adposturi în prezena animalelor. Aerosoli din perhidrol (0,3
distrug virusul pseudopestei aviare, virusul ml/m')
variolic dup aproximativ 10-20 de minute. laringotraheitei _i virusul
aerosolilor de perhidrol se menine _i în cazul Actiunea decontaminant a
aerului cu o umiditate
relativ sczut. Aerosolii de perhidrol pot fi utilizai de asemenea
în
prevenirea _i combaterea bolilor respiratorii la
viei.
Ozonul este forma alotropic
trei atomi de
a
oxigenului, care rezult din unirea a
oxigen. Este un miros
particular, aliaceu, foarte
gaz cu
Solubil în ap. Prezintînsu_iri oxidante pronunate
prin oxigenul atomic
rezultat din
descompunere. Este iritant pentru cile
respiratorii, hipotensiv
Si provoactuse, somnolen _i chiar edem pulmonar. Se întrebuineaz ca
dezinfectant al apei, având avantajul de a nu modifica
caracterele
OTganoleptice ale apei. Efectul dezinfectant al ozonului începe s se
manifeste de la concentratia de
0,05 ml/l, dar distrugerea sigur a
Tmenilor nesporulai se realizeaz la o concentraie de 2 mg/l în decurs
c un minut, iar a germenilor sporula i la aceea_i concentra ie în decurs de

nci minute. Virusurile din ap sunt distruse lao concentraie de 0,4 mgl
in patru minute.

DIectul dezinfectant al ozonului este de 300 de ori mai rapid decât

aclorului. Aciunea dezinfectant nu variaz prea mult in funcie de

91
 Indrum tor de lucr ri practice - lgien Veterinars

fiind practic aceea i

in domeniul de pH
de
pH s5,6-9,8
s
condi ile de mediu, _i la
la 37 °C.
temperaturi de la 0 °C pân ozonului în urm toarel
Se contureaz posibilitatea
stimularea dezvolt rii
aplicrii
embrionilor de gin incubatoarelc i
în incubatoare directi
de
mare capacitate; de incubaie:
dezinfectia ou lor în timpul procesului
decontaminarea
aerului din ad posturi;
vederea prevenirii micotoxicozellor la
decontaminarea furajelor în
animale: c rnii etc.
conservarea
ouälor _i a
pentru
aerului din
incubatoare la concentratia d
Ozonarea periodic a 5
efecte favorabile asupra dezvoltrii embrionilor i : a
7mg/m are
stimulat fixarea oxigenului _i intensifi
intensificarea
ecloziunii. Este
decontaminarea oualor _i a incubatoarelor se
hematopoezei. Pentru
concentra ia
del70-380 mg/m.
recomand
dezinfectant nespumant, bazat pe
Oxigenon este produs
un

de peroxid de hidrogen _i
Prezintä in
acid peracetic.
combinatie stabil totalitate biodegradabil _i se recomanda
antimicrobian larg, este în
spectru in adaposturile de animale i în toate
pentru dezinfecia profilactic
alimentare. Se preteaza atat pentru utilizare în cadrul
domeniile industriei
automatizate, cât _i pentru
dezinfec ii manuale, prin
instalaiilor
decontaminarea suprafefelor netede se folose_te
pulverizare. Pentru 1%.
suprafefele rugoase concentra ia de
concentraia de 0,5%, iar pentru
corosiv pentru fier neprotejat
Intrucât produsul concentrat este
mucoase _i inflamabil,
cauciuc i alte materiale, iritant pentru piele _i
în locuri ferite de accesul
acesta trebuie depozitat în ambalaje originale,
de
copiilor, departe de sursele de foc, iar manipularea în procesul de
va efectua utilizându-se echipament
preparare a soluilor de lucru
se

protectie corespunz tor.

3.1.1.7. ALCOOLI I DERIVA II ACESTORA

ale
de rezisten
De_i nu actioneaz asupra formelor
microorganismelor, totu_i fiind puin iritani pentru tesuturi a se
concentraii, precum _i pentru c solvä bine alte substane, a om s
la
utilizeaz înc destul de mult pentru decontaminarea pien
animale.
Ca antiseptic se folose_te mai mult alcoolul etilic diluat, e
cul al
cela l

concentra ie de 70°, care are un efect antimicrobian mai bun _ ia

alcoolului anhidru. Se folose_te mai ales pentru antisepsia t n piele p ep i e l e a

diferitelor teritorii cutanate. Este iritant pentru mucoase. Api

92
 indrumtor de lucrari practice - Igien Veterinar

alcoolul etilic 70%, dup

t a u r i n e l o r . minut produce o decontaminare în
un
propo. de 97,6o, pe cand acidul fenic 4% reduce încrctura
m i c r o b i a
în proporie de 96,5%, iar soluia alcoolic de iod în acela_i
aferval de timp.
interval timp distruge microflora pielii doar în proporie de 93,3%.
Propilenglicolul este un lichid incolor, cu gust dulce, solubil în
ap,
aleool. aceton. Este un bun antiseptic, folosit pentru decontaminarea
eului prin aerosol1zare. Aproximativ 1 g de propilenglicol este suficient
entru
entru aa steriliza
steriliza 20 m de aer. Kezultatele cele mai bune se obin în cazul
aerului care prezint _i umiditate relativ coborât (20-30%). Fat de
etilenglicol prezint avantajul c este mai puin toxic. Concentraiile
folosite obi_nuit pentru decontaminarea aerului sunt lipsite de nocivitate
pentru animale _i om.
Trietilglicolul este un lichid glbui, uleios, foarte higroscopic. Se
intrebuinteaz ca dezinfectant al aerului sub form de aerosoli (1 ml/m').
in concentraie de 5 mg/m" de aer inactiveaz virusul influenei în câteva
secunde. Virusul pseudopestei aviare, virusul laringotraheitei aviare _i
virusurile variolice sunt inactivate dup 20 de minute la o concentraie de
15-30 mg/m'. Un derivat al acestei substante (iodetilenglicolul) este
recomandat pentru decontaminarea aerului din adposturi i chiar pentru
tratamentul unor afeciuni respiratorii la animale _i päsri. Pentru
combaterea laringotraheitei _i a colibacilozei la psri se folose_te în
cantitate de 1,1 ml/m' cu o durat de expunere de aproximativ 25 de
minute/zi. Tratamentul se face in trei cicluri de câte trei zile fiecare, cu o
întrerupere de dou zile între acestea.
lodtrietilenglicolul a fost utilizat cu succes i pentru profilaxia _i
combaterea bronhopneumoniilor la viei. Vieii au fost expu_i la aciunea
aerosolilor într-o camer timp de 40 de minute, trei zile la rând, repetând
acest tratament de patru ori la un interval de patru zile. S-a utilizat
iodtrietilenglicolul diluat cu ap 1:1, în doz de 0,3 ml/m'. De asemenea
iodtrietilenglicolul, în amestec cu balsam de pdure s-a utilizat pentru
profilaxia _i combaterea afeciunilor respiratorii la viei i purce. In
ambele lucrri experimentale este subliniat eficiena economic
TCmarcabil a decontamin rii aerului _i a tratamentului animalelor tinere
cu aerosoli de iodtrietilenglicol.
LOR
3.1.1.8. FENOLII, CREZOLII I DERIVAII
în cele
Au fost utilizai mult pân pe la mijlocul secolului trecut,
extern a

a diverse aciuni de dezinfectie a suprafeelor din mediul i

pielii, în prezent avândo utilizare mai restrånsa.

93
 Indrum tor de lucr ri practice -1gienaVeterinars

carbolic, acidul fenic)

este o
substanta
Fenolul (acidul
în pur _i de
siatic dupa
culoare ro_iatica
dup un contact prelu stalin,
ungit cu
incolor stare de peste un setcu
aerul. Efectul dezinfectant al fenolului, cunoscut
3_50
de s secol. este
In concentra ie 3-5%
Sad in compara ie cu alte substan e.
a rampelor de jinc poate fi
de încrcare
platformelor de gunoi,
utilizat pentru dezinfec ia h a r n a _ a m e n t e l o r . Din cauza mre.

origine mirosului
a
instrumentarului _i a roduselor de origineSuluji
desc rcare, produselor

de animal,
imprim care se
nepläcut _i persistent,
utilizat pentru
dezinfec ia platformelor ormelor de muls,
fenolul nu trebuie
dezinfec ia punctelor
sacrificare a
de animal a alelor.
läpt riilor nici pentru
_i (CF) este un indice care
exprim
Coeficientul fenolic cu aceea a fenoh.:
microbicid a unei substan e, comparanv lului,
puterea Salmonella typhi _i Staphylococcus u eus,
dou bacterii test:
asupra a standardizate u de
contact de zece minute, în condi ii
supuse unui Se calculeaz determinând , în
de incubare etc.).
cultur, temperatur active de fenol _i din substanta dde
mici concentra ii
paralel, cele mai microbicid a substantei cerc.
rcetate
puterea
cercetat _i raportând dup
aceea

la cea a fenolului.
lichid verde, care conine cel puin 10%
Polifen este un produs
_i dezinfectant. Este activ _i în prezenta
polifenoli. Are efect detergent în proporie de peste
resturilor de organice. Este biodegradabil
substane
de 0,5%
90%. Are un pH-9,9 (soluia 1%). Se folose_te în concentraie
cu resturi de
suprafeele curate _i netede _i 19% pentru suprafeele
pentru
substante organice _i pentru suprafeele
rugoase.
sunt un amestec de trei
Crezoli (metilfenolii, fenoli ai toluenului)
de
izomeri (orto-meta-para), în diferite, sub form lichid,
proporii
se
miros fenolic ptrunztor. In prezent
culoare galben maroniu, cu
folosesc mai puin pentru dezinfecii, fiind relativ scumpi (derivai a
pteiului). Din grupa crezolilor fac parte lizolul _i creolina, ambere
atât în medicind
substante fiind mult utilizate în deceniile anterioare,
veterinar, cât i în medicina uman.

3.1.1.9. ALDEHIDELE

Sunt substane reductoare cu o mare reactivitate fa de protei

le confer microbicid . Din grup
ceea ce o pronunat aciune este aldehio

aldehidelor cea mai utilizat substant în dezinfec ie esic

formic. O utilizare mai restrâns o are

glutaraldehida. solu ier
Formolul sau formalina sunt denumirile comerciale ale metanol

aldehid formic (formaldehid) în

10-15%
ap
pentru

(antipolimerizant). Denumirea
cu ales pe
de formol este utilizatà ma
94
 Îndrumtor de lucrri practice -Igien Veterinar

p r o d u s u l
rcializat cu 27-29% aldehid
c o m e r c i a l i z a t
formic, iar denumirea de
malin
cse folo
folose_te mai ales pentru produsele comerciale cu 37-39%

formic .
Este un lichid incolor, cu miros îneptor _i iritant.
Datorit efectului antimicrobian bun i a aciunii corosive reduse asupra
a l d e h i d

aterialelor de construcie, are o larg utilizare ca dezinfectant extern.

dezinfectant se exprim la concentraii moderate, de 1-4%.
nea

Efectul antimicrobian al soluiilor de aldehid formic este direct

endent de temperature, iar efectul aldehidei formice în stare gazoas
dependent de
de temperatura _i de umiditatea relativ a aerului. Efectul
depinde
imicrobian este maxim când umiditatea relativ a aerului este crescut.
Cát temperatura mediului este mai coborât, cu atât polimerizarea
aldehidei formice este mai intens rezultänd poliformaldehide (alfa si
heta. polioximetilena, paratormaldehida) care au un efect antimicrobian
neinsemnat. Prin înclzire, poliformaldehidele se depolimerizeaz .
Aldehida formic la temperatura de 0°C nu prezint aciune dezinfectant ,
la 5°C aciunea dezinfectant începe s se manifeste, iar între 10 _i 15°C
se intensific, pentru ca abia la temperatura de 15-56°C proprietile
dezinfectante s se realizeze integral.
Din acest motiv, aldehida formic nu trebuie utilizat pentru
dezinfectie în timpul iernii, când nu se poate asigura temperatura de cel
puin 15°C.
Pentru asemenea condiii s-a propus asocierea aldehidei formice
(2%) cu Bromocet (2%) sau alte substante din grupa amoniului cuaternar,
ctectul fiind bun _i la temperaturi de 1-6°C. în vederea dezinfeciei
adaposturile trebuie sã fie bine curate _i spälate deoarece aldehida
formic este inactivat de ctre substanele organice _i de ctre amoniac.
Aplicarea soluiei dezinfectante se face prin pulverizare fin, socotind o
cantitate total de un litru de soluie pe un metru ptrat de suprataa. Se
ccomand aplicarea succesiv, la interval de 1-2 ore _i asigurarea
umpului de contact de cel puin trei ore dup ultima pulverizare.
Dezinfectia cu formol se face de ctre persoane echipate obligatoriu
asca de protecie. Înainte de introducerea animalelor, adposturile se
ventileaz ntens în vederea evacurii vaporilor de aldehid formic.
Pentr nlaturarea mirosului
*

iritante,
poate persistent _i a aciunii formaldeniaa
amo:ulralizat cu amoniac. în acest scop, se pulverizeaz soluia de
amoniac, soc
Preparare nd jumtate din cantitatea de formol 40% utilizat la
prepararea
$olu iei solut de formaldehid. Neutralizarea aldehidei formice se
poate obtine _i clorur de amoniu. Trebuie avut în vedere c pe diferite
Cu
suprafete rmân
r e s t u r i de polimeri, care nu reacioneaz cu amoniacul _i

95
 ar
V e t e r i n a r a

practice-giena
l u c r r i

Indrum tor
de
aldehidä
a l d e h i d a ä
formic s persiste
m i r o s u l
de
d e

lent
fac
ca
adáposturilor ilor depopulate,
den
a
depolimerizarca
a e r o s o l i
a
din solutia comercial de
prin
u n t i m p o a r e c a r e .
prin 1 0 - 1 5
ml/1nm
amestecul
de f malin _i
dezinfec ici

cazul
se
utilizcaz

cantitate
din
btine
obt
rezultate
bune,
In
lân
etc,
aceea_i a
se
iditatea relativ« de 70-
de sau
P e n t r u

umidi
depozitelor
%) 3:1. 15°C,
Diametrulop a
(35-40 de pu in ore.
Di:
f o m a l i n

p r o p o r i e cel _ase obtine

în fie de pu in se pot
s cel
de rarea soluiei de
a c r o s o l i
c r e o l i n ,

trebuie solr
e v a p o r a r e a
c o n t a c t
Asemenea
temperatura
de prin
iar
timpul
25-50
um. a e r o s o l l
sau sau prin arderea unui
de
e l e c t r i c

95%, de
este
g e n e r a t o a r e
a e r o s o l i l o r r e z i s t e n

tipuri
de
dat
de o
s
se poate
e p oate
util
tiliza
diferite
c ldura
etc, notac..
dulapuri
prin permanganatul
de u
formol înc peri,
unor serveste
combustibil.
mtre
dezinfec ia loc de
potasiu

Pentru ce
are
c lduri
permanganatul
rezult
exoterm , formic
chimic caz, a l d e h i d a
(nentm
ntru
reactia In
acest
din form de gaz
formic .
cu o
parte sub
aldehida
react iei se
degajå
urma

i în n e r e a c i o n a t

loc între
p e r m a n g a n a t ) .

oxidant aldehida
35 g ce are
seama
c reia formalin i exoterm

rezultánd
pe folosesc
50 ml folosi _i reac ia clor),
(25-28%
I m' s e s e poate
clorura de var
introduc iîn
In acela_i scop _i substan e
se
aldehid )
40% Cele
doua
volum de
având un
(38
-

clor.
formalin
f o r m a l d e h i d
_i ceramic
ori lemn, Pentru
aerosoli
de metalice
din dezinfectant.

(38-40%) _i
a m e s t e c u l u i

vase

cantit i egale în de
volumul formalin
fa 20 ml de aer cu
15 cub de
mare -
mai
8-10 ori metru
n e c e s a r e

sunt un
câte
profilactic
clor activ) pentru recomand
dezinfec ia
de var (28% ouälor s e
clorur dezinfec ia contact se
15-20 g de ore.
Pentru
iar timpul
de
de 12
de c o n t a c t intr în reacie, faá de
un timp component
ce
clorurii de var,
50 g m' din
fiecare
avantaje ale cre_ierea
de minute.
Principalele
cost redus _i
reduce la 30 pretul de formice si id
a

de potasiu,
îl reprezint aldehidei
a ldehidei
permanganatul combinate:
datorit aciunii clorul prezintacare
In acela_i timp,
dezinfec iei,
eicientei aerosoli. în
sub form de înc
înc perile
perile
clorului neputându-se aplica în
fi corosiv,
dezavantajul de a aciunea
clorulu.
materiale sensibile la
Derior

din sup
exist suprafete
dezinfectant foarte
bun, chiar
este un temperatu
Glutaraldehida
influen at
de E f e c t u l

aldehidei formice, prin aceea c este mai puin formic .

Et
aldehida materie
Prezint o toxicitate mai mic în comparaie cu

de prezena
microbicid puin influen at
_i chiar cel sporicid este agen ii tensioactiv

organice, mai ales în cazul asocierii glutaraldehidei agenDec.

cu a m i n o l

aldehid in
In fara noastr se comercializeaz produsele Omnicide,
Combi - surface, Glutarfarm i Ghutarsan, care con in
1% pen
expuneretrel
solu ie

asociere cu alte substane. Glutaraldehida se folose_te

de necesitate în salmoneloza a
aczinfectia
96
gâ_telor (timp
 ndrumtor de lucrari practice -Igien Veterinar
foarte bune. In Italia glutaraldehida se foloseste pentru
fecte
ore)a nrafilactice i de necesitate in medicina veterinar în
dezin de 2% _i cu adaos de sod caustic pentru corectarea
d e z i n f e

c o n c e n t r a t pH-ului
pan la 7,5.
Glioxalul este un alt lezinfectant din grupa aldehidelor, cunoscut_i
lenumirile de oxaldehid sau etandial. Are însu_iri antimicrobien
puin tudiate în comparaie cu celelalte ahdehide. Prezint o tendin
nai
nolimerizare
de polimerizare în solutii apoase _i la temperaturi coboräte, dar se

denolimerizeaz la cre_terea temperaturii. In România, pân în present, a

importat un s1ngur produs pe baz de glioxal, în asociere cu acizi

fost
organici.

Forsept (Pasteur)este o soluie dezinfectant concentrat, de uz

eneral, având aciune bactericid, fungicid _i virulicid cu urm toarea
gei
clorur de alchil dimetil benzilamoniu 20 g:
C12 C14 -

compoziie:
alcool izopropilic 2,5 g. Este un lichid limpede,
aldehid formic 15 g de aldehidã
cu miros caracteristic îneptor,
incolor cu o tent glbuie, la
Se aplic prin aspersare pe suprafëtele supuse dezinfeciei,
formic.
între 1,0% _i 3,0%, în cantitate de pân la un litru pe
dilutii cuprinse netede _i un litru/mi, în cazul
(0,5 litri pe suprafeele
metru ptrat
suprafetelor rugoase).
Se recomand pentru:
din adposturile pentru
dezinfec ia profilactic a suprafetelor
alimentar, pentru dezinfecia mijloacelor de
industria
animale, din de 1% produs în ap, apa,
animale, în concentraia
transport pentru minimum 15 minute;
de contact activ de
asigurându-se un timp adäposturi, abatoare
necesitate a suprafetelor din
dezinfec ia de produselor animaliere,
sau prelucrarea
depozitarea
Si diferite spaii pentru de specii nesporulate
produse
bacterioze
unor leprospiroz,
urma evoluiei pasteureloz , rujet, listerioz,
colibaciloz , cu pericapsid
(saimoneloz, de virusuri mari
etc.), în bolile produse micozele profunde
oplasmoz
parainfluen , grip etc.), în
(tricofi ie,
difterovariol , superficiale
variola, histoplasmoz etc.) _i de 1,5% produs
candidoz , concentra ie
pergiloz , soluie în
favus etc.) cu o de minute;
m i n i m u m 30
-

nicrosporidioz, c o n t a c t de
fn
în ap, asigurându-se un timp de de prolecie,
echipamentului de
necesitate a concentra ie
dezinfec ia de transmisibile,
în
mai boli 15 minute;
mâinilor,
unor minimum
în cursul evolu iei contact
activ de mici,
timp de
virusurile

produs în cu un de
ap, în bolile produse
etc.), în
în bolile
bolile
necesitate rvoviroz

dezinfecia de infec ioas ,

parvoviroz
e m f i z e m a t o s
etc.) i
fär
Jàr
pericapsidá inclusiv (bursit (antrax,
c rbune

97
provoca de bacterii sporulate
 Indrum tor de lucr ri practice -Igien Veterinar

etc.),
micobacterioze (tuberculoz ,
paratuberculoz

ap, cu un ump de folosiactivndu-sede

contact
Concentra ia de 3% produs în
minimum 60 de minute.
3 . 1 . 1 . 1 0 . DEZINFECTAN II TENSIOACTIVI

tensiunea superficiala
mici scad
Chiar în concentra ii la eliminarea den Pei,
gr simile _i ajut Dzitelor
bine uleiurile _i disociere inlor
modului de disociere
emulsioneaz

polare _i a odului în
soluie,
de murd rie. Pe baza grupri neionici.
clase: anionici, cationici,
împrii în trei polar hidro
sunt
poseda o grupare
tensioactivi anionici
Agentii hidrofob (lipofilä) de tipul alchil, ari sau
înc rcat negative i o gruparea
acestor substan e
este actiunea
calitate ale
alchil-aril. Principala
particulelor de murd rie _i de udare, ceea ce aiz a
dispersie asupra
suprafetele supuse spålriu. Dezavantajele sunt leoata
rspândirea lor pe c aciunea acestora
de spumare prea
intens _i de faptul
de capacitatea
Pentru a nu fornma compu_i insolubili cu
este influenat de duritatea apei.
produse contin
de polifosfai. Aceste
este necesar adugarea
apa dur de la un produs
20% substan activ i o cantitate variabila
aproximativ
la altul de P205. Se utilizeaz pentru
splare în concentraie de 2-10%.
S rurile de amoniu cuaternar (detergeni
cationici). Sunt compu_i
considerai sruri de amoniu
organici complec_i care, în principiu, pot fi alchilici. Formula
prin radicali general a
cu atomii de hidrogen înlocuii
srurilor de amoniu cuaternar este redat mai jos:
R1

H-N-R2 x
R3
R= radical alchil, dintre care unul cu 8-18 atomi de C;
X= rest acid sau halogen
In general, s rurile de amoniu cuaternar prezint o actiune

antimicrobian net i rapid, active

nu sunt corosive pentru metale _i alte
sunt _i la temperaturi ma
Istruc ie,
materiale de constr nu
dau

mici
miros i gust produselor alimentare, oncentra iii
neiritante în
sunt
putin toxice, în comparaie cu alte substante dezinfectant
Datoril
atorit

acestor însu_iri, în ultimii ani, pe piaa mondial produse

roduse

diverse,
au aparut e s t e c
cu

coninând sruri cuaternare de amoniu ca atare sau în

ageni neionici _i cu alte sruri de >
conditionare.
98
 fndrumtor de lucrari practice -Igien Veterinar

noastr au fost produse sau importate pentru a fi utilizate

in tara
Si din aceast grup: Bromocet, Santim, Bradophen,
produse
nulte
mai

Ouatersan etc.)
este o alkil-dimetil-benzil-amoniu. Se
clorur de
h D e z i n f e c t a n t u l

de soluiei cu 40 % substan activ. Soluia

sub form
comercial

sau u_or gälbuie (dependent

de gradul de puritate), foarte
incolor
este
In cazul expunerii produsului la temperaturi de sub
+10°C
olubil în ap.
prezenta o opalescen sau precipitat. Prin meninerea
poate
acesta
temperatur de
+20 C, +25° C, acesta revine la
nrodusului la
produ
o
valabilitatea de cel
fizico-chimice normale. Produsul are
caracteristicile
c a r a c t e r i s t i c i l

pu in un an.
dezinfectantului cationic este deosebit de mic,
Efectul corosiv al
apropiat de cel al apei potabile clorinate.
foarte
lucru irit pielea. DL50 pentru _oarecii
in concentraii uzuale de nu
între 95 _i
inoculai produs tehnic nepurificat este cuprins
intraperitoneal cu

în comparaie cu alte substane,

204 mg/kg. Se poate aprecia c,
mai puin toxic.
dezinfectantul cationic este
bacterii este
Concentraia minim inhibitoare (C.M.I.) pentru
general, în mai
diferit în functie de specie. Bacteriile Gram pozitive sunt, dezvoltarea
lui
dezinfectantului cationic. Astfel,
sensibile la aciunea active de
o diluie a substanei
Staphylococcus a u r e u s este inhibat la
este inhibat la 1/25 000-
1/50 000 - 1/100 000, iar Bacillus subtilis
sunt cu ceva mai
1/50000. Escherichia coli _i Salmonella typhimurium
Dintre bacterii cea mai
tolerante având C.M.I. de 1/10 000- 1/25 000.
C.M.I. de 1/2 000-
rezistent a fi Pseudomonas aeruginosa cu
pare
cationic este deosebit de activ,
Se poate aprecia c dezinfectantul
/S000. cu diferite speciu.
antibacteriene inegale în raport
uar proprieti
are
este mai
alkil-dimetil-benzil-amoniu
clorurii de
unea antiviral a
In schimb, virusurile influentei,
mai ales fat de virusurile mici.
, variolei aviare sunt inactivate destul
de
turbrii, herpetic _i
repede m sur de natura
dependent în mare
Cctul dezinfectant este netede toate speciile de
Pe suprafetele
han 1or pe care se aplicconcentratie
.
de 0,l % substan activ , dupa

Un est sunt distruse de Pe suprafeele rugoase

efectul

15-30 de minute. 2 %
dezinue contact de a n u m e de
mult mai mari _i
dezinfectantt sese obine
substa
cu concentra ii
minute pân la dou
ore.

substan de 30 de
v a la un timp de
contact
Nu exist ce se obtin la temperatura
importante între rezultatele aspecte,
de CTente în vedere aceste
18-24°C si la cea de 6°C.
18-24° Având
decontaminarea mäinilor i
a
dezinfa
dezinfectantul cat
cationic se recomand
pentru
99
 Indrum tor de lucr ri practice -Igien Veterinark

(metale, cauciuc, plastie

suprafetelor netede, lipsite de asperiti ciment
acoperite cu lac, vopsea, faian
sau sclivisit) aflate
cadrul
în adPrafet
aflate in posturile
întreprinsturi
suprafete
pentru animale, mijloacele
de transport _i
în
In aceste cazuri se poate d e
întreprinderilo
de
industrializare a c rnii _i a laptelui. iza atil iza o
1 % substan
activ , cu de co
un timp de contact
concentra ie de 0,2 -

Ii lolosit atät pentru dez

de cel
Produsul poate
puin 30 de minute. necesitate, dup ce ectile
cele de ce in prealab
profilactice, cât _i pentru
mecanice _i splrii.
curirii
suprafetele au fost supuse
pentru dezinIec ia suprafetelor
Santim nu se recomand
poroase, cu asperitji, a_a cum sunt in general pardoselile _irugoase,
ciment sau faian. Apa foarte durä perefji
neacoperii cu vopsea,
grade) poate influena negativ însu_irile microbicide. Bacteriile snon
virusurile fr pericapsid, sunt mai
rezistente la actiunea
_i
dezinfectantului cationic.
Catiorom este un produs foarte asemanator cu Santin, conine 159
clorur de alchildimetil-benzil-amoniu i 2% alcool izopropilic. Însusirie
antimicrobiene _i domeniile de utilizare sunt aproape identice cu ale
produsului descris anterior. Firma producatoare recomand pentru
dezinfecia suprafeelor netede soluia 1%, în cantitate de 0,5 litri pe un
metru påtrat, iar pentru dezinfecia mâinilor prin spälare soluia 0,2°%, u
un timp de contact de 15 minute.
Bradophen este un produs al firmei CIBA-GEIGY (Elveia) care
conine clorur de dodecil-di(oxietil) benzil amoniu. Se prezint fie sub
form de pulbere cristalin, fie sub form lichid (cu 10% substan
activ). Are proprieti antimicrobiene foarte asemntoare cu cele ale
dezinfectantului cationic: necorosiv, foarte puin toxic, activ in
concentraii extrem de mici, mai ales fa de bacteriile gram poziuve,
alge, ciuperci _i în mai mic msur fat de virusuri _i bacterii Gram
negative. DL50 pentru _obolan la administrarea oral este de 1000 mgkg
Poate fi utilizat în concentraie de 0,1% pentru
decontan
inarea

suprafeelor netede. Nu recomand pentru suprafetele rugoase

se tual
in
concentraie de 2%). Fiind de
oarte
mici, se recomand mai ales în puin toxic _i activ în concenua"
domeniul industriei alimentare.
Quatersan conine 20% clorur de -amonu

Produsul a fost alkil-tolil-metil-trimeutin

domeniul cre_teriiînregistrat România în 1994 i_i se folose_te elorde&
în atat
toloselo
origine animal. Areanimalelor, cât _i în sectorul prelucråril p re fac
parte. Este activ pe însu_iri asemntoare cu cele ale
asocierea suprafeele netede _i bine splate.grupeie evita
Quatersanului cu detergeni baz de un.

Suprafetele care vin în contact

pe sulfonai si trebue

Spalate bine cu ap
asigurarea timpului produsele
cu
l l m e n t a r e

100 dup ai
de contact.
 n
drum tor
a
de lucrri practice -Igien Veterinar

3.1.1.11 DERIVATII CLORHEXIDINEI

Clorhexidina este un compus bisbiguanid de sintez, de natur

structur chimic asemanatoare cu a unor medicamente
catonic: in domeniul medical se utilizeaz sub form de s ruri _i
ntimalarice. In
setat, digluconat _i diclorhidrat de clorhexidin . Digluconatul
anume: dia himic incolor sau cu o u_oar tent
este un preparat
idin
form de soluie. Diacetatul _i diclorhidratul de clorhexidin
de clorhe

galbuie, s u b
microcristaline, de culoare alb pân la crem-pal. Toate sunt
ulberi
sunt amar.
cu gust
inodore.

Salutile sunt foarte stabile la pH 5-7 _i se degradeaz în mediul

proces accelerat de cre_terea temperaturii.
olcalin la paracloranillna,
alcalin la paraclorani

Clorhexidina
precipit u_or în soluiile alcaline (pH>8), în prezenta a
antimicrobiene ale biguanidelor sunt mult
merosi anioni. Proprietile
motiv pentru care se recomand s fie întrebuintate în
influentate de pH,
pH 5-7.
substraturi cu

Germostop L este o soluie de 20% digluconat de clorhexidin ce

poate
poate fi folosit pentru decontaminarea suprafefelor din industria
alimentar , a apei, a ou lor, în concentra ie de 0,01 - 0,16%.

Germostop pentru uger este format din 4% digluconat

de
clorhexidin _i substan e tensioactive _i se utilizeaz pentru
decontaminarea pielii ugerului înainte de muls în concentra ie de 240ppm.
are 5% digluconat de clorhexidin în
Germostop antimastit
soluie _i este utilizat decontaminarea mameloanelor dup muls la
pentru
O concentra ie de 0,5%.

