CURS 1

1. Care este cauza cea mai important a mortalității intraanestezice la cabaline?

Stopul cardiac
2. Care sunt factorii ce trebuie luați în considerare tunci când se face anestezia unui animal?
- condiţiile preexistente
- tipul anestezicului folosit
- posibilităţile de monitorizare intraanestezice
- nivelul suportului fiziologic asigurat pacientului pe toată perioada perianestezică
- durata anesteziei

3. Care sunt cei doi factori, regăsiți ți în practica chirurgicală de la om, responsabili de moartea intra-
anestezică?

hipoxia şi supradozarea anestezicelor

4. Cum se clasifică supradozarea anestezicelor?

relativă si absolută

5. În ce situație se produce un supradozarea relativă?

Este vorba de o supradozare relativă în cazul pacienţilor incorect evaluaţi, cu risc anestezic
crescut

6. În ce situație se produce supradozarea absolută?

supradozarea absolută poate fi rezultatul nefamiliarizării cu echipamentele de anestezie

inhalatorie sau cu greşeli de calcul a dozelor.

7. Care sunt elemntele care ajută la aprecierea riscului anestezic și la alegerea tehnicii de anestezie?

analiza unor date obţinute din: anamneză, examenul fizic al pacientului şi eventuala
identificare a unor afecţiuni, examenul paraclinic şi factori legaţi de procedura chirurgicală.

8. Care sunt întrebările puse proprietarului în cadrul anamnezei?

dacă animalul a mai fost anesteziat şi dacă au existat reacţii la anestezie (trezire după timp
îndelungat, reacţii neobişnuite, îngrijiri speciale acordate) , dacă există suferinţe organice , dacă
pacientul este sub tratament , se află când au fost consumate ultima dată alimente ,

9. Care sunt efectele interacțiunii medicamentoase dintre: anestezice-antibiotice / anestezice-

medicamente cu tropism cardiovascular, anestezice-diuretice, anestezice-antiinflamatorii
nesteroidiene, anestezice-fenobarbital?

Antibiotice : prelungeşte durata somnului / la caini hipotensiune severa care nu raspunde la

medicatie / reaparitia paraliziei

Tropism cardiovascular : hipotensiune care nu raspunde la tratament

Diuretice : hipotonie musculară, predispune la aritmii cardiace intraanestezice, atenuează

efectele antiaritmice ale lidocainei.

Antiinflamatorii : creşte riscul apariţiei efectelor secundare asociate folosirii acestora ( pot fi
prevenite)
 Fenobarbital : reduce durata de acţiune a anestezicelor , creste producita de metaboliti a
halotanului , reducrea functiei hepatice in cazul folosirii dese , nu exista la pisica

10. Care sunt cele patru întrebări la care trebuie să se răspundă în urma examenului clinic
preanestezic?

1) Care este capacitatea sistemelor cardiovascular şi respirator de a menţine livrarea adecvată de

oxigen ţesuturilor (şi eliminarea deşeurilor) pe toată perioada perioperatorie?

2) Există factori care pot afecta farmacocinetica/farmacodinamia anestezicelor administrate? de

exemplu gestaţia, hipoproteinemia

3) S-ar putea ca anestezia să influenţeze o boală de preexistentă? de exemplu, insuficienţă

renală/azotemia

4) S-ar putea ca o boala preexistentă să influenţeze anestezia? de exemplu afecţiunile respiratorii

11. Ce tip de tulburări apar la animalele mari în perioada intraanestezică contenționte în poziţia
decubitală? și cum se explică acest fenomen?

predispune la tulburări de ventilaţie-perfuzie (neomogenitate între distribuția intrapulmonară a

aerului inspirat și a circulației intrapulmonare exprimată prin faptul că: zonele pulmonare
hiperventilate au un raport ventilație/perfuzie crescut, deci creează o ventilație de spațiu mort, iar
zonele hipoventilate au un raport de ventilație/perfuzie scăzut, deci cresc fracția de șunt
intrapulmonar ) ceea ce afectează schimbul gazos și se traduce prin hipoxemie.

12. Ce tip de complicații apar postanestezice apar corelat cu specia (la rumegătoare / cabaline /
câine, pisică, porc)?

Rumegătoarele sunt predispuse spre timpanizare. La cabaline după anestezia generală pot să apară
miopatii şi şchiopături. Câinii, pisicile şi porcii regurgitează sau vomită pe durata inducţiei sau trezirii
din anestezie, la aceste specii riscul bronhopneumoniilor prin aspiraţie este mai crescut.

13. La ce anestezic sunt sensibile unele familii de Boxeri?

acepromazina

14. Ce alte rase de câini se pot da exemple de particularități legate de anestezie? și care sunt
acestea?

La rasele atletice, slabe de câini (ogari – Afgani, Saluki, Borzoi, Whippet, Wolfhound şi Deerhound)
apare o recuperare prelungită după administrarea thiopentalului , se recomanda propofolul.

15. Ce complicații pot să apară la anestezierea raselor brahicefalice de câini?

Aceşti câini sunt predispuşi spre cianoză pe durata inducţiei anestezice şi spre vomă în perioada de
trezire

16. La ce rase de câini este recomandată folosirea propofolului în locul thiopentalului? și din ce
motiv?

La rasele atletice din cauza lipsei de ţesut adipos (şi muscular la unele rase)

17. Ce grupe de vârstă au un comportament diferit de al adulților din punct de vedere al anesteziei?
vârstă pediatrică sau geriatrică

18. Ce consecințe poate avea anestezia pentru o femelă gestantă?

În gestaţie se reduce doza anestezică, anestezia poate induce avort

19. La ce greutate se va raporta calculul dozei anestezice în cazul unui pacient obez? De ce?

Dozele anestezice în cazul unui pacient obez se vor calcula la greutatea ideală a pacientului deoarece
volumul de distribuţie este scăzut, volumul de sânge circulant este acela al unui animal mai mic iar
grăsimea contribuie puţin la redistribuţia iniţială

20. Ce probleme de management anestezic ridică un pacient obez / slab, subponderal?

Obezi predispuşi spre hipoventilaţie, care poate fi severă uneori impunând chiar ventilaţia controlată,
hipoxemie, ceea ce impune ca niciodată un pacient obez să nu fie lăsat să respire aer atmosferic, şi
deseori la aceşti pacienţi accesibilitatea venoasă este dificilă. Pacienţii slabi, dar sănătoşi vor avea o
trezire prelungită după anestezia cu thiopental şi sunt predispuşi la hipotermie. Pacienţii
subponderali, emaciaţi, prin pierderi acute sau cronice ale greutăţii datorită bolii, se vor trezi după
mult timp atunci când se foloseşte thiopentalul. Datorită faptului că pot fi hipoproteinemici necesarul
de anestezic va fi redus. De asemenea, acești indivizi prezintă risc crescut de hipotensiune şi/sau
hipoglicemie.

21. Cum modifică temperamental instalarea efectului anestezic (exemple)?

Diazepamul va înrăutăţi atitudinea unui pacient excitat, xylazina va fi relativ ineficientă la acelaşi
pacient.

22. Suferința căror organe influențează nefavorabil evoluția anestezică?

cardio-respirator , ficat , rinichi

23. Ce importanță prezintă pentru anestezie existența unei boli neurologice / cardiace / respiratorii /
hepatice / renale?

Importanţa pentru anestezie a unei boli neurologice: - în anamneză convulsii – se va evita

acepromazina se vor folosi anestezice care scad presiunea intracraniană (thiopental, propofol,
etomidat, diazepam) si scade doza folosita

Semnificaţia pentru anestezie a unei boli cardiace:

-pacient in varsta – hipotensiune

- - bradiaritmii cardiace – fara opioide / xylazina

- accident rutier- evitam cresterea presiunii inspiratorii

- torsiune/dilataţie gastrică- dozele de anestezic se reduc

- - bolile miocardului- cresterea riscului stopului cardiac

- disfuncţiile valvulare- impact asupra debitului cardiac

Semnificaţia problemelor respiratorii: intubarea grea / imposibila , se pune problema impactului

asupra respiratiei la trezire

Semnificaţia unei afecţiuni hepatice :

- calculi biliari – se vor evita morfina, meperidina, oximorfina, fentanylul până la extragerea
calculului.

- reducerea funcţiei hepatice, nivel enzimatic crescut – folosirea de anestezice care se elimina usor

- existenţa unui şunt porto-sistemic – hipotensiv posibil sa fie necesara dopamina si perfuzii cu
glucoza

Identificarea unei afecţiuni renale cronice impune alegerea unor anestezice care nu depind de
eliminarea renală

24. Care sunt clasele de risc perioperator după Societatea Americană de Anesteziologie - scorul ASA?
Dați exemple pentru fiecare din aceste clase.

I (risc minim) – pacient fără boală sistemică, normal, sănătos ( pacient 6 luni venit pentru sterilizare)

II (risc moderat) – pacient cu boală sistemică minoră, capabil să o compenseze, supus unei proceduri
medicale sau operatorii simple ( pacienti deshidratati/obezi veniti pentru traumatisme )

III (risc mediu) – pacient ce va fi anesteziat şi care are în plus faţă de problemele chirurgicale o boală
sistemică gravă dar nu imediat fatală ( pacient anemic / casetic /febril – traumatism major )

IV (risc crescut) – pacient ce va suporta o procedură chirurgicală majoră şi suferă de o boală care prin
ea însăşi poate fi imediat fatală (deshidratare severa / stare de soc – accident soldat cu pneumotorax

V (risc major) – pacient muribund ce necesită imediat intervenţia chirurgicală şi măsuri de terapie
intensivă, operat în stare disperată şi la care şansele de supravieţuire cu sau fără operaţie, mai mult
de 24 de ore, sunt foarte mici ( boala neoplazica / hipotensiv in urma hemoragiei / soc avansat)

25. Preluată din medicina umană există o altă scară de evaluare a riscului ale cărei elemente
fundamentale sunt …………. starea funcțională a organismului , amploarea intervenției chirurgicale și
durata anesteziei , importanța organului lezat si volumul leziunii.

26. Care este minimul de date de laborator ce trebuiesc obținute preanestezic indifferent de clasa de
risc anestezic?

determinarea hematocritului, proteinemiei şi azotemiei, care aduc informaţii referitoare la echilibrul

hidric, funcţia renală şi capacitatea de transport a oxigenului.

27. Care sunt reperele temporale, în cazul animalelor de companie, referitor la vechimea datelor
examenului de laborator?

Animale tinere si sanatoase ( sub 2 ani ) – 2 saptamani inainte , peste 2 ani – 48 de ore inainte

28. Cum influențează planul operator, poziţia pacientului, durata şi necesităţile operaţiei tehnica
anestezică?

Locul inciziei şi poziţia pe masa de operaţie pot împiedica ventilarea, pot limita accesul pentru
monitorizare. Flexia forţată a capului nu va permite anestezia inhalatorie pe sondă endotraheală
deoarece există riscul obstrucţiei prin angulare, prin urmare se va alege o altă tehnică anestezică.
Prin contenţie se poate produce compresiune pe vasele şi nervii adiacenţi, poziţia decubitală laterală
de lungă durată la cabaline se poate complica cu miozite. Durata intervenţiei poate dicta folosirea
narcozei inhalatorii, poate predispune la hipotermie sau influenţa negativ echilibrul hidric.

29. Ce obligații are medicul anestezist în relație cu proprietarul? Ce îi va solicita acestuia?

Va informa proprietarul cu date asupra bolii, cu date referitoare la pregătirea pentru anestezie,
tehnica anestezică aleasă şi îngrijirile postoperatorii. Va prezenta aprecierea riscului şi a
complicaţiilor posibile, se va asigura că proprietarul este în totalitate informat și că acceptă riscul
solicitându-i acestuia, sub semnătură, acordul pentru anestezie.

30. În ce constă pregătirea preanestezică a animalelor (corectarea căror dezechilibre, durata dietei
preanestezice pe specii, administrarea antibioticelor)?

corectarea dezechilibrelor (în principal hipovolemia şi acidoza metabolică) şi stabilizarea

medicamentoasă , animalul este oprit de la consumul de apă şi hrană în funcţie de specie şi vârstă,
administrarea antibioticelor este recomandat să se facă înainte de inducţie. Unele antibiotice
(penicilina K, gentamicina) pot determina hipotensiune atunci când sunt administrate IV pe durata
narcozei. Alte medicamente (procain penicilina) pot determina reacţii anafilactice sau alergice care
nu se pot recunoaşte deoarece sunt mascate de anestezie.