Germostop _ampon este un produs cu efect antimicrobian _i

aczodorizant, conine 0,75% digluconat de clorhexidin _i substane
CIS1active. Se recomand pentru splarea curent a suprafeelor pielii cu

arectiuni sau cu pl gi superficiale sau post operator.

dezodorizant ce
Ermostop bucal este o soluie antiseptic _i
contine digluconat de clorhexidin , substan e tensioactive, ulei de ment,
afeciunilor
etilic _i glicerin. Este recomandat pentru tratamentul
sVale i în
igiena bucal, asigurând un miros plcut al gurl. alcool
Clorhexidin 1% diacetat de clorhexidin _i
conine
12opropilic
Se
Suprafete
se poate
poi utiliza pentru decontaminarea pielii _i a altor

Suprafete.
^i se Hyd
tensioactivi
X
conine 4% digluconat de clorhexidin , ageni Hibiscrub
poate z
ut: la fel ca i
care contin
are a pentru decontaminarea mâinilor,
contine 1%
digluconat de clorhexidin .
101
 Indrumtor de lucrri practice -Igiena Veterinarä

Hibitex are în compoziia s-a digluconat de clorhexidiná. clorur de

folose_te pentru decontaminarea
dodecilmetilamoniu
mamare inainte de muls.
si se
glandei
este format din 4% din
Nolvasan concentrat pentru uger tat de
folose_te pentru
decontaminarea glandei de
clorhexidinà _i se mamare
inainte de muls.
20% digluconat de clorhexidin _i poate fi
utiliz
Sterilan are
pentru decontaminarea suprafeelor _i a aerului în concentrati de 02

0.4% S.a.
3.1.1.12. AMESTECURI
DEZINFECTANTE COMPLEXE

Se cunosc mai multe amestecuri cu corosiVitate _i toxicitate reds.

dar cu putere microbicid însemnat. Unele amestecuri dezinfectante.
te sunt
extrase din plante.
obtinute prin sintez, iar altele sunt
Atlantol 914 conine un amestec de leie de potasiu _i hipoclorit de
sodiu, cu pH 14 i clor activ minimum 4,%. Se ivreaz în dou variante:
spumant _i nespumant. Este recomandat pentru dezinfecia adposturilor.
abatoarelor, a magazinelor cu profil alimentar, utilajelor din industria
cmi i a laptelui etc. Varianta de produs spumant (914 M) este indicatä
pentru pardoseli, pereti _i în general pentru suprafete deschise. Se
folose_te în concentraie de
0,5-1%, în raport de duritatea apei, pentru
dezinfectiile profilactice (cu efect antibacterian), iar în combaterea
virozelor (efect virulicid) se recomand concentraia de 10%.
Misoseptol este un amestec dezinfectant complex care conine
uleiuri eterice din conifere (ulei de pin 724 g/litru), terpineol 660g/l,
eucaliptol, camfor, ortohidroxybenzoat de metil, bromur de lauril dimetil
benzil amoniu _i un
emulgator neionic. Se prezint ca lichid uleios clar,
emulsionabil în ap, cu miros
datá
agreabil. Se aplic în prezena animalelor, 0
pe såptmán, pulverizat sub form
0,5 litri la 1 000 m°).
de aerosoli (emulsie în apa L
Fognet un
produs dezinfectant format
dimetil amoniu _i
formaldehid. glutaraldehid, clorura
din
Are efect
poate utilizat pentru
fi bactericid, virulicid i 1ngicid
în unitäji de industrie dezinfecia adposturilor, a mijloacelor de transpo
alimentar. Se
Oo-cide dezinfectant cu foloseste sub form de aerosol efect
distrugtor asupra oochi_tilor despectru larg de actiune, avan
coccidi (Eimeria
clorur de amoniu spp.). Este
penetraia polietanixialkileter _i hidroxid de sodiu, eatd
înveli_ului oochi_tilor _i hidroxid
c a r e realizeaz

carc
odium, alturide
d u
biocid organic de sodium,
amoniac. (diclorofen), care are rol de activare a
a
aiiei
productiei
de

P
102
 indrumtor delucrri practice-lgien Veterinar

se dilueaz în 60 litri de ap, se

mbele pachete.
umeze_te suprafata
cu cea de-a doua.
ap01

,pTitht
slulfluid contine un amestec
solu ie.
de acizi organici, (acizi gudronici,
F a r m

acid
d dodecilbenzensulfor
dode
i cresilic) i surfactant i are efect
a c e t i c ,
licid i fungicid. Se prezint sub forma unui lichid brun
id
b a c t e n v r u l i c

C i d

de otet.
otet Diluat 1% în apä deionizat, are pH = 2,0. Este
os de
n i i r o s

apte zile iîn proportie de 80% _i dup 21 de zile în

cu

biodcgradabil
scos,
bil dup
* 95%. SSe folose_te concentraii diferite (1:50 1:100)
în
95%.
de
tul etiologic vizat în aciunea de dezinfecie. La aceea_i
e n d e n td ea g e n t u l .
p r o o r i e

cantitate folosit (300 ml/m*), Farm fluid S este mai

si
(1:100) în comparaie cu iodoforii _i srurile
dilufie
lezinfec ia pardoselilor,
e f i c i e n t l a d e z i n f e c t i a

d ea m o n i u C u a t e r m a r .

acid peraceti acid acetic i peroxid de hidrogen.

conine
Hiperox
decontaminarea suprafeelor adposturilor, a
folosi pentru
Se poate
a mijloacel
de transport.
sanitare i
filrelor benzensulfonic, acizi
conine acid dodecil
250 S
Longlife lactic. Este un dezinfectant virulicid, bactericid
xilenol i .acid
xilenol _i animale
mudronici,
gudronici, în combaterea virozelor majore la
Este recomandat
si fungicid. Este aviar,
si fungicid. stomatit veziculoas, pest porcin, pseudopest
ebra afioas ,
$1 aa altor boli
a tuberculozel,
antraxului
antraxului _i
etc.),
poate amesteca parte
difterovariol o
se
Pentru cre_terea eficacit ii,
de ap.
(micoplasmoz).
de motorin (Diesel) i 98 de prti
cu o parte
Longlife 250 S clorat de sodiu,
peroximonosulfat de potasiu,
Virkon S conine
Se
acid sulfanilic _i acid malic.
sulfat de potasiu,
sulfat acid de potasiu, Este recomandat pentru
de pulbere granulat.
prezint sub form de transport, a
abatoarelor, a mijloacelor difer
decontaminarea ad posturilor, dezinfectant
cu efect
Concentra ia soluiei
echipamentului etc.
microbian vizat . este
dependent de specia larg foarte de aciune _i
53 IN are un spectru
Deconex instrumentarului
chirurgical.
dezinfec ia
TCcomandat mai ales
pentru amoniu (14%),
de didecyldimetil
alkylamin (21%), clorur baze _i substan e
onine: ageni de umectare,
coroziune (15,1%), fölose te pentr
inhibitori
de aceast cauz nu se
foarte scump si din
Este
ne dezinfectant, destinat pentu
alte scopur. destinat pentru
dezinfectant,
din
Lactim este un alt detergent altor
echipamente

gienizares instalaiilor de muls i mecanic

ale
a industriei
industriei

ienizarea din alte

sectoare
de
sectoare

a laptelui _i s ruri i ageni

intreprinderile
htreprinderil de
prelucrare dintr-un
de eionicamestec
neioi

mentare.uProdusul
dlimentare
sul
este
constituit
amoniu,
un agent
de
Suprafat,
Sprafata între care o sare
cuaternar

103
 Indrumåtor de lucr ri practice - Igien
Veterinar
polictoxilat, tripolifosfat _i carbonat de sodiu, un complexant
al
alcalino-påmntoase
Se prezint
_i un antispumant.
sub forma unor grarnule gålbu1, cu miros slah.
metalelor
de
amare. In concentra ie de 1%. dupå un contact de le 5 min nigdale
minute lahigda
prezintà aciune bactericid cert. Aciunea bactericid nu se
prezenta proteinelor si nici la variaii de temperatur (5-50°
20°C
2°C
modific pHinin
_i
(intre 4.5i 11) _i se menine cca. 10 zile în soluie apoas.
detergentà i dezinfectant este la fel de bun ca _i cea a prodnea Actiunea
import (Alfa. Laval. Trosilin), utilizate pân acum la la snkl.
spålarea si
dezinfectia instalaiilor de muls mecanic.
Bactodet este un produs cu 0 compoZiie complex desti.
sectorului zootehnie pentru curäirea i dezinfecia instalaiilor tinat
e muls
mecanic. pentru instalaile de colectare i transport lapte prin
conducte
pentru bidoane _i diverse suprafee din punctele de colectare a lapteluis
din fabricile de produse lactate. Se prezinta sub formå de
culoare glbuie.
granule de
Glutarfarm este un produs dezinfectant cu un
spectru larg de
actiune. Se prezint sub form lichid, de culoare
caracteristic. Conine: hidroxid de ro_ie-roz, cu miros
amfotere de minimum 0,5%,
potasiu 10%, substante tensioactive
fenolici minimum 5%.
glutaraldehid minimum 10% _i derivati
Produsul este recomandat pentru decontaminarea
pentru animale _i a
suprafeelor din industria de prelucrare a adäposturilorde
orngine animal. In
adposturile pentru animale
produselor
0,5% sau 1%, în se va folosi soluia de
unitäi prelucrtoare de carne _i
acelea_i concentraii de pe_te se recomanda
0,5-1%, iar în läptrii 0,1-0,5%.
Omnisept soluie
o din
formaldehid, glutaraldehid _i clorur de
benzalconiu. Se poate folosi
pentru decontaminarea
Glutarsan este un
dezinfectant suprafeelor.
Cuaternar (10%), glutaraldehidä (10%) pe baz de sruri de amo
poate folosi sub form si derivati ai formaldehide.
de soluie sau
pentru aerosoli.
natura
metale, plastic _i
cauciuc. In raport de Produsul nu este corosde
suprafetelor, concentraia gradul de curire
Omnicide conine 159% recomandat este de 0,1
pân la L70
cocobenzil amoniu. Este glutaraldehid si 10% clorur de a
un
alat pentru dezinfecia dezinfectant
domeniul colectärii, adäposturilor de universal, care poa.r din
sit
si pentru prelucrri, animale, cât _i a supra
desfacerii
mijloacele de transport de
Pentru produselor de origine
originsanin
decontaminarea
recomand diluia
1:400 (100
toate
tipurile.
suprafetelor
104 netede, în prealabil
ml/m), iar pentru preaad curite,
goase 1:150
se
suprafeteleus
 fndrumtor de lucråri practice Igien Veterinar

(300 ml/m). La concentraiile de lucru produsul are un miros plcut, este

( ractic mecorosiv _i nu prezint riscuri deosebite la manipulare.
Decontaminol conine: clorura de alchilfenol o/p dimetil amoniu
15%.
oehtaraldehid 5%; alcool izopropilic 15%; nonil fenolpolietoxilat
15%.
Este recomandat
pentru decontaminarea adposturilor _i a

padocurilor
pentru animale, a fabricilor de lapte, abatoarelor,
carmangeriilor, bricilor de finuri proteice, depozitelor etc. Dezinfectia
face cu solu ie cu solu ie 0,5o, dupå o prealabil curire mecanic _i
se
hidrosanitar riguroasa a suprafeelor, utilizându-se 0,5 l/m pentru
Suprafetele
uprafe ele
neabsorbante i un litru pe metru ptrat pentru suprafetele
absorbante.

Combi-surface conine clorur de benzalkoniu, glutaraldehid _i

amoniu. Prezint un spectru antimicrobian
clorur de didecil dimetil
universal, putând fi utilizat pentru dezinfectia profilactic a adposturilor
_i în domeniul industriei alimentare (industria laptelui,
pentru animale
conserve _i semiconserve carne, depozite din frigorifice
abatoare, fabrici de în
folosirea concentraiei de 1% pentru încperile care

etc.). Se recomand
exist suprafee rugoase suprafetele netede.
i 0,5% pentru
dezinfectant format din clorur
CID 20 este un
aldehid formic
alkildimetilbenzilamoniu 6,25%; glutaraldehid 0,58%;
utiliza soluii
1,98% _i alcool (izopropanol) 0,4%. Se poate
0,84% glioxal Sub
sau 2,5 10%0, iar un litru de soluie se aplic pe 4 ms.
0,25- 1% -

cu ap, la
poate folosi în proporie de 1/3 diluat
form de aerosoli, se

1000m. format din acid peracetic, peroxid

de
CID 2000 este o soluie fungicid _i
Are un bun efect bactericid,
hidrogen _i acizi organici. decontaminarea apei de but.
Virulicid, poate fi utilizat pentru hidroxid de sodiu, surfactani
combinaie de
DMCid- S este o decontaminarea
de sodiu. Este utilizat pentru
neionici _i hipoclorit ad post,
adápost, a
a echipamentelor din
suprafetelor din adposturi,
alimentar .
incubatoarelor, în abatoare _i în industria 2benzil-4clorofenol, are
de 4cloro-3metil fenol _i
Prophyl soluie fi utilizat pentru
dezinfec ia
fungicid si virulicid. Poate
eTect bactericid, echipamentelor de protecie
Dupratefelor în adpost, în
incubatoare _i a format din
dezinfectant complex
este un
Ewabo Adecol DES LB neionicC i se
surfactant
NTA, acid citric,
deodecilmetil amoniu, alimentara
r d de eclozionatoare _i
în industria
Iolosi în ferme, incubatoare Se poate gásI
c suprafetelor mijloacelor
de transport.
DES
Uecontaminarea Adecol
_i Ewabo formaldehid
s DES VA
dou forme, Ewabo Adecol
03ate de
alchildimetilamoniu,

amestec de clorur
si pht e un
Si glutaraldehid.
105
 Indrumtor de lucrri practice- Igien Veterinar

Ewabo polycar polyclean este un agent de curätire formas

curire format
potasiu, nidroxid de sod.h
sulfatalchil de sodiu, tetrapirofosfat de în etapa de curire
diu
tripolifosfat de sodiu ce se poate folosi înainte de
cât
în adaposturi cât _ii în ind
aplicarea substanelor dezinfectante atât industri.
alimentar. gen folosit nen.
de hidrogen pentru
Aqua clean este soluie de peroxid
o
de adpare, pentru a preveni forma formarea
sistemelor
condiionarea
sistemului de adàpare.
Se poate folosi
pentrun
în conductele
depunerilor
îndep rtarea eficient a depine rilor
curirea sistemelor de adpare prin
conductelor de ap.
interioar a
organice de pe suprafaa de potasiu (NaDCC
diclorisocianurat se
Aqua tabs conine
decontaminarea apei, a rezervoarelor
de ap, a sistemelnor
folose_te pentru de muls _i pentru
a apei, a aparatelor
de colectare _i distribuie
decontaminarea suprafeelor.
format din carbonat de sodiu
Germacert Plus este un detergent
clorur de didecildimetil amoniu si
polimeri ai alcoolilor gra_i etoxilai,
sarea tetrasodic a EDTA INCI, se poate folosi la curarea _i salubrizarea
suprafeelor rugoase.

3.2. PREPARAREA SOLU IILOR DEZINFECTANTE

Substantele dezinfectante se comercializeaz sub o form

concentrat, iar pentru a se putea utiliza trebuie s se fac solui de lucru
prin diluare. Calculul necesarului de soluie concentrat se face pe baza
concentraiei în substan activä. Sunt mai multe metode de calcul a
necesarului de produs comercial, de aceea pentru exemplificare se reda un
mod de calcul:
Pentru prepararea a 100 litri de solutie aldehid
din formol, produs comercial ce conine 28%
formic (AF) 2
aldehid formica:
Pentru 100 cm° este nevoie
de 2,0 AF
Pentru 1000 cm° (1
Pentru 100 litri este litru) nevoie de 20,0 AF
Deoarece formolul nevoie de
este
2000,0 AF
100 cm formol conine 28 % AF la
1000 cm (1 conin 28,0 AF
deci X litri litru) formol conin 280,0 AF
formol conin:
unde X =
2000/280 7,14 litri
=

106
 indrum tor de lucrari practice - Igien Veterinar

Derin dizolvarea a 7,14 litri de formol în 92,86 litri ap rezult 100

cu 2% AF
litri de soluie
Stabilirea cantitin de produs comercial necesare pentru a obine o
anumit concentraie se poate calcula prin urmtoarea relaie

X= Cm x Cantitatea/CM

în care:
= cantitatea de produs comercial exprimat în litri sau kg;
Cm concentraia in substan activ a soluiei de lucru;
Cantitatea = necesarul de solu ie de lucru:

CM concentraia în substan activ a produsului comercial.

3.3. APARATURA PENTRU DEZINFECTIE

Eficienta actiunilor de dezinfectie _i dezinsectie depinde, în mare

msur, de însu_irile _i modul de exploatare a aparatelor folosite în astfel
de situaii. Pentru decontaminarea mediului de via al animalelor, se

folosesc aparate simple sau complexe, în funcie de ceea ce se dore_te a se

obtine. De asemenea, se optez pentru aparate cu capaciti diferite,
dependent de modul de utilizare a produsului _i în funcie de suprafaa sau

volumul ceurmeaza fi decontaminat sau supus dezinfeciei.

de
Aparate de stropit portabile: vermorelul, calimaxul, aparatul
aerosolizare _i aparatul de fumigaie.
Vermorelul este destinat pulverizrii soluilor pe suprafee mici,
deoarece are o capacitate de 10-15 litri. Este format dintr-un recipient de
de purtat pe spate. Are
plastic sau metal, prevzut cu capac _i cu bretele
manet de realizare a presiunii, presiune ce se realizeaz în corpul

prezint avantaj deoarece nu obligatorie

este
pompei, fapt ce un

nchiderea rezervorului. La partea inferioar a pompei se gåse_te un furtun

prevazut cu o lance, care poate avea sau nu un robinet (fig.28).

Figura 28. Vermorele

107
 Indrumtor de lucrri practice Igien Veterina
Pentnu punerea în stare de functionare, se de_urubeaz can
introduce soluia în rezervor. se pune aparatul pe spatele
atele oper cul,
operatoru
apoi prin actionarea manetei de la captul pompei se creaz lui
pomp. presiunete in:
Prin presiunea creat se poate evacua solu ia din rezervor
de pulverizare depinde de tipul duzei _i de modul de acionare a mane
Calimarul este destinat pentru pulverizarea soluiilor in
similare vermorelului. doar c, din punct de vedere tehnic, condiii
presiunea
realizeazà in recipient. Aparatul este format din rezervor, buson .
alimentare. de de presiune, robinet
manometru
latero-intferioar.de la care pleac
presiune, supap in
un furtun, de aproximativ 10
m
lungime. cu lance i un alt robinet. Pompa se monteazå etan_ în interionil
rezervorului. presiunea se formeaz la inceputul aciunii, iar pe msur ce
soluia se evacueaz , presiunea scade.
Pentru utilizarea aparatului se introduce soluia în rezervor sise
creaz presiune în rezervor. Atenie! A nu se depi presiunea la care
rezist recipientul, presiune înscris pe manometru. Se deschide
robinetul
la rezervor, apoi cel de la lance i se pulverizeaz soluia.
Aparatul de aerosolizare este destinat disperrii soluiilor de lucr
sub form de particule foarte fine (aerosoli). Este format dintr-un rezervor
din plastic de 7 litri capacitate, la care se afl
adaptat un motor electric,
preväzut cu un sorb, care aspir soluia _i cu un tub flexibil prin care se
evacueaz soluia. La captul tubului se aflä o duz prevzut cu o rozet.
prin care se modific märimea particulelor soluiei (fig. 29).

Figura 29. Aparate de aerosolizare

108
 Tucra
arii practice
practice - lgien
Igi ien
-

Pentru punerea în
îndreptat duza functiune, Veterinar
za
spre locurile ce
trebuie conectat
suprafetele supuse dezinseciei. trebuiesc aparatul la
Aparatul de
fumiga se decontaminate saureteaspre_i
format din dou
rezervoare unulfolose_te pentru
solutia utilizat în
pentru soluia pentru termonebulizare. Este
vederea difuzrii combustibil
aerosoli (benzin)
Pentru a-l pune în stare de de _i unul
arburatorul, apoi se
racordeaza functionare fierbini
trebuie s (fig. 30).
otorasul. Acesta realizeaz
motora_ul. la o
baterie de 12 V _i
se
amorseze
datorit gazelor ce la
o

evacueaz
presiune în rezervorul se
porneste
narticule de soluie. prin feava de
cu
soluia de lucru
_i
Presiunea _idebitul sunt e_apament, antreneaz _i
decontaminarea prin aerosoli a unui suficiente
adpost de 3.000 m inpentru a
realiza
30 minute.

Figura 30. Termonebulizator

rompa carosabil are un rezervor din plastic sau tabl cu o

capacitate de 100 1litri, este montat pe un _asiu cu dou roi _i cu picioare
sprijin. Pe rezervor se afl pompa, în corpul câreia se tormeaza
PCSTunea, care la rândul ei se realizeaz cu ajutorul unei tije acionata
manual
orpul pompei sunt fixate dou robinete, de care este ata_at câte
urtun de 10 m, prevzut cu lance _i duz de pulverizare. Pompamai
de important,
ho ya pentru omogenizarea soluiei, fenomen deosebit
mai ales
pentru soluiile mperfecte.
situaii epidemiologice
Autoagregatul de dezinfectie
ebite deoarece are
este folosit în
t este prevzut
este prevzut cucu dou
doua
re o capacitate de 1.800 litri,
furtunuri a 100 m fiecare _i are de înclzire (80°C)
posibilitti
a soluiilor.

109
 de lucr ri practice
-
Igien Veterinar
Indrum tor
cu perei dubli de
dintr-un rezervor
Formolizorul este format
In Jurul rezervorului se afla
doar litri sunt funcionali.
tri, din care sapte
sunt amplasate bu_onul
de
alimentare,
un grilaj de protecie. pe
rezervor
robinetul de
evacuare. In
parea inferioar aa
Supapa de presiune _i se ata_eaz
o surs oc (butelie).
de foc
focar la care
sau a filtrului
rezervorului se gse_te un care este
volumul adapostului
Pentru utilizare se va cunoa_te se
f o r m o l in rezervor, se
pune
formolizarea,
Sanitarunde trebuie fcut se
porne_te
tlac ra _i se
exteriorul incàperi,
formolizorul in presiunea dorit
ajuns la
se
amplaseaz ce s-a
s se realizeze
presiunea. Dup a e r o s o l i în interior. Se
a_tept furtun se
transmit
deschide robinetul _i printr-un un metru
cub de adpost, iar
cm' de formol pentru
folosesc între 100 _i
200 se a_tept scderea
nu sunt suficien i,
cei _apte litri din
rezervor
dac se reia
activitatea.
rezervorul i
presiuni, apoi se reumple
3.4. TEHNICA DECONTAMINÄRII
AD
PENTRU
DECONTAMINAREA
3.4.1.
ANIMALE
una
dintre cele mai
Decontaminarea ad posturilor reprezint
combatere a bolilor transmisibile
de prevenire i de
importante m suri animalelor este de neconceput. Se
intensiv a
fr de care cre_terea decontaminare a adäposturilor
metode de
numeroase mijloace _i
cunose
aplic pentru dezinfecia generalà a
Cele mai multe se
pentru animale. animalelor. Unele substan e,
mai
în absena
suprafeelor din adäposturi, suprajeei
dezinfecia parial a
puin iritante, pot fi aplicate _i pentru dezinfecfia
animalelor. Alte metode urm resc
adaposturilor în prezena animalelor. In ultimele
general a aerului i a suprafeelor
în absenta
a animalelor,
decenii, dup extinderea sistemelor intensive de cre_tere
restrânse, ros a
prin aglomerri mari de animale pe spaii
caracterizate f
imaginate unele metode noi de decontaminare a aerului, care po
aplicate i în prezena animalelor
ÍN
3.4.1.1. DEZINFECIA GENERAL A SUPRAFETELOR DIN ADÁPOSTUJRI
ABSENTA ANIMALELOR
dezinfec iilor
Reprezint
profilactice i
modalitatea
de necesitate obi_nuit
în
de efectuare
prevenirea _i
a
Combaterea bolilor
larg
ectrul larg
transmisibile. Se utilizeaz un numr de substane cu spc
de actiune: aldehidele, clorura de var, iodoforii,
mare
oniulu
amoniulu
Cuaternar etc. Se execut
deriva sau de de sau
de ctre echipe speciale de munei
110
 fndrumätorde lucråri practice-Igien Veterinar

à t r e m g r i j i t o r i
instruiti in acest scop i echipai cu mijloace adecvate de

p r o t c c i e .

zinfectia ad posturilor este bine s fie precedat de dezinsectie si

Dezin

deratizare.

Momentul de aplicare a dezinfec iei profilactice este preväzut în

de cre_tere _i de exploatare a animalelor. Se recomand ca
tehnologia
ctia profilactic a ad posturilor s se fac dup fiecare depopulare
cel putin dou ori pe an. In unita ile zootehnice în care nu se aplic
i de
principiul depopulrii
popularini totale a adposturilor,
riguros
i g u r o s

dezinfec ia
Aezinfecia profilactica se poate efectua primvara,
profila dup scoaterea
inte de intrarea în stabulaie. Dac
animalelor la p_une la_i toamna, acestea
animalelo

animalele nu se scot paune, pot fi mentinute în padocuri pe

dezinfecia profilactic a adposturilor.
timpul cât se fectueaz
Pentru dezinfec ia ad posturilor se parcurg succesiv urm toarele
operaii mai importante:
se deconecteaz instalaiile
electrice, pentru a se evita accidentele
Drin scurtcircuit, ce se pot produce prin stropirea cu ap _i dezinfectante;
in halele oarbe, se vor folosi surse mobile de lumin (bec portabil
protejat);
se umezesc cu soluii dezinfectante alcaline sau numai cu ap

pardoseala, a_ternutul, blegarul, jgheaburile, perefii, stâlpii _i de a

toate
cu scopul
obiectele din grajd (furci, lopei, mturi, perii, tesale etc.),
se înmuia stratul de gunoi în
vederea u_urrii splrii _i pentru a se
preveni ridicarea prafului;
- se strânge tot gunoiul _i resturile de furaje în gr mezi _i apoi se

transport la platforma de gunoi. In cazul evoluiei antraxului, gunoiul se

va distruge prin ardere sau se va ingropa,

se îndeprteaz gunoiul din rigole _i se vidanjeaz fosele i
bazinele de colectare, toat lemn ria se r zuie_te sau se trage la rindea,

posibil, instalaiile de distribuire

a
demonteaz , dac este
.Se
dnei, de evacuare a dejeciilor, adptorile _i alte utilaje, în vederea
Curtirii _i dezinfeciei lor;
s e cura cu o perie aspr toate suprafe ele pe care exist stropituri

podele, acestea se scot _i se cur,

1ar
gar; dac adpostul prezint
e podele se scoate un strat de pmânt de 15-20 cm, în raport
profunzimea la care s-a infiltrat purinul,
se cura cu
a adaposturile cu evacuare hidraulic a dejeciilor
grij canalele _i grtarele. sub presiune (fig. 39)
ap
toate
fat urairea mecanic, se spal cu

suprafetele,
nstala ins iile _i obiectele existente în adpost; dac nu exista
111
 Indrum tor de lucr ri practice -Igien Veterinar

se va face cu ap
cald , cu detergenti, sän.
sub presiune, splarea
sau sod, frecându-se cu perii, _omoi0age de paie sau cârpe pân pun
apa
a
desprinderea murdäriei i evidenierea structurii materialului de
constructie. manual sau cu
de sub tensiune, se cura
Instalatiile electrice, scoase
furnizat de compresoare.
ajutorul unui jet de aer sub presiune,
din adpost se presar cu clorur
Locul de unde s-a scos pmântul
de sod caustic 2-4% sau alte solutii
soluie
de var (2-3 kg/m*) sau cu
se aduce altul proaspt, care se
dezinfectante. In locul pmântului vechi

bttore_te.
Se prile deteriorate din adposturi (tencuieli, ferestre
repar
grtare etc.).
efectuat în scop profilactic, const în
Dezinfecia propriu-zis,
dezinfectante preparate din
pulverizarea pe toate suprafeele, a soluiilor
în România pentru o astfel de
substantele omologate _i înregistrate
recomandat , poate fi de aproximativ 0,5
-

utilizare. Cantitatea de soluie

Ilitru/m", dependent de natura substanei
_i de tipul pardoselii,
recomandat de productorul
urm rindu-se asigurarea timpului de contact'
substantei dezinfectante;
efectueaz cu substanele cele mai
Dezinfecia de necesitate se
de agentul etiologic al bolii, respectând
concentraiile de
eficiente fa
în normele _i m surile sanitare
lucru _i timpul de contact minim prevzute
oficiale de combatere a bolilor
veterinare _i în alte instructiuni
combaterea tuberculozei, instruciunile
transmisibile. De exemplu, pentru
cu soluie alcalin de formol (sod
oficiale în vigoare, prevd dezinfecia iar
caustic 3% + aldehid formic 3%), care trebuie s prezinte 25°C,
de cel puin 15°C. Cu aceast soluie se fac trei
temperatura aerului s fíe contact' de
fine la intervale de 1-2 ore, asigurând o durat de
pulverizri
In perioadele reci, când nu por
cel puin trei ore dup ultima pulverizare. de
de temperatur , se va folosi soluia limpezit
fi îndeplinite condiiile
clorur de var cu cel puin 5% clor activ sau alte substane
(Santim F,
tuberculozei.
Forsept) omologate oficial i avizate pentru combaterea se
dezinfectante adposturile se închid,
Dup aplicarea substanelor
animalelor i penu
sigileaz, pentru a se interzice accesul oamenilor _i al se aeris
asigurarea timpului minim de contact, apoi se desigileaz _i
bine.
Ad p torile, jgheaburile de furajare _i alte suprafe e, cu care *ar
entru

putea veni animalele în contact, se spal abundent cu apa, P

orafetei
Prin timp de contact se în elege durata de men inere în stare umeda a s u p a r i

pe care s-a aplicat substana dezinfectant. Pentru prelungirea duratei de contac

este necesar repetarea pulveriz rii cu soluie dezinfectant .
112
 indrumtor de lucråri practice -Igien Veterinarä

indepårtarca resturilor de substan e

res dezinfectante _i pentru reducerea
corosiv
ales fat de metale.
al acestora, mai
ectului
elce nal. peretii se vånuiese, se vopsesc suprafetele metalice i se
oa7à la
monteazàà la loe toate instala ile. ce au fost demontate in prima fazã, dupä
1acuta repopularea.
care poate Ii
Dup ficcare dezinfectie se incheie un act sanitar veterinar. prin care
arat numrul obiectivelor dezinfectate. dezinfectantul folosit, cu
orecizarea
recizarea cantitii
ant folosite, suprafata total dezinfectat (in m) _i
mãsurile
ma
recomandate pentru prevenirea intoxicaiilor la om _i la animale

3.4.1.2.DEZINFEC IA GENERALA A AERULUI I A SUPRAFETELOR ÎN

ABSENTA ANIMALELOR

Dezinfectia bazat pe procedeul obi_nuit de umectare a suprafe elor

prin stropire, prezintä

inconvenientul c, dup terminarea aciunii, în
volum mare de aer nedezinfectat (1000
adàposturi r mâne un
Aeromicroflora rezidual din în cazurile
adposturi,
3000m/adpost).
când nu se aplic metode speciale de decontaminare a aerului, este destul
sanitar al
de bogat _i extrem de variat . In cazul respectrii repausului
adpostului, de 5-10 între depopulare _i repopulare, germenii din
zile,
sedimenteaz sau se disperseaz, realizându-se
aerul adäpostului
intreruperea microbismului de adpost. Nerespectarea repausului sanitar,
asociat frecvent cu nedezinfectarea tavanului i a utilajelor din
adaposturi favorizeaz meninerea germenilor patogeni _i perpetuarea
proceselor morbide infecioase.
Exist mai multe metode care se adreseaz atât suprafe elor, cât _i
aerului din supuse dezinfeciei. Dintre acestea, dou se
adposturile
utilizeaz mai frecvent _i anume:
aerosolilor de clor _i de aldehid
a) metoda bazat pe folosirea
1ormic ce rezult din reac ia exoterm dintre clorura de var _i formol;
de aldehidä formic,
pe utilizarea aerosolilor
b) metoda bazat
oinuji din formol cu ajutorul unor aparate de aerosolizare.
adposturilor bazat pe
rocedeul de dezinfecie general a
aerosolii obtinufi prin reacie exoterm , const în dezinfectia
dintre boxe prin
OSelilor, a canalelor si a peretilor despritori dezinfectante
VETIZarea de solutie de sodã caustic (sau alte substane tavanului
active), urmat de dezinfectia aerului, pereilor,
a
s tra ii
feac elor prin aerosoli de aldehid formic _i de clor,
ce rezult din
de var (25%,
aclia, exoterm dintre formol (29%, 20 ml/m) _i clorura
20g/m).
113
 Indrumtor de lucr ri practice -1gien Veterinara

tipurile de adaposturi care pot fit

Se recomand pentru toate
dezinfec ia profilactic a adposhe
mare în mod deosebit,
etan_ icapacitate, pentrurmân
la care altfel sute sau mii de metri bi de aer
sistemelor intensive de tere aa animala
cre_ter animale|
nedezinfectat. In cazul mai ales atunci când
metod prezint o utilitate deosebita
i
aceast
intervalul dintre
dou cicluri de produe:
cicluri
producie _i
diverse motive, se scurteaz
sanitar prevázut în tehnologie.
de
nu se asigur perioada repaus materiala
sunt necesare urmatoarele
metodei
Pentru aplicarea var cu 25% clor activ; vase
formic; clorur de
29% aldehid
vase
formol cu balan.
plastic sau din lemn, glei,
de reacie (butoaie) din tabl, pentru oricare alt
fel ca se face la _i
Pregtirea ad posturilor
sanitare veterinare.
conform tehnologiei
dezinfectie, închid
pardoselilor i a canalelor,
se
efectuarea dezinfeciei
Dup alt comunicare cu exteriorul sau
ferestrele _i gurile de ventilaie
_i orice
comunicarea prin
canalele acoperite cu

cu adposturile vecine (inclusiv

grtar). aerului de peste
15°C _i se umezete
asigur temperatura
Se ochiuri de ap), pentru a cre_te
a se crea
_i alte suprafee (fr
pardoseala
umiditatea relativ a aerului peste 85%. necesare, se msoar
stabili cantitile de substane
Pentru a se
volumul adpostului (în m') se
se calculeaz
volumul. Apoi
adpostul _i minim de vase de reacie necesare (un
afl num rul
împarte la 500 _i se

500 m de aer). de var pentru

de 200 litri pentru clorur
formol _i de
vas
necesarul de 29% yl
Se calculeaz
formol cu o concentra ie de
socotind 20 ml de er.
cub de ac
întregul adpost, activ pentru un
metru
de clorur de var cu 25% clor formol i l0 Ng
20g necesari 10 litri de
Pentru 500 m'de adpost vor fi
de 200
kg amestec într-un
vas and
total 20
clorur de var(în aldehid formic, nu se recoa
Dac formolul are sub 25%
var

aplicarea acestei metode. clorura o

vasele de reacie
afara adpostului, se distribuie în
In in
Trebuie avut
dup procedeul redat mai
sus. bine
calculat
+ formol) nu s arte

part
amestecul dezinfectant (clorura de
var o
reac iei erosoli

dep_easc 1/10 din volumul vasului, deoarece în timpul

aerosol
i es
reducându-se emana ia
din substan ar fi aruncat afar, rOsoli

vasul are doar 100 1 de amestec de cantitatea

Astfel, dac cantitatea

dep_easc 10 kg (5 kg clorur +5 litri formol), iar se

i
produs va putea dezinfecta cel mult 250 m' aer.
c l o r u r a

-Zag
pus

in zi
zig-z4
s-a
Se introduc în adpost vasele de reacie în care în
ad postului
fiecare v2s
distribuie pe aleea central sau pe ambele pri ale
Lâng
(dependent de limea _i de volumul adpostului).
114
 indrumtor de lucraripractice -Igien Veterinar

.câte o gleat cu formol concentrat, în cantitate echivalent cu

rgåleste cât
de var.
clorur

cea de
cea d Se toarn formolul în vasele de reacie peste clorura de var,

And cu
c
din partea opus ie_irii din adäpost, astfel ca dup ce
vasele din
u vasele
ând
incepa ormolul în ultimul vas dinspre u_, operatorul s iasä imediat
s-a tu
din ad post.

adapostului, interzicându-se accesul persoanelor

SSe incuie
u_a
neinstruite. Dup aproximativ 10-12 ore sau a doua zi se ventileaz
spal apa urmele de substane dezinfectante.
ad postul _i se
cu
läpostului se poate face dup uscarea suprafeelor _i
Repopularea de aldehid formic .
dispariia mirosului de clor i
când este necesargrbirea dezinfeciei, dup cel
in situaii speciale,
nutin patru ore de la aerosolizare se poate neutraliza mirosul de formol1
orin stropirea suprafefelor cu soluie de amoniac 25% socotind 500 ml
,

de solutie de amoniac pentru fiecare litru de formol consumat la

mixt care const în
dezinfecie. Procedeul de dezinfecie general,
dezinfectia pardoselilor _i a canalelor cu sod caustic, urmat de
dezinfectia aerului, a pereilor _i a utilajelor prin aerosoli de aldehid
formic _i de clor, asigur o bun decontaminare, atât a suprafeelor, cât _i
a aerului.
Metoda bazat pe ob inerea de aerosoli de aldehidä formic cu
ajutorul aparatelor de aerosolizare. Este oficializat în mai multe ri
si prezint avantajul unui consum foarte mic de formol. Se folosesc mai
ales aparatele de tip SWING-FOG, dar pot fi folosite _i alte aparate de
aerosolizare. Doza minim de formalin (40%) pentru o decontaminare
sigur este de 10 ml/m. în momentul utilizrii, formalina se dilueaz cu
ap în proporie de 1:1 _i apoi se introduce în generatorul de aerosoli.
Eticienta decontaminrii depinde în mare mäsur de gradul de curjire
mecanic a adäpostului _i de temperatur . Este important ca temperatura
din adpost s nu fie sub 12°C, iar timpul de aciune al aerosolilor s fie
Cel putin 16 ore. Realizarea acestui tip de expunere presupune o buna
Cmetizare a adpostului ferestre, canale de ventilaie _i de
(u_i,
vacuarea dejeciilor etc.). Pentru o cât mai uniform distribuie a
aerosolilor în adpost se recomand o amplasare judicioas a
SCratorului de aerosoli. Trebuie avut în vedere c dintr-un anumit loc
aeros pot fi dispersai pe un spaiu de cel mult 500 m. Se recomanda
a
n t e de dispersia aerosolilor de aldehid formic în adapost, sa se
verifice ditatea relativ a aerului, care trebuie s fie mai mare de
60%. Pentru cre_ la o aerosolizare
dDIla o
Prealabila rea umiditjii aerului se poate recurge
cu înap, cantitate de 10-20 ml/m' aer.
115
 Indrumätor de lucrri practice -Igiená Veterinar

In locul formolului se pot folosi _i alte substan e sau ameste.

de
substante: formalina amestecat
în raport de
în
3:1.
päri egale cu creolina sau for
ormalinal in
amesteccu creolin
Dezinfectiile prin aerosoli prezint avantajul economiei de subst:
miante
nilor microbien
Si caracterul global al decontanminrii (distrugerea germenilor
din aer, din tubulatura de ventilaie, hränitori etc.)

3.4.1.3. DECONTAMINAREA AERULUI IN PREZENTA ANIMALEILO R

Aerul din adposturile pentru animale conine alturi de pulhen.

numr variat de microorganisme. Dupa primele dou zile de i
popularea adposturilor dezinfectate, numarul total de germeni mezn:
a
aerobi la un metru cub de aer dep_ete 40000 1 cre_te progresiv eu
densitatea animalelor, astfel c spre star_itul perioadei, se atinge
100000 _i chiar 300000 de germeni la un metru cub de aer. peste
Combaterea aeromicroflorei este foarte important mai ales in
perioadele de criz imunologic i iîn cele de stres (stres de transport, stres
social, stres termic, stres alimentar etc.). Cel mai simplu mijloc de
reducere a încrcturii microbiene îl reprezint
natural sau artificialä).
ventilaia dirijat
Toate adposturile pentru animale trebuie s fie prevzute înc din
faza de construcie cu sisteme eficiente de
ventilaie. Acestea au rolul de
a înlocui aerul viciat din interiorul
adpostului cu aer proaspt, curat, din
exterior, astfel încât microclimatul
adposturilor s corespund cerinelor
fiziologice ale animalelor. Prin ventilaie se realizeaz eliminarea dn
adäpost excesului de cldur, de vapori de
a
ap, de gaze nocive, dar i de
pulberi _i microorganisme.
In
sistemele intensive de
caracterizate prin aglomerri mari
cre_tere _i de exploatare a animalelor,
de animale pe
adeseori necesar
aplicarea unor msuri spatii restränse, aevnd
de eficiente pentru frânarea tendin
cre_tere periculoas
din aer, atât concentraiei
a
de
patogene prin optimizarea
microorganisme poc nial
decontaminarea suplimentar a ventilaiei, cât _i pr
radiaile ultraviolete, ionizarea aerului, utilizând diferite mijloace fizice
aerului) _i chimice
Lmpile de radiatii (aerosolizarcound
decenii cu
rezultate foarte ultraviolete
bune.
(UV) sunt utilizate uer
mortalitai Unii autori au
au obtinut reduco
utilizarea
la viei
datorit obtinu0,
colibacilozei, de la 8-10% la numai 1,rnrit
prm
lmpilor de UV.
Deoarece
mici, de 1-2 m efectul microbicid al RUV
exercit numa a
fa de surs, au fost
se
d e instala u

116 concepute dou categot

 indrumätordelucrri practice -Igien veterinar

cu RU
cu
RUV: instala i cu lämpi sta ionare _i instalaii cu lmpi
iradiat
de
m o b i l e .

cu lmpi staionare se utilizeaz mai ales in laboratoare

Instalaiile
de incubatie. Pentru
tatiunile de
sta iunile
inalt o camer de 2,5 m, lat de 2.5 m
sii în utiliza dou lämpi de UV lungi de 70-100 cm,
S_i lung
de 3 m se pot
in 20 W fiecare. Exist i lämpi de UV tubulare, care se tin
de
cel pu in 20
circular.
în ad posturile pentru tineret porcin _i emit radiaii
cmendate
este de 1,8 kW pentru un porc.
absorb

pe cablu sau
Puterea

cu l mpi mobile, pot fi cu lmpi susinute

Instalaiile fi utilizate în adäposturile pentru
pentru a
Sunt concepute
mono_in.
pe
animalele tinere.
fizice, care se
mondiale de energie, mijloacele
a crizei
Ca urmare
electric , sunt mai puin preferate.
c o n s u m de energie
bazeaz pe redus pentru
substan e având o toxicitate
cu Au
Au fost
Aerosolizarea

o r spândire tot mai larg.

oameni cunoa_te mai mult de
animale _i de produc ie,
cu rezultate bune,
a
în condi ii d e c o n t a m i n a r e a profilactic
experimentate atât pentru manifest ri
zece substan e (sau amestecuri), u n o r boli infectioase cu
combaterea
laringotraheit , pasteureloz etc.).
aerului, cât _i pentru enzootic ,
pasteureloz
laringotraheit ,
(pneumonia rezultate bune:
respiratorii cu
experimental, vieilor cu
fost utilizate în tratarea
Astfel, au
de potasiu,
permanganatul
perhidrolul _i
afectiuni respiratorii; combaterea pulorozei la puii de gin;
de pentru
rivanol decontaminarea
aerosolii

sub form de aerosoli pentru pentru

combaterea

acidul lactic
pentru viei
_i
ad posturile
aerului din
profilactic a
animalelor, în
enzootice la porci aerului în prezen a
pneumoniei decontaminarea

0zonul pentru în
aerului
de 0,8-1,2 mg/m';
decontaminarea

concentra ie atât pentru unor

boli la
mas a
aerosolii de
clor-terebentin ,

tratamentul
în pentru
terebentin
pentru
animalelor, cât _i
_i 0,5 g de
PCZenta clorur de var
doua ore;
animale (utilizându-se 2 g de expunere
de
etc.
c u un timp de peracetic,
Septozol
ccare metru cub de spatiu, acid cu
iodtrietilenglicol, corelat
trebuie
Ciectroaerosolii
de aerosolilor
normele
de
a
aplicare _i cu
Modul de ob inere _i de generatorului
de
aerosoli

a
instructiu de utilizare
animale sau
la îngrijitori,
se

protectia muncii. intoleran

la Aplicarea
aerosolilor

de
Dac fenomene s
sccd
deer
reea
a
ad postul. la
apar ve n t i l e a z
v
bine conduce

opreste
opre_te aerosolizarea se a
anni
imma
alle
ello
orr

r e a Ii_i în prezen a
pentru dero
Pentru decontamina aerului
117
 Indrum tor de lucr ri practice - Igien Veterinar

incidentei bolilor, la reducerea cheltuielilor cu tratamentele _i la scurtar

area
duratei medii de evoluie a bolilor.

3.4.1.4. DECONTAMINAREA OULOR I PREVENIREA CONTAMINRI

STA IILOR DE INCUBAIE

Pentru prevenirea contamin rii ouálor, in fermele de gini, care

care
livreaz ou pentru incubat, trebuie s se asigure în permanen un
incubat se vor recolta la cel mult
a_termut curat în cuibare. Ouäle pentru
dezinfecta pe mâini
dou de la pont, iar îngrijitorii se vor spla i
ore
înainte de începerea
(dezinfectant cationic sau pe baz de clorhexidin)
se scot imediat din adpost _i se
operaiei de recoltare. Cofrajele cu ou
Ouäle murdare _i cele recoltate din locuri murdare
supun sortrii manuale.
se livreaz pentru consum.
indicat s se foloseasc
La fermele de reproducie _i selecie este
ferm _i staia de incubaie, dac
numai cofraje noi sau recircuitate între
avicol . Cofrajele care au mai fost
ambele fac parte din aceea_i unitate
la intrarea în ferm se vor dezinfecta. Dezinfecia
folosite o dat,
a fi expediate la staia de incubaie se
cofrajelor _ia ouälor ce urmeaz

face cu vapori de aldehid

formic în dulapuri speciale pentru
este închis etan_ _i izolat termic.
fumigare (formolizare). Acesta 20°C printr-un radiator
Temperatura menine constant la valoarea de
se
se introduc in cofraje i se
electric legat de un termoregulator. Ou le
dispun pe rafturi. dulapului este de 2160 de ou. Dezinfecia
Capacitatea
formic în stare gazoas. Aceasta se obine prin
se face cu aldehid
cu un aparat de aerosolizare, a
20 ml/m° de
evaporare sau prin dispersia _i
exoterm ce are loc între formalin
formalin sau prin reactia

permanganatul de potasiu.
din
Pentru o bun decontaminare a încperilor prin aerosoli rezultai
30 ml de
exoterm sunt necesare, pentru un metru cub de spaiu:
reactia
formalin, 20 g de permanganat de potasiu i 15 ml ap.
Oule dezinfectate se transport la staia de incubaie cu ajutoru
(21°
mijloacelor auto izoterme prevzute cu un sistem electric de înclzire

23°C) i cu un sistem de dezinfecie. Dac oule nu au fost dezinfecta

face în remorc izoterma.
prin fumigare în dulapuri, dezinfecia se va

Ouále ajunse în statia de incubaie, dup ce sunt manipulate

diferite scopuri se supun unei noi dezinfecii _i numai apoi se depoziteaze
Incubatoarele, dac sunt goale, se cur mecanic, se spala cu
calda(70-80C) _i detergenti _i apoi se dezinfecteaz. Deziniee
35 m"
incubatoarelor se face prin aerosoli de formalin în cantitate de
118
 indrumtor delucrari practice -Igien Veterinar

minute sau cu 70-80 ml de formol comercial _i 35-40 de

20 de
timp de 20.
timp denermanganat de potasiu timp de 30 de minute. In timpul
grame d e
zinfec iei este
bine s se asigure o temperatur se 30°C _i o umiditate
aerului de peste 70%.
a
relativ care sunt dotate cu incubatoare de
in cazul staiunilor de incuba ie,
camer , cu continu,
uncionare datorit faptului c acestea
volu tip
embrioni în diferite stadii de evoluie, dezinfecia oulor cu
ou cu
onin de formolizare. De
aldehid
oldehid formica se face într-o camer
formic special
exemplu,
exemplu,
la cubatoarele actuale, introducerea ouälor se face pe serii, de
la incu
la intervale de trei zile _i jumtate, în fiecare serie
dou ori pe sptmân
60 de sertare cu 150 de ou fiecare, corelat cu ritmul de
introducându-se
embrionilor de 18 zile in eclozionator. Din acest motiv,
transfer al
in permanen de la o zi la
embrioni de vârste diferite,
incubatorul conine
18 zile, neputându-se face dezinfec ia ou lor pe parcursul incuba iei.
Riscurile de intoxicaie a embrionilor prin fumigare cu aldehid formic
sunt mai mici în primele 96 de ore de la începutul incubaiei,
dar este
posibila fumigarea _i cu câteva zile înainte de ecloziune, dac se respect
anumite reguli precise.
Camera pentru fumigare preincubatorie a ouälor trebuie sä fie
etan_ _i echipat cu un sistem de circula ie forat a aerului _i a
dezinfectantului gazos. Plasarea ouälor în camer se face pe site
amenajate astfel încât s permit circulaia aerului. Aerosolii de aldehid
formic se obin cu ajutorul unui aparat de aerosolizare sau prin amestecul
a 21 g de permanganat de potasiu cu 42 cm' de formalin (37-39%)
pentru fiecare metru cub al camerei. Ingredientele se amestec într-un vas
cu o capacitate de zece ori mai mare decât volumul total al ingredientelor
Oule se menin sub ac iunea aerosolilor dezinfectan i timp de 20 de
minute, dup care se ventileaz camera de dezinfecie. Pe plan mondial au
fost elaborate proiecte pentru mecanizare _i chiar automatizarea
procesului de dezinfec ie a ouälor, asigurându-se prin aceasta respectarea

sirictà a
timpului de dezinfecie, a concentraiei de aerosoli, a

emperaturii, umidittii relative a aerului etc., în condiiile proteciei

sanatii personalului muncitor.
Eclozionatorul gol se dezinfecteaz ca i incubatorul gol,
Ungindu-se timpul de expunere, dac poate pân a doua zl.
se
Deoarece aldehida formic poate influena negativ dezvoltarea
oniloreste iritant pentru om, unii cercet tori au experimentat
incubatoarelor.
Concentr pentru decontaminarea ou lor i a

Concentraia opt
de 170
170-380 ng/m*. de
optim ozon
Dar trebuie asigurarea
pentruartat efectului dezinfectant este
c _i ozonul prezint anumite
dezavan' e . Este corosiv pentru metale _i cauciuc, iar pentru aplicarea u i

119
 de lucr ri practice lgien Veterinar
-

Indrum tor

suplimentar a suprafetelor metalice Drin 1lacuri

ar fi necesar o protecie
înlocuirea cauciucului cu anumite mase plastice.
anticorosive_i
incubatorului mai poate fi efectuatä cu
Dezinfectia oulor _i a
care rezult din reacia ce are loc între iodl
ajutorul aerosolilor de iod,
aluminiu.Pentru un metru cub este necesar
cristalizat _i pudra de de alumini
0
0,03 g de pudr
cantitate de 0,5 g de iod cristalizat _i
sau un vas emailat si sa
Amestecul se pune într-un vas de ceramic
Se asigura un timp de expunere
adaug o cantitate de 1,5 cm' de apð/m".
de 30 de minute.
lactie.
_i cu aerosoli de acid
Rezultate promitoare s-au obinut
antibiotice (neomicin, ampicilin), prin
perhidrol, electroaerosoli de
cufundarea în distilat cald (65°C), prin îmbiere în soluie de
ap
clorhexidin betapropiolacton etc.
sau
Dac se cufund oule calde (37°C) în ap rece (2-5°C) coninând
un antiseptic, se produce o absorbie de antiseptic în ou prin porii cojii.
Dintre factorii fizici de decontaminare rein atenia
mai ales:

radiatiile ultraviolete (RUV) _i aeroionii mici negativi.

Iradierea oulor cu UV, înainte de a fi puse la incubat _i în prima
faz a incubaiei, determin o cre_tere a procentului de ecloziune _i o mai
bun dezvoltare ulterioar a puilor.
lonizarea aerului din incubatoare determin o cre_tere a capaciti
de ecloziune _i a vitalitii puilor rezultati. Efectul favorabil este legat de
reducerea gradului de contaminare a oulor i a aerului, dar i de influena
favorabil pe care o exercit aeroionii asupra metabolismului embrion1lor.
Nu este stabilit deocamdat care este regimul optim de ionizare, din punce
de vedere igienico-sanitar _i economic.
Din cele prezentate rezult c progresul _tiinei veterinare a pus a
dispoziia practicii numeroase metode de decontaminare a oualO
aerului i a suprafeelor din staiunile de incubaie. La alegerea metour
de decontaminare medicii veterinari trebuie s aib în vedere ca
a neintroducerea oulor
profilaxiei în acest domeniu îl constituie
contaminate la incubaie. Metodele de decontaminare racticate pe
cestea

parcursul procesului de incubaie au o valoare complement

dau rezultate bune, sunt totalitate

necesare, dar nu pot preven .

pierderile economice, care se produc, dac nu se celelalte

respecta yi
reguli de profilaxie general.

120
 indrumtor de lucrri practice Igien Veterinar

A1.5. DECONTAMINAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

acele de transport pot constitui o cale de transmitere a bolilor

taoioase _i pot insalubriza produsele alimentare de origine
infecto-conta

intec
anima Din aceste motive, vehiculele care efectueaz transporturi de
antnclusiv pe_ti i stupi de albine, produse _i subproduse de origine
trebuie supuse dup descrcare salubrizrii _i dezinfeciei. în
viet fi,

animal ,

situa ii epizootologice speciale se ectueaz, de asemenea, salubrizarea _i

dezinfectia
vehiculelor care transport furaje.
dezin vehiculele se dezinfecteaz în mod
Autov obi_nuit în cadrul punctelor
de spålare i dezinfec ie (P.S.D.) sau in alte locuri special amenajate.
de tratare sanitar a autovehiculelor se parcurg urm toarele
In procesul
opera ii mai importante:

Cur irea mecanic se realizeaz dup desc rcare la beneficiar, în

locuri anume destinate acestui scop _i const in evacuarea bälegarului, a
resturilor de furaje _i a_ternut, a resturilor de ambalaje sau subproduse de
origine animal i diverse substan e. In general, autovehiculele nu intr în
autobaz necuräate. Dac totu_i prezint reziduuri, care ar putea înfunda
instalaia de canalizare, acestea se vor curäa _i depozita într-un container
metalic cu capac, destinat acestui scop, acoperindu-se cu var cloros.
Spälarea se execut manual sau mecanizat. La spälare se vor folosi,
la nevoie, razul i peria, cu care se freac repetat suprafeele interioare ale
platformei _i ale obloanelor, pentru curirea colturilor _i a spaiilor dintre
scânduri.
Spälarea autofurgonetelor izoterme se face diferit fa de restul
autovehiculelor. La început se face degresarea, care const în umectarea
peretilor de tabl cu ap cald (50-70°C), dup care, atât pereii interiori,
cat i anexele (cârlige, grtare, cantul u_ii etc.) se freac cu o
1n
perie muiat
soluie de detergeni. Pentru degresare se pot folosi detergeni în soluie
ae 2-3%, carbonat de sodiu 2%, iar la nevoie _i sod caustic. Splarea se
lace cu ap fierbinte aruncat în jet, folosindu-se furtunul sub presiune de
25 atmosfere. Suprafetele se consider bine spälate _i degresate cänd
prcaturile de ap nu mai ader la suprafaa tablei.
Aplicarea substanelor dezinfectante se face atât în interior, cât i
T o , dup ce este terminat splarea, folosindu-se difereniat - pe
tipuri de
autovehicule, soluia de Vircon S, Santim F, Forsept,
CCtani
de cationici sau solutie de 2% sod caustic. La autovehiculele
marf _ila cele construite sau
viet i (cu morci amenajate special pentru transportul de
se face cu
uie de Ormol sausimple sau etajate, cu cu_ti) dezinfecia
solutie
de
cu alte substante dintre cele admise instruciunile
121
 Indrumtor delucråri practice-Igien Veterinara
oficiale pentru prevenirea _i combaterea bolilor transmisibile
autovehiculelor se
in Situati
situatji
epizootologice deosebite dezinfectia epet la 30 de
minute.
Apa folosit pentru salubrizarea i dezinfec ia autovah:.
izoterme trebuie s fie ap potabilå, controlat periodic prin analor iculelor
de
laborato.
Pentru a se dovedi executarea dezinfeciei, pe foaia de nar
autovehiculului se va nota locul _i data dezinfectiei, aplicându-se si
autobazei _i semntura persoanei responsabile.
3.4.1.6. Decontaminarea persoanelor i a echipamentului de luer

Persoanele care au venit în contact cu animalele bolnave sau bänuite

de boal, precum _i cele care intr sau ies dintr-o unitate zootehnic sau
din alte unitäi, în care se manipuleaz material infecios, trebuie sã se
spele pe mâini cu ap cald _i s pun _i apoi s se dezinfecteze cu o soluie
de clorhexidin (Germostop), dezinfectant cationic 1%, sodä caustic
0,5%, aldehid formic sau glutaraldehid 0,5% sau alte substane active
_i neiritante pentru piele.
in intrarea _i ie_irea din fermele de animale este necesar dezinfectia
încal ämintei cu sod caustic 2%, Forsept sau Santim F 3% sau aldehidä
(formic, glutaraldehid) 2%, dependent _i de temperatura mediului (fig. 31)

Figura 31. Decontaminarea cizmelor

un
In unittilezootehnice cu bovine infectate cu tuberculoza, la
capt al adpostului este obligatorie amenajarea unui loc pentru s e Sse

_i dezinfecia mâinilor. Mâinile se spal cu ap cald _i sapuniu

dezinfecteaz de amoniu
apoi cu cloramin (1% în amestec de clorura se

1%), cu Germostop sau cu alcool sanitar. Echipamentul de pro

timp
poate dezinfecta prin fierbere în solutie de carbonat de sodiu
de 30
de minute sau prin vapori de formol în camere etange Se

In cadrul vestiarelor-filtre sanitare veterinare

re echipamen
( 2 0 0 - 3 0 0

icii
påstreaz în dulapuri din metal, care prezint mai multe o

122
 indrumtor de lucrari practice-Igien Veterinar

la fiecare u_) _i este supus dezinfeciei prin vapori de formol

cm

s a p t à m a n a l
sau ori de câte ori este necesar.
Praducerea vaporior de formol
Producerea vaporilor realizeaz fie cu aparate
se
formolizor, generatoare de aerosoli), fie prin încälzirea pe re_ouspeciale
sau cu
(formoplonjorul soluiei comerciale. In
iditii
a

relative a aerului pân

prealabil
este necesar corectarea
la peste 90% prin evaporarea unei
ntiti dedeformol
100ml ap (aproximativ 25 ml/m
cu 40% aldehidä formic ).no
Apoi se
pentru evapor
fiecare
evapor la cub
metrula calddecâte
cald aer

sau o cantitate echivalent de formol cu o alt concentraie.

Fchipamentul se consider decontaminat dup o perioad de contact
de 12 ore, la temperatura de cel puin 25°C. Scoaterea echipamentului din
camera de gazare se va face dup evacuarea vaporilor prin ventilatie
artificial sau prin deschiderea larg a u_ilor folosind masca de gaze. La
nevoie mirosul de formol al hainelor se poate neutraliza cu ajutorul
amoniacului. In acest scop se pulverizeaz o cantitate de aproximativ
jumätate din cantitatea de formol concentrat folosit i se închide din nou
camera pentru înc circa dou ore.
Un alt procedeu de dezinfecie al echipamentului const în
umectarea acestuia în soluie de dezinfectant cationic 2-3%.