31. Care este recomandarea actual referitor la durata dietei preanestezice la câinii sănătoşi supuşi
intervenţiilor chirurgicale de rutină?

accesul la apă interzis cu 2 ore şi o ultima masă uşoară cu 3-4 ore înainte de operaţie

32. În ce situații crește riscul apariției infecțiilor postoperatorii?

riscul de infecție se dublează intraoperator la fiecare 70 de minute; de asemenea crește la pacienții

obezi sau dacă există o contaminare preoperatoie a plăgii

33. Ce antibiotic este recomandat în chirurgia ortopedică / perineală, rectală, colon / țesuturi moi /
stomatologie, și după ce posologie?

chirurgie ortopedică – cefazolin IV

chirurgie perineală, rectală, colon – metronidazol 10 mg/kg IV

chirurgie țesuturi moi – ampicilină 10 mg/kg IM

stomatologie – clindamicină 5,5-11 mg/kg

34. Care sunt etapele generale de administrare ale anestezicelor?

premedicaţia, inducţia şi menţinerea anesteziei.

35. Care sunt scopurile perfuziei lichidiene intraanestezice? Ce soluții se folosesc? Care este dozajul la
fiecare specie?

cel de înlocuire a pierderilor provocate de actul operator, deci menţinerea normovolemiei, şi de

prevenire sau atenuare a modificărilor metabolice provocate de stresul chirurgical . Perfuzia cu soluţii
electrolitice (ser fiziologic, soluţie Ringer sau Ringer lactat şi diferite combinaţii cu glucoză 5%). Dozaj:
la câine 20 ml/kg/oră pentru prima oră, apoi 10 ml/kg/oră; la pisică 10 ml/kg/oră; la cai, rumegătoare
mari 4-6 ml/kg/oră; la rumegătoarele mici 4-8 ml/kg/oră

36. Ce determinări paraclinice se recomandă dacă se constată pierderi sanguine semnificative

intraoperator? În acest caz care este raportul dintre cantitatea de sânge pierdut și cantitatea de
lichide electrolitice administrate?

In caz de hemoragii masive se va aproxima pierderea de sânge şi perfuzia se va suplimenta cu 2,5-3

ml soluţie electrolitică pentru fiecare ml de sânge pierdut , se recomandă determinarea Ht şi a
proteinelor totale
37. Care sunt parametrii care permit aprecierea eficinței terapiei lichidiene?

. Aprecierea eficienţei terapiei lichidiene intraoperatorii se face pe baza măsurării tensiunii arteriale,
frecvenţei pulsului, presiunii venoase centrale, diurezei, Hb sau Ht.

1. Ce ia în studiu anesteziologia?

ATI (anestezie şi terapie intensivă) ia in studiu:

• procedee de combatere a durerii

• metode de imobilizare medicamentoasă

• de menţinere a funcţiilor vitale în cursul operaţiilor

• modalităţile de corectare a dezechilibrelor funcţionale, tehnicile de resuscitare cardio-respiratorii

• metode de îngrijire pre-, intra- şi postoperatorii

Întreaga activitate ATI se caracterizează prin:

- responsabilitatea maximă medicală;

- caracterul de urgenţă medicală;

- asigurarea supravieţuirii pacienţilor;

- securitatea conferită pacientului;

- contactul permanent cu pacientul (supraveghere) şi monitorizarea continuă a funcţiilor vitale şi

parametrilor esenţiali;

- îmbinarea practicii clinice cu tehnologia biomedicală modernă;

2. Care este rezultatul reorganizării funcționale a SNC și/sau periferic ca urmare a anesteziei?

Reorganizarea poate fi superficială sau profundă având ca rezultat suprimarea temporară şi

REVERSIBILĂ a sensibilităţii în general şi a celei dureroase în special.

3. Ce se utilizeză pentru a se realiza anestezia?

Anestezia se realizează fie prin administrarea unor substanţe numite anestezice sau fie prin
supunerea organismului influenţei unor energii fizice (electrice, hipotermice) care interferează
funcţional cu SNC.

Anestezia va trebui să permită:

- intervenţia chirurgicală fără durere, stres,

- sa protejeze în acelaşi timp marile funcţii vitale

- și să asigure un maxim de confort pentru animal şi chirurg.

4. Care sunt cele cinci componente ale anesteziei generale?

Prin anestezia generală în mod ideal se urmăreşte realizarea următoarelor componente:

- hipnoza sau narcoza

- analgezia
- relaxarea musculară

- efect antişoc

- amnezia retrogradă

5. De ce pentru a obține toate caracteristicile anesteziei generale nu se folosește o singură

substanță?

Astăzi nu se întrebuinţează tehnici anestezice prin care cu o singură substanţă să se obţină toate
caracteristicile anesteziei generale deoarece anestezia ar fi prea profundă și periculoasă. Prin urmare
se folosesc asocieri de substanţe care să asigure fiecare în parte dezideratele anesteziei generale.
Toate anestezicele pe lângă efectele dorite au dependent de doză și efecte secundare, nedorite de
care va trebui să se țină cont atunci când se fac asocieril

6. Care sunt situațiile din medicina veterinară care impun folosirea anesteziei?

Suntem nevoiți să recurgem la anestezice în numeroase situații. pentru contenţie-imobilizare atunci

când se fac radiografii, când se face toaleta şi profilaxia dentară, când se recoltează probe biopsice,
se aplică bandaje, pansamente, se capturează animale sălbatice, când se transportă animalele, când
manevrăm animalul pentru cateterism uretral, în reducerea luxaţiilor sau fracturilor, când realizăm
terapia plăgilor; în intervenţiile chirurgicale, în controlul convulsiilor, în caz de eutanasie.

7. La ce specie procentul de mortalitate în perioada perianestezică este cel mai ridicat? - la cai
1,6%,

(ca medie generală la caine 0,17% și la pisică 0,24%. La pacienții sănătoși câine 0,5%, pisică 0,11%. La
pacienții bolnavi 1,33% la câine și 1,4% la pisică. La ambele specii riscul crește dacă este vorba de o
intervenție chirurgicală majoră versus minoră și în caz de intervenții chirurgicale prelungite. Riscul
anestezic scade dacă este vorba doar de o sedare spre deosebire de o anestezie generală.)

8. Pentru animalele de companie care ore sunt cele mai critice, cu procent mare de mortalitate, în
perioada postoperatorie?

Moartea survine în procent de 47% la câine și 61% din cazuri la pisică în perioada postoperatorie.
Primele 3 ore fiind cele mai critice (după oprirea anesteziei).

9. La câinii având ce greutate riscul de deces de cauză anestezică este mai mare?

La câine ca și factori de risc au fost identificați următorii:

- risc de 8 ori mai mare la câinii cu greutate mică sub 5 kg comparativ cu cei între 5 și 15 kg
(probabil hipotermia joacă un rol)

10. La câinii de ce vârstă riscul de deces este mai mare?

Riscul la caini este de 7 ori mai mare la pacienții vârstnici de peste 12 ani comparativ cu categoria de
vârstă între 6 luni-8 ani;

11. Este la pisică riscul de deces în perioada perianestezică mai mare comparativ cu câinele? Da

La pisici riscul este semnificativ mai mare comparativ cu câinele. Obstrucțiile respiratorii ca și cauză a
morții sunt mai frecvente, ceea ce indică necesitatea unei urmăriri atente a respirației (pisicile sunt
predispus spre laringospasm). Talia mică le predispune spre hipotermie și complicațiile asociate ei;
risc de supradozare a anestezicelor dacă nu sunt cântărite.
12. La pisicile de ce vârstă riscul de deces în perioada perianestezică se dublează?

Riscul se dublează la pisicile de peste 12 ani comparativ cu cele de 6 luni-5 ani.

13. Ce greșeli trebuie evitate atunci când se va anestezia un animal?

(Bazat pe această evaluare, se va stabili gradul de risc şi va decide oportunitatea efectuării anesteziei
iar proprietarul va semna o convenţie contractuală. Aceasta presupune că medicul veterinar
anestezist şi/sau chirurg are obligaţia să acorde animalului asistenţa medicală de specialitate cu
maximă conştiinciozitate, atent şi prudent, folosind protocoalele şi metodele de examinare şi de
anestezie cunoscute şi validate. Predarea animalului proprietarului va fi însoţită de recomandări
scrise.)

Sunt considerate greseli:

- anamneză incompletă/absentă;

- examen clinic incomplet sau nesuplimentat de examene complementare paraclinice la cazurile care
ridică probleme

- anestezierea fără respectarea dietei alimentară;

- neutilizarea la carnasiere a unui antivomitiv sau a sondei endotraheale cu balon pentru prevenirea
complicaţiilor respiratorii prin corp străin;

- neverificare şi/sau utilizarea de materiale de contenţie, aparatură sau instrumentar

necorespunzător.

14. Cum se clasifică mijloacele anestezice dependent de locul și mecanismul lor de acțiune asupra
SNC?

După locul şi mecanismul de acţiune al mijloacelor anestezice asupra sistemului nervos anestezia
poate fi:

1. locală = pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă delimitată, adică a recepţiei
senzitive.

2. regională = suprimarea transmisiei centripete a nocicepţiei.

3. generală = mijloacele anestezice acţionează asupra SNC unde suprimă temporar integrarea
stimulilor.

15. Cum este clasificată anestezia generală după gradul de inhibiție a SNC?

După gradul de inhibiţie a SNC anestezia generală poate fi clasificată în :

- anestezie generală vigilă - neuroplegice şi tranchilizante;

- anestezie generală subvigilă - neuroleptanalgezia (NLA), anestezia disociativă;

- anestezie generală profundă - narcoza - conştienţa este total abolită.

16. Care sunt avantajele / dezavantajele anesteziei loco-regionale?

Avantaje:
 - permite realizarea unor intervenţii chirurgicale mici, chiar şi pe animal în picioare,
- permite păstrarea stării de conştienţă,
- este mai puţin agresivă decât anestezia generală,
- nu deprimă circulaţia, respiraţia,
- este economică şi poate fi utilizată pe teren.

Dezavantaje:

- nu poate fi aplicată la animalele retive deoarece necesită cooperarea pacientului sau

contenţia foarte serioasă,
- poate necesita sedarea care are efecte sistemice,
- nu rezolvă calmarea, imobilizarea, relaxarea, securitatea,
- este contraindicată în infecţii locale,
- la dozarea necontrolată apar accidente.

17. Cum acționează anestezicele locale?

Se realizează prin mijloace chimice, electrice (electroanalgezie, electroacupunctură) şi hipotermie

(refrigeraţie). Mijloacele chimice sunt reprezentate de substanţe diferite numite anestezice locale
care afectează orice tip de neuroni şi fibră nervoasă. Anestezicul local este o substanţă capabilă să
suspende, temporar şi reversibil, sensibilitatea într-o anumit regiune prin acţiunea locală asupra
terminaţiilor şi fibrelor nervoase senzitive.

18. Care sunt acțiunile farmacodinamice ale anestezicelor locale?

Acţiunea farmacodinamică este cea anestezică locală, de relaxare a musculaturii netede

acompaniată de vasodilataţie (majoritatea anestezicelor locale) sau vasoconstricţie (cocaina) şi
antiaritmică (lidocaina IV)

19. La ce nivel se manifestă toxicitatea anestezicelor locale? Cum se manifestă toxicitatea la nivelul
SNC (simptome)? Care este tratamentul? Cum se manifestă toxicitatea cardiovasculară
(simptome)? Care este tratamentul?

Efecte toxice sistemice. Anestezicele locale sunt absorbite în fluxul sanguin şi dacă s-a folosit o
cantitate mare nivelul concentraţiei sanguine poate determina efecte toxice cardiovasculare şi ale
SNC. SNC: - toxicitatea la nivelul SNC. Apare atunci când se practică blocajul în zone învecinate cu
vase sanguine mari, situaţie întâlnită în anestezia epidurală.

Simptomele toxicităţii SNC apar anterior celor cardiovasculare.

- Iniţial animalul devine sedat sau aţipeşte, dacă nivelul sanguin şi din SNC creşte
- animalul devine agitat, vomită, apar convulsii urmate de comă.
- Moartea apare prin stop cardio-respirator.

Tratamentul stărilor de agitaţie se face cu benzodiazepine, thiobarbiturice sau propofol asociat cu

oxigenoterapie.

Cardiovascular:

Toxicitatea cardiovasculară se manifestă prin acţiunea directă asupra miocardului cu inducerea:

- aritmiilor cardiace sau prin vasodilataţia şi hipotensiunea pe care o induc.

 - Faza finală a toxicităţii cardiovasculare este colapsul cardiovascular, cu stop cardiac, ca
rezultat al reducerii contractilităţii miocardice, conducerii impulsului nervos prin miocard şi a
pierderii tonusului vasomotor periferic.
- Hipoxia şi acidoza cresc toxicitatea miocardică a anestezicelor locale, hipokalemia scade doza
ce declanşează colapsul vascular.