3.4.1.7. SPLAREA I DECONTAMINAREA CORPULUI ANIMALELOR

Spälarea _i decontaminarea corpului este necesar în procesul de

combatere a unor boli transmisibile, dar _i în absena acestora, ca c
msur preventiv, mai ales la introducerea femelelor gestante în
maternitate, înainte de muls, înainte de recoltarea materialului seminal de
la masculi etc.
In marile uniti de cre_tere a porcilor, între halele de gestaie _i
care sunt
materniti se amplaseaz tuneluri de splare _i dezinfecie, prin
trecute animalele înainte de a fi introduse în maternitate.
similare exist _i pentru vierii din staiunile de însämânäri
Instalaii microbiene a pielii în
Ceea ce determin reducerea încrcturii
C1a1e,
proporie de aproximativ 99%. in
la animale este necesara i
Decontaminarea suprafetei corporale
de necesitate pentru
dr
dezinfeciilor generale, care se aplic
dezinfectante se
boli transmisibile. Aplicarea mijloacelor
aterea unor
înläturändu-se
face prealabil curire a corpului cu peria i tesala,
de d uscat etc. astfel
ca prul i pielea s
blegarul
Apraaja pielii praful, dezinfecie se fac într-un loc
Operaiile de curire
curate. _i betonat
pe o suprafa
chis, frCuren
curenii puternici de aer, de
preferin
123
 Indrum tor de lucr ri practice - Igien Veterinar
(sau din c r midä) înclinat , cu scurgerea spre canalizar In prealabil,
aceast suprafa va fi umezit cu o soluie dezinfectant, pentru ca nra
_i gunoiul ce se desprind prin curirea corpului sa ajung, prin
praful
prin cdere
cdere, în
s r mân fixate pe loc.
contact cu soluia dezinfectant _i
face cu soluii de iodofori 1.20
Dezinfectia propriu-zis se poate
de clorhexidin 2-5%. Solutil
cu dezinfectani cationici sau cu soluie
dezinfectante se aplic prin pulveriz ri fine sau prin _tergerea cu un burete
freca. Daca se consider necesar, n
(cârp) în lungul prului, fär a se
zvântarea pieli, se repet aplicares
situaii epizootologice deosebite, dup
solutiei dezinfectante.
Dezinfectia regiunii organelor genitale,
a n rilor _i a botului se faca
cu soluii de permanganat de potasiu 1/4 000-1/5 000.
dezinfectante se va face cu o
Prepararea _i aplicarea soluiilor
deosebit atenie pentru a se evita iritarea suprafe elor tratate si
concentraii mai mari decât cele indicate
intoxicaiile prin folosirea unor
In cazul când se observ modificri locale sau ale strii generale a
animalelor se va späla corpul cu ap cldu.
Pentru combaterea tricofiiei la animale este absolut necesar ca în
paralel cu aplicarea tratamentelor specifice, s se efectueze _i
decontaminarea corpului, atât la animalele cu leziuni, cât _i la cele care au
venit în contact cu acestea. De asemenea, este necesar distrugerea
ciupercilor dermatofite de pe suprafaa contaminat cu cruste, fire de pår
sau spori. Decun _i col., cercetând efectul antifungic al dezinfectantului
cationic în diferite condiii de aplicare, au constatat c distrugerea sporilor
_i a hifelor de Tricophyton verrucosum din interiorul firelor de pår se
poate realiza utilizând o concentra ie de 5% substan activ , dupa un
timp de contact de 15 minute. Având în vedere aceste rezultate, peniru
combaterea tricofiiei _i a altor dermatomicoze la taurine se recomandd
urmtoarea metodologie de aplicare a dezinfectantului cationic (Sanotim),
La început se efectueaz tratamentul cu una din caile
specifice disponibile, cu sau fr raclarea crustelor, dup cum preev d
instructiunile de aplicare a medicamentului.
In continuare, p r i n tergere cu
se va
aplica, prin pulverizare fin sau prin _teug
buretele, pe întreaga suprafa corporal,
exceptänd zona mucoas
aparente, 0 soluie apoas de 5% de nzil-
clorur de alchil dimeunui
amoniu, care se obtine prin a
unu
volum de adugarea la _apte volume de
a
dezinfectant cationic concentrat
Pentru pulverizare (40%).
Calimax, tip Vermorel saupotaltefi utilizate aparatele de stropit portafin .
124
tipuri care realizeaz o pulverizare
 indrumtor de lucrari practice - Igien Veterinará
Anai se pulverizeaza aceea_1 soluie pe toate suprafetele din boxa în
care au
animalele bolnave, insiständu-se asupra locurilor care au venit în
contact ustele tricofitice. Se evacueaz a_ternutul din adpost _i se
cu crustel
pulverizarea pe pardoseal dup care se aduce un a_ternut proaspt.
TepOncratia de curjire si de decontaminare a adpostului poate fi
efectuati Si în prezen a animalelor, luându-se msuri de acoperire cu folii
olietilen a jgheaburilor _i a
adposturilor, pentru a se
preveni
contactul soluiei dezinfectante cu acestea.
Manipularea soluiei dezinfectante, a buretelui înmuiat i a
aparatelor de pulverizare se va face de ctre operatori instruii, care
apa
folosi pe timpul lucrului ochelari de protec ie _i m nu_i.
3.4.1.8. DECONTAMINAREA GLANDEI MAMARE LA VACI
Se practic atät înainte de muls, cât _i dup muls. Pentru
decontaminarea ugerului înainte de muls, se folosesc mai ales soluii ce
contin 0,1-0,5% de iod activ sau 4% de clor activ (din hipoclorit de sodiu)
sau 0,2% clorhexidin. Aplicarea acestor substane dup mulsul primelor
jeturi _i spälarea obi_nuit cu apä cald reduce considerabil gradul de
contaminare al laptelui cu germeni epifii de pe pielea glandei mamare.
Exist diferite tipuri de instalaii electromecanice de spälare _i de
decontaminare a glandei mamare, care sunt mai eficiente în conmparaie cu
splarea manual .
Figura 32. Dezinfectia glandei mamare
Deosebit de important este dezinfecia mameloanelor dup mulsul
Canic. Aceasta const în simpla umectare a mameloanelor într-o soluie
aczinfectant aflat în ni_te pahare speciale din material plastic (fig.32).
realizeaz reducerea incidentei mamitelor prin distrugerea
sistematic a microorganismelor transferate pe mameloane de pe
c anele de cauciuc ale cilindrilor de muls. Se previne mai ales
cole
Anotarea germenilor în pelicula de lapte r mâne la deschiderea
ce
rama papilar. La nivelul orificiului mamelonar soluia dezinfectant
d 1orm de pic tur , asigurând pentru câteva ore protectua
125
 indrumtor de lucrri practice -Igien Veterinars

antiinfec ioas . Aceast ac iune este important mai ales la Van:

acile
cu o frecven mrit a pulsa iilor, peste limita superioar admis, mulse
suprasolicitarea sfincterului pe timpul sului este urmat de o rela care
prelungit, creând o situaie
favorabilà påtrunderii germenilor inare
utilizeaz cel mai mult în acest sconnalu
papilar. Pe plan mondial se soluil
de iodofori, coninând 0,5% iod activ, soluiile
de hipoclorit
oclorit de ole
de sodi
de cu
0,2-0,5%.
4% clor activ _i clorhexidina în concentraie

3.4.1.9. DEcONTAMINAREA INSTALAIILOR DE MULS MECANICs

A
VASELOR DE COLECTARE I DE TRANSPORT LAPTE

Laptele constituie un bun mediu de Cultura pentru înmultirea a

numeroase specii de bacterii, actinomicete i ciuperci. Unele categoriji de
germeni infecio_i, de_i nu se multiplic în lapte, rezist un timp
organic _i pot fi transmisi
îndelungat pe suprafeele care conin substan de igien în timpul
m surilor
prin lapte la consumatori. Neasigurarea
mulsului duce la obinerea unui lapte cu o încrctur microbian foarte

mare, u_or alterabil, iar produsele obfinute dintr-un

asemenea lapte sunt
cu instalaii de muls incorect spålate
de calitate inferioar . Laptele recoltat
înc rc tur microbian mai ridicat decât cel
_i nedezinfectate are o
executat _i adeseori conine germeni
obtinut prin muls manual corect
animale _i om. Pentru obinerea unui lapte salubru, de
patogeni pentru sntatea
calitate superioar _i lipsit de nocivitate potenial pentru
de igienå a
consumatorilor, este necesar respectarea tuturor regulilor
referitoare la splarea
mulsului _i în mod deosebit, a celor a
a aparatelor de muls _i a vaselor
de colectare
decontaminarea zilnic
laptelui.
instalaiilor
Eficacitatea splare _i de dezinfecie a
operaiilor de
mai ales doi sunt foare
pentru muls depinde de mai muli factori, dar
importani: a) aciunea chimic, de curire _i de distrugere a germenio i b)
care este influentat de concentraia _i de temperatura soluiel a
turbulen )
actiunea mecanic, care depinde de gradul de agitare (sau turbulen
re (sau
trebuie

soluiei. Reducerea influenei unuia sau a altuia din ace_ti factori, u l e m e n t a r .

s
Datorit
fie compensat
unor
de cre_terea eficienei
particularit i constructive
factorului compic
(diametrul i n e g a la nudl
uucte
i l od
ro,

coturi etc.) circulaia rapid, sub presiune a

nute,i
numeroase i este,

spalare este ingreunat, iar simpla trecere a soluiilor de splare aceste

Din
general, suficient pentru a elimina total resturile organice. a lutilor

motive devine, deci, indispensabil utilizarea unor

detergen spal s p å l a r i

alcaline sau acide, în de

concentraii crescute, fa siua
manuale a unor suprafete.
126
 drumtor de lucråripractice -Igien Veterinar

Crsterea concentra iei agen ilor de spälare prezint , pe de o parte

l cre_terii cheltuielilor, iar pe de alt parte riscul corod rii
d e z a v a n t a j u l

deza alelor de construcie (aluminiu, bronz, alam,

otel, garnituri diverse
se utilizarea decât a soluiilor
recomand mai puin
A_adar nu
etc.). scade puterea de curire chimic. In plus, instalaiile
chiar dac
corosive,
în general numeroase garnituri, racorduri, robinete etc..
comporta
muls
de care laptele
laptele se
se in
infiltreaz _i stagneaz, iar soluile de curat ptrund
care
în
Acest
greu. fapt este generat de împrejurarea c în cursul mulsului
Acest fapt
prafe ele de cauciuc, garniturile, man_oanele sunt supuse alternativ
atmosferice, ceea ce face ca prile din cauciuc s fie
vidului _i presiunii
comprimate _i apoi relaxate, permi ându-se infiltrarea laptelui în spa i

extrem de mici, prin

efectul de pompa aspiro-respingtoare pe care îl
elastice. Acest fenomen nu se reproduce în
indeplinese unele suprafee
astfel se explic de
cursul spälrii _i dezinfec iei automate instalailor i
a

ce se pot gsi
frecvent urme de lapte sub garnituri chiar _i dup splare.
Desigur exist deosebiri importante de la un tip de instalaie la alta, dar,

pe ansamblu, problema splrii _i a dezinfeciei instalaiilor de muls

rmâne deosebit de complex i insuficient rezolvat, chiar _i în cazul
dispozitivelor cu programare automat . De aceea, sp larea manual ,
care au tendina de ancrasare devine
periodic, a tuturor prilor
obligatorie la toate tipurile de instalaii de muls.
Operaia de decontaminare profilactic a instalailor de muls cu
colectarea _i transportul laptelui pe conduct cuprinde, în mod
obi_nuit urm toarele faze:
-prespälarea cu ap rece (maximum 35°C) de la re ea pentru
indep rtarea restului de lapte, ce ar putea inactiva agentul dezinfectant ce
se va aplica în fazele urm toare;

spälarea cu ap cald (55-65°C) pentru îndeprtarea resturilor de

grsimi;
dezinfec ia cu soluie cald (70°C) de carbonat de sodiu 0,4%,
solutie limpezit de clorur de var având 3-5% clor activ sau cu
dezinfectani cationici 0,1-0,3% substan activa.
Utilizarea îndelungat
a substantelor alcaline pentru operajiunea de
de im
ccontaminare favorizeaz apariia de depozite dure (piatra lapte)
ri
Pn
aparatelor de muls _i a conductelor. Acestea se pot îndepårta
folosirea periodic a unei soluii acide de spälare.
dar
n cazul instalailor
Cu urm toarele preciz r1:
de muls la bidon, se parcurg acelea_i faze,

ap de robinet
face aspirând prin cilindrii de muls
dintr-unCpalarea
vas curat, se

127
 îndrum tor de lucrri practice -1gien Veterinars

-sp larea se face în acela_1 mod, aspirând dintr-un yas curat ap

cald (55-65°C) _i frecând cu peria peretii bidoanelor
cilindrilor de muls i a unui bidon sits

pentru dezinfecia necesare

dezinfectant ;
aproximativ 10 litri de solutie
folosesc dezinfectan i în amestec cou
-

în cazul în care se
se pot efectua
concomitent.
u
tenside,
sp larea _i dezinfec ia a
_i
decontaminare
de aparatelor ds
de
fcute zilnic.splare
de
trebuieOperatiile La fiecare dou 1stalaiei muls
luni de functionare a insto
de
de vacuum în felul urm tor:
muls se va efectua _i spälarea reelei
pulsator în poziie închis, iar la ultimul
-

se pun toi suporii suport

racordeaz un furtun de cauciuc pentru lapte prin intermediul
pulsator se

unui racord vacuum asamblat;

vacuumetrele _i se astupa orificiile rmase se cu
se demonteaz

dopuri; funciune,
în închizând accecul
de vacuum
-
se pune agregatul
reteaua pentru lapte prin închiderea
vacuumului spre grupele tampon _i
rezervorului tampon;
robinetului cu cep, de deasupra de vacuum
racordat la reeaua se
-

captul liber al furtunului

fierbinte (60-
introduce într-un bidon
cu aproximativ 10 litri de soluie
70°C) de sod calcinat ; de în instalaie, se las s intre
sod
dup ce se absoarbe solutia
-

generatorului de vacuum;
_i se întrerupe func ionarea
aer în instalaie uniformizator de vacuum
colectat în rezervorul
soluia de -
spälare
va elimina la canal;
din c a m e r a pompelor se cläti
e v a c u a r e a total a soluiei de sod calcinat se va
dup ori.
de v a c u u m cu ap de robinet de mai multe
refeaua
cantitate de lichid din instalaie _i se las
In final, se elimin întreaga deschise
mai multe robinete de
vacuum

pentru aproximativ 10 minute

interioar a conductelor.
pentru uscarea
aluminiu (de 25 litrn) se
bidoanelor din
Sp larea _i dezinfecia bidoanele s
face în cele mai multe ferme
Dup golirea de lapte, manual.
bidoanelor _i cu ajutou"
introduc într-o încpere special destinat splrii de la
5 litri de apa
unui furtun se repartizeaz în fiecare câte aproximativ de
în re eaua
se goleste de
retea. Se agit manual fiecare bidon _i apa cu
canalizare. Apoi se continu splarea într-un bazin (rezervor) s ' p e n i a

comerciali 3%, frecándu-s5s tese

sod calcinat 3-5%, sau detergeni

un burete. Intr-un alt bazin cu ap
cald curat bidoaneic mai

sau cu
Când se spalä
_i apoi a_eaz jos pe rastelul de
se cu
strare.
gura în inári s ärii
se

multe bidoane, utilizându-se aceea_i solutie,

eficacitatea decona
micsoreaz.
128
 "umtor de lucrar1 practice- gien Veterinar
palarea
anual
manual
necesit eforturi fizice mari _i adeseori este sub
mai ales din cauza temperaturii sc zute a
soluiei de
40-45°C, pentru a putea fi suportat de
cerin el

clul
obi_nuit nu dep _e_te
pålare, c arre
Avându-se în vedere aceste
e
omului.
aspecte au fost imaginate _i
mana
diferite tipuri de instalaii de spalat bidoane. Acestea realizeaz,
construite dif
faz , o spålare grosier cu ap rece curent, care este evacuat în
în
prima ontinuare, urmeaza spalarea i decontaminarea cu soluie
canalanal.
alin (carbonat de sodiu 1-3%; fosfat trisodic 0,6%; silicat de sodiu
detergen i, la temperatura de 60-75°C, soluia putând fi
4%) saudup
0.40i o reînc lzire. Apoi bidoanele se cltesc cu ap fierbinte
în la unele
refolosit

care nu refolose_te _i, final,

se instalaii, se mai face _i o
curat ,
dezinfec ie
cu vapori supraincalzii sau cu soluieo rece
var de clorur de

u 3% clor activ,
care
se refolose_te. Spälarea dezinfecia
_i bidoanelor se

face, regula,
face, de regul , prin
prin pulverizarea apei _i a soluiei sub presiune de 2-3
tef/em. prin duze direct
kgf/cm, prin duz pe suprafetele de spålat, bidoanele fiind dispuse
cu gura in jos.
3.4.1.10. DECONTAMINAREA SOLULUI

Solul nu constituie un mediu favorabil pentru înmultirea

microorganismelor patogene, datorit compozi iei chimice, a condi iilor
nefavorabile de temperatur i de umiditate _i a fenomenelor de antibioz
(antagonism prin concuren, antibiotice, bacteriofagi). Durata de
supravietuire în sol a microorganismelor patogene este foarte diferit de la
o specie la alta _i variaz dependent _i de alti factori, cum ar fi tipul de
sol, anotimpul, natura materiei organice în care sunt înglobai germenii
etc. Marea majoritate a microorganismelor patogene rezist în sol de la
cateva zile la câteva sptmâni. De exemplu, pe cernoziom necultivat
durata de supravieuire pentru E. coli este, în
medie, de 76 de zile, iar pe
cel cultivat eu
porumb, de 53 de zile. In acela_i sol, Salmonella cholerae
suis are o durat de
Se remarc
supravieuire de 55 de zile _i respectiv de 44 de zile.
faptul c lucrrile agricole _i cultivarea solului favorizeaz
procesele de
autopurificare _i de decontaminare din sol. Aportul de
Substanfe organice _i precipitaiile determin cre_terea tranzitorie a
concentratiei bacteriilor din sol, iar insolaia
Scurteaz durata de prelungit _i uscciunea
aptul c
supravieuire.
durata de supravietuire a colibacililor din sol este, în
Cral, cu ceva mai mare.
decât cea a salmonelelor
_i a altor
util germeni
nesporulai, arat valoarea de indicator sanitar a colibacililor
atea determinrii acestora pentru aprecierea salubritii
agricolefertilizate cu ape
terenuritor
organice reziduale. In terenurile bogate în substane
d Seumede unii germeni patogeni, inclusiv Bacillus anthracis, pot
multiplice un
timp scurt
129
 Veterinar
Indrumätor de lucr ri practice - lgien

prin aciunea fan

Obi_nuit solul se
decontamincazà
lent
antagonismului
do
exercitatde
exercitat
factorilon
mai ales ca
_i
urmare a
cultivate. Decontaminarea
e.atre contaminarea es catre
fi7ico-chimici
plantele
te mai
_i de ent
lent în profunziaj
profunzim
actinomicete, ciuperci solului _i
ceva mai
superficiale ale de la
rapid în straturile
dejectii, ape
reziduale _i n mol
statile de
Solul poluat cu constitui o surs de infee
de infestatie
zootehnice poate
complexelor de supravie uire in
purare ale om.
Durata sol a
animale i oochi_tii de coce
parazitar pentru variabilä. Asttel, occidi
este foarte
elementelor parazitare
de ascarizi 2-3 ani, iar ouäle
luni, ouäle e pH.l
umiditate i de
rezist în sol 8-12 temperatura,
de pH-ul
trichocefali 34 ani,
în funcie de
solului.
se face, de regul, dup apariia uno
apariia unor
solului
Dezinfectia find întrucâtua
contaminare,
tehnica de dez1nfec ie
suspiciuni de a germenilor care
de rezisten
de natura i de gradul
diferit , în raport frecvent se
efectueaz dezinfectia
contaminarea. Cel mai
au produs rar dezinfec ia straturilor de
stratului
de sol _i mai
superficial
profunzime. se folosesc soluii fierbini de sodá
Pentru dezinfecie de suprafa
aldehid formic 5 %, câte 10 litri/m sau aceeasi
caustic 3% sau
având 5% clor activ
clorur de var neînclzit,
cantitate de soluie de tuberculozei se poate
solului contaminat cu bacilul
Pentru dezinfecia hidroxid de
formol (3% aldehid formic _i 3%
folosi solutia alcalin de
cu o expunere de 10
zile. Cantitile
sodiu) în cantitate de 20 de litri/m,
cert a bacilului tuberculozei.
mai mici de soluie nu asigur distrugerea
curirea gunoiului i a
Solutile dezinfectante se aplic prin stropire dup în vederea
resturilor vegetale, care se ard sau se depoziteaz pe platform
decontamin rii biotermice.
solul de
dezinfecia straturilor profunde, se cur
Pentru
strat de clorur de var
gunoaie, resturi de furaje etc. _i se acoper cu un
amestec astrel
(4-8 kg/m). Se sap la o adâncime de 15-20 cm _i se
stratul superficial de sol cu clorur de var. Opera ia se repet înc o da

Si la nevoie se umezete cu ap _i de clorur de var. caz

amestecul de sol
in
In cazul unui sol contaminat cu germeni sporulai (mai ales
de antrax _i crbune emfizematos), stratul superficial de sol amesteea
cimitirul de
cu de
clorur var se scoate obligatoriu _i se transport la
var
clorur de
animale, unde se îngroap. Pe locul descoperit se presar
u
Sol
sol
Si se strope_te cu ap, dup care denivelarea rmas se acoperd
necontaminat adus din alt parte.
i fie arat
Vara, terenul contaminat _i dezinfectat se
sau spat de câteva ori, pentru ca _i straturile mai
recomana DUSe
profunde sa i
130
 de lucräri practice Igien Veterinar
-

indrum tor

radiatiilor solare _i uscaciunii, care contribuie la distrugerea

actiunii radia i
microorganismelor patogene.

3.4.1.11. DECONTAMINAREA APEI DIN FÂNTÂNI, 1ZVOARE SI

REZERVOARELE DE STOCARE

Apa de but _i cea pentru pregtirea hranei omului _i a

folosit
animalelor poate constitui o surs de îmbolnviri, atât prin substanele
cat _i prin germenii patogeni pe care îi poate
chimice pe care le conine,
vehicula.
Procesul de contaminare al apei se poate realiza fie la nivelul sursei
de aprovizionare, reteaua de captare, stocare _i distribuire, iar în
fie pe
unele cazuri contaminarea apei este posibil chiar la locul de adpare.
Obi_nuit contaminarea apei se face prin dejeciile sau produsele
patologice care provin direct de la animalele bolnave sau sunt rspândite o
dat cu reziduurile rezultate din fermele zootehnice, abatoare, täbcrii,
intreprinderi de prelucrare a laptelui, a crnii etc. în literatura de
specialitate sunt descrise numeroase cazuri de infectii hidrice cu evoluie
enzootic (endemic) la animale i oameni (salmoneloze, colibaciloze,
leptospiroz, bruceloz, viroze diverse).
Rezistena germenilor patogeni în mediul hidric este foarte
variabil, dar, în general, suficient pentru a produce îmbolnviri prin
consumul de ap.
Decontaminarea apei de but se face ori de câte ori se constat la
examenul periodic dep_irea încrcturii microbiene admise sau la
apariia suspiciunilor de contaminare a apei cu diver_i germeni microbieni
Si organisme parazite. Dac în apropierea fäntânii (izvorului) se identific
prezenta unor surse sau posibiliti persistente de poluare, dezinfecia se
va face numai
dup îndeprtarea acestora.
Se cunosc mai multe procedee de dezinfectie a apei, dar cele mai
Dune rezultate se obtin prin utilizarea substan elor clorigene (clorur de
var, hipoclorit de sodiu, cloramin, halazon) _i a argintului nitric.
Procedeul cu substan e clorigene este oficializat, atât în tara
noastr, cât _i în alte täri. Const în urmtoarele
Se determin volumul apei prin calceul, dup formula:
V=mx xh, în care:
V=volumul apei în m;
T=3,14;
r raza fântânii în metri;
din fântân (rezervor) exprimat tot
hînlimea coloanei de ap
in metri.

131
 indrumtor de lucrri practice -Igien Veterinar

de substan clorigenîn fiune

Secalculeaz apoi necesarul de
de continutul în clor activ al sik
gradul de impurificare al apei _i
de clor activ liber în (2-50 m ap
clorigene. urm rindu-se asigurarea
-Se dizolv substanta clorigen
într-o gleat de ap, se toarn
cu o prjin.
fäntân (izvor, bazin etc.) _i se agit
ore se scoate apa, iar fundul si nera
Dup aproximativ 12
de murd rie i se spalá bine cu soluie, care trebuie e
o
putului se cur
dubl de clor activ la litru, în comparatie
contin cel puin o concentraie
cu concentraia realizat iniial în apa supus decontamin rii.
-- Se cur din nou fäntâna (izvorul) îndeprtändu-se sedimentul.
Se umple cu ap _i se adaug iar_1 din soluia de substanta

clorigen în aceea_i cantitate, ca _i de prima dat.

Se agit bine i se las timp de 10-12 ore i apoi se scoate
fântâna se umple din nou.
complet apa _i se a_teapt pân ce
- Când apa a pierdut mirosul de clor poate fi folosit pentru
Cantitatea de substant clorigen
adparea animalelor sau în alte scopuri.
al
apei trebuie corelat cu gradul de impurificare apei _i
cu
ce se adaug

concentraia de clor activ pe care dorim s o realiz m ap. Dac este

în
vorba de o ap puternic contaminat cu bacterii sporulate patogene sau
virusuri _i cu un grad ridicat de impurificare cu materie organic, este
liber. Asta
necesar s se asigure în ap cel puin 50 mg/litru de clor activ
înseamn în cazul utilizrii de clorur de var, cloramin sau halazon
c,
cu 25 clor liber, cantitatea de substan clorigen ce se va aduga în ap

va fi de 200 mg/1. Dac aciunea de decontaminare se face la o fântân cu

încrctur de germeni prea mare fa
ap relativ curat, limpede, dar cu o
de clor activ
de prevederile legale este suficient o cantitate de 5-10 mg/l
liber, respectiv 20-40 mg/l de substan clorigen.
Determinarea mai exact a necesarului de substan clorigena,
dependent de gradul de impurificare al apei, se poate realiza prin
incercri, utilizând proba celor trei glei. In cazul folosirii clorurei de
var cu 25 de clor activ se dizolv 3g de clorur de var (o lingurit ras)
intr-un litru de ap. Se obtine o soluie care conine 750 mg clor/litru. se
m
scoate apa din fântân i se umplu trei glei cu câte 10 litri de apa.
prima gleat se pun 20 ml din soluia de mai sus (cu o pipet sau o
adica
sering), ceea ce reprezint 15 mg de clor activ la 10 litri de ap,
1,5 mg de clor/. În a doua gåleat se pun 30 ml de soluie, realizänau-
o concentraie dubl _i anume de 3 mg/l de clor activ. In a treia galeatd
de cios
pun 60 ml din soluia concentrat de clorur de var, adic 45 mg
obtinându-se 4,5 mg/l de clor activ.
pentru
Dupå o prealabil om0genizare, se face proba organoep tic er
apa din fiecare gleat, urm rindu-se sesizarea prezenei clorului n
132
 fndrumtor de lucrari practice -Igien Veterinar

in miros
.

isieventual prin clåtirea guri1 cu puinå ap (numai dac apa nu

eventual

neni patogeni pentru om). Gleile în care clorul liber nu se

indic o cantitat prea mica de clor în raport cu con inutul în
simte

substana organic _i microorganisme. Gleile în care mirosul de clor se

Duternic con
ercepe puternic conine o cantitate de clor mai mare decât cea necesar.
leata in care mirosul de clor poate fi perceput, fr ca acesta s fie
ronuntat, indic cerina de clor a apei pentru o decontaminare sigur.
pror
Dac este necesar, proda se poate lace i cu mai multe gälei.
Prezenta clorului liber poate fi pus în evidenä _i printr-o reacie
chimic de culoare, destul de simpl i expeditiv. Din fiecare din gleile
mentionate mai sus, dup adáugarea substantei clorigene _i dup
omogenizare, se iau câte 200 ml de ap _i se pun în câte un pahar. Se
adaug în fiecare pahar câte 10 picturi dintr-o soluie apoas de iodur de
potasiu 10 , se amestec _i se las în repaus pentru 4-5 minute. Se pune
apoi circa 0,5 ml de soluie de amidon 1% _i 2 ml de acid acetic. În
paharele în care exist clor liber, apa devine albastr dup 1-2 minute.
Doza cu efect dezinfectant se calculeaz pornind de la concentratia cea
mai mic de substan clorigen, care asigur persistena clorului liber în
apa.
Cea mai rapid metod de determinare a clorului rezidual din ap
este cea bazat pe utilizarea unui colorimetru anume conceput în acest
scop. Se introdue în cuva colorimetrului 75 ml de ap de analizat, 10
picturi de acid clorhidric 25 _i 10 picturi de ortotoluidinä. Se agit cu o
baghet _i dup 5-8 minute se compar culoarea amestecului cu paletele
colorimetrului. Concentraia clorului rezidual se obtine prin aducerea în
areptul cuvei a paletei care prezint culoarea identic cu a apei examinate.
Cite_te pe palet concentraia
CTOda u_or de aplicat în condi ii
clorului rezidual (0,1-1,2 mg/l).
de teren, dar nu este foarte exact .
Este o

Procedeul cu var nestins. Se determin volumul apei _i apoi se

tantân aproximativ 10 kg de var nestins pentru un de
in metru cub
e agit cu o
prjin _i se las cel puin 24-48 de ore, dup care se
evacueaz apa _i se cur fântäna.
In locul varului nestins se poate folosi _i var proaspt stins, în
aceea
Cantitate. Trebuie îns precizat c dezinfecia cu var nu este la fel
de
Cura _i dezinfectia cu substane clorigene. De regul, germenii
ca
sunt mai
Sen Eativi (E. coli, Salmonella, Pasteurella, Yersinia etc.)
sensibili la aciune format prin stingerea varului,
in co actiuneanea hidroxidului de calciu, mai rezisteni, mai
paraie cu germenii Gram pozitivi, care sunt
ales cei sporulai.

133
 Indrumtor de lucrri practice -lgien Veterinar

Actiunea de decontaminare a apei este bine s fie urmatä

examen microbiologic prin testele oficializate (determinarea numk
total de germeni mezofili aerobi _i a indicelui coli). În acest c
recolteaz _i se expediaz la laborator una sau dou probe de ap, in:p, se
urmtoare celei în care a fost încheiat aciunea de dezinfecie. ziua

3.4.2. CONTROLUL EFICIENTEI DEZINFECIILOOR

intrucât dezinfec iile presupun un consum important de substante

dezinfectante, de energie i de manoper i impun întreruperi în folosirea
ad posturilor pe anumite perioade de timp, este necesar controlul
eficienei decontaminrii, pentru a se putea garanta rentabilitatea
economic a acestor aciuni. Mai ales în cazul dezinfeciilor de necesitate
finale, care se aplic în procesul de asanare a unor boli transmisibile
controlul trebuie scertifice dispariia germenilor patogeni, înainte de a se
trece la repopularea fermelor de animale cu efective indemne.
Controlul eficienei dezinfeciilor se poate efectua prin metode
microbiologice, care se bazeaz pe stabilirea prezenei sau absenei unor
decontamin ri.
germeni test in mediul supus
In tara noastr, pentru controlul eficienei dezinfeciei suprafeelor
din adäposturile pentru animale, se aplic în mod curent trei teste

oficializate testul bacteriilor coliforme

testul stafilococilor
testul microbiologic de teren.
punerea în eviden
a
Testul bacteriilor coliforme urmre_te
prezenei bacteriilor coliforme (E. coli, Klebsiella, Citrobacter _.a.) în
Rezistena
probele prelevate de pe suprafetele supuse dezinfeciei. a altor
colibacililor fa de substanele dezinfectante este comparabil cu
urma în
germeni nesporulai, ace_tia nemaiputând fi pu_i în eviden
efecturii corecte a dezinfeciei. Metoda se aplic mai ales în urma
dezinfecjie
dezinfectiilor de necesitate finale, dar se recomand _i pentru
profilactice ale adàposturilor.
Pentru controlul eficientei dezinfeciilor probele se recolteazå am
minimum zece locuri, în cazul ad posturilor de tip gospod resc i din c
din
putin douzeci de locuri, în cazul adposturilor de mare capacitat
complexele zootehnice.
ete cu
In vederea recoltrii probelor, în laborator se pregtesc epruD oluie
cu
câte zece mililitri soluie fiziologic. Alturi de eprubetele
cu ued
câte zece
Cu
fiziologic, trebuie sä existe _i un numr egal de eprubete
134
 indrum tor de lucr ri practice - Igien Veterinar

1:itri din
mililitri solutia
din solu ia neutralizant corespunztoare substanei dezinfectante:
a m o n i a c , pentru
formol; 0,1% acid acetic, pentru sod caustic, soda
fo
1%
calcinat si var; 1% hiposulfit de sodiu, pentru varul cloros; pentru srurile
de amoniu cuaternar se recomand 7ween 80 în soluie de 3%.
Pentru recoltarea probelor mai sunt necesare tampoane de vat
hidrofil sterilizate, o pens anatomic _i o lamp de spirt.
Se recomanda ca recoltarea Sa se faca din punctele cele mai suspecte
sub raportul cur irii mecanice (pardoseala, gr tare, stälpi, etc.). Cu o
nens sterilizat la flacr se scoate tamponul din eprubeta cu soluie
fiziologic _i se freac timp de aproximativ un minut o suprafa de 100
cm? din locurile vizate, dup care se introduce tamponul în eprubeta cu
solutie neutralizant pentru un timp de 1-5 minute. Dup aceasta,
tamponul se introduce din nou în eprubeta cu soluie fiziologic _i se
transport la un laborator. In cazul în care se folosesc dezinfectante pentru
care nu exist soluii neutralizante adecvate, tampoanele cu probele
respective se trec succesiv prin dou eprubete cu soluie fiziologic sau
ap steril. In laborator, cu ajutorul pipetei Pasteur se agit bine tamponul
in soluie fiziologic, se recolteazä un mililitru din coninutul eprubetei _i
se însämânteaz pe mediul lichid Kessler-Swenarton sau pe mediul bulion
lactozat cu bil _i verde briliant (B.L.B.V.) repartizate în eprubete.
Eprubetele însmânate se incubeaz 24-48 de ore la 37C, dup care se
efectueaz citirea. In cazul în care, dup incubare, se observ modificarea
culorii mediului _i/sau acumularea de gaz în tuburile Durham din
eprubete, se consider c probele sunt pozitive. In acest caz se impune
repetarea parial a dezinfeciei sau, dac probele pozitive provin din
locuri diferite se
impune repetarea dezinfeciei în totalitate.
Testul stafilococilor se bazeaz pe
punerea în eviden a prezenei
stafilococilor.Stafilococii pot fi izolai de pe toate suprafeele din
adaposturile nedezinfectate _i aurezisten
o ceva mai mare faa de
substantele dezinfectante în comparaie cu bacteriile coliforme.
Principiul metodei const în recoltarea de probe din adposturilee
nectate, tratarea acestora cu soluii neutralizante corespunzátoare _i
samantarea, prin înglobare, în plci Petri sterile utilizând ca mediu de
cultur mediul Chapman.
Materialele necesare pentru recoltarea probelor sunt acelea_i ca
testul bacteriilor coliforme. Recoltarea probelor se va efectua dupå
aPuin dou ore _i cel mult 24 de ore de la efectuarea dezinfeciei. Se
leg punctele de
recoltare a probelor dintre cele mai suspecte sub raportul
La
lamponulmecanice. Cu ajutorul pensei sterilizate la flacr se freac cu
umezit suprafa de
o
100 cm* din locurile vizate.
aproximativ
135
 indrumtor delucrri practice -lgien Veterinar

Dup neutralizarea restului de substane dezinfectante de pe tamnouane,

utilizand soluii neutralizante corespunztoare, nul se
tamponul se introduce
introduce i
eprubeta cu soluie fiziologic. Probele astfel recoltate se transno
laborator în cel mult dou ore, urmând a se efectua însämântärila la
in
aceea_i zi.
In laborator, cu ajutorul unei pipete sterile, se agit _i se preseaz
tamponul de vat din eprubeta cu soluie fiziologic, se recolteaz n
mililitru de soluie i se depune într-o plac Petri steril. Se lichefiaz la
cald mediul hiperclorurat, se rce_te
_i se toan în pläcile însmânate.
apoi pân la temperatura 42-43
de
Coninutul plcilor se omogenizea?
prin efectuarea unor mi_cri de rotaie în plan orizontal. Pläcile cu mediul
însmânat se incubeaz 24 de ore la termostat _i apoi se examineaz cu
lupa binocular stereoscopic. Coloniile de stafilococi sunt mici, rotunde.
opace, cu marginile pertect netede. Cele din profunzimea mediului au
aspect discoidal, fr excrescente. Diferentierea colonilor de stafilococi
este mai u_oar dup 48 de ore de incubare. Unii germeni din genul
Bacillus se dezvolt pe mediul hiperclonurat, dar formeaz coloni cu
margini neregulate, rugoase, iar in profunzimea mediului sunt lenticulare,
cu excrescene (datorit mobilitäi).
Stafilococii sunt mai potrivii pentru a fi utilizai ca indicatori ai
eficientei dezinfeciilor de necesitate în combaterea tuberculozei _i a
paratuberculozei. Bacteriile coliforme, find mai sensibile la aciunea
substanelor dezinfectante dispar repede de pe suprafeele supuse
dezinfeciei, înainte de distrugerea stafilococilor _i a baciluui
tuberculozei.
Primele dou metode pentru controlul microbiologic al eficientei
dezinfectilor, de_i sunt exacte prezint inconvenientul de a fi laborioase
_i de durat. De aceea, tendina actual este de a se gsi noi metode de
apreciere a eficienei dezinfeciilor prin care s se simplifice sausa
reduc timpul alocat obinerii rezultatelor. Utilizarea acestor teste, simpe
_i rapide, a devenit din ce în ce mai important , mai ales pentru unitai
de industrie alimentar îin care se aplic sistemul HACCP.
Testul microbiologic de teren se bazeaz pe folosirea unui nediu n
milia
de cultur care posed însu_iri selective fa de bacterile din
Enterobacteriaceae i permite eviden ierea prezen ei
1ai
acestora, ca u
mare

apariia
a producerii de hidrogen sulfurat, care se pune în evidena pu
sulfurii de fier de culoare neagr.
bacte
Testul recomand pentru detecia
se cu
contamin rii
min riu

intestinale a apei potabile, dar _i pentru controlul

de
eficienei uctalatilor
insta
unor surse ap, pentru verificarea eficientei decontaminrii
de muls _i a suprafeelor din
136
adäposturi.
 indrumtor de lucråri practice-Igien Veterinar

Ainl de cultur este steril i se afl în stare

repartizatîn flacoane din material plastic, având capacitatea de 100 cm.
concentrat, fiind
reparre con.
const
insmânarea în introducerea tlacon a unei
in cantiti de ap, pân
insamaindicat
la
la s
pentru a
pe flacon (50 cm'). Flacoanele se închid se
gräbi solubilizarea mediului _i se menin _i camerei
la temperatura agit
(26-30C sau la termostat (37°C), timp de cel puin 24 de ore.
Pentru controlul eficienei dez1nfectiei suprafeelor, probele se vor
recolt prin _tergerea suprafeelor cu un tampon de vat steril sau cu o
res steril umectat în ap steril. Tamponul, respectiv compresa,
introduc în flacon i se adauga ap steril sau ap fiart _i rcit,
niná la semn. Proba se consider pozitiv când coninutul flaconului se
innegreste (fig. 33).

Figura 33 Test microbiologic de teren;. stânga - prob negativä;

dreapta prob pozitiv

Ietodele oficializate descrise au fost elaborate de colectivul

Or didactice al disciplinei de Igien din cadrul Facultäii de
Medicin Veterinar Timi_oara. Omologarea i generalizarea testului
Iilor coliforme _i a testului stafilococilor în Romnia s-a tacut
CCpand cu data de I mai 1993. Testul microbiologic de teren a tost
mologat în anul 2002.
rentru verificarea eficientei decontaminii în industria alimentar,
in
evin03str, seutilizeaz controlul microbiologic prin punerea în
evident a strey reptococilor fecali (enterococilor), a N.T.G.M.A. i
a

ungilor, raporta la unitatea de suprafa. Pentru unitile în care se aplic

sistemu
1ACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point) se
137
 Indrum tor de lucr ri practice Igien Veterinar
-

folose_te mai ales testul de bioluminiscen,

care prezintà
avantajul e
minute.
permite citirea dup aproximativ 2-3
metodelor simplificat
Trusa Petrifilm face parte din categoria
const in aplicarea unor medi
pentru controlul eficientei dezinfeciilor _i
(f1g 34). Poate fi utilizata
de cultur deshidratate pe un suport plasticat
coliforme _i a E. Coli
pentru determinarea NTGMA, a bacteriilor
în ceea ce privesta
Modul de lucru este acelai
Cuperci, mucegaiuri etc. se ridic pelicula
Pentru îns mänfare
recoltarea probelor de sanitaie.
protectoare, se depune Iml
din prob în centrul suprafeei acoperite cu
unui aplicator si se
uniformizeaz lichidul cu ajutorul
mediu de cultur, se
numr
incubare se coloniile
incubeaz 24 ore la 37°C. Dup
caracteristice _i se face interpretarea.

Figura 34. Folii petrifilm pozitive

Tuburile Hygicult sunt folosite pentru a

determina nivelul de
contaminare microbian a diverselor suprafee din
industria alimentar. In
interiorul unor flacoane de plastic sterile se gsesc lamele din plastic,
articulate, care au suprafee acoperite cu medii de cultivare (fig.35).
Insmänarea se face prin amprentare, prin aplicarea lamelei pe suprafaa
de examinat, dup care lamela se introduce în flacon _i se noteaz locul de
însmântare _i se incubeaz 24 ore la 37°C. Interpretarea rezultatelor se
face cu ajutorul unor _abloane comparatoare.

Figura 35. Tuburi cu mediu Hygicult

138
 fndrumtor de lucrari practice Igien Veterinar

Pentru
controlul eficientei dezinfeciilor
în industria alimentar, se
folosesc
tode rapide de control al eficienei dezinfeciilor, formate din
metode

folosesecum ar fi: Hy-Lite (fig. 36), Lumitester (fig 37), Uni-Lite etc.
a p a r a t e

narate ssee ba
bazeaz pe un principiu de funcionare total diferit, _i
aparate
Aceste
e pe fenomenul
fenomern de bioluminiscen. Acesta permite evaluarea
anu
indired acantitäii de ATP în prezenta unei enzime specifice luciferin-
luciferaz (complex enzimatic).

Figura 37 Aparatul Luminitester

Figura 36. Aparatul Hy Lite

Testul pune în eviden cantitatea de ATP existent pe suprafetele

contaminate cu celule vii. Lumina emis este
proporional cu
concentraia de ATP prezent în proba de analizat, fiind direct
proporional cu numrul de celule active din punct de vedere metabolic.
Aparatul dispune de consumabile care permit recolatea probelor de
sanitaie. Ulterior proba recoltat ajunge în contact cu complexul
enzimatic, recipientul se introduce în aparat, iar acesta interpreteaz cu
ajutorul unui luminometru intensitatea _i afi_eaz valorile exprimate în

uniti relative de lumin(URL).

139
 Îndrumtor de lucrri practice -Igien Veterinars

4. COMBATEREA INSECTELOR I ACARIENIT OR

(DEZINSEC IA)
Combaterea insectelor _i a acarienilor de interes zoo-veterino
poate realiza prin: metode mecanice; metode fizice; metode chim
e,
metode biologice _i metode de combatere integrat.

4.1. MASURILE PREVENTIVE PENTRU LIMITAREA

DEZVOLT RII ARTROPODELOR INDEZIRABILE

Pentru limitarea dezvolt rii mu_telor, fânarilor _i a gândacilor, se

recomand urm toarele m suri:
evacuarea sistematic a dejeciilor din ad posturi;
de gunoi la o distan de 300-500
amenajarea platformelor
metri de centrele locuite _i la o distan de cel puin 100 metri
fa de adäposturi;
foselor colectoare _i desfundarea _i
vidanjarea periodicä a

spälarea canalelor de scurgere _i a rigolelor;

controlat a resturilor de
strângerea permanent _i depozitarea
buc t riile furajere _i de la cantine;
furaje din adposturi, de la colectarea
a locului pentru
amenajarea corespunz toare
a confiscatelor de abator;
cadavrelor _i
din incinta fermei _i din jurul
drenarea apelor stagnante verde dintre
corespunz toare a spaiului
acesteia; între inerea
adäposturi plastic
la
sârm din material
folosirea plaselor din sau

deschiderile pentru ventilaie _i ferestre etc.

acarienilor depredatori în furaje s
Pentru prevenirea dezvolt rii nerea

este foarte important mengun

a_ternutul permanent al adäposturilor
umiditii relative a aerului sub 75% adäposturile
de mu_te în
Pentru prevenirea dezvolt rii populaiilor oduse
unele proa
fi utilizate _i eaz
pentru animale _i în jurul acestora, pot
hormonilor, care undvedit
din grupa analogilor sintetici ai
dovea

Insecticide metamorfoza. Unul din sia

produsele care regul sunt

dezvoltarea larvelor _i De
deja eficiena în condiiile de ferm este Neporexul. sialt
S ia l t a

suficiente dou aplicaii de Neporex, una la popularea adap aplic rii

Neporer
a

la dou -trei sptmâni de la prima aplicaie. Eficienja de combatere

stie
Se ;
ului depinde în mare m sur de includerea în actiunea mu_te.
tare.
tuturor locurilor în care este posibil dezvoltarea larveiodcolecta
col canalele de
cà depunerea ou lor de musc se face mai ales în

140
 indrum tor de lucråri practice - Igien Veterinar

re a
deiectiilor.
dejectiilor. Pe
suprafata
sun
acestora, în mod obi_nuit, vara se
de e
observa
mii de
larvelarve albe i pupe castanin. Un alt loc
preferat de mu_te
ru depunerea ou lo il reprezint
ouälor gunoiul netasat de pe lâng
de furajar perei _i
langà
jgheabul
de suprafetele
Pe toate suprafetele in care este
posibil dezvoltarea larvelor, se
recomandã stropirea
cu Neporex (250 grame la trei-_ase
litri de ap pentru
ecor ptrai)
zece metri
sau raspandirea cat mai uniform de granule (250
grame/zece metri pätra i).

4.2. METODELE MECANICE

Constau în urm toarele:

aplicarea pansajului i ndepartarea mecanic a insectelor

_i a acarienilor de pe corpul animalelor;
astuparea crpturilor din ziduri, în care insectele î_i depun
oule _i se ascund;
folosirea panourilor din plas de sârm sau din material
plastic cu ochiuri mici, în locul geamurilor _i la nivelul
gurilor de ventilaie, pentru a împiedica accesul insectelor
în adposturi, magazii etc.;
folosirea diferitelor capcane pentru larve _i insecte adulte
_i a benzilor lipicioase (dou pri colofoniu _i o parte ulei
de ricin).
Metodele mecanice au 0 eficien mai mic în combaterea
insectelor fa de alte metode, dar sunt totu_i utile _i completeaz bine
metodele chimice. Msurile artate mai sus sunt
importante mai ales
pentru prevenirea invaziilor masive.

4.3. METODELE FIZICE

Se bazeaz utilizarea energiei electrice,

pe a cldurii, a frigului, a
radiailor infraro_ii _i ultraviolete.
Electrocutarea insectelor este posibil _i se aplic la diferite
de
pu capcane electrice. In general acestea sunt prevazute cu o
sursa ae
dati ultraviolete cu rol de atractant fizic _i o gril de 2 000-4 000 V.
Distanta dintre electrozi trebuie s fie cât mai mic, dar în corelaie cu
diferenta de potenial, pentru a se evita descrcrileCapcanele electrice.
Orioinelectrocutare sunt preferate în industria de prelucrare a produselor de
origine mala _i în general în industria alimentar, unde nu se
recomanda
it utilizarea insecticidelor. Principalele dezavantaje ale
dispozitivelor de electrocutare a insectelor sunt reprezentate de
141
 indrumtor de lucr ri practice -Igien Veteri
inar
dependen a de aprovizionarea cu energie electric (20-80
ac iune redus . De exemplu, ima englez Insect-O. _i uee raza
raza de
garanteaz protecia fa de insectele zburtoare pe o arje mi Limi
minim deLim150-
200 m, dependent de tipul constructiv al aparatului. Cu toate
ited
cazul fermelor zootehnice mai mici, amplasate in apropierea e a , in cestea, în
sunt foarte utile _i avantajoase capcanele electrice judicine cuintelo
ntelor,
Acestea
diminuându-se
realizeaz o combatere continu a insectelorhasate
considerabil disconfortul oamenilor _i al
nplasate.
ourätoare,
animalel
38). (fig.
Pentru combaterea insectelor zbur toare în fermele de an.
putea fi exploatat instinctul acestora de a se aseza pe fire le ar
ar
tinse
(conductori). A fost deja imaginat un dispozitiv de combatere a
a insecte
numit sistemul FLYPO'R.

Fig. 38. Instalaie de electrocutare a insectelor zbur toare prevzut cu atractanti

fizici (RUV) _i chimici (feromoni)

Acesta const din conductori de pân

la 760 metri lungime, intin
de-a lungul pereilor iluminai, care sunt conectai la un transrormao
electric, ce debiteaz curent electric cu amperaj coborât. Insectele Cac
rec in
apropierea corzilor sau le ating sunt paralizate, în timp ce aung
acestora de ctre animale sau om nu de
prezint pericol. Consu
energie electric este echivalent cu cel al unui bec de 40W.
Caldura.
Pentru dezvoltarea insectelor _i a acarienilor

temperatura este unul din factorii ecologici eseniali. Evoluia i la

specii are loc între anumite limite de
temperaturi
temperaturä. EAp metoda
ce
dep_esc limita superioar tolerat,
rata,
constituie

constitu
o

142
 fadrumtorde lucrri practice -gien Veterinar
drum toro

pentru
tratarea produse i
unor-pr
chiar pentru combaterea
yatd a carienilor din anumite incàperi. In principiu, toate
adecvata
at acarienil

ctelori speciile,
ate în actiunile
de dezinsectie. pot fi distruse în
ac iunile do decurs de 5
i n s e c

care
la temperatura de 60 °C, cu condiia ca temperatura s fie
1 0 m i n u t e

10 m uniform. Deoarece conductivitatea termic a materialelor

repartizat
este, în general,. foarte mic, pentru dezinsecie se recomand
intestate
de 10-24 de ore. Aceast metod poate fi aplicat pentru
expua inse
distrugerea insectelor din furajele concentrate, sacii goi etc.
Flambarea cu lampa de benzin sau cu arztoare de gaze
acarieni (depredatori _i parazii) i
infestate cu
fiate a suprafeelor
efiate a suprafetelo
necombustibile din
iC te, d rezultate foarte bune în cazul suprafeelor
flambrii poate fi considerabil crescut
i depozite. Eficiena
oosturi i depozite.
de
umezirea preala suprafeelor cu ap. Rezult
a astfel vapori
în profunzimea materialelor flambate.
prin

p trund
ap
care
materialelor de mic valoare infestate
Arderea obiectelor _i a

hârtie, gunoi etc.) cu acarieni, pduchi, plo_nie,

(asternut, saci de
saci de
osternut, cazuri bine
msur extrem , care se poate aplica numai în
anstituie o
de combatere.
asociat cu alte m suri
de regulä
iustificate i combaterea i insectelor a acarienilor

Frigul poate fi aplicat pentru clim

nordice, dar _i în trile
cu
mai ales in tr1le
din adposturi, iernii. S-a constatat
c prin
pe parcursul
sub 20 °C, timp de
continental
temperat depopulate la temperaturi
adäposturilor lectularius i Menopon
meninerea loc distrugerea lui Cimex
are c prin
dou-trei s pt mâni, De asemenea, se cunoa_te
toate stadiile
de evoluie. de -15 °C
gallinae, în infestate cu acarieni la temperatura
furajelor
concentrate numeroase specii
expunerea siro i 1. putrescentiae)
i a
acarienilor (A. confusum,
Tenebrio
are loc distrugerea Tribolium
granarius, S. oryzae,
de gåndaci (Sitophilus nu
de ore. redus,
în decurs de 24
molitor), având o putere de
penetraie
cunoscandu-se
ultraviolete,
Radia iile insectelor. Dar,
directã a insecte un
specii de
combaterea

pot fi utilizate pentru a

numeroase

exercit asupra servesc pentru

ultraviolete care
luminoase,
Ca radia ile fost concepute
capcane
combaterea
unor speci,
au
atractiv, chiar pentru tub
de d un tori _i aspectul
unui

Cvaluarea popula iilor

Aceste capcane prezint pentru
R.U.V.,
tutunului. circular
gândacul lamp sunt
Cste mare o Acestea
deschiderea insectelor.
conic având la a tubului
dispozitiv
de aspira ie deschiderea
mic a

combinat cu un
ata_at
la
de sticl ,
colectate r-un borcan

Conic.

143
 indrumàtor de lucCrari practuce- Igiená Veteri
terinar
4.4. METODELE CHIMICE

Se bazeaz pe utilizarea unui num

mare de
subhsta
diverse, care se aplic sub formá de pulberi, solutii, ernu arte
Aceste substane se numesc generie insecticide,
Temenul thirie
cuvintele latine: insecta _i caedere (a ucide). Insecticidele f.. ermenul provine
categorie mai largå de substane
jcidele fau parte
o
numite pesticide
(pest in lir di
înseamn duntor, parazit sau flagel).
Dupå calea principala de palrundere a
toxicului
artropodelor, insecticidele se pot grupa in trei mari
categorii
insecticide de respiraie;
insecticide de ingestie _i
insecticide de contact.
Nu se pot face delimitri riguroase intre cele trei enune
substante, deoarece majoritatea substanelor pot påtrunde in de
insectelor pe mai multe cai, dependent _i de modul organis
nismul
de aplica
produselor insecticide.
Dup natura chimic, insectic1dele se clasific în douá man
categorii:
insecticide anorganice;
insecticide organice.

4.4.1. INSECTICIDELE ANORGANICE

Sunt toxice _i pentru animalele

superioare _i ca urmare sunt ma
putin utilizate pentru combaterea artropodelor din adäpostunile pentru
animale. Se utilizeaz mai ales pentru combaterea duntorilor dim
depozite, întreprinderile de morrit _i din întreprinderile de pan1ficate
Unele substane anorganice, cu precaui deosebite. pot ti utilizate s
sectorul sanitar veterinar de ctre persoane bine instruite în acest sens
Acidul boric (H3B0;) este o pulbere alb, cristalin. inodor
solubil în ap (4,9% la 21 °C) _i în alcool. Se folose_te cu rezrultare u
in combaterea
gândacilor de buctrie, sub form de pulbere nedius
15 g/m*) sau sub form de
momeli de påine cu soluie saturdta
boric.
lor (la
Acidul cianhidric (HCN), în stare pur, este un gaz
temperaturi de peste 26.2°C) cu miros de migdale. Se prezinta
lichid (în cilindri metalici) sau ca lichid absorbit in discuri dearton gr
cartn egr
Sau alte materiale poroase
(Kieselgur. diatomit
etc.). c
aug
gazul. Datorit toxicitii sale extrem de ridicate. uncorn
aclau clanhidric _i gaze avertizoare, odorifere., iritante pentu hi.
ochi.

144
 drum tor de lucrari practice - Igien Veterinar
piata mondialà acidul cianhidric se
Pe
pia a
comercializeaz sub
Zyklon. Uragan, Cyclone B, iar cianura de calciu
denumiril de: Zyklon
sat.
sub
denuea de: Calcid, Cy
de: Calcid, Cyanogas, Calcyan etc. Fiind foarte
Aenum n fructele _i legumele tratate putând deveni solubil în ap.
d e n u m i r e a
ri Se recomand pentru dezinsecia vagoanelor,periculos pentru
s e d i z o l v
silozurilor pentru cereale. Dup gazarea magaziilor,
consumatd a a
constu si a
arelor
bun aerisire.
spaiilor este
o
necesar
Riovidul de sulf (S02) sau anhidrida sulfuroas este un insecticid
t
c u n o s c u t

de mai multe secole. Se ob ine prin arderea sulfului. Este un gaz

cunnsinteptor, sufocant, mai greu decât aerul. Are un efect toxic
r a artropodelor, dar _i fa de om _i animale. Nu este inflamabil,rapid
cu
asupra artropodel îns
asu
rezint nericol de incendiu arderea sulfului. Fiind
_i corosiv fa de
fale, este puin
met
utilizat în prezent. Se comercializeaz în stare lichid
in eilindri metalici) sau sub form de batoane sau pulberi de sulf
Hidrogenul fosforat (PH3) a dobândit o mare importan ca
fumigant al cerealelor, fainurilor _i al alimentelor. Prezint un miros
Duternic de carbid _i este foarte toxic, atât pentru artropode, cât _i pentru
mamifere. Poate fi utilizat i pentru deratizare.
Hidrogenul fosforat se obtine din descompunerea fosfurii de aluminiu
sub influenta umiditäii din mediul ambiant. Se folose_te sub form de granule
sau tablete de fosfur de aluminiu, care conin, de asemenea, carbonat de
amoniu. In urma descompunerii, pe lâng hidrogenul fosforat rezultä dioxid de
carbon _i amoniac, care au rolul de a reduce pericolul de incendiu în timpul
degajärii gazului din tablete. Se comercializeaz sub denumirile de: Phostoxin,
Gastoxin, Delicia, Phostox etc.
Ozonul are multiple utilizri în dezinfecie, dar poate fi utilizat _i
pentru combaterea insectelor i a acarienilor. La concentra ia de 0,7 g/m
in 15 minute mor insectele adulte _i acarienii parazi i. Dar larvele _i ouäle
nu sunt distruse nici la concentra ia de 3 g/m dup un timp de 300 de
minute.
Arsenoucetatul de cupru (verdele de Paris) este o pulbere
CTIstalin verde, practic insolubil în ap, solubil în amoniac _i aciZi.
Este foarte toxic pentru artropode _i mamifere _i de aceea se utilizeaz
mal rar, îndeosebi pentru combaterea duntorilor la plante.
4.4.2. INSECTICIDELE ORGANICE
.42.1. NSECTICIDELE ORGANICE DE ORIGINE VEGETAL
Su
frunze produse ale metabolismului unor plante, acumulate în flori,
frunze sau seminte. Fiind pu in toxice pentru plante, se utilizeaz mai ales
145
 irum tor delucråri practice- gien Veterinar

combaterea d un torilor în domeniul vegetal. Din aceasta

pentru
fac parte: nicotina _i sulfatul de nicotina, anabazina _i sulfatr
de
anabazin, rotenoidele _i piretrinele.
Nicotina este un alcaloid, care se gaseyte n tutun (Nicotian.

tabacum) _i mahorc (Nicotiana rustica). Se prezint sub forma tiana

unui
lichid uleios, care în contact cu aerul, este de culoare brun. Se dizol.
usor în ap _i are un miros specific, nepläcut. Nicotina este toxic dent.
artropode i pentru animalele superioare, dar nu este toxic pentru plante
Se comercializeaz sub form de concentrate emulsionabile, cu 20 sau 40
% nicotin sau sub form de soluii cu 40 % sulfat de nicotin . Din cauza
toxicit ii pentru animalele superioare se utilizeaz numai pentru
combaterea däuntorilor la plante, dar _i în acest domeniu produsele pe
baz de nicotin sunt pe cale de a fi înlocuite, find prea scumpe.
Anabazina este un alcaloid, care se obine dintr-o plant
(Anabasis aphylla) ce cre_te în tärile sudice. In practic se utilizeaz
mai ales sulfatul de anabazin pentru combaterea unor duntori la
plante. Acioneaz ca insecticid de contact _i este foarte toxic
pentru om _i animalele domestice.
Rotenona _i rotenoidele sunt substane organice din grupa
alcaloizilor cu aciune toxic prin contact _i prin ingestie asupra insectelor
_i a acarienilor. Se extrag din diferite plante exotice (Derris elliptica,
Lochocarpus, Tephrosia _i altele) sau se obtin prin semisintez.
Principalul alcaloid cu efect insecticid este rotenona. Nu este toxica
pentru plante _i este puin toxic pentru animalele superioare (DLs0=30
000 mg/kg pentru _oarece) _i pentru pe_ti, putând fi utilizat _i pentru
dezinsecii în domeniul sanitar veterinar, dar cu anumite precauii.
Piretrinele sunt insecticide extrase din florile unor crizanteme
exotice din genul Pyrethrum (sau Chrysanthemum), care au fost cultivat
$i în tara noastr. Aciunea insecticid a acestor plante este cunoscuta ae
cateva secole, produsul cu aciune insecticid fiind comercializat cu mu
inaintea apariiei altor preparate sub denumirea de pulbere dalmanc
Substantele active poart denumirea de piretrine (I _i II) _i cinerine
S i au fost obtinute _i pe cale sintetic (1949). Nu sunt toxice pentr
plante, animale domestice _i nici pentru lucru
om, în concentraile dc
(DLs0 este de 500 1500
mg/kg pentru _oareci). Acioneaza
-

colinesterazei, are un efect neselectiv, rapid, de _oc, îns cupru

deoarece, la lumin _i în contact cu du Deoarece
aerul, descompun
se
nu se cunosc
fenomene de rezisten a insectelor la
acestea cuau au

_i se aplic din nou, fie singure,piretrin iatie 1a ie cu

fost reconsiderate
fie n
diferite insecticide
organice de sintez.
146
 indrum tor
de,lucr ri practice-Igien Veterinar
ele se comereializeazà sub form de pulberi (0,2 - 0,4 %
a . . cocecntr
e emulsionabile (1%), soluii în petrol (0,05-0,4%) i

44.2.2.1NSECTICIDELE ORGANICE DE SINTEZÁ

structura
chim se clasific astfel:
Dupa.
insecticide organo-clornurate (hidrocarburi clorurate):
insecticidele organo-tosforice (esteri ai acizilor fosforici):
insecticide carbamice (carbamai, esteri ai acidului carbamic);
.insecticide piretroide (piretrinoide);
alte insecticide organice.

4.4.2.2.1. INSECTICIDELE ORGANO-CLORURATE

coninând în molecul atomi de clor legai

Sunt hidrocarburi
atomi de carbon (C-C). Fac parte din aceast grup
valent de
cOvale DDT sau HCH _i ciclodiene.
insecticidele care conin
tricloretanul (DDT) a fost sintetizat
din anul 1874,
Diclor-difenil în anul 1939.
pentru insecte a fost descoperit
dar toxicitatea
specific Produsele tehnice
cea mai bun o are 1zomerul p-p.
insecticid
Actiunea de gradul de purificare _i
DDT au un aspect diferit, dependent
De baz de (pp; op; 0o). In general,se
trei 1Zomeri de poziie
celor
de proporia de cristale incolore
sau mas cristalin onctuoas .
sub form
prezint solubil în uleiuri de petrol _i u_or
este insolubil în ap, moderat
DDT este rezistent la
organici. Are o volatilitate redus,
solubil în solveni cu remanen
ridicat
insecticid de contact _i de ingestie
Oxidare. Este un insectelor se manifest dup
solide. Efectul letal asupra membrelor _i
pe suprafetele tremor general al
cateva ore sau câteva zile _i începe
prin dup care
a membrelor,
cdere pe spate, miscarea continu izolate
aripilor, lente ale prilor
un timp mi_crile
cmorul inceteaz, dar persist DDT se prezint sub
Produsele care conin etc.)s
ae corpului (antene). Detoxr 5
conditionare: pulberi
(Detexan 8;
neroase forme de
emulsionabile (Detox
25).
uil concentrate sintetizat înca
produse fost, de
asemenea,
Hexaclorciclohexanul (HCH) a
insecte a fost pus în
din secolul trecut (1825), dar toxicitatea pentru u cel mai activ
mai activ
Prezint mai muli
izomeri de poziie, Gamexan sau
a b 1 a în 1942. sub denumirea de
de
puternic aciune
comercializat
gamma,
Lindan. TEste stabil în aer,
are o
lumin _i c ldur i noastr s-au

er, la acarienilor.
In tara
ingestie si_i dde ontact
ngestie asupra
insectelor _i
sub form
de: pulberi (/axia,
COmerciol
Comercializat pr
a p r o d u s e pe
baz de HCH 147
 lucràri practice-
lgien Ctermata
indrumator de
Lindanet Ls

eoneentraMe
(Eniomovan,

sofu ie
etc.),
Furnitox
Puricid:
ciclice cloru
c m u l s i o n a b i l e .