Tratamentul simptomatic include fluidoterapia, agonişti adrenergici, bicarbonat de sodiu,

administrarea de oxigen.

20. Care sunt clasele de anestezice locale, după structura lanțului intermediar?

Natura lanţului intermediar divide anestezicele locale în două clase chimice principale:

- amide (lidocaina, bupivacaina, mepivacaina, etidocaina, dibucaina, ropivacaina) şi

- esteri (cocaina, procaina, tetracaina, cloroprocaina, prilocaina).

21. Dați exemple de anestezice amide / esteri.

Diferenţele între aceste două clase implică:

- potenţialul de a produce efecte secundare

- mecanismul prin care sunt metabolizate.

22. La ce clasă de anestezice apar mai frecvent reacțiile alergice?

Reacţii alergice mai frecvente la esteri prin metabolitul acid paraaminobenzoic care induce alergie
încrucişată cu numeroase substanţe înrudite chimic

23. Pe ce cale se metabolizează anestezicele locale: amidele / esterii?

Esterii sunt hidrolizaţi în plasmă la locul injectării, timpul de înjumătăţire este de câteva minute prin
urmare au o durată de acţiune scurtă. Pacienţii cu activitate colinesterazică redusă (nou-născuţi,
animale gestante) pot prezenta un risc crescut de toxicitate la această grupă.

Amidele necesită metabolizare hepatică, au timp de înjumătăţire de câteva ore. Pacienţii cu boli
hepatice sunt mai susceptibili la reacţiile adverse ale acestui grup de anestezice locale.

24. Care sunt căile de administrare ale lidocainei?

- anestezii de contact cât şi infiltraţii,

- blocaje tronculare sau plexale şi
- anestezie rahidian

25. Ce anestezic local poate fi folosit ca antiaritmic?

Lidocaina

26. Care este doza maximă pentru infiltrații în cazul lidocainei? La cabaline care este cantitatea de
lidocaină administrată care dacă este depășită apar semne de intoxicație?

Concentraţiile soluţiei de lidocaină folosită pentru infiltraţii locale sunt între 0,25-1%,

La cabaline primele simptome de intoxicare apar dacă s-au administrat mai mult de 250 ml de
lidocaină soluţie 2%.
27. Ce anestezice locale oferă o analgezie de lungă durată și este foarte bine tolerat de țesuturi?

Bupivacaina si Mepivacaina

28. La ce pacienți acțiunea procainei este mai scăzută datorită fenomenului de interferenţă
metabolică?

De asemenea, la bolnavii trataţi cu sulfamide acţiunea procainei este mai scăzută datorită
fenomenului de interferenţă metabolică (sulfamidele conţin acid paraaminobenzoic, procaina este un
derivat al acestui acid).

29. Care sunt dozele toxice de procaină în cazul infiltrațiilor la vacă / cal / câine?

Doza toxică în cazul infiltraţiilor este de:

- 1,8g/100 kg la vacă, cal,

- 0,25g/kg la câine

30. Care este definiția anesteziei locale?

Anestezia locală este caracterizată de pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă
delimitată şi suprimarea recepţiei senzitive ca urmare a acţiunii unui mijloc anestezic asupra
receptorilor algici.

31. Cum este clasificată anestezia locală după profunzimea la care se face blocarea receptorilor?
Două tipuri:

- de suprafaţă şi
- prin infiltraţie

32. În ce situații se contraindică infiltrațiile ca variantă de anestezie locală?

Infiltraţiile sunt contraindicate în focarele inflamate, edemaţiate sau în cele septice (favorizează
diseminarea infecţiei).

33. Ce efect are anestezia regională (de conducere)?

Anestezia regională (de conducere) are ca efect suprimarea transmisiei centripete a nocicepţiei.

34. Cum se clasifică anestezia regională după nivelul la care se blochează conducerea?

După nivelul la care se blochează conducerea, anestezia regională poate fi:

- tronculară sau perineurală - când anestezicul local este infiltrat pe traiectul nervilor periferici

- plexală - infiltraţia se face în proximitatea plexurilor nervoase;

- spinală:

 epidurală – anestezicul se introduce în spaţiul epidural, şi

 rahidiană (subarahnoidiană, intratecală) - anestezicul se depune în spaţiul subarahnoidian şi
acţionează asupra rădăcinilor nervilor spinali la ieşirea din măduvă

35. Care este locul de elecție pentru blocajul n. maxilar la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?
La cabaline imediat sub arcada zigomatică pe perpendiculara ce coboara din unghiul lateral al
ochiului

36. Care este locul de elecție pentru blocajul n. infraorbitar la cabaline / bovine / animale de
companie? În ce regiune se instalează analgezia?

La cal gaura infraorbitară se reperează la marginea m. ridicător al buzei superioare sau la 1-2 cm
rostro-dorsal de vârful crestei faciale

La bovine la întretăierea liniei dusă din unghiul medial al ochiului cu perpendiculara ridicată de la
marginea rostrală a primului premolar

La câine şi pisică deasupra celui de al treilea premolar superior la 0,5-1 cm

37. Care este locul de elecție pentru blocajul n. palatin mare la animalele de companie? În ce regiune
se instalează analgezia?
Nervul de blochează înainte de pătrunderea în canalul palatin în dreptul găurii palatine mari.

La câine şi pisică aceasta este localizată la intersecţia dintre două linii imaginare, prima trece la
jumătatea distanţei dintre arcada dentară şi mijlocul palatului, iar cea de-a doua trece prin mijlocul
premolarului maxilar patru – câine / trei – pisică.

(Această gaură de mici dimensiuni nu poate fi palpată prin grosimea mucoasei palatine. Prin urmare
se vor folosi ace subţiri pentru a putea pătrunde doar în deschiderea conductul palatin unde
seinjectează anestezic.)

38. Care este locul de elecție pentru blocajul n. mandibular la ieșirea din cutia craniană la cabaline? În
ce regiune se instalează analgezia?

La marginea rostrală a articulaţiei temporo-mandibulare, sub arcada zigomatică, la jumătatea

distanţei dintre unghiul lateral al ochiului şi baza pavilionului urechii.Gaura sfâşiată – la cal

Blocarea bilaterală a acestuia permite relaxarea musculaturii pentru deschiderea cavităţii orale,
precum şi intervenţiile pe regiunile inervate: buză inferioară, mandibulă, dinţi,porţiunea rostrală a
limbii.

39. Care este locul de elecție pentru blocajul n. alveolar inferior la cabaline / câine ? În ce regiune se
instalează analgezia?

La cal se poate lua ca reper jumătatea distanţei dintre baza urechii şi incizura vaselor faciale de pe
mandibulă.

La câine şi pisică blocarea acestui nerv se poate face intraoral sau pe cale extraorală înainte ca nervul
să pătrundă în canalul osos al mandibulei.
40. Care este locul de elecție pentru blocajul n. mentonier la cabaline / bovine / câine? În ce regiune
se instalează analgezia?

Se reperează prin palpare gaura mentonieră care se află pe faţa laterală a corpului mandibulei:

- la jumătatea distanţei dintre ultimul incisiv şi primul premolar la cal,

- în dreptul comisurii buzelor la bovine (numeroase găuri mentoniere la rumegătoare) şi
- în dreptul celui de-al doilea premolar la câine

Analgezia se realizeaza in regiunea mentoniera, buza inferioara, mandibula.

41. Care sunt ramurile nervului oftalmic? Care sunt efectele blocării n. oftalmic?

El se împarte în trei ramuri: n. frontal, n. lacrimal şi n. nazociliar

Efect: blocaj retrobulbar, analgezia globului şi anexelor, cu excepţia pleoapei inferioare.

42. Care sunt locurile de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la cabaline?

La cabaline sunt posibile trei căi de acces:

- Prin unghiul lateral al fantei palpebrale

- Prin unghiul medial
- Prin fosa temporală

43. Care este locul de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la bovine prin tehnica
Peterson?

La bovine: Tehnica Peterson - prin fosa temporală în unghiul ventro-rostral (în spațiul delimitat de:
procesul coronoid al mandibulei, procesul supraorbital și arcada zigomatică)

44. Care sunt locurile de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la bovine prin tehnica în
patru puncte?

Blocajul retrobulbar în patru puncte (fig. 8b) – un ac ușor curb, de aproximativ 9 cm, se introduce
prin piele dorsal, ventral, lateral și medial de ochi, la ora 12, 6, 3, respectiv 9. Acul este orientat în
spatele globului, oasele care concură la formarea orbitei fiind folosite drept ghid.

45. Care sunt riscurile și posibilele complicații ale blocajul retrobulbar al n. oftalmic?

Riscuri, accidente, complicaţii:

 - traumatizarea n. optic,
- perforarea globului ocular,
- hematom retrobulbar,
- dislocarea ochiului,
- abces
- flegmon retrobulbar.

46. Care este locul de elecție pentru blocajul n. frontal la cabaline / bovine / animale de companie? În
ce regiune se instalează analgezia?

La cal se reperează prin palpare gaura supraorbitară la aproximativ 6 cm dorsal de unghiul medial al
ochiului de-a lungul procesului zigomatic al frontalului.

La bovine la marginea arcadei orbitare superioare se introduce acul 1,5-2 cm în profunzimea bazei
pleoapei superioare.

La câine şi pisică la baza pleoapei superioare.

47. Care este locul de elecție pentru blocajul n. lacrimal la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia? Acul se introduce prin unghiul lateral al ochiului şi este orientat spre marginea dorsală a
orbitei, de-a lungul treimii sale laterale

48. Care este locul de elecție pentru blocajul n. infratrochlear la cabaline? În ce scop se face blocajul
acestuia? Deasupra unghiului medial şi la 3-4 cm în profunzime pe lângă peretele osos

El se blochează în operaţii pe regiunile inervate (dezobstrucţia chirurgicală a canalelor lacrimale sau a

conductului lacrimonazal).
49. Care este locul de elecție pentru blocajul n. zigomatic la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?

La 1-2 cm sub comisura fantei palpebrale laterale, în profunzime la baza pleoapei la animalele mari.

Analgezia se instaleaza in regiunii zigomatice şi a pleoapei inferioare.

50. Care este locul de elecție pentru blocajul n. aurioculo-palpebral la cabaline / la câine? În ce
regiune se instalează analgezia? Care este originea acestui nerv?

Origine: Ramura n. facial

Analgezie: Blocând acest nerv se previne clipitul dar nu se desensibilizează pleoapele + analgezia de
suprafaţă a conjunctivei/cornee

Loc de electie:

- La cabaline acest nerv poate fi blocat dorsal de procesul zigomatic al osului temporal
- La câine blocarea se poate realiza în treimea caudală a arcadei zigomatice
51. Care este locul de elecție pentru blocajul n. cornual la bovine? În ce regiune se instalează
analgezia?

Imediat ventral de linia temporală, la mijlocul distanţei dintre unghiul lateral al ochiului şi baza
cornului

Analgezia se realizeaza la corn şi a bazei acestuia

52. Care este locul de elecție pentru blocajul nn. lingual și hipoglos la cabaline, în cazul ambelor
variante de lucru?

Cei 4 nervi pot fi blocaţi în grosimea limbii sau înainte de a pătrunde şi a se ramifica în limbă:

- blocajul intralingual se poate realiza prin introducerea acului perpendicular şi în mijlocul

spaţiului intermandibular, la 3-4 cm rostral de hioid şi la 4-6 cm în profunzime, unde se
injectează (10-15 ml soluţie) analgezică.
(Acul se retrage până sub piele şi se orientează oblic lateral spre mandibulă, unde se
injectează aceeaşi cantitate de anestezic. Aceeaşi operaţiune se repetă în cealaltă parte.)
- blocajul retrolingual se realizează prin două injecţii practicate în dreptul incizurii vaselor
faciale de pe mandibulă de o parte şi de alta.

53. Care este locul de elecție pentru blocajul nn. intercostali la cabaline?

La marginea caudală a coastei, puţin sub aceasta.

55. Ce nervi concură la formarea plexului brahial?

Ramurile ventrale a nervilor cervicali, C6, C7, C8 şi toracali, Th1 şi Th2.

56. În ce situații este indicat blocajul plexului brahial?

În operaţiile de osteosinteză sau de amputare a membrelor la animalele de companie.