Ciclodienele
sunt
hidrocarburi

actuune insecticidä
ana
iat
onfin
de
donà
Prezinta o de
duble legdàturi
(diene).
Fimd foarte
toxice te toxice pentru ani
pentru
animale Om, cea
_i om, inin
a

DDT-ului _i a
HCH-ului.

s-au
comercializat
treeu
in
numai
a i
ara
pentru
noastrd
asemenea
produse
Dieldrin, Clordan, Clordan, Torafo
1Toxufen _..a.).
(Aldrin, Jen
fitosanitar
cte negative. generate de
electe n e g a t i v e .
domeniul

Sesizarea
sistematic a unor

au determinat uti
oluarea
derivai
organo-clorura i, arca mai
prudent
mediuli
acuinsecticidelor organo-clorurate în ultimul deceni
in
in
cel agrozootehnic. in"at
în cel
publice, cât _i prezent,
domeniul sntaii
_i tilizarea produselor organocl rurate
utilizarea produselor organ
interzis inîn trilk ate
comercializarea

producerea, f i t o - s a n i t a r este interzisA

i din
la aplicaii locale la
zoo-veterinar

în domeniul
exceptii,
c a r e se refer? fer la unele
foarte mici
Europa (cu Limitarea rea util tilizrii insecticidelor. organo-
de companie).
apariiei unor fenon
animale
specii de determinat , în principal,
de riscul
omene
clorurate a fost endocrine, cancerigen
embriotoxice,
hepatotoxice,
patologice (efecte de apariia _i extinderea fenomenelor
lor
la animale om, dar
i _i
teratogene
fa de aceste substane.
de rezisten la artropode

4.4.2.2.2. INSECTICIDELE ORGANO-FOSFORICE

Sunt esteri ai acizilor

fosforici, rezultând teoretic din înlocuirea
hidrocarburi simple sau
ionizabil cu radicali de
atomilor de hidrogen
interes practic fac parte din urm toarele cinci
substituite. Insecticidele de
grupe:
ortofosfai (DDVP, Dibrom, Fosdrin etc.);
tiofosfai (Parathion, Diazinon etc.);
pirofosfai;
ditiofosfai (Malation, Carbetox, Rogor etc.);
fosfonai (Dipterex, Clorofos,Onefon etc.).
Insecticidele organo-fosforice sunt larg utilizate pentru combaterea
duntorilor la plante, pentru dezinsectii în adposturile pentru animaic
in depozitele de cereale i în locuintele oamenilor, iar unele substante sult
(etal
utilizate i pentru tratamentul unor boli parazitare la animale. Erecu
cului
asupra insectelor este rapid, indiferent de calea de ptrundere a toxta
1siderate
orala, respiratorie sau prin contact), din care motiv sun
insecticide de _oc. w
Actiunea toxic asupra insectelor _i a mamiferelor se exercit prin
inde
acela_i mecanism de inhibare
degradarea acetilcolinei.
a colinesterazei, enzim de
ca
148
 indrumator de lucrarn practice -Igien Veterinar

Remanenta insecticidelor organofosforice este foarte mic.

hidrolizeazà in solutu apoase. acide sau alcaline, cu formare de
deoareve hidrolizeaz.

alcooli. Mare:
isi alcooli.
fostoric Marea majoritate au o
remanen de cel mult _apte
cid
ar unele au o remanen de panà la 4-6 säptmâni. Din acest motiv.
iarunele.
i ebire de insecticidele organo-clorurate. problema acunmulr11 in
de se

linide si aceea a reziduurilor toxice, nu se pune. decât in limita timpului

necesar
hidrolize Pentru combaterea insectelor _i a acarienilor din
rul zootehnic se utilizeazà mai ales diferite produse din grupele
siafosfati _i fosfonai. care sunt mai puin toxice.
ditio
Onevos conine DDVP (dimetoxidiclorvinil-fosfat). aproximativ
.5%. Este un nsecticid de contact, de ingestie _i de respiraie
fumigant). cu ac iune de oe faa de majoritatea insectelor. Se recomand
afi utilizat ca emulsie cu I o substan activ sau 0,5% (40-60 cm/m).
Face parte din grupa a ll-a de toxicitate (DLs0 acut la _obolan-80 mg/kg)
si se aplic doar în absena oamenilor _i a animalelor.
Malationul face parte din grupa ditiofosfajilor i mai este
cunoscut sub numeroase alte denumii: Karbofos, Malaphos, Maltox, Pol
Malafos etc. Produsele române_ti sunt urmtoarele: Carbetox 37
(concentrat emulsionabil în ap, cu 37% substan activ), Carbetox 50
(concentrat emulsionabil cu 50 % s.a. i odorizat), Cimexan (soluie în
white spirt, cu 0,5% S.a.). Malationul este un lichid de culoare galben-
brun, eu miros caracteristic, este insolubil în ap, dar solubil in diferii
solventi organici. In mediu acid (pH sub 5) sau alcalin (pH peste 7) se
descompune. Este corosiv pentru fíer. Acioneaz prin contact, ingestie _i
respiraie, manifestând _i aciune acaricid. Este puin toxic pentru
mamifere (DL0=1400 mg/kg). Concentraia de 10-12 mg/m° aer produce
simptome de intoxicaie la pisici. In aerul din zona de activitate a
oamenilor nu trebuie s se dep_easc concentraia de 0,5 mg/m'. Pentru
dezinsecii in adposturile de animale se recomand emulsia în ap cu o
concentraie de 1- 1,5 % substan activ.
Triclorfonul face parte din grupa fosfonailor. Se comercializeaz
sub denumirile: Dipterex, Danex, Wotexit, Neguvon, Clorofos,
Polfoschlor, Onefon, Galifos etc. In jara noastr s-a produs i
comercializat produsul Triclorfon pulbere cu 97% substan activ,
destinat pentru tratamentul scabiei _i a hipodermozei i produsul Onefon
Cu aproximativ 80% substan activ, recomandat pentru dezinsecii
mu_te, tânari, plo_nie, gândaci de bucrie). Se folosesc soluii apoase
u n continut de 1-2% substan activ (gv), care se obtine prin
Solubilizarea a 12-24 g produs la un litru de apå. Iriclorfonul
hidrolizeaz, în mediul alcalin, formând diclorvos (DDVP), care mai
parte trece repede în produ_i netoxici. Din aceast cauz nu trebuie

149
 Indrum tor de lucr ri practice
-

IgienáVeterinar

Pentru dezinsectii in fermel

amestecat soluti
cu (var).
alcaline
de To suosana activã, ILa
Z0otehnice se utilizcaz in concentratie ere concentraia
vedere
în in
de lucru trebuie avutà
prepararea soluiei comercial,
care este foarte di ferit
substan activ a produsului
Clorofos 60-8 80%). Toxicitate
Toxicitatea
Wotexit 80%,
(Neguvon. 97°o: Dipterex. i pentru sObolani, "per o
considerat
medie: DLso
pentru mamifere este rumeg toare
mari adulte "per os"est
este
pentru
este de 450-625 mg/kg: DLso este de
5-11 mg/kg
>-il mg/kg "per os". in
viei de rezisten la
de 50-100 mg/kg: DLso pentru
extinderea
fenomenului

semnalat
ultimul deceniu s-a fermele de animale, din care
car

altor insecte din

ticlorfon a mu_telor si a
rara.
a devenit mai
acestor produse cu spectru larg de
motiv utilizarea organo-fostoric
insecticid
un esterilor
Alfacronul este azametifos, din grupa
sc zut . Con ine
acfiune _i cu toxicitate contact, Cat si prin ingestie,
toxic de
Ac ioneaz atät ca
sau sub formä de
pulverizare, pråfuire
tiofostorici.
aerosolizare,
prin neutre i acide,
dar hidrolizeaz
putand fi aplicat slab alcaline,
momeli. Este stabil
în medii
sub trei forme:
alcaline. Se prezint 50% azametifos.Se
in medii puternic solubil , c a r e conine

Alfacron 50 WP,
pudr insectelor
nezbur toare _i a
combaterea
mai ales pentru pe diferite
recomand
pulverizare rezidual
Se aplic prin
ectoparazi ilor la psri. activ, 0,1 litri/m) _i chiar direct pe
cu 0,5% substan De asemenea
suprafete (soluie ml soluie pentru
o pasre).
(circa 25 din adposturile
corpul psrilor c o m b a t e r e a mu_telor
fí utilizat _i pentru sau prin aplicarea
produsul poate _i a plafonului
stropirea pereilor
pentru animale, prin momeli alimentare
dulci pe aproximativ 30
(bidineaua) a unor
cu pensula
vizat in dezinsec ie. l0%
% din suprafaa care conine

Alfacron Plus
10 WP, pulbere solubil, foarte
cas Z-9 tricosen, care cre_te
feromonul mu_tei de
-

azametifos _i
recomand ri ca _i produsul anterior,
mult eficienta aplicrii.
Are acelea_i aerosolizare cu
ULW 100, soluie pentru aplicaii prin
Alfacron combaterii insectelor
Leco, Arco etc.), în vederea
atomizare (Microgen,
zburätoare (mu_te, fânari etc.). locurilor cu
tratarea prin prfuire a
Alfucron pulbere pentru
aglomerri mai mari de duntori. combaterea mu_telor
ain
Alfacronul poate fi utilizat _i pentru
împrä_tierea
exteriorul adposturilor (în jurul platformelor de gunoi) prin Toxicitatea
unui amestec de Alfacron 50 WP, zahr _i nisip.
azametifosului pentru oameni _i animale este moderat , fiind cu ceva i a

mic, în comparaie cu alte insecticide organo-fosforice. DLso pen

$obolan la administrarea oral este de 1180 mg/kg, iar pentru _oarece,mai
este
acelea_i condiii, 1400 mg/kg. La aplicarea pe piele, toleranta
150
 nsmtor de lucrri practice - Igien Veterinar

ru _obo
sobolan find de 2 150 mg/kg. iar pentru iepure 6 000
pentru
Dlso
n.
mgk g
tgglotic contine 35% propetamfos (ester tiofosforic). Este activ
b
potriva
elor (Amblvoma. Boophihus. Ixodes, Rhipicephalus),
c pusclo

orjenilor parazii Dermanyssus gallinae, Psoroptes, Sarcoptes).

gcarien amalinia. aematopimus) mu_telor. puricilor etc. Produsul
pãduchilor ( a m a l i n i c

si ingestie, cu remanen de durat suficient de

eaz prin contact

Emulsia se aplic
lungà. Emu/s
prin aspersare, prin imbäiere sau prin aplicare
hung un burete.
La bovine produsul se aplic dup diluarea : 1000
cu

folosindu-se doi litri de soluie pe animal pentru aspersare. La

localà
ap. folosindu-se
de ap,
entnu îmb
mbierea antiscabioas se folose_te soluia preparat prin
oVine pentnu

0,3-0,6 litri produs

la 1 000 litri ap. Baia se completeaz cu emulsie
diluarea

tá din 0,2-0,4 litri produs la 500 litri ap. Imbierea se va face

räcoare, fcut adaparea (animalele s nu fie însetate).
dup ce s-a
dimineata pe
esterilor tiofosforici.
Safrotin conine propetemphos din grupa
un grup de produse Safrotin, care sunt utilizate pentru
Exist de fapt
gandacilor de buctrie (larve _i adulti).
combaterea dipterelor sinantrope,
furnici i viespi:
plo_nite, purici,
Safrotin lichid (1 propetemphos +0,5% DDVP);
%
Safrotin pulbere (2% substan activä);
29% +0,5% DDVP);
Safrotin aerosolizabil (soluie
Safrotin laguer(soluie 4% substan activ);
Safrotin 20 CE (concentrat emulsionabil 20%):
Safrotin 20 WP (pulbere muiabil cu 20% substan activa)
Safrotin 50 EC (concentrat emulsionabil 50%).
Solutiile se aplic ca atare. Concentratele emulsionabile _i
pulberea solubil se aplic dup diluare cu ap pän la concentraia de
aproximativ1 % substan activ, în raport de 60-100 cm/m. Pulberea
uScat se distribuie în benzi de 2-3 cm läime. Produsele aerosolizabile se
aplic cu aparate de tip Fogger. Produsele Safrotin asigur o eficien
nsecticidá pe suportul tratat de pân la _ase-opt sptmâni.
la
Porect este un insecticid pentru combaterea räiei i a pduchilor
porci prin metoda "pour-on". Conine phosmet 20% glv i seprezmtàsub
orm de soluie uleioas clar, de culoare albastr. Are capacitatea de a
PEnetra rapid pielea la locul de aplicare _i de a se rspândi
prin eireulaia
nguin. Colorantul albastru are doar rolul de a u_ura identutficarea
Clor tratai _i dispare dupä câteva zile. Doza de aplicare pentru
Or räiei sarcoptice _i a pduchilor este de un mililitru la 10 kg
ea
Men Orporal. Insecticidul se toarn de-a lungul spatelui cu o
menzur. Tratament la scroafe se face cu cel puin 3-7 zile înainte de
lare, pentrua a se asigura protecia purceilor nou-nscui. De regul, nu

151
 -

1gien Veterinar
Indrum tor de lucr ri practice

la intervale mai mici do

inain tepatru
tratamentului
este necesar repetarca organo-fosforice
face tratamente cu de
sapt mâni. Nu se vor
luna).
sacrificarea animalelor (cu aproximativo 60%, 40%, 25% sa
care contine
pulbere, 5/%
Neocidol este o
din grupa tiotosla ilor,
D rezul
ezultate
insecticid organofosforic
diazinon,
cpu_elor,
_i a mu_telor.
pduchilor
combaterea
bune în
ectoparazi ilor
la
la bovine
bovine Se
se recomands
recomand
Pentru combaterea
prin diluarea de
diazinon, preparata
îmbäierea în emulsie cu 0,06%
emulsionabil 60%)
sau Neocidol 25 E
Neocidol 60 E (concentrat
solu ie 0,0070 poate
fi aplicatã laa
(concentratemulsionabil 25%). Aceea_1
mana. Combaterea ectoparazitilor
cu o pomp de
bovine prin aspersiune cu 0,025% substan activ sau prin
îmb iere în emulsie
la oi se face prin
activa. Emulsiile se prepar prin
aspersiune cu o emulsie0,06% substan Neocidol 40 Wp
Neocidol 25E sau
diluarea în ap de Neocidol 60E, locale prin pudrare
Pentru tratamente
muiabil cu 40% diazinon).
(pulbere Neocidol 5P (pulbere.
recomand produsul
(miaze, scabie etc.)
se

Combaterea scabiei cu aceste produse necesit

coninând 5% diazinon). combaterea pduchilor necesit o
10 zile, iar
trei tratamente la interval de
a îmbäierii aproximativ 17 zile. Toxicitatea pentru
dup
repetare toxicului pe cale oral, este
mamifere a diazinonului, în cazul ptrunderii
bazá de triclorfon (Neguvon,
mai mare în comparaie cu produsele pe
în cazul administr rii orale la _obolan, este
Dipterex, Clorofos etc.). DLs0, Dar
la diazinon de 220-270 mg/kg,
iar la de 450 Dipterex mg/kg.
este cu mult mai intens fa de
absorbia cutanat la diazinon nu
produsele care conin triclorfon. DLso pentru _obolan, în cazul aplicaiei
dermice, este de 4 000 mg/kg pentru diazinon _i de 5 000 mg/kg la
Neocidolul d rezultate calitativ superioare
Neguvon. Aplicat cu pruden,
în combaterea ectoparaziilor la animale, în comparaie cu produsele pe
baz de triclorfon, a cror eficien este în descrestere, ca urmare a
extinderii în popula ile de insecte _i acarieni a rezisten ei genetice la

triclorfon.
este
Diacap contine diazinon microcapsulat 30%. Produsul
destinat combaterii gândacilor de buc t rie, plo_ni elor, puricilor,
furnicilor _i dipterelor generatoare de disconfort. Se aplic prin
pulverizare fin de suspensie apoas 0,6% substan activa, g
Substan activ pe metru ptrat. Produsul face parte din grupa Ill-a de
toxicitate i asigur o
remanen de 3-4 luni. Este toxic _i pentru albine
Nuvan este ca
insecticid cu spectru larg, care conine Dicior
un
substan activ. Sunt mai multe variante ale acestui produs i a
Nuvan 500 EC
(contine 500 g diclorvos/l produs), Nuvan
(conine 1000 g diclorvos / litru de produs) _i Nuvan T000 ihid chid
152
O
 indrum tor de lucrri practice
Igien Vetenerinarà
-

bil în
msctbil
ulei l1000
cu
s.a. produs. Nuvan
g
nbaterea tanarilor,
riqure în
mu_telor, puricilor, furnicilor se
aplic pentru
surafëtelor interioare

e00m concentraie de 1,5% prin pulverizarea

solutie
la
100 m sau prin
tarilor,
ulverizarea spatial calculându-se
in
0,2 litri
a
mu_telor), în exterior
combatr

ml de solui
la un hectar. concentraie 0,5% .
(pentru
calculändu-se
calculándu-se
4.4.2.2.3. INSECTICIDELE CARBAMICE
Cumt esteri ai aciduui carbamiIC
rezultai prin înlocuirea atomilor
on
din
de hidrogen din. acidul carbamicradicali de hidrocarburi.
cu
amifere este aproximativ la fel de mare, ca Toxicitatea
sforice. In tara noastr insecticidele _i cea a
insecticidelor
carbamice se utilizeaz
putin i
mai ales în sectorul vegetal. Pe piata mondial
mai
de exist numeroase
produse
sub form ulberi, soluii _i spray-uri
locuinte _i în dposturile pentru animale. pentru dezinsecii în
Cele mai cunoscute insecticide din
care conin propoxur, cum ar fi
grupa carbamailor sunt
orndusele care
produsele Baygon (Bayer) _i
(Interhigiene Germania). Exist: mai multe variante de BaygonIntermitox
care difer
nrin concentraie i mod de aplicare. lat câteva exemple de produse:
Baygon EC 20: se aplic un litru produs la 10 litri de ap, pentru
combaterea gåndacilor de buctarie, prin pulverizare; 200 cm' la 10 litri
de ap pentru combaterea plo_nielor, purecilor _i cäpu_elor.
Baygon WP 50: 400 g în 5 sau 10 litri de ap prin pulverizare
contra ânarilor (100 cm'/m) _i gåndacilor.
Baygon WP 75 270 g în 10 litri de ap, pulverizate contra
antarilor/100 mp; 300 g/10 litri de ap pulverizare contra gåndacilor de
buctrie/200 mp; 1 parte: 9 pri ulei Diesel, petrol sau ap pentru
aplicaii sub form de aerosoli sau cea cald.
Baygon HN 15: o parte la 6 pri ulei Diesel sau Xerosen, patru
litri la hectar, pentru ceat cald în combaterea tânarilor.
R82: de 1-2 contra gåndacilor de buctárie.
grmjoare g
Baygon
ISecticidele piretroide. Sunt cel mai mult utilizate în prezent, deoarece au
eiect bun, la o concentraie practic nepericuloas pentru animalele
moderat, de cäteva
are. Sunt fotostabile _i prezint o remanen
S4pldámâni, fiind în acela_i timp biodegradabile.
PIRETROIDE
.4.2.4, INSECTICIDELE PIRETRINOIDE SAU
Cele mai
sintez.
ount derivate din piretrine si se obtin prin
alfametrina,
importante sunt urm toarele: aletrina,tetrametrina,
permetrina,

bioaletrina, cip deltametrina, kadetrna et

permetrina, dar
Acestea prezi actiune similar
Acestean Linta o
insectelor, _i piretrinele,
asupra
ca
153
 indrumätor de lucrri practice-1gienn Veterina
Veterinarà

au o stabilitate mai mare, o remanen mai bu i

Sunt cel mai mult utilizate în prezent, deoarece
o
toxicitate
concentraie practic nepericuloas pentru animalele
au un
efect bun, lala o
le suneun,
superioare. Suny
moderat.
fotostabile _i prezint
remaneno moderat, de câteva
acelai timp biodegradabile såptámni, fiindSuntjn
Pertrin E este lichid concentrat
un
emulsionabil
abil ne
pe
permetrin. Este eficace în combaterea
dipterelor, baz de
puricilor. Asigur o remanen
pe suprafeele tratate
gândacilor _i a
15 sptmâni, pentru un timp 3de 3-
dependent de doz, felul suprafeei, expunere la lumina
Obi_nuit se folose_te un litru de produs la 100 litri de e
etc.
10m). La un grad mai mare de infestare se dubleaz apã (un litru la
a
combaterea ânarilor se folose_te soluia concentraia. Pentnsu
0,3-0,5%.
Aqua Reslin Super este un insecticid concentrat ULV
S-bioaletrin, permetrin _i butoxid de piperanil. Nu pe baz de
solveni organici. Se folose_te pentru combaterea conine uleiuri Sau
Produsul se dilueaz de nou ori insectelor zburtoare,
(20 litri produs + 180 litri apä) _i se
pulverizeaz în cantitate de 50 cm produs diluat 1 000 m'
pentru combaterea insectelor zburtoare sau 400 cm'la volum
000 m pentru combaterea produs diluat la 1
ora cand insectele au
gândacilor de buctrie. Pulverizarea se face la
activitatea cea mai intens. Produsul are o
redus _i face parte din grupa IV. toxicitate
Coopex WP25 este un produs pe baz de
ca o
pudr albä, inodor, neiritant, solubil în ap. permetrin. Se prezint
Se poate folosi
combaterea gåndacilor, mu_telor, pentru
tänarilor,
restaurante, bucätärii, spitale, cazrmi, locuine etc. plo_nielor etc., in
La zece litri de ap se
pun cantiti diferite de produs comercial, astfel:
pentru combaterea uzual a mu_telor 25 g
pentru gandacii de buctrie Coopex WP 25;
_i alte insecte târâtoare 50 g
Coopex WP 25;
pentru combaterea uzual a insectelor din
_i pentru combaterea jånarilor 100 produsele depozitate
i n cazul g Coopex WP 25;
infestaiilor puternice se recomand dublarea
concentraiei.
Generatoarele de fum
Coopex sunt amestecuri pirotehnice, care,
atunci când sunt aprinse
dens. Permetrina degajat
nu
produc flacr, degaj un fum alb, putermic i
de fum se fixeaz pe insecte _i le ucide. Sunt
foarte convenabile în
situatiile cu acces limitat, în încperi închise.
Prezint urmtoarele avantaje:
se aplica foarte simplu _i usor, nefind necesare
speciale de protecie; mijloace
au un spectru foarte larg de actiune;
154
 indrumtor de
de lucrri practice -Igien Veterinar

laså reziduuri, produsul fiind

.fumul
insecticid nu pateaza, nu

biodegradabil (permetrina).
atorul de fun
torul de fum se plaseaz in zona de tratat _i se aprinde cu
39). Un g
39). Un
generator
e degajá 2.5 g de permetrin _i este
(fig.
chibrit
un volum de I 00 m în cazul combaterii insectelor
un
pentru
suticrent
itoare. Pentru insectele tárätoare _i coleopterele din depozitele de
va folosi pentru un volum de 62,5
alte produse,
produse un generator se
ale i
s.a./m)

m'(40
mg
ne (Hoechst Roussel UCLAF) conine deltametrin _i . are
K
condi ionare:

forme
de
g/kg 25 deltametrin):
K-Otrine WP (care conine
doua

.
deltametrin).
.
K-Otrine Flow (22 g/litru
activ împotriva
insecticid de contact _i de ingestie,
Fste un din
buctrie i a Sinantrope. Produsele fac parte
dipterelor
oindacilor de acut=5
ganda
toxicitate (DLso pentru _obolani în intoxicaia
IV-a de
grupaaa IV-a
ng
produse se aplic socotind aproximativ 10-15 mg
Cele doua
000mg/kg). Cele
000 mg/kg). metru patrat (I kg produs
comercial la 200 litri de
Substant activ pe un de porozitate al
la 100 litri
de apa dependent de gradul
and sau
apa
care se aplic.
suprafetelor pe soluie clar coninând
(Smithkline Beecham) este
o
Ridect pour-on metoda pour-on. Este
uz extern, aplicat prin
Dermetrin 4%, pentru tauni i pduchi sugtori _i
mai ales faà de mu_tele inepatoare,
eficace 10 kg greutate
bovine în doz de 1 cm la
Produsul se aplic la sfert din
inteptori. 10 cm). Aproximativ un
300 kg se aplic
corporal (la peste cre_tetul capului, iar ceea ce
doza calculat trebuie s fie aplicat pe
median a spatelui.
lungul gâtului
de-a i pe linia
ramâne aplic
se de pân la 8
mu_telor se asigur pe o perioad
Protecia împotriva tratamentul poate fi repetat
såptmâni. In cazul unor infestai
puternice
Nu se trateaz viteii
sub vârsta de o säptmân.
dup 4 sptmâni.

de fum Coopex
Figura 39.
Generatoare
155
 Indrum tor de lucr ri practice - Igien Veterinarà

SuperKiller este o solutie insecticid cu 25% cipermetrin,

infestaiilor cu acarieni si
Ceomandat pentru prevenirea i combaterea
nsectele din unitile zootehnice, cele industriale, cele scolare, culturale
de depozitare, mijloace
miyloace de
administrative, de alimentatie public, de specia vizatä
de lucru depinde
tansport etc. Concentraia soluiei
_i tânari se
recomand diluarea
astfel: pentru furnici, muste, pduchi
iar pentru gandac1, càpu_e, moli,
al5-20 ml Super killer in 4 litri de ap,
dilueaz 30-35 ml de produs in 4
paianjeni, plo_nie. purici _i viespi se

litri de apå
invaziei de insecte în cldiri se
In cazul în care se dore_te
prevenirea
cu limea de 2-3 m. in
sub form de band
recomand aplicarea soluiei de I m, folosindu-se
acesteia. pe o inl1me
Jurul clädirii _i pe fundaia
10 ml/m. activ, care ac ioneaz atât
conine ciflutrin, ca principiu
Solfac a gàndacilor
ingestie. Are un bun efect de izgonire
prin contact, cât _i prin un grup de produse
Solfac, care sunt
din locurile ascunse. Exist de fapt gandacilor de
dipterelor sinantrope,
combaterea
recomandate pentru viespi: Solfac EC
_i furnici
buc t rie (larve _i aduli), plo_nie, purici, 015.
WP 10, Solfac UL
050, Solfac EC 025, Solfac concentrate emulsionabile
cu 50% si
Produsele Solfac EC sunt
urmeaz :
25 % substan activ; se recomand dup cum
respectiv în concentraie de 80 ml
combaterea insectelor târâtoare
pentru de 40-60 ml la
iar cele zbur toare în concentraie
pentru
la 10 litri de ap,
câte 5 1/100 ;
pulverizarea a
10 litri de ap, cu
de grajd se
combaterea larvelor de mu_te din gunoiul
pentru
recomand aplicarea soluiei de 0,15 1,5%, 40 1 100 mi; -

50 de pri
pentru cea cald o parte produs Solfac EC 050 la
cu 50 100 ml/100 m';
ap i se produce ceaa
-

diferind doar
Produsul Solfac WP 10 se utilizeaz în situaii identice,
cantitatea de produs utilizat, astfel:
cele zbur toare 30 g
pentru insectele târâtoare 40 g, iar pentru
la 101 de ap, pentru pulverizarea a unei suprafee de 100 m;
se recomanda
pentru larvele de mu_te din gunoiul de grajd
solutia de 0,075-0,75%, cu aplicarea a 40 1/100 m* redus
Produsul Solfac UL 015 este pentru aplicarea cu volum ultra
(ULV), astfel:
pentru combaterea în exterior a tântarilor, cu cea calda s
recomand o parte produs _i 19 pri kerosen sau ulei Diesel, aplicându-se
2-51 amestec la un hectar;

156
 indrumtor de lucrari practice -Igien Veterinar
strl combaterea mu_telor se
amestec o parte produs cu 10
kerosen _i
utilizeaz
se 2-51 de amestec la un
hectar
u in interior aplicaiile ULV se recomand s se fac cu amestecul
de o parte produs la 6 pari kerosen, 1ar pentru ceata cald se amestec o
arte produs

10-19 påri kerosen.

produs la
parte
Nareamigator -
Insecticid tip fumigant activat pe baz de ap. Estee
wwdus bazat pe un
proces nou pentru controlul insectelor
generatoare
de disscomfort. Acest proces nou permite eradicarea insectelor din spaii
inchise prin eliberarea în atmosfer a unui fum uscat. Particulele foarte
nåtrund în locurile in care se ascund insectele. Nu prezint risc de
lozie sau
nlozie incendiu _i nici nu las urme pe
sau incend
suprafeele tratate. In timpul
fumigrii oamenii _i animalele trebuie s prseasc încperea. Fumul
este eliberat dup minimum 30 de secunde. Incperea se las închis cel
putin 2 ore, apoi va fi bine aerisit. Contine: cipenotrin,
azidocarbonamid _i oxid de calciu.
Delta Gel insecticid gel pentru combaterea
-

gândacilor care
contine deltametrin. Pentru aplicarea gelului se atinge suprafaa i se
apas pistonul. Se aplic cat mai aproape de zonele frecventate de
gandaci.
K-Othrine WG 250 conine granule dispersabile în ap, pentru
combaterea insectelor, având remanen îndelungat. Este un produs al
firmei Bayer, ce conine deltametrin 25%.
Deltatim Flow 2,8 conine deltametrin,
elborat pentru a obtjine
particule foarte mici într-o suspensie apoas prin utilizarea de ageni de
dispersare, suspendare, umectare i ingro_are. Produsul prezint pericol
sczut pentru operatori, cu
impact redus asupra mediului, neinflamabil _i
netoxic pentru vegetaie. Se
folose_te atât pentru combaterea insectelor
zburätoare precum _i târâtoare, neavând miros este indicat
_i pentru
aplicaii interioare. Produsul poate fi folosit în concentrajii variind de la
0,5-1%.
Emerite Energy este o suspensie concentrat ce conine
Imidacloprid _i deltametrin. Actioneaz asupra duntorilor prin contact i
gestie, blocând activitatea sistemului nervos al insectelor. Se
aplic prin
uverizare în urmtoarele doze: Iml produs/100ml ap pentru mu_te i
Iml
produs/200ml ap pentru gândaci, plo_nie i pureci.
Fe läng grupele mari de substane insecticide, organoclorurate,
noTosforice,
de carbamice, piretrinoide, exist _i alte substane organice
ortant mai mic, care pot fi totu_i utilizate în combaterea
Crenl acarienilor. Dintre acestea, amintim bromura de metil i
creolina.