57. Care este locul de elecție pentru blocarea plexului brahial la câine / pisică?

Pe animalul poziţionat în decubit lateral dacă se ridică membrul se poate palpa spaţiul dintre
articulaţia scapulo-humerală şi prima coastă (se foloseşte un ac de aproximativ 6 cm care se
introduce pe toată lungimea, în profunzime între planurile musculare, cranio-medial de articulaţie,
iar anestezicul local (bupivacaină) se infiltrează pe măsură ce acul se retrage.)
58. Care sunt indicațiile blocării n. median? Care este locul de elecție pentru blocarea n. median la
cal / câine? Care este locul blocării n. ulnar / n. radial la câine?

Indicatii: Blocajul n. median se practică în intervenţii pe regiunea palmară a metacarpului şi a

falangelor şi pentru diagnosticul şchiopăturilor cauzate de afecţiunile tendoanelor şi ale acropodiului.

Loc de electie:

- La cal se injectează 10 ml de anestezic local între extremitatea proximo-medială a radiusului

(acul avansează în spatele osului în profunzime la 3- 5 cm) şi m. flexor carporadial, sub
aponevroza m. pectoral transvers şi fascia antebrahială
- La câine injecţia se face pe faţa medială a antebraţului în treimea proximală având ca punct
de reper tuberozitatea de inserţie a m. pronator rotund (pe marginea medială a radiusului).

Pentru a completa analgezia membrului la câine se poate face şi blocajul n.radial pe faţa laterală a
braţului între tricepsul brahial şi m. brahial, proximal de articulaţia cotului.
59. Care este locul de elecție pentru blocarea n. ulnar la cal – blocajul distal? Care sunt indicațiile
blocajului n. ulnar la cal?

Indicaţii: blocarea sa permite operaţii pe faţa caudală a antebraţului şi laterală a carpului şi

metacarpului şi pentru diagnosticul şchiopăturilor cauzate de afecţiuni în teritoriile inervate.

Blocajul distal – sub fascia antebrahială între m. flexor carpoulnar şi m. extensor carpoulnar, la
aproximativ 10-15 cm proximal de articulaţia carpului
60. Care este locul de elecție pentru blocarea n. musculocutranat la cal? Este necesar blocajul
acestui nerv în diagnosticul șchiopăturii la cal?

Loc de electie:

- pe faţa medială a antebraţului, în treimea proximală, de ambele părţi ale venei cefalice
antebrahiale la o lăţime de palmă sub inserţia m. biceps brahial pe tuberozitatea proximo-
medială a radiusului

Indicaţii: operaţii pe faţa cranio-medială a regiunii antebraţului, carpului şi metacarpului.

În examenul şchiopăturii blocarea sa nu este necesară deoarece inervează doar pielea.

61. Ce nervi se vor bloca la cal pentru o analgezie completă palmară alături de nn. palmari medial și
lateral? Cum se execută blocajul palmar distal / proximal?

Pentru o anestezie completă palmară în regiunea metacarpiană, alături de cei doi nn. palmari sunt
blocaţi şi nn. metacarpali palmari medial şi lateral.

- blocajul palmar distal – în 4 puncte: Loc de elecţie: extremitatea distală ametacarpienelor II,
respectiv IV
Nn. palmari sunt blocaţi introducând acul SC şi injectând 2 ml anestezic adiacent suprafeţei
dorsale a m. flexor digital profund, pe faţa laterală şi medială, cu piciorul sprijinit pe sol.
Deoarece există riscul puncţiei fundurilor de sac ale articulaţiei buletului, unii clinicieni
practică acest blocaj ceva mai sus de locul precizat anterior, dar în orice caz sub ramura
comunicantă care conectează cei doi nervi palmari. Blocajul nn. metacarpieni palmari se face
la extremitatea distală a metacarpului II şi IV în vecinătatea periostului, unde se infiltrează 1-
2 ml anestezic (nervii trec între suprafaţa palmară a metacarpului III şi suprafaţa axială a
metacarpului II sau IV).
- blocajul palmar proximal –în 4 puncte - puţin sub articulaţia carpo-metacarpiană.
Animalul ţine piciorul sprijinit pe sol, în fiecare loc se infiltrează 3-5 ml anestezic, subfascial în
locul unde cei doi nervi palmari medial/lateral trec adiacent cu suprafaţa dorsală a
tendonului m. flexor digital profund. Nn. metacarpali palmari se blochează sub articulaţia
carpo-metacarpiană, la locul de trecere al nervilor între metacarpul II şi III, respectiv III şi IV,
animalul având piciorul scos din sprijin. Blocajul proximal se practică pentru a stabili sediul
şchiopăturii, atunci când aceasta nu dispare în urma blocajului distal.
62. Care sunt cele trei modalități de blocare a nervilor digitali palmari medial și lateral la cal? Care
sunt indicațiile pentru anestezia acestor nervi?

Indicaţii: Operaţii sub regiunea buletului (la blocarea n. digitali în regiunea sesamoizilor) sau pe
copită (solă, falanga a III-a).

1. Nn. digitali palmari pot fi cu uşurinţă palpaţi înainte de a emite ramurile dorsale în regiunea
buletului pe feţele excentrice ale marilor sesamoizi

2. Nn. digitali pot fi blocaţi la aproximativ 1 cm deasupra marginii libere a cartilajului ungular
corespunzător, în dreptul pachetului vasculo-nervos identificat palpator, având piciorul scos din
sprijin

3. Uneori se practică blocajul semicircular al chişiţei pentru a se anestezia şi ramura dorsală. Pentru
aceasta acul introdus în reperul descris mai sus este direcţionat perpendicular pe axul lung al chişiţei
63. Care este locul de elecție pentru blocarea nn. palmari la bovine?

Loc de elecţie şi tehnica blocajului:

- se execută 4 injecţii (5-10 ml într-un singur loc):

a) două pe faţa dorsală şi dorso-laterală a metacarpului şi
b) altele două pe faţa palmară medial şi lateral de pachetul tendinos flexor, în treimea
metacarpiană mijlocie

64. Unde se face blocajul (regiunea) nervilor digitali la bovine?

Loc de elecţie şi tehnica de lucru: în cazul blocajului în regiunea buletului se practică 4 injecţii: pe
faţa dorsală, palmară, laterală şi medială

65. Care este tehnica blocajului interdigital la bovine?

În practică s-a impus tehnica blocajului interdigital (procedura este similară pentru membrele
toracice şi pelvine.Nervii digitali axiali dorsali sunt blocaţi în regiunea chişiţei.

Se introduce subcutanat un ac de 2,5 cm şi se injectează 5 ml de lidocaină 2%.

Un alt ac de 10 cm este introdus perpendicular pe axul chişiţei prin piele imediat deasupra spaţiului
interdigital şi avansează până când vârful acului se simte sub piele pe faţa palmară (plantară). Pe
măsura retragerii acului se injectează 10-15 ml de lidocaină 2%. Spaţiul interdigital este desensibilizat
permiţând intervenţiile chirurgicale.
66. Care este locul de elecție pentru blocajul nervului sciatic la animalele de companie?

Blocajul se poate realiza imediat caudal de articulaţia coxo-femurală, între trocanterul mare şi
cuspidul extern al tuberozităţii ischiadice sau la ieşirea din bazin la 3-4 cm dorso-cranial de articulaţia
coxo-femurală.

67. Care este locul de elecție pentru blocarea n. tibial la cal? Care sunt indicațiile blocajului n. tibial
la cal?

Loc de elecţie şi tehnica blocajului:

- blocajul se efectuează la cal şi vacă pe faţa medială a piciorului, la 10-15 cm proximal de

calcaneu, la 1-2 cm cranial de tendonul calcanean comun (între depresiunea dintre
gastrocnemian şi tendoanele digitale flexoare).

Indicaţii: în operaţiile pe regiunile acropodiale, metatarsului şi tendonului, pentru diagnosticul

şchiopăturilor.
68. Care este locul de elecție pentru blocarea nn. fibulari la cal? Care sunt indicațiile blocajului nn.
fibulari la cal?

Loc de elecţie şi tehnica blocajului:

- blocajul se practică la 10-15 cm proximal de maleola laterală a tibiei (deasupra jaretului), pe

linia de separare a tendoanelor m. extensor digital comun şi extensor digital lateral.

Indicaţii: operaţii pe teritoriul de distribuţie de pe faţa dorsală a jaretului, metatarsului, buletului şi

chişiţei şi pentru diagnostic în şchiopături.
69. Care este locul de elecție pentru blocarea n. safen la cal – blocajul proximal / distal? Care sunt
indicațiile blocajului n. safen la cal?

Indicaţii: se practică blocajul acestui nerv atunci când se dorește anestezia completă a metapodiului
în diagnosticul şchiopăturilor şi pentru intervenţii pe faţa cranială şi medială a gambei şi a jaretului.

Loc de electie:

- Blocajul proximal = faţa medială a coapsei, în treimea distală

- Blocajul distal = prin piele înaintea venei safene mediale, imediat proximal de articulaţia
tibio-tarsiană
70. Care este locul de elecție pentru blocarea n. cutanat sural caudal la cal? Care sunt indicațiile
blocajului n. ulnar la cal?

Loc de elecţie şi tehnică:

- acul se introduce pe faţa laterală a tendonului calcanean comun în porţiunea sa superioară la

2 cm în profunzime, unde sub fascie se injectează 10 ml soluţie anestezică.

Indicaţii- ULNAR: blocarea sa permite operaţii pe faţa caudală a antebraţului şi laterală a carpului şi
metacarpului şi pentru diagnosticul şchiopăturilor cauzate de afecţiuni în teritoriile inervate.
71. Unde se va infiltra anestezicul local în anestezia flancului prin tehnica ”L” răsturnat?

In ţesuturile de la marginea dorso-caudală a ultimei coaste, pe toată lungimea sa, şi de la fața ventro-
laterală a proceselor transverse ale vertebrelor lombare, până la L4

72. De câte tipuri este blocajul paravertebral lombar la bovine? Ce nervi vor fi blocați?

De 2 tipuri: proximal si distal

Ramurile dorsale şi ventrale ale ultimului nerv toracic (T13) şi ale primilor doi nervi lombari (L1 şi L2)
sunt blocate la locul de ieşire din gaura intervertebrală, aproape de corpul vertebral.

73. Care este tehnica de lucru (locurile de elecție) pentru blocajul paravertebral lombar proximal /
distal la bovine?

Proximal: Locul de elecţie şi tehnică: fiecare nerv se blochează imediat în faţa marginii craniale a
proceselor transverse ale vertebrei lombare următoare [n. T13 în faţa procesului transvers lombar L1;
n. iliohipogastric (L1) în faţa procesului transvers L2; n. ilioinghinal (L2) în faţa procesului transvers
L3]. Locul injecţiei este la 2,5-5 cm lateral de linia mediană (ce trece prin procesele spinoase) pe o
linie imaginară perpendiculară pe aceasta şi care trece pe la marginea cranială a proceselor
transverse

Distal: Tehnica de lucru: un ac de 7 cm se introduce ventral sub marginea laterală a proceselor

transverse L1, L2 şi L4, se injectează în evantai 10-20 ml lidocaină 2% în fiecare loc
74. Ce nervi se vor bloca în cazul blocajului paravertebral lombar la cal? Ce zonă va fi anesteziată?
Care sunt locurileîn care va fi infiltrate anestezicul local?

În regiunea toraco-lombară se vor bloca ramurile dorsale şi ventrale ale ultimului nerv spinal toracal
(T18) şi ale primilor doi nervi spinali lombari (L1 şi L2) asigurându-se analgezia cutanată, a muşchilor
şi a peritoneului în regiunea fosei paralombare.

Loc de elecţie şi tehnică: se practică trei injecţii subcutanate pentru a desensibiliza ramurile cutanate
dorsale T18, L1 şi L2.

Injecţia se practică între marginea caudală a ultimei coaste şi extremitatea cranială a procesului
transvers al primei vertebre lombare (pentru n. T18), între procesele transverse ale primei şi a doua
vertebre lombare (pentru n. L1), şi între procesele transverse ale vertebrelor lombare doi şi trei
(pentru n. L2), la aproximativ 10 cm de linia mediană.

75. Ce indicații are blocajul nn.pudend și rectali caudali la cabaline și bovine? Cum se execută
blocarea acestor nervi prin metoda intrapelvină pararectală?

Indicaţii: proceduri obstetricale, proceduri chirurgicale pe coadă, perineu, anus, rect, vulvă, prepuţ şi
pielea scrotului, regiunea caudo-medială a coapsei, poţiunea caudală a ugerului. Tehnica se poate
folosi ca tratament adjuvant de control al tenesmelor rectale asociate cu iritaţia perineului, anusului,
rectului sau vaginului.