157
 indrumtor de lucraripractuce giena veterinarà

Mai este cunoscut _i

Bromura de metil (CH;Br). suh .

de bromometan sau monobrommelanul. Este un gaz cu îns insu_iri t ice,enumirea

microbicide, insecticide, acaricide i ralicide. In concentraii scaIe,
inodor, iar în concentratii ridicate poseda un miros fad, de muceoai
ázute este
i. Este
putin solubilà în ap (1.34 g la 100 cm', la 25 C), dar se solubilizez in
alcool. eter. cloroform etc. In absenta oxigenului, bromura de
aluminiul, rezultând bromur dubl de metil o netil
reactioneaz cu
Din acest motiv este contraindicata pastrarea bromurii de metil în Vase
aluminiu. Este un agent neurotoxic i narcotic, cu actiune lentä si efect
cumulativ. Actioneaz mai ales prin metilare asupra proteinelo
enzimelor. Efectul letal asupra insectelor se instaleaz lent.
_i
dup
aproximativ o sptmân.
Bromura de metil acionând asupra cerealelor determin frecvent
metilarea unor fraciuni proteice, dar fr modificarea importantä a
însu_irilor nutritive ale cerealelor tratate, ceea ce permite utilizarea
bromurii de metil ca fumigant în aciunile de carantin fitosanitar. Se
folose_te mai ales pentru dezinfestarea produselor depozitate în silozuri.
magazi, mori, fabrici de prelucrare a cerealelor i produselor cerealiere
seminte, legume i fructe uscate, nuci, cafea, ciocolat, brânzeturi, lapte
praf etc.
Folosirea bromurii de metil este permis numai echipelor
speciale,
instruite _i autorizate în acest sens,
pentru prevenirea accidentelor de
intoxicare, a incendiilor prin deteriorarea izolatiei cablurilor electrice, a
exploziilor prin supraînclzirea buteliilor etc. Gazarea se poate efectua în
camere de gazare cu destinaie
special, în camere de gazare mobile (pe
roi) sau sub prelate. Bromura de metil este folosit
_i pentru dezinsecja
mijloacelor de transport; vagoane de cale ferat,
cargouri, _lepuri utilizate pentru transportul autocamioane, remorci,
Creolina prezint efect larvicid cerealelor, furajelor etc.
tantari. Emulsia de creolin în _i imagocid pronunat pentru
de ap sau un litru de
concentraia de 0,5/10000 (0,5 ml la 10 htrn
creolin la 20 metri cubi de
eclozarea ouälor, dar ap) nu împieal
stânjene_te evoluia larvelor. Folosirea
poate constitui o rezolvare a
problemei combaterii tânarilor din creo
_i din jurul
adposturilor pentru animale. Pretul de cost
suoso
redus,
concentraia de lucru
extrem de mic
creolinei in anumite constituie motive pentru uua
izarea
aciuni de combatere a
4.4.3.
tânarilor.
PRODUSE PENTRU
COMBATEREA HORMONAL
Combaterea hormonal se bazeaz
Juvenili ai insectelor mai ales
_i a
ecdisonilor. mal ales utilizarea
pe utilizarea
hormonilor

158 Prin contactul sau ingeia de c tre

 indru
amätor de
lucr r practice - Igien Veterinar

dii imature (larve, nimte) a acestor substante sau a analogilor

te îm stadi,
lue perturb
oroduc perturbåri
ri în metamorfoz, care determin, in final,
insectelor. Se folosesc mai ales analogii sintetici ai hormonilor
moartea

hatereadäuntorilor
baterea däun to agricoli i silvici _i
insectelor de interesa
p e n t r uc o m b a

veterinar (gåndaci
de bucätärie, mu_te, malofagi). Chiar dac
s a n i t a r

perien a
mulat privind folosirea acestei metode este limitat, se
acumulat

produsele cu aciune hormonala vor cunoa_te in viitor o larg

c
C p e

reciaz cå produsele

Nu
Nu
oxice
sunt toxi
sunt pentru animale i prezint o aciune pronunat
are.
acestora nu intlueneaz negativ fauna folositoare
selectiv ,
iar utilizarea
din ecosistemele agrare.
larvele mu_telor ce se dezvolt în
Produsul Neporex, distruge din
în purin i in resturile alimentare. Substana activ
nail de grajd,
are nici o
inhibà dezvoltarea i npârlirea larvelor, dar nu
guno

acestt produs
produs inh
adulte. Din aceast cauz, efectul aplicrii
atiune contra
ac une contra mu_telor
într-o ferm zootehnic apare imediat, reducerea
nu
Nenorer-ului
de insecte adulte fiind observabil dup 2-3
numeric a populaiei
Neporex în programul de combatere a
saptmâni. ncluderea produsuluiasoCiere cu alte
mai ales in produse organo-fosforice,
mu_telor se justific combateri eficiente de lung durat.
realizarea unei
cand se urmre_te
Este important constatarea c Neporex este activ chiar _i în cazul
crescut la diferite insecticide organo-
mu_telor prezint rezisten
care

clorurate _i organo-fosforice. Neporex

se aplic prin stropire sau prin
în care se descoper larve _i pupe,
impr_tierea de granule pe suprafetele
250 g de
produs la o suprafa aproximat1v
n cantitate de aproximat1v
10m
4.4.4. REPELENI I ATRACTAN I

substane respingtoare pentru

insecte (repello ere
Repelenii sunt
a respinge), conferind suprafetelor pe care sunt depuse o protecie
fac parte o serie
Emporar fa de atacul insectelor. Din aceast categorie
c nidrocarburi clorurate _i unele uleiuri eterice (lavanda). In tara noastrà
mai largå o au
Peuru protecia oamenilor contra tânarilor utilizarea cea
de doua-
metilftalatul _i toluamida. Aceste substane asigur o protecie
a suprafetelor
Ore (dimetilftalatul), pân la 4-6 ore (toluamida) animalelor
a de mu_te _i tântari. în altetri, pentru protecia
aflat t a contra atacului insectelor hematofage se utilizeaz
cel mai

muh une
dietiltoluamida, Tabatrex, Benzimin, Policlorpinen _.a insolubil
toluamida (DETA) este un lichid incolor,
ulei0s, in
apas
ap, solubil în Este foarte puin
toxie pentru om lcool, aceton _i ali solveni organici. piele la
loxic animale. In soluie alcoolic 20%, aplicat pe
_i
159
 indrumator de lucràri practice -Igien Veterin-

tratate contra insectot

om, este neiritant _i protejeazà supraleele
cel putin 8 ore. La animale se aplic sub form deemulsie imp de
din produsul comercial DETA Cu 2s p å Se
de
amestec 60 de pårti
uleide transformator _i se adaug dintr-un emulgat. ärti de
apoi 15 påri dintr-un
or. Din
concentratul emulsionabil astfel obtinut
se ia o parte _i Din
se
dilueaz. 20
de ori in apå cald. rezultând emulsia 3°o. Dac se aplies "de20
pe
bovinelor, DETA protejeaz animalele fa de tânarii Aedes timp de pielea
,Aedes timn d a a
zile. faà de Tabamus 2.5-3 zile, iar fa de mu_tele hematofage mi 1,5.2
de 2-3 zile. Cre_terea concentratiei de
DETA in emulsie
pån la timp
se recomand. întrucât nu se realizeaza prelungirea duratei de
5-10%1nu
iratei de aciune
Pentru tratarea unui animal mare se consuma aproximativ 1-1.5 lit
de
emulsie.
Benzimin este un produs analog cu DETA. Are proprietäti for
aseman toare _i se utilizeaz în acela_i mod.
Tabatrex (eter dibutilic al acidului succinic) este practic netoxie
pentru animale _i om (DLs0-8000 mg/kg). Se utilizeaz în concentratie de
1 % pentru protejarea vacilor de lapte pe timp de var contra mu_telor

hematofage.
Policlorpinen este o terpen clorurat din grupa hidrocarburilor
policiclice saturate. Se fabric în C.S.I. sub form de lichid vâscos ca
mierea, cu 65% substan activ i emulgator. Se aplic pe
animalelor sub form de emulsie 2-3%. Pentru prepararea emulsiei, la
corpu
inceput se adaug treptat, amestecând continuu, o cantitate dubl de ap
cald (35-45 °C) _i se continu agitarea amestecului pân la formarea unei
mase omogene de consistena _i culoarea smântânii. Din aceasta se ia
cantitatea necesar _i se dilueaz cu ap, obinându-se emulsia 2-3%
pentru aspersarea animalelor. Dac apa nu se adaug încet, prin agitare
continu, emulsia devine instabil _i poate produce arsuri _i stri toxice la
animalele tratate.
Helpic-spray folosit împotriva viespilor oferind
pán la 6 ore. Conine: citriodiol, aloe vera, ulei de nuc protecie de
de cocos,
geraniol, sorbitol, ap etc. Se pulverizeaz pe piele.
Helpic-spray folosit împotriva cpu_elor. Produsul este
rezistent la ap, se aplic pe piele asigurând protecie de pân la 6 orec.
Contine: citriodiol, extract de
plant citric, aloe vera, sorbitol, apa c
Atractantii fizici sunt reprezentai de ctre lumina ro_ie
monocromatic _i cldura (40-45
°C).
Atractanii chimici sunt alcooli, glucide anici,
aldehide, amine, indol diverse, acizi Oig
_i alte substante, care rezult din unerea

materiei organice.
Cunoa_terea descomp
pentru fiecare specie de atractanilor este portant
importana
_i neces
insecte duntoare, deoarece permi ilizare
160
 fndrumtor de lucrari practice - Igien Veterinará

Cestora
in asociere cu substanele insecticide în procesul de combatere.
deosebit îl prezint atractanii sexuali, numii feromoni sexuali
(pherein
Un =a purta hormon = a cxcita, a stimula).

ohereromonii determin
Feromoni dete atragerea
unui sex de
celälalt, apropierea
divizilor de sex opus _i tot comportamentul precopulator al acestora. In
in al, femelele emit substanele atractante, iar masculii receptioneaz
gene
mesajul
i reacioneaz adecvat (exist _i puine specii cu roluri
sate). Fär perceperea prealabilá a feromonului sexual fazele de
versate).

"curtare" _i de copulaie nu au loc la insecte. Pân în

prezent, atractanii
lau fost ider
sexual: auidentificai la peste 200 de
specii de insecte. Se
eictura chimic a feromonilor sexuali de Musca domestica, cunoa_te
uctura chim Blatella
nOTmanica, Periplaneta americana _i la numeroase specii din categoria
gerr
duntorilor agricoli. Feromonii sunt activi în concentraii extrem de
mici, nefiind poluani. De exemplu, masculul de Periplaneta americana
räspunde la circa 10 mcg sau 30 de molecule de atractant. Marea
majoritate a feromonilor sunt substane foarte specifice, cu aciune asupra
unei singure specii, ceea ce permite utilizarea lor fr riscul de a produce
perturbri ecologice importante, a_a cum se intämpl in combaterea
chimic a insectelor. Ace_tia sunt deosebit de utili în combaterea
integrat, crescând eficiena altor metode. Feromonii se folosesc mai ales
in urmtoarele direcii:
depistarea infestatiilor incipiente cu insecte duntoare;
combaterea unor specii prin captarea în mas a masculilor;
combaterea prin împiedicarea copulaiei, ca urmare a
dezorientrii masculilor, prin impregnarea aerului cu feromoni
_i imposibilitatea localizrii femelelor (confuzia sexualä).
Eficienta feromonilor în combaterea unor specii de insecte
depinde în mare msur _i de tipul capcanelor folosite. Exist foarte multe
variante constructive de capcane, care difer nu numai
prin design-ul
specific, ci _i prin eficien. Capcanele pot fi împrite în dou mari
categori: capcane care rein _i ucid insectele atrase _i capcane care rein
insecte vii. Capcanele care
rein _i ucid insectele atrase sunt cele mai
ulizate. Dup modul de reinere _i ucidere a insectelor, capcanele pot fi:
adezive; cu lichide; chimice; electrice.
Capcanele adezive sunt bine cunoscute _i in tara noastrå acestea
ind
constituite din benzi de hârtie încleiat. Prin aplicarea feromonului
PECifiC pe clei sau în alte momeli acestea pot fi utilizate cu succes peniru
combaterea mu_telor.
Capcanele cu lichide sunt confecionate din farfuri sau pahare
e cu ulei de bumbac sau cu o soluie de detergent în ap (sau alt
lichid cu tensiune superficial redus) pentru a facilita scufundarea
161
 Inarumldto
eerinarà
insectelor. Momelile cu feromoni se tixeazîntr-un annume
fel deasup
nivelului lichidului.
Capcanele chimice folosese pe läng feromoni _i inseet:
cu actiune de _oc. Pentru ca nu au remanena prea mare, dispoziti
cticide difuzant
volatile
latile
la intervale de câteva zile.
trebuie reimc rcat
Capcanele electrice folosese un atractant fizic (lumina
difuzant
sunt preväzute _i cu momeli cu feromoni.
Uciderea
Uciderea
insectelornelese
realizeaz prin electrocutare, prin atingerea unor conductori eles
Capcanele electrice sunt mai puin utilizate in zootehnie, fiind in C
scumpe. Ele trebuie s fie protejate de ploaie, de condens si ecesi eneral
retea de aprovizionare cu energie electrica. Sunt recomandate
ntru
de origine animalzu
întreprinderile de industrializare a produselor
general in locurile unde nu este permiså utilizarea insecticidelor.
in

4.4.5. INSECTICIDELE BIOLOGICE

Sunt reprezentate de culturi de artropode entomofage sau de

microorganisme _i de toxinele acestora, care prezint tropism fatä de
anumite grupe de insecte _i de acarieni.
Artropodele entomofage sunt mult utilizate pentru reducerea
numrului däuntorilor agricoli _i forestieri. $i în adposturile pentru
pasri s-a experimentat utilizarea gândacului Alphitobius diaperinus i a
acarienilor prdtori din familia Cheyletidae pentru distrugerea acarienilor
parazii (D. galinae). De_i rezultatele obinute sunt modeste, se întrevede
utilizarea artropodelor menionate în asociaie cu unele msuri de
combatere chimic.
Combaterea microbiologic se refer la folosirea
microorganismelor entomopatogene, care paraziteaz insectele I le
distrug in masä. Se cunosc câteva sute de specii microbiene
entomopatogene în condiii naturale. Dintre acestea numai foarte puine
sunt disponibile pentru combaterea microbiologic a insectelor i a
acarienilor de interes
medical, agricol _i forestier.
Avantajele combaterii microbiologice a insectelor sunt
urmtoarele:
preparatele microbiene nu sunt patogene sau toxice om,
pentru animale i pentru insectele pentru
entomofage) _i determin refacerea folositoare (albine, artropoue a ste
deteriorat; echilibrului, acolo unde acco
pot fi folosite în orice
riscul de poluare a cantitate, ori de câte ori este ne oie, fr
mediului ambiant;
162
 indrumtor de lucrri practice- Igien
Veterinar
n u comport anort metode specale de
aplicare _i nici msuri
a
muncii, deosebite
protecIe

de erii, interesul cel mai mare

acord se
thuringiens,
in cadrul speciei se cunosc numeroasespeciei Bacillus
nrimg AAccastà
biotipuri. bacterie prin sporulare produce o toxin serotipuri _i
hiotn de cristale (corpipparaspor proteic
Toxina este solubil numai
sub
form in mediul
alcalin. ceca
ce explic susceptibilitatea deosebit a larvelor de
care prezintåà obi_nuit pH foarte alcalin
ca un antimetabolit. perturbänd sinteza (peste
9).
action
enidoneaz proteinelorAceasta
prin
l e p i d o p r e r

actonacidului ribonucleic. Acestea se utilizeaz pentru combaterea

inhibarea acidu

umr de specii de omizi, moli, fluturi etc. Un preparat analog

unuimare
experimenta pentru combat malofagilor la psri _i a miazelor
fost
a
singur s a u
in Clorofos (0,1%).
asociere cu
la oi.
B. thuringiensis ptrunde prin cuticulä, atât la insecte, cât _i la
arieni, Este nepatogen (in concentraiile uzuale de lucru) pentru
acar
ceea ce permite utilizarea acestui produs sub
mamiferele domestice,
mamiferele

combaterea miazelor cavitare la ovine. Se

form de aerosoli pentru
c sporii de B. thuringiensis, administrai în furaje
Cunoaste, de asemenea,
din oule depuse de mu_tele
realizeaz combaterea larvelor, care rezult

adulte in fecalele proaspete. concentrat de spori de B.

Produsul Teknar conine
o suspensie
endotoxin . Produsul are efect larvicid
cristale de delta
thuringiensis _i simulide. Suspensia de spori
Anopheles i Aedes) i
fat de tånari (Culex, (0,6-2,4 litri/ha,
prin pulverizare pe suprafaa apei
si endotoxin se aplic
dependent de felul apei
tratate).
ADÄPOSTURILE
MU TELOR
DIN
COMBATEREA
4.5. PENTRU ANIMALE

combaterea
combaterea
artropodelor
artropodelor

propriu-zise, pentru îndeosebi

Dezinsectiile de disconfort,
se
efectueaz

când lini_tea
CCLOare de germeni _i generatoare
transmisibile sau
Prin
diferite boli
cand evolueaz mare de artropode.
aunci numär
unui
disconfortul _i
se evit
se
evila
animalelor este tulburat de prezen a
evine
se previne
i dep _esc
disconfortul

de vaci, nu
combaterea mu_telor în fermele
care
cheltuieli
cu
lapte,
produc ia de
din
rdere de 5-13% obtinut . numai dupa ce
18% din producia suplimentar
efectueaz ,
de regul, se
se La început
adäposturilor la p _unat.
D
nsectia
padocuri,
curi sau
const în
e v a c u a r e a

animalele au fost scoase în care c

caan
naal
leel
loor
r,

face curirea
ad posturilor,
spålarea
sp larea
mecanic aa
a desfundarea
d e s f u n d a r e a
i_i ventila ie.
Se scot
de furaje, de
gunoiului, a resturilor
de pe
tubulatura

163
perefi _i
îndeprtarea prafului de pe perc
ndeparta
 indrum tor de lucrri practice-Igien erinar
intr-o alla incapere bolovanii do.
de sare
în afara adäposturilor sau
de muls. gåleile.
uneltele de lucru _i alte obiecte _i doanel
materialecat e
trebuie sà vin în contact eu substanele insecticide care
se va face de ctre
Aplicarea insecticidelor echine
de protectice a muncii. Perso
echipe instruite upra
asupra
modului de lucru i a regulilor talul dcestor
de protectie (ci acest
echipe purta obligatoriu echipamentul
va
ochelari. masc din tifon
sau masca de gaze). O atentie deo nnu_i,
deosebit anusi
se v
soluiilor _i respectärii va
acorda modului de preparare
lucru.

a
oncentrailor de
Pentru prevenirea incendilor i a electrocut rilor. ino
inte de
va deconecta instalaia electric de laa tahlo
aplicarea soluiilor se tablou, se vor
inchide toate sursele de foc i se interzice fumatul, deoarece
ele
insecticide sunt inflamabile.
Solutiile insecticide (0nefon 1- 2%, Neguvon 1%; Clorofos2-4%
Dipterex 1- 2%; Divipan 1-1,5%, Carbetox 1-1,5% sau altele) ca
pulverizeaz fin pe toate suprafetele, socotind aprox1mativ un litru pentru
20 metri ptrai de suprafa. Suprafeele pulverizate trebuie s prezinte
de
picturi foarte mici, fr s se produc scurgeri soluie.
Pentru combaterea mu_telor din adäposturi, se vor pulveriza mai
ales locurile preferate de acestea: pervazul u_ilor _i al ferestrelor, pereti
despritori dintre boxe _i cei exteriori, tavanul etc.
Dup dezinsecie, adposturile se închid pentru una, dou ore i
se aerisesc timp de dou ore. Inainte de introducerea animalelor, se
apoi
spal bine cu ap toate suprafeele cu care ar putea veni animalele în
contact i mai ales jgheaburile pentru furajare _i adposturile. Insectele
moarte se vor strânge _i se vor arde pentru a nu fi consumate de ctre
animale (mai ales psrile i porcii, care pot fi, astfel, intoxicai).
Anumite insecticide organo-fosforice _i piretrinoide pot fi utilizate
pentru combaterea mu_telor _i în prezenta animalelor, sub formà d
momeli almentare, aplicate prin stropire sau cu bidineaua (pensula), p
suprafetele preferate de mu_te, dar care nu sunt accesibile animalelor. De
exemplu, pentru a pregti momeala, se dizolv aproximativ 800gra
zahr în 500 mililitri de ap _i se adaug 200 grame Alfacron 50 w
100
Dipterex. Zahrul poate fi înlocuit cu melas (un litru de melas
grame Alfacron sau Dipterex _i doi litri de ap).
a ales
Pentru combaterea mu_telor din exteriorul adposturilor, mau
pra_tia un amestec
din zonele în
de nisip,
care se
zah r
depoziteaz gunoiul, se poate împratia daugd
i insecticid. La 98 kilograme de nisip cernut Dinlerex.
adauga
zece
kilograme de zahr _i un kilogram de Alfacron su w
ingredientele uscate într-un malaxor de ciment, apapoipe
s oi se
Se amestec
o
adaugà ap pân ce rezult o past vâscoas. Aceasta see împr stie
s
mpP
164
 indrumator
ndrumtor de
Ina
ae lucräri
practice Igiennä Veter
-

Veterinar
neted
într-un strat de
Supra
sã se usuce la umbr. IDu
l a s às . umbrà. Dup
lon
aproxi
uscare
m ativ cinci
centimetri grosime
Astie înin locurile se

preferatefragment
de eazà prin malaxare
Se imprå_tie
ulopata i _i se
s i p t a m a n i .

mu_te,o dat la una,

sau
doua
4.6 COMBATEREA
ACARIENIL.OR ÎN
Cea mai bun metod de
combatere acarienilor
ADPOSTURI
enu adatde ptrun_i
pentru c od: a
în
S r e
adapost, datorit
combtut. Etapele combateriimediului lor deprevenirea.
reu
este

1. identificarea speciei; acarienilor suntvia sunt

2.stabilirea gradului de invazie:
alegerea substanei i a
respectivä concentraiei optime pentru populaia
4. ctabilirea intervalului de
aplicare tinând cont de ciclul
(temperatur, umiditate), de biologic
efectul cumulativ al substanei remanena substanei in mediu _i de
asupra psrilor;
5, gsirea unui echil1bru ecologic _i
economic în adpost.
4.7. Combaterea în punctele de colectare i de
produselor de origine animal prelucrare a
Combaterea insectelor _i a acarienilor în
de prelucrare a încperile de colectare _i
produselor origine animal este dificil _i necesit o
de
serie de msuri speciale de
precauie. Tocmai de aceea, meninerea
curteniei permanente, vruirea frecvent a pereilor, montarea la ferestre a
plaselor de sârm _i alte msuri preventive prezint o importan deosebit în
aceste locuri.
Dezinsectia general a încperilor poate fi efectuat numai dup
LETminarea lucrului _i evacuarea produselor, a utilajelor mobile _i a
bidoanelor. Separatoarele de grsime, instalaiile de rcire _i diferite alte
Lje, care nu pot fi evacuate, se vor acoperi cu hârtie sau folii de
POIetilen. Dintre substantele insecticide se vor prefera piretrinele sau
ParCrOIdele sub form de soluie sau aerosoli, dar pot fi utilizate i
insecticidele organo-fosforice, cu anumite precaufii. Aplicarea
ferestrelor,
Cidelor se va face pe pereti, pervazul u_ilor _i al
pardoseal _i hiar pe suprafaja utilajelor mari, dac aceste suprafee nu

Vvinhiîn contact cu materia prim. Inainte de a se reintroduce inventarul

mobil, se aerisesc încperile _i sespal cu ap suprafeele tratate. fiind
dezinsectii generale,
mod obi_nuit, sunt necesare

Sufic nu
o metod
care

suficiente l e pariale. Acestea se

efectueaz dup
165
 Indrumtor de lucrri practice -1gienàVeterinar

se stabile_te în funcie de specificul obiectivului, neexistând o

universal . De exemplu. pentru ambalaje, oparirea sau inc lzirea etoda
La o.
eticiente. putând fi.
la temperatura de 60-70 °C sunt convenabile i astfel
distruse toate stadiile evolutive ale artropodelor (ou, larve, a
Folosirea curent a benzilor lipicioase pentru mu_te I a momelilor pent
ulte).
ntru
gandaci poate men ine la un nivel coborat numarul acestor insecte. Foa
important este dezinsec ia pere ilor exteriori i a rampelor de înc rcare
e _i
desc rcare a produselor de origine animala.
Legislaia sanitar veterinar din majoritatea tär1lor prevede Dentr
locurile de colectare _i prelucrare a produselor de origine animala
obligativitatea folosirii dispozitivelor de electrocutare a insectelor
Acestea sunt prevzute cu grile electrice, o surså de radiaii ultraviolete si
capcane cu feromoni sau ali atractani chimici. Prezint avantajul c ucid
insectele pe loc, acestea rmânând în tava colectoare i nu polueaz cu
nimie încperile în care se folosesc.

4.8. COMBATEREA ARTROPODELOR PE PUNE

De_i se cunosc numeroase metode, puine din acestea sunt

eficiente _i rentabile din punct de vedere economic.
Räspândirea cu avionul sau elicopterul a insecticidelor pe
terenurile umede, unde se dezvolt cu precdere larvele de insecte
hematofage i ixodide, nu se justific, decât în cazul unor p_uni cu o
densitate mare de animale _i numai dac nu se creeaz astfel riscul unor
dezechilibre ecologice. In prezent asistm la restrângerea aciunilor de
combatere a insectelor adulte, accentul
punându-se pe distrugerea stadilor
larvare. Acestea se dezvolt obi_nuit în focare
restrânse spaial, ceea ce
permite real1zarea unei eficiene maxime în combatere, cu o mare
economie de substane insecticide
_i cu riscuri reduse de poluare a
mediului. Se preconizeaz, de
asemenea, folosirea cu precdere a
metodelor ecologice _i mai ales
schimbarea condiiilor de mediu în zonele
cu
potential larvigen, astfel încât aceste zone s devin improprii penru
dezvoltarea larvelor. Un rol
sunt: drenarea,
însemnat revine lucrrilor de asanare,
taluzarea Cu
lacuri etc. Tratrile cu malurilor, defri_area stufului sub oglinda apel
insecticide din avion sunt mai
metodele ecologice,
deoarece insecticidele nu puin eficiente ac
larvare, decât în ajung la nivelul cuibur
concentraie
vegetaiei. In plus, se consum mic, fiind retinute în prile superioarc ale
nejustificat fa de cantitti mari de insecticide m nod
focarele larvare. cantitatea necesar ,
pentru o
intervenie direei
166
 Indru de
"um tor de lucrri practice -Igien Veterinar

Este necesar renunarea definitiv la folosirea insecticidelor

ate.
organo-clorurate. Motivele interzicerii tolos1rii lor sunt:
acumularea _i
ersisten a lor in mediu si faptul c
majoritatea speciilor de insecte
sscrezisten (dobandita) ridicatá fa de aceste insecticide. La
prezinta

nevore, po fi folosite unele insecticide organo-fosforice

ici i i nu polueaz mediul pentru o lungpiretroide
sau
nevoactive in doze
cares u n ta c t i v e
durat.
Care nreferabil utilizarea produselor biologice.
Este
.de a nu fi poluante. De exemplu, produsul Teknar (sporii de B.
care prezint
a v a n t a j u l

thuringiensiS isi delta

delta endotoxin) aplicat prin pulverizare pe suprafaa
.6-24 litri la un hectar) are efect larvicid fa de täntari _i simulide.
Pentru prevenirea atacului cu insecte hematofage. se recomandá
utilizarea repelenilor de tipul DETA, Tabatrex, Policlorpinen i altele.
Acestea seaplic în concentraie de 1-3% (Tabatrex 1 %, iar DETA i
Policlorpinen 2-37%) prin pulverizare cu ajutorul pompelor manuale,
avánd o presiune de dou pän la _ase atmosfere.
mecanice sau electrice,
Dentru bovinele i cabalinele adulte se consum aproximativ 1-1,5
recomanda aspersarea vieilor la o varst mai mic de trei
litri/cap. Nu se
luni. Pe toat
durata de atac a tunilor, änarilor _i a altor insecte se fac
tratamente pe säptmân. Pentru a se u_ura aplicarea
cel putin dou
tratamentelor pe p_une se recomand amenajarea unui tarc, cu un culoar
animalelor.
de trecere obligatorie a
Rezultate bune se obin _i prin aplicarea unor insecticide organo0-

fosforice pe corpul
animalelor prin prfuire sau stropire.
folosirea pe
Inunele ri (S.U.A., Canada, Anglia) se practic
_tergátoare de spinare (back-rubbers), care sunt de fapt
pä_une a unor
insecticide (Malation, Diazinon,
ni_te saci din iut, plini cu pulberi
amestec cu talc, suspendai de ni_te stâlpi sau legai de
Metoxiclor) în în trecere, s se frece
porfile de la intrarea în padocuri, astfel ca animalele, sare, s
vin s ling
prile laterale ale corpului, când
Cu spinarea sau cu
care se face la jgheab. Se pot
Dea ap sau la furajarea suplimentar ca
de spinare _i din pnz Cusute de
de un
sac,
onectiona _tergtoare la o distan
lant agat de doi stâlpi aflai
ri intinse pe un
diametru de l5-25
avea un
^terg toarea poate
m e t r unul de altul.
1ar
un alt material absorbant,
textile sau
etri_i se umple cu de_euri uleios sau cu repeleni
(fig. 40).
in final, insecticid
se îmbib
cu un se ung pe spate i pe
periodic pe sub aceste _stergtoare realizându-se, asttel,
trecänd
prtileierale ale corpului cu aceste substane,
Pårtile
cpu_elor. Pe plan
mondial,

insectelor _i a
indeprtarea sa
util
d Sau distrugerea
din plastic
impregnate
cu

utiliza rea cea

crotaliile
mai larg o au

insecticide.
167
 ndrumat

tetraclorvinphos, eficiente
sunt
Ridect contin
pe
Crotaliile sezonul de p_unat
deci pe intreg Se
de pån la 20 sptmâni, dependens
perioad
crotalie sau douà erotalii pe
un animal, dent de
poate pune o singur de insecte parazite. La sfäre:
dezvoltare al populailor a n i m a l e l o r (cu cel puin
gradul de de sacrilicarea
înainte
Fixarea crotalilor se face c
sau
sezonului de p_unat
crotalile se îndep rteaz .
s pt mânà) 4-5 cm de la margine intre a doa i
la baza urechii _i la
aplicator special, se vor Îixa astfel ca s se
evite
Crotaliile insecticide
a treia nervur .
Crotaliile folosite
nu se arunc _i nici nu Se
confuziile cu marcaje.alte in locuri bine
toxici. Acestea se vor ingropa
ard. întrucât produe vapori
de ap.
alese. departe de sursele

de spinare
Figura 40. ^tergtoare

este o band de r_in PVC, de culoare maron

Equivite fotostabil). Se
8,5% cipermetrin
cu
(piretroid de sintez,
de
impregnat o perioadà
combaterea mu_telor la cai _i ponei, pe
recomand pentru
încât s poat fi prins de
Banda este astfel confecionat
patru luni. în contact cu prul
animalului pe o
(frunte sau cre_tet) _i s
stea
cpstru bandei).
dou treimi din suprafaa
suprafa cât mai mare (cel puin
Toamna banda se indeprteaz _i se neutralizeaz prin îngropare
face folosinu
Manipularea benzilor se
pmânt departe de sursele de ap. insecticidul de pe
banaa

de protecie. Aversele de ploaie nu spal destinatc

mnu_i animalele vor fi
îmbibat cu ulei. Dac
i nici de pe prul se vor îndepard
cu

consum uman, benzile de Equivite

sacrific rii pentru
înainte de sacrificare. în
cel puin o sptmân foarte Dui
Crotaliile impregnate cu insecticide dau rezultate
taurinelor fa de Haematobia irritans, Lyperosia i e este

protecia
Musca ositis, Musca larvipara etc. Utilizarea crotaliilor
ceinsectielu
exist riscul
riscul
exisla
nelactante, deoarece
numai pentru animalele
permis
168
 indrumtor de lucrri practice
Igiená
-- Igien erinar

prin lapte
climinàri

rezistentei fat
a
reziduurilor de
de
insecticidc, esteinsecticide.
instalàrii

la altul a sistenclor de necesar Pentru

an
substante insccticide.
combatere _i în mod prevenirea
schimbarea de la
deosebit a
un
grupelor de
CONTROLUL EFICIENEI DEZINSECTIILOR
a z l insectelor
zburtoare, eficienta dezinseciei
rin hservarea prezentei insectelor moarte în se stabile_te
nmrului de insecte vii din aer de spaiile tratate _i reducerea
_i pe diferite suprafete.
Pentru o evaluare mai precis (procentual) a
eficientei
Aezinsectiei se pot expune un anumit numr de benzi lipicioase pentru un
timp determinat (1/2 sau o or), atât înainte, cât _i dup dezinsecje. Se
numr insectele capturate înainte _i dup dezinsecie _i se stabile_te
procentul de insecte r mase în via. Apoi se stabile_te diferenta fa de o

sut, reprezint eficiena procentual a dezinseciei.

care
Inainte de dezinsecie pe trei benzi lipicioase s-au a_ezat
Exemplu:
or 80 de insecte, iar dup dezinsecie, pe aceea_i suprafa
în decurs de o interval de timp, s-au
acela_i
lipicioas (trei benzi), expus
pe au
de band de insecte care
Se calculeaz procentul
insecte. stabile_te eficienja
eficienta
a_ezat cinci apoi
lar se stabile_te
100-6,25%.
supravietuit: 5/80 x

fi de: 100 6,25 =93,7 %.

dezinsectiei, care va
 lucr ri practice -

Igien
Indrumator de eterinará
5, COMBATEREA ROZATOARELOD
(DERATIRZAREA)

Pentru oactiune reu_it de Atoarelor este necesard

combatere a roztoarelor

limitarea dezvoltärii acestora i este obligatoriu respectarea

de supravietuire, deratizarea urmåtoarel
arelor
principir: reducerea _anselor pe
mari, demararea cu substante s care nu suprafete
alerteze coloniile euprafete
cadavrelor. Ca mod de lucru se va proceda etapizat, pentrurecoltarea
fiecare
pincipiu
impiedicarea rmânerii de furaje pe timpul noptii
igheaburile de furajare; in
remedierea scurgerilor de ap din sursele de adánara.
containerizarea de_eurilor (indiferent de natura
pare,
deratizarea se va face în colaborare cu
lor);
vecinii, pentru a
impiedica migrarea roztoarelor dintr-o zon în alta;
stabilirea locurilor de montare a stailor de intoxicare
i
realizarea unei schie a cu amplasarea lor;
abia dup obi_nuirea _obolanilor cu staiile se va trece la
punerea momelilor;
momelile se fac din substane care s mimeze o
nu determina
boal, pentru a
suspiciuni _i astfel refuzul cunsumului acestora;
complectarea periodic cu momeli a stailor de
recoltarea cadavrelor _i intoxicare;
periodic verificarea încrcturii
microbiene (starea de purttor)
acestora; a
neutralizarea prin ardere a cadavrelor.
5.1. MIJLOACELE ^I METODELE DE
COMBATERE
Combaterea rozloarelor
chimice i biologice. poate fi realizat prin mijloace mecanice,
MIJLOACELE MECANICE se
particulare, în magazii de produse aplic mai ales în
gospodarille
capturarea roztoarelor în agro-alimentare,
vederea determinrii cât _i pentru
ancheta epidemioloc. a strii de purttor pentru
Se folosesc diferite tipuri de
capcane sau curse:
capcane cu "orifici"-
capcane din sârm
vâr_ (fig. 41 b);
sau din lemn cu u_i cztoare;
capcane cu la;
capcane din lemn cu
podet basculant;
70
 indrumtor dellucrri
practice Igien -

Veterinar
capcane din metal cu
ane din
brae
(fig. 41 a): semicireulare, arc _i
butoaie sau galei cu
capac mobil
plac-piedic
ete.
7area acestor capcane se lace
ifcul
culaie ales
(mai ales la
_obolan1) la tinându-se
seama de cile
alerie. La inceput aproximativ
capcanele las nearmate 40-50 de centimetri dede
se
numai dup ce
roztoarele se obi_nuiese cu prezenta
(dou pân la trei zile)
lor _i se
armeaz.