Metoda intrapelvină pararectală- pe animalul contenţionat în picioare, se identifică prin explorare

rectală mica incizură ischiadică ca o depresiune moale, bine delimitată de ligamentul sacro-ischiadic.
N. pudend intern se găseşte cu degetul, dorsal de artera pudendă pulsatilă prezentă în fosă (fig. 16).
Pielea din jurul fosei ischiocaudale (delimitată de anus, tuberozitatea ischiului şi marginea caudală a
ligamentului sacro-ischiadic) de ambele părţi este antiseptizată şi desensibilizată cu 2-3 ml de
lidocaină 2%. Un ac gros de 1,5 cm este introdus prin piele şi serveşte drept canulă pentru un alt ac
cu o lungime de 8-9 cm care se introduce prin lumenul acestuia pe o distanţă de aproximativ 5 cm
până ajunge în contact cu n. pudend intern. După ce operatorul se asigură că acul este medial de
ligamentul sacro-ischiadic, se va injecta în jurul nervului o cantitate de 20-25 ml de lidocaină 2%. Acul
va fi retras parţial şi direcţionat 2-3 cm caudo-dorsal, loc în care se injectează alţi 10 ml pentru a
bloca ramurile musculare şi caudale ale n. rectal de pe aceeaşi parte. După înlocuirea acului cu un
altul steril, procedura se repetă pe partea opusă. Analgezia se instalează în 10-20 de minute şi
durează 2-4 ore.

76. În cazul anesteziei epidurale extensia cranială, spre înainte, a blocului depinde de mai mulți
factori. Care sunt cei doi factori principali?

Nivelul anesteziei epidurale și extensia cranială a blocajului sunt dependente de mai mulți factori, în
principal de nivelul injectării și doza de anestezic.

77. Unde este localizat spațiul epidural? Ce structuri anatomice străbate acul pentru a ajunge în acest
spațiu?

Pentru a ajunge în spaţiul epidural acul trebuie să traverseze tegumentul, ţesutul adipos subcutanat,
ligamentul supraspinos, ligamentul interspinos şi ligamentul galben. Dacă acul va avansa în
profunzime, va trece prin duramater, membrana arahnoidă, piamater şi final măduva spinală.

78. În ce spațiu se află lichidul cefalorahidian?

Lichidul cefalorahidian se află în spaţiul subarahnoidian, spaţiu care separă membrana arahnoidă de
piamater.

79. În ce situație o anestezie lombosacrală sau sacrococcigiană spunem că este înaltă sau joasă?

Termenul de analgezie (anestezie) epidurală înaltă (anterioară) şi joasă (posterioară) descrie locul
unde se instalează blocul. Dacă acesta se extinde la ramurile nervoase ale segmentelor sacrale doi
(anestezia n. sciatic) şi la segmente mai craniale, analgezia se numeşte înaltă sau anterioară. Dacă
acest segment nu este atins se numeşte joasă sau posterioară.

80. Ce metode există pentru a se verifica corectitudinea amplasării acului în spațiul epidural?

- testul lipsei de rezistenţă la injectare - se injectează o mică cantitate de aer 0,5-2 ml, care nu trebuie
să întâmpine rezistenţă;

- după traversarea ligamentului galben se scoate mandrenul iar lumenul acului şi amboul se vor
umple cu anestezic. Pe măsură ce acul avansează atunci când se ajunge în spaţiul epidural unde
există o presiune negativă faţă de atmosferă, picătura de lichid din ambou va fi aspirată.

81. Care este locul de elecție pentru anestezia epidurală caudală la cal? Unde se extinde analgezia?

Locul de elecţie este spaţiul intercoccigian C1-C2 care este localizat prin palpaţie.

Analgezia se extinde pe pielea cozii, crupei şi cranial spre regiunea sacrală mijlocie, anus, perineu,
vulvă şi regiunea caudală a coapsei. Blocarea fibrelor motorii duce la relaxarea cozii. Motilitatea
uterină este neafectată. Contracţiile abdominale sunt stopate cu toate că musculatura abdominală
nu este paralizată.

82. În ce locuri (regiuni anatomice) se poate practica anestezia epidurală la bovine?

Analgezicul local se injectează în spaţiul epidural dintre ultima vertebră toracală T13 şi prima lombară
L1 sau între vertebrele lombare L1-L2.

83. Care este tehnica de lucru pentru analgezia epidurală caudală la bovine?

Se realizează fie în spaţiul sacro-coccigian (S5-C1) sau în primul spaţiu intercoccigian (C1-C2),
interesează doar perineul, astfel animalul rămâne în picioare.
Localizarea se face prin mişcarea cozii în sus şi în jos pe verticală, şi prin palparea depresiunii şi
mişcării dintre vertebrele respective. După pregătirea locului (antisepsie) un ac de 5 cm se introduce
în centrul acestui spaţiu pe o direcţie cranio-ventrală la un unghi de 10-200 faţă de linia verticală.
Este posibil să se audă un uşor zgomot de aspiraţie când se ajunge în spaţiul epidural. Dacă acul a
atins planşeul canalului vertebral se va retrage 0,5 cm pentru a evita administrarea în discul
intervertebral sau în planşeul ligamentos al canalului.

84. Care este poziția unui câine pentru anestezia epidurală lombo-sacrală?

Animalul este poziţionat în decubit sternal cu membrele pelvine duse sub el sau în decubit lateral cu
membrele întinse şi duse înainte pentru a deschide spaţiul intervertebral

85. La ce nivel se termină măduva spinării / sacul dural la câine?

La câine măduva spinării se termină la nivelul L6-L7 şi sacul dural la L7-S2.

86. Care este tehnica anesteziei epidurale lombo-sacrale la câine?

Se reperează tuberul sacral al aripii iliumului, se duce o linie imaginară care uneşte aceste două
puncte. Procesul spinos L6 se află imediat cranial de această linie. Caudal de L6 şi de linia imaginară
respectivă se află procesul spinos L7, care este mai puţin înaltă şi poate fi uneori dificil de palpat.
Caudal de ea se poate palpa spaţiul lombo-sacral. Se introduce acul transcutanat perpendicular pe
piele în mijlocul spaţiului identificat palpator, apoi se orientează cranial. După traversarea
ligamentului galben acul nu întâmpină nici un obstacol şi va progresa încă 2-4 mm. Mandrenul va fi
retras şi se va inspecta amboul pentru a vedea dacă apare sânge sau LCR. Se folosesc ace de 3,5-5 cm
lungime.

87. Ce alte grupe de anestezice în afara anestezicelor locale mai pot fi administrate pe cale
epidurală?

Pe cale epidurală mai pot fi administrate, la fel ca şi la alte specii, anestezice din grupa agoniştilor
alfa-2 adrenergici (xylazină 0,02 mg/kg asociată cu morfină, medetomidină), ketamina (0,4 mg/kg) şi
morfinice (morfină 0,1-0,3 mg/kg, oximorfină 0,05-0,1 mg/kg, fentanyl 0,005-0,05 mg/kg,
buprenorfină 0,005-0,03 mg/kg) cu obţinerea unei analgezii de bună calitate.

88. Care sunt avantajele / dezavantajele rahianesteziei?

Avantajele tehnicii sunt reprezentate de simplicitate, acţiunea directă a anestezicului asupra

rădăcinilor nervoase la ieşirea lor din măduva rahidiană, instalare rapidă a efectului analgezic, doze
reduse de anestezic, tulburări fiziologice minime.

Dezavantajul major îl reprezintă riscul de traumatizare a măduvei spinării, pierderea controlului

motor al membrelor pelvine sau tulburări hemodinamice la supradozare (hipotensiune), meningite
după o tehnică septică. Este de asemenea, posibilă imposibilitatea realizării datorită poziţiei şi locului
de elecţie greşit sau obturării acului.

89. Ce spațiu se abordează de obicei pentru anestezia rahidiană?

Se abordează de obicei spaţiul lombosacral.

90. În anestezia segmentară subarahnoidiană la cal care este locul de puncție? Până la ce nivel va
avansa catetrul prin spațiul subarahnoidian?

Spaţiul intervertebral lombo-sacral L6-S1; T18-L1

Curs 2
1. Care sunt etapele de lucru ale anesteziei?
-premedicaţia (preanestezia),
-inducţia anesteziei generale
-menţinerea anesteziei
-trezirea animalulu
2. Care sunt dezideratele anesteziei moderne?
- absența conștientizări
- analgezia
- relaxarea musculară
- menținerea homeostaziei organismului

3. Ce scop are premedicația?

calmarea pacientului, reducerea senzaţiei de teamă, contracararea efectelor adverse nedorite ale
medicamentelor folosite în inducție (de exemplu rigiditatea musculară indusă de ketamină),
reducerea dozei altor anestezice care se vor administra ulterior, asigurarea unei inducţii şi treziri
liniştite, reducerea secreţiei salivare şi bronşice, blocarea reflexelor vagale şi nu în ultimul rând
asigurarea analgezie pre-, intra- şi postoperatorii

4. Care sunt grupele de medicamente folosite în premedicație?

Opiode (la cal nu se vor administra singure ci în asociere cu alte anestezice) , sedative , tranchilizante
, anestezice disociative la pisică sau porc si anticolinergice asociate cu celelalte grupe

5. Care sunt căile de administrare ale anestezicelor în premedicație?

I.M. , I.V. daca pacientul este linistit sau oral daca nu este cooperant / este o cale de absorbtie mai
buna.

6. Ce înseamnă inducția anesteziei generale și ce manoperă ulterioară va permite?

realizează imobilizarea pentru o scurtă perioadă de timp necesară manoperei de intubaţie

7. Care este scopul inducției?

Scopul inducţiei este depăşirea stadiilor I şi II de anestezie generală

8. Ce anestezice se folosesc pentru a realiza inducția?

anestezice injectabile administrate IV (anestezice generale: thiopental, propofol) sau inhalatorii,

substanţe la care se pot asocia sau nu miorelaxante

9. Inducerea cu un agent de inhalantor, este o opțiune pentru caii adulți și rumegătoare?

Nu , deoarece se produce prea lent iar unul din scopurile acestui timp de lucru este depăşirea
rapidă a primelor două stadii ale anesteziei generale.

10. Ce opțiune practică este mai populară pentru menținerea anesteziei generale?

Tehnicile inhalatorii datorită uşurinţei de a modifica profunzimea anestezie

11. Ce tip de anestezice poate fi utilizate pentru menținerea anesteziei generale, atunci când vor fi
efectuate proceduri scurte?

Pentru proceduri scurte se pot folosi anestezicele generale injectabile.

12. Când începe trezirea din anestezie?

Cand se opreste administrarea de anestezic si are loc trezirea spontana sau prin administrare de
antagonici ( agenti de reversie ). Trezirea din anestezia generală cu anestezice volatile survine atunci
când presiunea arterială cerebrală a 3 anestezicului volatil atinge valoarea critică numită concentrație
minimă alveolară de trezire.

13. Ce perturbări pot să apară în această perioadă, a trezirii din anestezie?

hipoventilaţie, obstrucţia căilor aeriene, colaps vascular, hemoragie etc

14. La ce moment trebuie administrate medicamentele analgezice?

Necesitatea analgeziei va trebui anticipată şi este imperativ ca medicaţia analgezică să fie

administrată înainte ca pacientul să fie pe deplin conştient.

15. Care sunt recomandările specific de îngrijire în periaoda de revenire din anestezie la animalele
mici (cu detalii)/ suine / rumegătoare / cabaline?

- în cazul animalelor mici pacientului îi va fi schimbată poziţia la fiecare două ore pentru a preveni
congestia hipostatică a plămânilor. Pisicile vor fi detubate cât timp sunt încă adormite deoarece sunt
predispuse la edem laringian prin iritaţia produsă de sondă mai ales atunci când se declanşează
reflexul de tuse sau atunci când sunt detubate cu balonul de etanşeizare al sondei umflat. La câine, în
general, traheea va fi extubată atunci când reapare reflexul de deglutiţie şi animalul nu mai tolerează
sonda. Animalul detubat va fi poziţionat în decubit sterno-abdominal cu limba scoasă afară din gură
pentru a uşura respiraţia, mai ales la rasele brahicefalice. Pacientul trebuie încălzit (pături electrice)
deoarece hipotermia încetineşte metabolismul anestezicelor. La pacienţii diabetici va fi monitorizată
în continuare glicemia, coma hipoglicemică este greu de diferenţiat clinic de acţiunea inhibitoare a
anestezicelor asupra SNC , se evita folosirea glucozei la pacientii in stare critica. Se continua
administrarea de lichide pana la adoptarea unei pozitii comfortabile in decubit.

- suinele vor fi supravegheate pentru controlul hipotermiei, animalul va fi încălzit. Nu se va introduce

într-un efectiv străin un animal anesteziat deoarece există riscul canibalismului

- rumegătoarele se menţin intubate până apare reflexul de deglutiţie. Se vor poziţiona în decubit
sternal cât mai devreme posibil şi se vor supraveghea pentru a nu se timpaniza.

- la cabalinele operate în condiţii de teren se folosesc tehnici anestezice intravenoase asociate sau nu
cu anestezia loco-regională. Se recomandă alegerea acelor combinaţii care asigură o 4 trezire liniştită,
de exemplu xylazină/ketamină sau asocieri ce includ guaifenesinul. Stimulii exteriori vor fi reduşi prin
acoperirea ochilor şi urechilor iar animalul va fi poziţionat cât mai devreme în decubit sterno-
abdominal. În condiţii de spital se practică, de obicei, narcoza inhalatorie iar trezirea se face în săli
special amenajate (săli de trezire) sau într-un adăpost corespunzător ca dimensiuni, cu aşternut de
paie, fără curenţi de aer. Lipsa stimulilor externi şi semiîntunericul vor contribui la o trezire calmă.

16. Anestezicele inhalatorii sunt eliminate prin eliminare pulmonară cu un mic procent de
metabolizare hepatică

17. Anestezicele injectabile sunt eliminate prin redistribuire tisulară din sistemul nervos central către
țesuturi, metabolizare , catabolism hepatic în principal şi excreţie biliară şi renală

18. Când se va face detubarea la pisică/ câine?

Pisicile vor fi detubate cât timp sunt încă adormite deoarece sunt predispuse la edem laringian prin
iritaţia produsă de sondă

La câine, în general, traheea va fi extubată atunci când reapare reflexul de deglutiţie şi animalul nu
mai tolerează sonda

19. În ce poziție vor fi puse animalele mici, mai ales rasele brahicefale, ca să poată respira mai ușor în
perioada de trezire?

Decubit sterno-abdominal cu limba scoasa

20. La timp ce interval, la animalele mici, trebuie să fie schimbată poziția corporală?

La fiecare 2 ore pentru a preveni congestia hipostatica a plamanilor.

21. Este important să se corecteze o temperatură scăzută a corpului în timpul trezirii la animalele
mici? De ce?

Da , deoarece hipotermia incetineste metabolismul anestezicelor

22. De ce este contraindicat să se amestece porcii anesteziați cu cei vegili?

Aparitia canibalismului fata de cel anesteziat

23. Când se va face detubarea cabalinelor?

La 15-25 de minute dupa oprirea administrarii agentului inhalator

24. Pe ce cale este suplimentat oxigenul la cabaline după detubare?

Sonda nazala

25. Care pot fi cauzele edemului facial sau al mucoasei nazale la cai postoperator?

Pozitia decliva a capului in timpul operatiei / pozitionati in decubit dorsal

26. Care pot fi paraliziei parţiale sau complete laringiene la cai postoperator?

Paralizia partiala apare după anestezii lungi prin traumatisme produse la intubare, prin compresiuni
ale nervilor laringieni sau hiperextensia capului.

27. Care sunt dezideratele anesteziei generale?

Pierderea conștienței, analgezia, relaxarea musculară și menținerea homeostaziei organismului

28. Există anestezicul ideal?

Nu

29. Care este definiția anesteziei totale intravenoase?

este tehnica prin care inducerea şi menţinerea anesteziei se face fără folosirea agenţilor volatili,
folosind droguri intravenoase în administrare continuă controlată (seringi automate)

30. Ce avantaje aduce TIVA față de anestezia inhalatorie?

nu necesită echipament special, este mai puţin scumpă, depresia cardiovasculară este mai mică, nu
se poluează atmosfera
31. Care sunt dezavantajele TIVA?

trezirea mai lentă, imposibilitatea modificării rapide a profunzimii anesteziei, suplimentarea cu

oxigen a aerului inspirat de pacient nu este parte integrală a tehnicii şi facilităţile pentru controlul
ventilaţiei nu sunt în mod automat disponibile

32. Care este anestezicul cel mai studiat și folosit în TIVA la cal?

Ketamina

33. Care ar fi avantajele anesteziei generale cu anestezic volatil ca bază (inhalatorie) față de TIVA?

asigură condiţii excelente pentru operaţie, incluzând analgezia, miorelaxarea şi imobilitatea, în

condiţiile unei complicaţii chirurgicale sau la terminarea intervenţiei nivelul anestezic poate fi uşor
controlat, există deci posibilitatea reglării duratei şi profunzimii narcozei, anestezicele inhalatorii se
administrează de obicei pe sondă endotraheală şi astfel scade riscul obstrucţiilor căilor respiratorii pe
durata anesteziei, anestezicele inhalatorii au ca „transportor” oxigenul, astfel concentraţiile crescute
de oxigen asigură oxigenarea arterială eficientă la majoritatea pacienţilor chiar dacă aceştia
hipoventilează (frecvenţa respiratorie este scăzută şi/sau volumul curent este redus), se poate
institui imediat respiraţia controlată sau asistată deoarece pacientul este conectat la aparat, se poate
recurge la folosirea miorelaxantelor deci se pot practica operaţii pe cavitatea toracică, aparatul de
narcoză permite ca respiraţia spontană a animalului să fie periodic amplificată, ceea ce va contracara
colapsul pulmonar.

34. Care este diferența între ventilația asistată și cea controlată?

Ventilaţie asistată – frecvenţa respiratorie este determinată de pacient care iniţiază inspirul,
anestezistul controlează volumul curent. Ventilaţie controlată – frecvenţa respiratorie şi volumul
curent sunt controlate de anestezist sau ventilator

35. Care sunt dezavantajele anesteziei generale cu anestezic volatil ca bază (inhalatorie)?

necesită aparatură adecvată care este scumpă, necesită supraveghere permanentă calificată,
narcoticele inhalatorii sunt iritante şi determină apariţia reacţiilor de apărare de tipul
laringospasmului, apneei sau chiar vomei, gazele poluează atmosfera încăperii în care se lucrează cu
efecte negative asupra sănătăţii şi mediului în general , la cal, miopatia postanestezică apare ca şi
consecinţă a hipotensiunii.

36. Ce anestezice include anestezia în prezent balansată?

include anticolinergice, sedative, opioide, un anestezic general injectabil şi doze reduse de anestezic
inhalator cu sau fără miorelaxant.

37. Ce dezavantaje are anestezia balansată?

posibilitatea interacţiunilor adverse între asocierile medicamentoase, iar atunci când apar complicaţii
este greu de determinat agentul responsabil de acestea.

38. Care este definiția neuroplegiei / tranchilizării / sedării / hipnozei?

Neuroplegia = calmarea animalului, reducerea agitaţiei psihomotorii şi agresivităţii, fără a influenţa

starea de vigilitate

Tranchilizarea = reducerea anxietăţii şi relaxare, animalul rămâne conştient de mediul din jur
Sedarea = reducerea iritabilităţii şi excitabilităţii, cu instalarea unei stări de toropeală, cu tendinţa
spre somn.

Hipnoza= pacientul adoarme mult mai uşor, sau medicamentul administrat intensifică profunzimea
somnului

39. Care este clasificarea tranchilizantelor după criteriul structurii chimice?

-tranchilizante majore numite şi neuroleptice

- tranchilizante propriu-zise considerate tranchilizante minore

40. Care sunt reprezentanții derivaților fenotiazinici?

Acetylpromazina , Promazina , Propriopromazina , Metotrimeprazina , Cloropromazina; Prometazina

41. Care este mecanismul central de acțiune al derivaților fenotiazinici?

Mecanismul comun central de acţiune se manifestă asupra receptorilor excitatori dopaminergici care
sunt blocati . Fenotiazinicele reduc eliberarea de dopamină şi norepinefrină în SNC, cresc turnoverul
dopaminei şi norepinefrinei.

42. Care sunt efectele farmacologice ale derivaților fenotiazinici (detaliat)?

Prin acţiunea asupra receptorilor dopaminergici reduc activitatea motorie spontană, totuşi
coordonarea motorie este minim afectată. Blocând eliberarea de dopamină inhibă fenomenele
excitatorii la pisică şi comportamentul maniacal la cal indus de opioide. Manifestă un efect
antiemetic avantajos la animalele la care nu s-a respectat dieta preanestezică şi care au stomacul
plin. e la un animal anemic. Fenotiazinele manifestă un efect antiaritmic şi protejează cordul faţă de
fibrilaţia indusă de catecolamine

43. Ce precauții se impun atunci când se folosesc derivații fenotiazinici?

Contraindicat la armasarii de monta. Se poate instala hipotensiune sever si colaps circulator

44. Care este durata în timp a efectului fenotiazinicelor?

24-48 de ore

45. La ce rase de câini doza de acepromazină este foarte mică? Ce rase de câini sunt relative
rezistente și necesită doze crescute? La ce rasă e posibil colaps cu hipotensiune și bradicardie după
administrarea acepromazinei?

St. Bernard si marele danez . Terrieri sunt rezistenti . Boxerii

46. Cum este acțiunea sedativă a derivaților butirofenonci comparative cu neurolepticele

fenotiazinice?

Mai moderata

47. La ce specii după folosirea butirofenonelor poate să apară un comportament agresiv?

Caine si cal

48. Care sunt reprezentanții derivaților butirofenonici?

Azaperoda si droperidolul
49. Care este mecanismul de acțiune al derivaților butirofenonici?

Derivaţii butirofenonici blochează acţiunea centrală a dopaminei şi norepinefrinei şi în acelaşi timp

pot mima efectele GABA

50. Care sunt consecințele funcționale după administrarea derivaților butirofenonici?

reducerea activităţii motorii voluntare, la doze mari apare ataxie şi sedare de lungă durată

51. Care sunt proprietățile specifice ale derivaților benzodiazepinici?

acţiune anxiolitică, efect sedativ-hipnotic, efect anticonvulsivant, miorelaxant şi amnezie retrogradă.

52. Care sunt reprezentanții derivaților benzodiazepinici?

Diazepam si midazolam

53. Care este mecanismul de acțiune al derivaților benzodiazepinici?

Compuşii benzodiazepinici îşi exercită acţiunea prin legarea de receptori specifici pentru
benzodiazepine

54. În ce situații efectul derivaților benzodiazepinici este nul sau minim?

Cand se administreaza singur la aninmale sanatoase

55. Cui i se datorează efectul anxiolitic și miorelaxant al derivaților benzodiazepinici?

Efectul anxiolitic şi miorelaxant rezultă şi din capacitatea benzodiazepinelor de a mima acţiunea

inhibitoare a glicinei şi/sau prin creşterea disponibilităţii ei.

56. Cum se explică efectul anticonvulsive al derivaților benzodiazepinici?

Prin potenţarea efectului GABA la nivelul ariilor amigdaliene

57. Cât de intense sunt efectele derivaților benzodiazepinici asupra aparatului cardiovascular /
asupra respirației?

Minime / minore

58. Care este benzodiazepinicul a cărui absorbție este nesigură după administrarea IM?

Diazepam

59. Diazepamul are metaboliți activi? cum se numește?

Da , nordiazepamul

60. Diazepamul traversează bariera placentară?

Da

61. Midazolamul are metaboliți activi?

Nu

62. Comparând diazepamul cu midazolamul, care dintre ei are o durată mai mare a efectului
sedative? Câte ore?

Diazepam , 1-4 ore Midazolam 15-45min / 3-4 ore

63. Care sunt grupele de tranchilizante care au antidot (antagoniști) specific?

Benzodiazepinicile

64. Care sunt antagoniștii specifici ai benzodiazepinelor?

Flumazenil , Sarmazenil

65. Care sunt reprezentanții agoniștilor alfa-2 adrenergici? La ce specii sunt folosiți fiecare din
aceștia?

Xylazina – toate specile

Detomidina – animalele de renta

Romifidina – cabaline in principal dar si animale de companie

Medetomidina – animale de companie in principal , dar si animale de renta

Dexmedetomidina – capturarea animalelor salbatice

66. Cum se explică efectele agoniștilor alfa-2 adrenergici (sedarea, hipnoza)?

Prin acţiunea asupra receptorilor alfa-2 presinaptici centrali apare sedarea, iar la doze mari hipnoza

67. Ce efect apare după administrarea epidurală a agoniștilor alfa-2 adrenergici?

mediază analgezia segmentară profundă

68. Care este efectul agoniștilor alfa-2 adrenergici asupra tensiunii arteriale? Cum poate fi explicat?

Tensiunea bifazica .