Figura 41.a Capcan

Figura 41.b Capcan
Un alt
mijloc mecanic eficient de combatere a
in inundarea galeriulor cu ap sub roztoarelor const
comprimat de la
presiune sau introducerea aerului
ales
motocompresoare. Acest mijloc permite distrugerea mai
a
puilor, care nu
reu_esc s fug.
MIJLOACELE CHIMICE se
pe larg _i sunt în utilizeaz
general eficiente. Substanele utilizate pentru combaterea
numesc raticide, dup denumirea roztoarelor se
_tinific a genului Rattus, din care fac
parte cele dou specii de _obolani (R. Rattus si R.
norvegicus), sau
rodenticide, dup denumirea ordinului din care fac pate toate roztoarele
Rodentia. Se cunosc foarte multe substane toxice ce ar
putea fi utilizate
pentru combaterea roztoarelor. Fiecare dintre acestea
prezint anumite
avantaje i dezavantaje. Raticidul ideal ar trebui s îndeplineasc
urmtoarele cerinte:
s a aib o aciune toxic selectiv fa de roztoare;
s nu prezinte miros sau gust particular, pentru a putea fi
administrat în momeli alimentare;
s fie suficient de stabil din punct de vedere chimic;
s å nu creeze fenomene de rezisten (obi_nuinä);
sã fie ieftin, pentru ca deratizarea sfie rentabil din punct de
vedere economic.
cunoscute nu îndeplinesc toate
De_i nici unul din raticidele
condi men ionate mai sus, în cele ce urmeaz le prezentm pe acelea

pe cele cu perspective de
o utilizare mai larg _i, de asemenea,

aplicare.
171
 Shilt

Indrum tor de lucr ri practice - Igien Veterinarä

Raticidele se clasifica, dup compoziia lor chimic, astf,
substante anorganice;
substante organice de origine vegetal;
substante organice de sintez.
Substantele raticide anorganice se utilizeaz în dubls
pentru deratizare i pentru dezinsecie (acidul cianhidrie si ci Scop,
fluorosilicatul de bariu _i carbonatul de bariu, bioxidul de
sulf, fosfis
aluminiu etc.). iar altele servesc numai pentru
deratizare (fosfode
anhidrida arsenioas sau _oricioaica, fosfura de
zinc). orul,
Fosfura de aluminiu se utilizeaz att
pentru dezinsectie, cât si
pentru deratizare, mai ales în depozite _i în exteriorul
pentru gazarea galeriilor de roztoare mari adäposturilor
Fosfura de aluminiu este stabil în aer (_obolani, popàndi, hârciogi
uscat, dar în contact cu
din aer sau cu
acizii, elibereaz umezeala
cu densitate mai mare decât
hidrogen fosforat (PH3), gaz foarte toxic,
aerul (1,18) _i cu
Are miros de carbid sau de usturoi. putere mare de difuzare.
Produsele comerciale
sub formde tablete a trei
(Delicia,
Gastoxin, Phostoxin) se
grame în tuburi de aluminiu prezint
Tabletele conin pe astupate etan_.
lâng fosfur de aluminiu
oxid de aluminiu. Sub
aciunea (56%), carbonat de sodiu _i
15°C), in decurs de 30-60 umiditii din aer _i
cldurii (minimum
a
minute,
aproximativ un gram de hidrogen fosforatelibereaz din fiecare tablet
se

bioxid de carbon.
Ultimele dou gaze _i, de asemenea, amoniac
fosforat. Pentru combaterea previn autoaprinderea _i
in fiecare rozätoarelor se introduc
galerie _i se astup. Toate câte una,
hidrogenului
distruse datorit roztoarele din
doutablete
in aceea c este aciunii toxice a gazului. galerie sunt sigur
omorât Avantajul acestei metode const
prfuire sau prin momeli_itoxice.
puietul, care scap metodelor de deratizare
prin
mai mult în
Substantele
raticide organice de
sau cele
trecut, în
prezent fiind preferateorigine vegetal s-au utilizat
anorganice, care sunt mai ieftine raticidele organice de sinteza
în
Extractele din ceapa de _i mai eficiente.
rile mare
mediteraneene, unde aceast (Scilla maritima) se mai utilizeaza
substante toxice cu
actiune specific plant se cultiv. Extractele conin
_obolan la administrarea oral a pentru roztoare. Doza letal
un
kilogram, iar pentru celelalteglucozidului pur este de 0,6 pentru
putin de zece ori
mai mare. mamifere _i om doza letal miligrame la
protejate de Omul _i animalele cel este de
de mare intoxicaile
au un efect
domestice
accidentale _i prin faptul c sunt
parial
toxicului din vomitiv extractele
puternic, realizându-se, de regul, din ceapa
organism înainte de a se eliminarea
172 absorbi. La rozatoare, moartea se
 drum tor de ucrari practice Igiena
Veterinar
z Acrs
în decu de 6-12 ore de la
instakaz
a l toxicului, rozåtoarele ingerarea momelii. Datorita
care consum momelile
e f e c t u l n i n t a r z i a t

ul, spre deosebir alte de nu

raticide,
s S i z C a z ap e r i c o l u l

a7a de rozatoare, produc alarmarea

prin moartea violent
care
ce
cvlonei
apare imediat dup
halarea) toxicului. Nu este lipsit de interes
intoxicate, care sunt consumate de psärile _i avantajul cã
ngerarea
nera
zåtoarele im
oduc rpitoare,nu estenu
icatii secundare la acestea, încât fauna folositoare

afectat .

Silmurinul este constituit din boabe de

grâu impregnate cu
substana toxic
toxic scilirozid, cu
substane de atracie gustativ pentru
rozåtoare,
colorant albastru-verde
eu un _i cu substane protectoare
roAootriva muceg irii în condiii de umiditate. Produsul
este foarte eficace
in comb
haterea _obolanilor _i a _oarecilor de cas. Silmurinul se pune în
zona frecventat de roztoare, pe o raz de cinci pån la zece metri in
Nu se recomand atingerea
boabelor cu mâna, pentru c
jurul galeriilor.
sobolanii evit consumul boabelor atinse de mâna omului. In acest scop.

se va lucra mänu_i sau boabele se vor vrsa direct, în cantitatea

cu
neresar, în locurile frecventate de rozätoare. Sobolanii mor dup ce
la opt gräune, dependent de greutatea corporal i de
consum unu pân
sunt mult mai sensibili.
sex, iar oarecii
Substantele raticide organice de sintez sunt foarte numeroase _i
combaterea roz toarelor sinantrope, cât
se folosesc tot mai mult, atät pentru
In tara noastr, se utilizeaz: furfuril hidramida,
_i a celor asinantrope. cumarinici i altele.
bromura de metil, derivaii de tiouree, derivaii
este galben cu miros
substan cristalin,
Furfuril hidramida o

Se livreaz sub form de pulbere (80%)

sau
aromatic, insolubil în ap.
selectivitate ridicat i o
denumirea de Rozan. Are o
emulsie (3%) cu
domestice. Moartea roz toarelor
toxicitate redus fa de animalele hiperemia
Survine lent, fr a alarma populaia din biotopul respectiv, prin
rinichiului.
tuturor organelor, staza urinii, degenerarea cu aciune
narcotic,
neurotoxic _i
Bromurade metil este un agent metilare asupra
cumulativ. Acioneaz mai ales prin
enta _i efect inhalare se realizeaz
a enzimelor. Moartea sobolanilor prin
proteinelor _i 850 ppm) în decurs de ase
de 50 miligrame/litru (12
dO Concentraie (514 ppm) dupa
la concentra ie de 0,63 miligrame/litru cadrul
nte, 1ar o mai ales in
continu . Se folose_te
POXImativ _ase ore de expunere roz toarelor. In
combinat , a insectelor _i a
de
nlorde combatere combatere se va alege dependent
de
pozitele de cereale procedeul In depozitele goale,
produselor depozitate. de metil
sponibile _i natura
doza de
bromur
nen soarecilor si a sobolanilor,
Puru combaterea 173
 indrumtor delucrri practice -Igien Veterin.
erinar
obi_nuit folosità este de patru miligrame pe metru cub, cu .
cinci ore. Gazarea poate fi efectuat exp nere dde
chiar la temperaturi apron:Punere
grade Celsius. de zero
ANTU (alfa-naftil-tiouree)
in stare pura este o
substanta
cristalinà. iar produsul tehnic are o culoare cenu_ie-brun ant alba,
nepläcut i gust amar. Coninutul în substan activ al mir
este în jur de 70-80%. In comert se gse_te sub denumirea
produsului teh
S0% substan activ (cutii de un
de Anntan
kilogram) _i Deratan cu
cu 40% subs
activa, diluat în tale (cutii de 50 de grame). bstan
Se folose_te mai ales sub form de momeli alimentare
în
concentraie de unu pân la trei la sut, dar poate fi utilizat
prfuire (prin diluare 1:1 în cenu_ de coceni, fin _i pentr
de scoici, talc
Pulberile se aplic pe timp uscat _i fr vânt, sub form de benzi in
galeriilor sau transversal pe crrile jurul
de circulaie ale roztoarelor.
Rozatoarele curjindu-_i labele _i blana, murdrite de
inger substana, se intoxic _i mor. Moartea se produce pulberea toxic,
în decurs de
câteva ore pân la câteva zile, ca urmare a
cre_terii
sanguine, a congestiei _i a edemului pulmonar.permeabilitjii vaselor
La începutul boli,
animalele respiraia greoaie, simt nevoia de aer, de regul ies din
au
galerii _i mor afar.
Actiunea toxic este mai pronunat fa de _obolanii cenu_ii
aduli. ^obolanii negri, _obolanii cenu_ii tineri
rezisteni. _i _oarecii sunt mai
Toxicitatea pentru om _i alte
mic specii de animale domestice este
_i practic accidentele nu sunt
posibile. Totu_i, in timpul lucrului se
va evita inhalarea pulberii, care poate
produce iritatia cilor
ANTU este un emetic
puternic. Acest efect protejeaz speciile respiratorii.
de animale
care pot vomita. Deoarece roztoarele nu vomit, ele sunt mai expuse.
Derivaii
oxicumnarinei au o
aciune anticoagulant la toate
speciile mamifere. Impiedic sinteza
de
are ca efect scderea hepatic de protrombin, ceea ce
coagulabilitjii
manifest printr-o stare sângelui. Intoxicaia la roz toare
se
depresiv _i prin
_i organelor interne. Moartea hemoragii la nivelul
mucoaselor
consum
lini_tit dup una sau mai multe zile de
repetat al momelilor, are avantajul de a nu
faá de momeli, spre deosebire de provoca suspiCiune
intoxicaiilor violente produse de ctre
ceea ce se întâmpl în cazul
fosfuri _i stricnin.
Derivatii oxicumarinei se utilizeaz în concentraii foarte mici (0,05-
0,1% substan activ), în doze repetate, sub form de momeli alimentare,
astfel ca nivelul toxic s se
realizeze cumulativ, dup un consum de trei pana
la patru consecutiv. Nu este necesar cresterea concentraiei de substan a
zile
174
 ari
practice -

en Veterinar
activá
ac se asigurá aco
motive. In
accesul repetatat alal
nrimul ránd
primul
touá ránd,
pentru cå laroTátoarelor
ozatoarelor la hrana
dacá Sunt infometa
refuz concentraile mai mari
sobolani,

doilca ránd, pentru c doza de

otrávit, , din
otrvit
hrana, simind
loza de intoxicaie acutá. De intoxicaie de 1%.
cronic este mult otrava _i. in al
acutá este de peste
neste 100
mgkg, exemplu, pentru mai mic
atrumg/kg, in cinci
iar doza de _obolani, doza de decàt
impiedic
OXICumarinei impiedic administrri. intoxicaie cronic esteintoxicaie
Se pare c
de numai
dezvoltarea bacterilor ingerarea repetat derivailor a
ina
vitamina K1.
K. Pentru
Pentru a se
intri acest efect intestinale,
nele oroduse comerciale de inhibare product
florei
oa
are de
ainoxalin
sulfaquinoxalin conin pe
lâng derivaii intestinale,
(Prolin). Derivatul
obi_nuit in (ara
obi_nuit tara
noastr, se nume_teoxicumarinic, care seoxicumarinici _i
Caihstanta ceste alb cristalin, fär varfarin (Zoocumarin,comercializeaz
solventi organici. Din punct de vederemiros, insolubil în ap, solubil Cumafen).
în
chimic,
heta-acetiletil-4-0xicumar1ná.
cu 0,5-1% varfariná.
Se
folose_te
Pentru uz casnic, se
varfarina este
mai ales sub form 3-alfa-fenil-
de momeli
otrávite cu soluie 0,5% comercializeaz boabe de grâu
Ratitox. Se
varfarin, sub denumirile de:
Rozitox,
cunoSC numeroase
reete de
Rozitan,
varfarin, utilizándu-se diverse preparare a momelilor
cu
de oase etc.) sau de_euri alimentare (resturi sfecl, fin
de
furaje in amestec cu diver_i atractani olfactivi (fig. 42).

oxicumarinei
Figura 42. Derivaii

se folose_te varfarina
1% în talc, comercializat
Pentru
prfuiri
Sub denumirea de Varfarat. În fermele zootehnice rezultate bune se obtin

de intoxicare permanent (fig.

43). Acestea
Pin utilizarea statiilor la
permit accesul animalelor domestice
prezint marele avantaj c nu
sensibile la
psrile find deosebit de
e l , carnasierele, porcii _i
intoxicatiile cu varfarin.

175
 Indrumätor de lucr ri practice - Igien Veterinar

AM1
Figura 43. Staii permanente pentru intoxicare

Exist
_i momeli brichetate prin parafinare, care conin boabe de
cereale sau de floarea-soarelui,
cu zahr
impregnate cu un anticoagulant sintetic _i
1,5%. Momelile amestecate cu parafin topit se toarn în
cutii de formare, ni_te
înfigându-se _i un bj pentru manipulare. Prezint
avantajul c momelile nu degradeazsub aciunea umezeli, putând fi
se
aplicate _i pe marginea canalelor.
In anotimpurile cu umiditate
exterioar crescut, oxicumarina
poate fi aplicat în galerii, în amestec cu unele
In România se fabric substane spumante.
form de batoane
produsul Macustox, care se prezint sub
paralelipipedice (de
100 grame _i 200 grame) solide,
hidrofuge, cu stabilitate fizico-chimic
varfarin _i prezint o toart de ancorare, îndelungat. Conin 0,5%
de instalaii fixe, chiar în putând fi legate de obiecte sau
i spaii umede (canale). Se distribuie unul-dou
batoane la 50 metri ptrai
de suprafa.
Substantele anticoagulante sintetice pot sdetermine
fenomene de rezisten, ca _i
ANTU, dar dup
la roztoare
utilizare. Pentru
prevenirea perioade mai lungi de
instalrii _i diseminrii
recomand schimbarea, la anumite rezistenei, se
intervale de
cumarinice cu alte tipuri de substante raticide (ANTU, timp, a raticidelor

fosfur de zinc).
In ultimele decenii au fost descoperite serie de substane
anticoagulante de sintez, care sunt
o
active în combaterea
Sobolani
_obolani rezistente la populaiilor de
varfarin. Din aceast
bromadiolon i difenacum. categorie fac parte
Lanirat este
diolon, solveni _i rodenticid lichid, care
un
conine 0,25% brom4
colorani pentru prepararea momelilor.
anticoagulant, impiedicând formarea de Are 0 acu
atac pereii capilarelor, astfel c protrombin în ficat.
101
176 sângel din capilare difuzeaza
e
 Indrumtor de lucrri
practice lgien eterinar
esuturi înconjurtoa
ätoare.
tesut reci
pentru soareci este de 1,75
1,75 producand moartea
mg/kg lent
penuDentru prepararea momelilorpentru
_i
_obolani de
roztoarclor. Dl50 a

stector _i se ada se 1,125 mg/kg.

daug Lanirat, în pun boabe de cereale
kilogram
am de
grune. Cand
de graune. Cänd gr untele proporie
sumt de
2 22 centimetri cubiîntr-un
centimetri la un
nregtit _i poate Ii
grunele sunt
colorate omogen, cubi la un
gat pastrata într-un închis. Plasarea momeala este
face la fel, ca _i în cazul altor raticide. vas
momelilor se
Ratak conine
pelete cu 0,005%
etabolismul vitaminei K in difenacum. Perturbá
Perturb
nentru sobolan este de 1,8 ficat, având actiune anticoagulant. DL50
ng kg. Este mai puin toxic
mg/kg. mil1grame/kilogram, iar pentru _oareci de 0,8
varfarina. Se utilizeaz ca atarepentru pore (DLs0-100 mg/kg), decât
actiunea mucegaiurilor timp de pestepentru deratizare, fiind rezistente la
trei luni de zile.

de Sevron;
Difethialone-Baraki
diclormetan.
conine: L.M. 2219; acetat de
polivinil; ro_u
Are o actiune toxic lent,
determin hemoragii interne în decurs de anticoagulant, care
patru pân la zece zile.
Pentru deratizare, se amestec aproximativ
produsul un litru din
comercial concentrat cu 50 kg de grâu _i se
omogenizeaz pân ce se
obtine colorarea uniform ro_u-roz a boabelor. Seminele otrvite se
pun
în grmjoare de 20-30 grame, în locurile circulate de
roztoare, de-a
lungul zidurilor, în coluri, în apropierea hranei _i a locului de adpare.
Momelile nu se introduc în galerii, deoarece nu vor fi consumate.
Produsul este toxic pentru psri _i mai puin pentru carnasiere _i porcine.
Se comercializeaz în bidoane de cinci litri sau sub forma pungilor
grau tratat.
O alt categorie de raticide cu efect toxic la populaiile de
roz toare rezistente la anticoagulan i o reprezint vitaminele D. Acestea
sunt sintetizate în mod normal în organismul animal din provitaminele din
ficat. Au un rol important în
piele, prin expunerea la soare _i se depun în
rahitismului. Dar
metabolismul calciului _i a fosforului, în prevenia
activitate biologic i o mare toxicitate.
Vitaminele D au _i o puternic
c rora li s-a administrat vitamina D în
Moartea animalelor,
în msur leziunilor renale, uremiei _i
cantiti mari, este datorat mare

din sânge. Din aceast categorie de rodenticide face

pierderii electroliilor
vitamina D3 (colcalciferol) în
parte produsul Quintox, care conine
(0,075% substan activ) în momeli gata preparate.
proporfie de 750 ppm De regul,
Da rezultate atât în combaterea
_obolanilor, cât _i a _oarecilor. eliberat
a aciunii unui hormon
ca urmare
aupå ingerarea unei doze letale,
177
 Indrumtor de lucrri practice Igien Veterinar
de
hipotalamus, este inhibat o nou hrnire _i moartea apare
pan la _ase zile. dup cinci
In
cazul anticoagulantelor, un _obolan trebuie så consume
200 grame de momeli pån la
toxice înainte de a muri, pe când in cazul Quintox
este suficient o cantitate de 15
grame pentru declan_area intoxicaiei. Se
realizeaz deci _i o economie de toxic _i de
momeli
Momelile se aplic în gr mezi de 50-200 grame la distan de
Cinci pån la zece metri pentru _obolani _i în gr m joare de 6-12 grame la
distan de trei pân la patru metri pentru _oareci. Rezultatele sunt
superioare în absena altor surse de hran.
Vitamina D (calciferolul) poate f asociat i cu unele
anticoagulante (de exemplu: cereale sau semin e - 18 p r i; calciferol în

ulei -o parte; varfarin - o parte).

MIJLOACELE BIOLOGICE. Din categoria mijloacelor
biologice de combatere a roztoarelor fac parte culturile microbienee si
du_manii naturali. Dintre microorganismele patogene, pentru roztoare se
utilizeaz tulpini selecionate din speciile bacteriene Salmonella
Dphimurium _i Salmonella enteritidis. Aceste tulpini sunt foarte patogene
pentru _oareci, _obolani _i alte roz toare _i sunt puin patogene pentru
animalele domestice _i pentru om. Se folosesc sub form de momeli
alimentare contaminate _i otr vite cu derivai cumarinici. In tara noastr,
au fost utilizate în trecut asemenea
culturi bacteriene, dar s-a renunat la
excesiv a
ele, datorit eficienei reduse _i a pericolului de rspândire
acestor germeni,
care ar s produc îmboln viri la speciile utile de
putea
animale i chiar la om.
In preajma casei omului, prezena câinelui _i a pisicii îndeprteaz
roz toarele duntoare, iar unele rase de cini (Fox terrier, Basset, câinii
de vântoare etc.) _i pisicile vâneaz i omoar _oarecii _i _obolani.

5.2. DERATIZAREA IN FERMELE ZOOTEHNICE

Combaterea roz toarelor trebuie s se desf _oare în mod simultan

la toate obiectivele din incinta fermei (ad posturi, abator, crematoriu etc.)
a se
$i dac se poate, coordonat la mai multe ferme învecinate, pentru
preveni migra ia roz toarelor _i r spândirea unor microorganisme

patogene (virusul Aujeszky, salmonele, leptospire etc.). Ori de câte ori este
posibil, deratizarea trebuie fcut simultan, atât la suprafa cât _i
galerii _i canale.
Actiunile de deratizare se vor planifica judicios, astfel ca aceste
a
s fie neîntrerupte _i bine împletite cu alte msuri preventive de limitarc
178
 posibilit lor
indrumtor de lucrri
de ractice
dezvoltare
reducereain risipei de furaie a lgien Veterinar
ale fermele rozätoarclor
cu etc.).
R principale de sisteme (repararea
depopulare combatere intensive de
a

dezinfectiei. înadaposturilor _iroztoarelor ere_tere pardoselilor.

a

cât repopularea planific animalelor,

se
Aat utilizarea perioada
statiilor
nimalele permanente de
ca animalele
adpostu rile acestora,
in
de
actiunile
intervalul dintre
zilnic _i dac domestice s nu intoxicare, sunt populate, regul inaintea
este cazul aib acces care trebuie se
atrvit. Pentru se va
ele. astfel recomand
la
adãugarea ameliorarea
de uleuri completa _i Statiile amplasate se
împrospta controleaz
oust.
pigmeni) Eficacitatea vegetale, palatabilitäii
substane dulcimomelilor
au rolul condimentelor este _i
suportul alimentar se va
de alti aditivi _i recurge la
mai puin
mai ageni de îndoielnic. Coloranii corectori de
Su antimicotice, influenteaz consumabilitateapentru oameni _i animale
cu rol
atentionare (sau diferii
in cazul conservant, tind s reduc
In momelilor. si
folosirii de palatabilitatea Substantele
premomirea,
lent
care nu toxice
este necesar efect rapid semomelilor.
cu
recomand
scopul (anticoagulante,
la se
folosirea recomanda
dup 4-6 zile. calciferol etc.). De obicei, substanelor
Premomelile actjiune cu
se
pune momeala cu toxice premomirea
neconsumate trebuie î_i atinge
Rezultate
acute. îndeprtate _i apoi
foarte bune
se
ap, locurile în care accesul lapot obtine _i prin folosirea de momeli eu
în
mai ales srurile ap poate fi restrictionat. Se
tie t solubile în ap ale recomand
concentraia la care substanelor
anticoagulante, la
compusul
momelile solide. Momelile lichide se recomandat este
pentru a fi folosit
în
pot pune într-o sticl
un
cpcel sau o farfurioar din plastic. Sticla se fixeaz preväzut cu
din sârm de printr-un colier
perete. De asemenea, se pot folosi în acela_i scop
vacuumatice pentru puii de gin, a_ezate la nivelul solului. adäptorile
Administrarea otrvurilor prin prfuire sau sub form de geluri,
spume etc. este mai puin economic, deoarece presupune folosirea
toxicelor în concentraie crescut existând riscul räspândirii acestora în
zona tratat. Pulberile trebuie sfie foarte fine pentru a adera lablan, dar
Sa nu fie prea u_oare, deoarece se împr_tie sub aciunea curenilor de aer.
recomand blocurile raticide
Fentru canalele de evacuare a dejeciilor se

Rostop etc.) care conin: parafin

sau
Macustox,
hidrofuge (Ratak, Klerat, _i anticoagulante
de gust, extracte din cereale
corectoare
Ceara, substante
de sintez. raticide s fie utilizate
ca substanele
Este foarte important fenomenelor de rezisten. Se va
instal rii
aional, în scopul prevenirii
179
 Indrumtor de lucrri practice -

Igien Veterinar
evita subdozarea toxicelor, respectându-se concentraiile indicate
fiecare substan pents
_i fiecare mod de aplicare.
Toate ingredientele _i toxicele trebuie cantrite cu precizie
balante adecvate. Pentru cantiti mici de momeli este necesar o balant pe
cu
precizie de 0,1 g _i o capacitate de un kilogram, 1ar pentru cantitäti
mari de nmomeli va fi necesar o balan cu precizie de 10 g _i o
capacitate
de 100 kg.
Calculul necesarului de produs toxic este mai simplu în cazul
produselor cu concentraie de 100%. De exemplu, pentru prepararea de
momeli cu fosfur de zinc, se adaug 2 kg fosfur de zinc la 98 de kg de
momeal . De cele mai multe ori, produsul comercial are doar un anumit
procent de substan activ, de la care se porne_te la prepararea
momelilor. în astfel de cazuri, regula de calcul simplificat este de a
impri procentul produsului comercial prin concentraia final dorit în
momeli. Rezultatul va fi numrul total de päri, din care se scade o parte
pentru produsul concentrat, iar restul îl reprezint momeala. De exemplu,
produsul concentrat are 10% substan activ, iar în momeli trebuie
realizat concentra ie 0,2%. Se face împ r irea 10:0,2 - 50. Inseamn c

se va amesteca o parte de produs comercial cu 49 de pri de momeal,

rezultând concentraia dorit în substan activ.
Utilizarea concomitent a mai multor metode _i substane _i
respectarea intervalelor minime dintre dou utilizri a acelea_i substane
pentru ANTU 6 luni), constituie msuri
-
de evitare a instalii
rezistenei.
Dac se are în vedere utilizarea mai multor substane în cadrul
aceleia_i actiuni, este de preferat ca în primele zile s se recurg la raticide
cu actiune insidioas (anticoagulante), iar în ultimele zile s fie aplicate
cele cu aciune brutal (gazarea galeriilor cu hidrogen fosforat sau
momelile cu fosfur de zinc). In acest mod se poate evita alarmarea
coloniilor de roztoare _i migraia acestora.
Momelile neconsumate de roztoare trebuie adunate la sfâr_itul
actiunii de deratizare de ctre cei care le-au amplasat. Acestea nu se
arunc la întámplare, ci se vor distruge prin ardere sau îngropare (cel
puin un metru adâncime, la o distan de cel puin 50 m de sursele de
ap).
Toate galeriile trebuiese astupate, urmele vizibile de roztoare se
curä, iar dup câteva zile de la încheierea aciunii de deratizare se
va
reinspecta zona tratat, pentru a se verifica apariia urmelor proaspete. La
nevoie, se va repeta actiunea de deratizare folosind un alt toxic sau o alta
metod de combatere.
180