69. Care este efectul agoniștilor alfa-2 adrenergici asupra frecvenței cardiace și debitului cardiac?

Scaderea debitului cardiac cu 30-50% si a contractilitatii miocardice

70. Care sunt efectele respiratorii ale agoniștilor alfa-2 adrenergici?

Minime , dar pot determina stridor si dispnee la cai si rasele de caini brahiocefalice , la rumegatoare
pot determina trahipnee

71. La ce specii agoniștii alfa-2 adrenergici induc voma?

carnasiere, feline şi suine

72. Ce efecte au asupra diurezei / glicemiei / tonusului uterin agoniștii alfa-2 adrenergici?

cresc presiunea intrauterină la vaci, oi, capre şi folosirea lor în ultimul trimestru de gestaţie poate
genera avortul; scad eliberarea de renină şi ADH cu creşterea debitului urinar timp de peste 2 ore la
pisică şi câine; au efect hiperglicemiant prin reducerea nivelului insulinemiei şi din acest motiv sunt
contraindicate la pacienţii diabetici

73. Care sunt anatgoniștii specifici ai agoniștilor alfa-2 adrenergici?

Atipamezol (Antisedan) ,Yohimbina, Talozina , Idazoxan

74. Cît durează în general efectul analgesic la xylazinei? Cât durează starea de somnolență?

Analgezia 10-30 de minute , somnolenta 1-6 ore

1. Ce ia în studiu anesteziologia?

ATI (anestezie şi terapie intensivă) ia in studiu:

• procedee de combatere a durerii

• metode de imobilizare medicamentoasă

• de menţinere a funcţiilor vitale în cursul operaţiilor

• modalităţile de corectare a dezechilibrelor funcţionale, tehnicile de resuscitare cardio-respiratorii

• metode de îngrijire pre-, intra- şi postoperatorii

Întreaga activitate ATI se caracterizează prin:

- responsabilitatea maximă medicală;

- caracterul de urgenţă medicală;

- asigurarea supravieţuirii pacienţilor;

- securitatea conferită pacientului;

- contactul permanent cu pacientul (supraveghere) şi monitorizarea continuă a funcţiilor vitale şi

parametrilor esenţiali;

- îmbinarea practicii clinice cu tehnologia biomedicală modernă;

2. Care este rezultatul reorganizării funcționale a SNC și/sau periferic ca urmare a anesteziei?

Reorganizarea poate fi superficială sau profundă având ca rezultat suprimarea temporară şi

REVERSIBILĂ a sensibilităţii în general şi a celei dureroase în special.

3. Ce se utilizeză pentru a se realiza anestezia?

Anestezia se realizează fie prin administrarea unor substanţe numite anestezice sau fie prin
supunerea organismului influenţei unor energii fizice (electrice, hipotermice) care interferează
funcţional cu SNC.

Anestezia va trebui să permită:

- intervenţia chirurgicală fără durere, stres,

- sa protejeze în acelaşi timp marile funcţii vitale

- și să asigure un maxim de confort pentru animal şi chirurg.

4. Care sunt cele cinci componente ale anesteziei generale?

Prin anestezia generală în mod ideal se urmăreşte realizarea următoarelor componente:

- hipnoza sau narcoza

- analgezia

- relaxarea musculară
- efect antişoc

- amnezia retrogradă

5. De ce pentru a obține toate caracteristicile anesteziei generale nu se folosește o singură

substanță?

Astăzi nu se întrebuinţează tehnici anestezice prin care cu o singură substanţă să se obţină toate
caracteristicile anesteziei generale deoarece anestezia ar fi prea profundă și periculoasă. Prin urmare
se folosesc asocieri de substanţe care să asigure fiecare în parte dezideratele anesteziei generale.

Toate anestezicele pe lângă efectele dorite au dependent de doză și efecte secundare, nedorite de
care va trebui să se țină cont atunci când se fac asocieril

6. Care sunt situațiile din medicina veterinară care impun folosirea anesteziei?

Suntem nevoiți să recurgem la anestezice în numeroase situații. pentru contenţie-imobilizare atunci

când se fac radiografii, când se face toaleta şi profilaxia dentară, când se recoltează probe biopsice,
se aplică bandaje, pansamente, se capturează animale sălbatice, când se transportă animalele, când
manevrăm animalul pentru cateterism uretral, în reducerea luxaţiilor sau fracturilor, când realizăm
terapia plăgilor; în intervenţiile chirurgicale, în controlul convulsiilor, în caz de eutanasie.

7. La ce specie procentul de mortalitate în perioada perianestezică este cel mai ridicat?

- la cai 1,6%,

(ca medie generală la caine 0,17% și la pisică 0,24%. La pacienții sănătoși câine 0,5%, pisică 0,11%. La
pacienții bolnavi 1,33% la câine și 1,4% la pisică. La ambele specii riscul crește dacă este vorba de o
intervenție chirurgicală majoră versus minoră și în caz de intervenții chirurgicale prelungite. Riscul
anestezic scade dacă este vorba doar de o sedare spre deosebire de o anestezie generală.)

8. Pentru animalele de companie care ore sunt cele mai critice, cu procent mare de mortalitate, în
perioada postoperatorie?

Moartea survine în procent de 47% la câine și 61% din cazuri la pisică în perioada postoperatorie.
Primele trei ore fiind cele mai critice (după oprirea anesteziei).

9. La câinii având ce greutate riscul de deces de cauză anestezică este mai mare?

La câine ca și factori de risc au fost identificați următorii:

- risc de 8 ori mai mare la câinii cu greutate mică sub 5 kg comparativ cu cei între 5 și 15 kg
(probabil hipotermia joacă un rol)
-
10. La câinii de ce vârstă riscul de deces este mai mare?

Riscul la caini este de 7 ori mai mare la pacienții vârstnici de peste 12 ani comparativ cu categoria de
vârstă între 6 luni-8 ani;

11. Este la pisică riscul de deces în perioada perianestezică mai mare comparativ cu câinele?

Da La pisici riscul este semnificativ mai mare comparativ cu câinele. Obstrucțiile respiratorii ca și
cauză a morții sunt mai frecvente, ceea ce indică necesitatea unei urmăriri atente a respirației
(pisicile sunt predispus spre laringospasm).
Talia mică le predispune spre hipotermie și complicațiile asociate ei; risc de supradozare a
anestezicelor dacă nu sunt cântărite.

12. La pisicile de ce vârstă riscul de deces în perioada perianestezică se dublează?

Riscul se dublează la pisicile de peste 12 ani comparativ cu cele de 6 luni-5 ani.

13. Ce greșeli trebuie evitate atunci când se va anestezia un animal?

(Bazat pe această evaluare, se va stabili gradul de risc şi va decide oportunitatea efectuării anesteziei
iar proprietarul va semna o convenţie contractuală. Aceasta presupune că medicul veterinar
anestezist şi/sau chirurg are obligaţia să acorde animalului asistenţa medicală de specialitate cu
maximă conştiinciozitate, atent şi prudent, folosind protocoalele şi metodele de examinare şi de
anestezie cunoscute şi validate. Predarea animalului proprietarului va fi însoţită de recomandări
scrise.) Sunt considerate greseli:

- anamneză incompletă/absentă;

- examen clinic incomplet sau nesuplimentat de examene complementare paraclinice la cazurile care
ridică probleme

- anestezierea fără respectarea dietei alimentară;

- neutilizarea la carnasiere a unui antivomitiv sau a sondei endotraheale cu balon pentru prevenirea
complicaţiilor respiratorii prin corp străin;

- neverificare şi/sau utilizarea de materiale de contenţie, aparatură sau instrumentar

necorespunzător.

14. Cum se clasifică mijloacele anestezice dependent de locul și mecanismul lor de acțiune asupra
SNC?

După locul şi mecanismul de acţiune al mijloacelor anestezice asupra sistemului nervos anestezia
poate fi:

1. locală,

2. regională

3. generală.

Anestezia locală – pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă delimitată, adică a
recepţiei senzitive.

Anestezia regională (de conducere) – suprimarea transmisiei centripete a nocicepţiei.

Anestezia generală – mijloacele anestezice acţionează asupra SNC unde suprimă temporar integrarea
stimulilor.

15. Cum este clasificată anestezia generală după gradul de inhibiție a SNC?

După gradul de inhibiţie a SNC anestezia generală poate fi clasificată în :

- anestezie generală vigilă - neuroplegice şi tranchilizante;

- anestezie generală subvigilă - neuroleptanalgezia (NLA), anestezia disociativă;

- anestezie generală profundă - narcoza - conştienţa este total abolită.

16. Care sunt avantajele / dezavantajele anesteziei loco-regionale?

Avantaje:

- permite realizarea unor intervenţii chirurgicale mici, chiar şi pe animal în picioare,

- permite păstrarea stării de conştienţă,
- este mai puţin agresivă decât anestezia generală,
- nu deprimă circulaţia, respiraţia,
- este economică şi poate fi utilizată pe teren.
Dezavantaje:

- nu poate fi aplicată la animalele retive deoarece necesită cooperarea pacientului sau

contenţia foarte serioasă,
- poate necesita sedarea care are efecte sistemice,
- nu rezolvă calmarea, imobilizarea, relaxarea, securitatea,
- este contraindicată în infecţii locale,
- la dozarea necontrolată apar accidente.
17. Cum acționează anestezicele locale?

Se realizează prin mijloace chimice, electrice (electroanalgezie, electroacupunctură) şi hipotermie

(refrigeraţie). Mijloacele chimice sunt reprezentate de substanţe diferite numite anestezice locale
care afectează orice tip de neuroni şi fibră nervoasă.

Anestezicul local este o substanţă capabilă să suspende, temporar şi reversibil, sensibilitatea într-o
anumit regiune prin acţiunea locală asupra terminaţiilor şi fibrelor nervoase senzitive

18. Care sunt acțiunile farmacodinamice ale anestezicelor locale?

Acţiunea farmacodinamică este cea anestezică locală, de relaxare a musculaturii netede acompaniată
de vasodilataţie (majoritatea anestezicelor locale) sau vasoconstricţie (cocaina) şi antiaritmică
(lidocaina IV).

19. La ce nivel se manifestă toxicitatea anestezicelor locale? Cum se manifestă toxicitatea la nivelul
SNC (simptome)? Care este tratamentul? Cum se manifestă toxicitatea cardiovasculară
(simptome)? Care este tratamentul?

Efecte toxice sistemice. Anestezicele locale sunt absorbite în fluxul sanguin şi dacă s-a folosit o
cantitate mare nivelul concentraţiei sanguine poate determina efecte toxice cardiovasculare şi ale
SNC. SNC:

- toxicitatea la nivelul SNC. Apare atunci când se practică blocajul în zone învecinate cu vase sanguine
mari, situaţie întâlnită în anestezia epidurală.

Simptomele toxicităţii SNC apar anterior celor cardiovasculare.

- Iniţial animalul devine sedat sau aţipeşte, dacă nivelul sanguin şi din SNC creşte
- animalul devine agitat, vomită, apar convulsii urmate de comă.
- Moartea apare prin stop cardio-respirator.
Tratamentul stărilor de agitaţie se face cu benzodiazepine, thiobarbiturice sau propofol asociat cu
oxigenoterapie.
Cardiovascular:

Toxicitatea cardiovasculară se manifestă prin acţiunea directă asupra miocardului cu inducerea:

- aritmiilor cardiace sau prin vasodilataţia şi hipotensiunea pe care o induc.

- Faza finală a toxicităţii cardiovasculare este colapsul cardiovascular, cu stop cardiac, ca
rezultat al reducerii contractilităţii miocardice, conducerii impulsului nervos prin miocard şi a
pierderii tonusului vasomotor periferic.
- Hipoxia şi acidoza cresc toxicitatea miocardică a anestezicelor locale, hipokalemia scade doza
ce declanşează colapsul vascular.
Tratamentul simptomatic include fluidoterapia, agonişti adrenergici, bicarbonat de sodiu,
administrarea de oxigen.

20. Care sunt clasele de anestezice locale, după structura lanțului intermediar?

Natura lanţului intermediar divide anestezicele locale în două clase chimice principale:

- amide (lidocaina, bupivacaina, mepivacaina, etidocaina, dibucaina, ropivacaina) şi

- esteri (cocaina, procaina, tetracaina, cloroprocaina, prilocaina).

21. Dați exemple de anestezice amide / esteri.

Diferenţele între aceste două clase implică:

- potenţialul de a produce efecte secundare

- mecanismul prin care sunt metabolizate.

22. La ce clasă de anestezice apar mai frecvent reacțiile alergice?

Reacţii alergice mai frecvente la esteri prin metabolitul acid paraaminobenzoic care induce alergie
încrucişată cu numeroase substanţe înrudite chimic

23. Pe ce cale se metabolizează anestezicele locale: amidele / esterii?

Esterii sunt hidrolizaţi în plasmă la locul injectării, timpul de înjumătăţire este de câteva minute prin
urmare au o durată de acţiune scurtă. Pacienţii cu activitate colinesterazică redusă (nou-născuţi,
animale gestante) pot prezenta un risc crescut de toxicitate la această grupă.

Amidele necesită metabolizare hepatică, au timp de înjumătăţire de câteva ore. Pacienţii cu boli
hepatice sunt mai susceptibili la reacţiile adverse ale acestui grup de anestezice locale.

24. Care sunt căile de administrare ale lidocainei?

- anestezii de contact cât şi infiltraţii,

- blocaje tronculare sau plexale şi
- anestezie rahidiană

25. Ce anestezic local poate fi folosit ca antiaritmic?

Lidocaina

26. Care este doza maximă pentru infiltrații în cazul lidocainei? La cabaline care este cantitatea de
lidocaină administrată care dacă este depășită apar semne de intoxicație?
Concentraţiile soluţiei de lidocaină folosită pentru infiltraţii locale sunt între 0,25-1%,

La cabaline primele simptome de intoxicare apar dacă s-au administrat mai mult de 250 ml de
lidocaină soluţie 2%.

27. Ce anestezice locale oferă o analgezie de lungă durată și este foarte bine tolerat de țesuturi?

Bupivacaina si Mepivacaina

28. La ce pacienți acțiunea procainei este mai scăzută datorită fenomenului de interferenţă
metabolică?

De asemenea, la bolnavii trataţi cu sulfamide acţiunea procainei este mai scăzută datorită
fenomenului de interferenţă metabolică (sulfamidele conţin acid paraaminobenzoic, procaina este un
derivat al acestui acid).

29. Care sunt dozele toxice de procaină în cazul infiltrațiilor la vacă / cal / câine?

Doza toxică în cazul infiltraţiilor este de:

- 1,8g/100 kg la vacă, cal,

- 0,25g/kg la câine

30. Care este definiția anesteziei locale?

Anestezia locală este caracterizată de pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă
delimitată şi suprimarea recepţiei senzitive ca urmare a acţiunii unui mijloc anestezic asupra
receptorilor algici

31. Cum este clasificată anestezia locală după profunzimea la care se face blocarea receptorilor?

Două tipuri:

- de suprafaţă şi
- prin infiltraţie

32. În ce situații se contraindică infiltrațiile ca variantă de anestezie locală?

Infiltraţiile sunt contraindicate în focarele inflamate, edemaţiate sau în cele septice (favorizează
diseminarea infecţiei).

33. Ce efect are anestezia regională (de conducere)?

Anestezia regională (de conducere) are ca efect suprimarea transmisiei centripete a nocicepţiei.

34. Cum se clasifică anestezia regională după nivelul la care se blochează conducerea?

După nivelul la care se blochează conducerea, anestezia regională poate fi:

- tronculară sau perineurală - când anestezicul local este infiltrat pe traiectul nervilor periferici

- plexală - infiltraţia se face în proximitatea plexurilor nervoase;

- spinală:

 epidurală – anestezicul se introduce în spaţiul epidural, şi

  rahidiană (subarahnoidiană, intratecală) - anestezicul se depune în spaţiul subarahnoidian şi
acţionează asupra rădăcinilor nervilor spinali la ieşirea din măduvă

35. Care este locul de elecție pentru blocajul n. maxilar la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?

La cabaline imediat sub arcada zigomatică pe perpendiculara ce coboara din unghiul lateral al
ochiului

36. Care este locul de elecție pentru blocajul n. infraorbitar la cabaline / bovine / animale de
companie? În ce regiune se instalează analgezia?

La cal gaura infraorbitară se reperează la marginea m. ridicător al buzei superioare sau la 1-2 cm
rostro-dorsal de vârful crestei faciale

La bovine la întretăierea liniei dusă din unghiul medial al ochiului cu perpendiculara ridicată de la
marginea rostrală a primului premolar

La câine şi pisică deasupra celui de al treilea premolar superior la 0,5-1 cm

37. Care este locul de elecție pentru blocajul n. palatin mare la animalele de companie? În ce
regiune se instalează analgezia?

Nervul de blochează înainte de pătrunderea în canalul palatin în dreptul găurii palatine mari.

La câine şi pisică aceasta este localizată la intersecţia dintre două linii imaginare, prima trece la
jumătatea distanţei dintre arcada dentară şi mijlocul palatului, iar cea de-a doua trece prin mijlocul
premolarului maxilar patru – câine / trei – pisică.

(Această gaură de mici dimensiuni nu poate fi palpată prin grosimea mucoasei palatine. Prin urmare
se vor folosi ace subţiri pentru a putea pătrunde doar în deschiderea conductul palatin unde
seinjectează anestezic.)

38. Care este locul de elecție pentru blocajul n. mandibular la ieșirea din cutia craniană la cabaline?
În ce regiune se instalează analgezia?

La marginea rostrală a articulaţiei temporo-mandibulare, sub arcada zigomatică, la jumătatea

distanţei dintre unghiul lateral al ochiului şi baza pavilionului urechii.

Gaura sfâşiată – la cal

Blocarea bilaterală a acestuia permite relaxarea musculaturii pentru deschiderea cavităţii orale,
precum şi intervenţiile pe regiunile inervate: buză inferioară, mandibulă, dinţi,

porţiunea rostrală a limbii.

39. Care este locul de elecție pentru blocajul n. alveolar inferior la cabaline / câine ? În ce regiune
se instalează analgezia?

La cal se poate lua ca reper jumătatea distanţei dintre baza urechii şi incizura vaselor faciale de pe
mandibulă.
La câine şi pisică blocarea acestui nerv se poate face intraoral sau pe cale extraorală înainte ca nervul
să pătrundă în canalul osos al mandibulei.

40. Care este locul de elecție pentru blocajul n. mentonier la cabaline / bovine / câine? În ce
regiune se instalează analgezia?

Se reperează prin palpare gaura mentonieră care se află pe faţa laterală a corpului mandibulei:

- la jumătatea distanţei dintre ultimul incisiv şi primul premolar la cal,

- în dreptul comisurii buzelor la bovine (numeroase găuri mentoniere la rumegătoare) şi
- în dreptul celui de-al doilea premolar la câine

Analgezia se realizeaza in regiunea mentoniera, buza inferioara, mandibula.

41. Care sunt ramurile nervului oftalmic? Care sunt efectele blocării n. oftalmic?

El se împarte în trei ramuri: n. frontal, n. lacrimal şi n. nazociliar

Efect: blocaj retrobulbar, analgezia globului şi anexelor, cu excepţia pleoapei inferioare.

42. Care sunt locurile de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la cabaline?

La cabaline sunt posibile trei căi de acces:

- Prin unghiul lateral al fantei palpebrale

- Prin unghiul medial
- Prin fosa temporală

43. Care este locul de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la bovine prin tehnica
Peterson?

La bovine:

- Tehnica Peterson - prin fosa temporală în unghiul ventro-rostral (în spațiul delimitat de:
procesul coronoid al mandibulei, procesul supraorbital și arcada zigomatică)

44. Care sunt locurile de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la bovine prin tehnica în
patru puncte?

Blocajul retrobulbar în patru puncte (fig. 8b) – un ac ușor curb, de aproximativ 9 cm, se introduce
prin piele dorsal, ventral, lateral și medial de ochi, la ora 12, 6, 3, respectiv 9.

Acul este orientat în spatele globului, oasele care concură la formarea orbitei fiind folosite drept
ghid.
45. Care sunt riscurile și posibilele complicații ale blocajul retrobulbar al n. oftalmic?

Riscuri, accidente, complicaţii:

- traumatizarea n. optic,
- perforarea globului ocular,
- hematom retrobulbar,
- dislocarea ochiului,
- abces
- flegmon retrobulbar.
46. Care este locul de elecție pentru blocajul n. frontal la cabaline / bovine / animale de companie?
În ce regiune se instalează analgezia?

La cal se reperează prin palpare gaura supraorbitară la aproximativ 6 cm dorsal de unghiul medial al
ochiului de-a lungul procesului zigomatic al frontalului.

La bovine la marginea arcadei orbitare superioare se introduce acul 1,5-2 cm în profunzimea bazei
pleoapei superioare.

La câine şi pisică la baza pleoapei superioare.

47. Care este locul de elecție pentru blocajul n. lacrimal la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?

Acul se introduce prin unghiul lateral al ochiului şi este orientat spre marginea dorsală a orbitei, de-a
lungul treimii sale laterale
48. Care este locul de elecție pentru blocajul n. infratrochlear la cabaline? În ce scop se face
blocajul acestuia?

Deasupra unghiului medial şi la 3-4 cm în profunzime pe lângă peretele osos

El se blochează în operaţii pe regiunile inervate (dezobstrucţia chirurgicală a canalelor lacrimale sau a

conductului lacrimonazal).

49. Care este locul de elecție pentru blocajul n. zigomatic la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?

La 1-2 cm sub comisura fantei palpebrale laterale, în profunzime la baza pleoapei la animalele mari.

Analgezia se instaleaza in regiunii zigomatice şi a pleoapei inferioare.

50. Care este locul de elecție pentru blocajul n. aurioculo-palpebral la cabaline / la câine? În ce
regiune se instalează analgezia? Care este originea acestui nerv?

Origine: Ramura n. facial

Analgezie: Blocând acest nerv se previne clipitul dar nu se desensibilizează pleoapele + analgezia de
suprafaţă a conjunctivei/cornee

Loc de electie:

- La cabaline acest nerv poate fi blocat dorsal de procesul zigomatic al osului temporal
- La câine blocarea se poate realiza în treimea caudală a arcadei zigomatice
51. Care este locul de elecție pentru blocajul n. cornual la bovine? În ce regiune se instalează
analgezia?

Imediat ventral de linia temporală, la mijlocul distanţei dintre unghiul lateral al ochiului şi baza
cornului

Analgezia se realizeaza la corn şi a bazei acestuia

52. Care este locul de elecție pentru blocajul nn. lingual și hipoglos la cabaline, în cazul ambelor
variante de lucru?

Cei 4 nervi pot fi blocaţi în grosimea limbii sau înainte de a pătrunde şi a se ramifica în limbă:

- blocajul intralingual se poate realiza prin introducerea acului perpendicular şi în mijlocul

spaţiului intermandibular, la 3-4 cm rostral de hioid şi la 4-6 cm în profunzime, unde se
injectează (10-15 ml soluţie) analgezică.
(Acul se retrage până sub piele şi se orientează oblic lateral spre mandibulă, unde se injectează
aceeaşi cantitate de anestezic. Aceeaşi operaţiune se repetă în cealaltă parte.)
- blocajul retrolingual se realizează prin două injecţii practicate în dreptul incizurii vaselor
faciale de pe mandibulă de o parte şi de alta
53. Care este locul de elecție pentru blocajul nn. intercostali la cabaline?

La marginea caudală a coastei, puţin sub aceasta.

55. Ce nervi concură la formarea plexului brahial?

Ramurile ventrale a nervilor cervicali, C6, C7, C8 şi toracali, Th1 şi Th2.

56. În ce situații este indicat blocajul plexului brahial?

În operaţiile de osteosinteză sau de amputare a membrelor la animalele de companie

57. Care este locul de elecție pentru blocarea plexului brahial la câine / pisică?

Pe animalul poziţionat în decubit lateral dacă se ridică membrul se poate palpa spaţiul dintre
articulaţia scapulo-humerală şi prima coastă (se foloseşte un ac de aproximativ 6 cm care se
introduce pe toată lungimea, în profunzime între planurile musculare, cranio-medial de articulaţie,
iar anestezicul local (bupivacaină) se infiltrează pe măsură ce acul se retrage.)

58. Care sunt indicațiile blocării n. median? Care este locul de elecție pentru blocarea n. median la
cal / câine? Care este locul blocării n. ulnar / n. radial la câine?

Indicatii: Blocajul n. median se practică în intervenţii pe regiunea palmară a metacarpului şi a

falangelor şi pentru diagnosticul şchiopăturilor cauzate de afecţiunile tendoanelor şi ale acropodiului.

Loc de electie:

- La cal se injectează 10 ml de anestezic local între extremitatea proximo-medială a radiusului

(acul avansează în spatele osului în profunzime la 3- 5 cm) şi m. flexor carporadial, sub
aponevroza m. pectoral transvers şi fascia antebrahială
- La câine injecţia se face pe faţa medială a antebraţului în treimea proximală având ca punct
de reper tuberozitatea de inserţie a m. pronator rotund (pe marginea medială a radiusului).
Pentru a completa analgezia membrului la câine se poate face şi blocajul n.radial pe faţa laterală a
braţului între tricepsul brahial şi m. brahial, proximal de articulaţia cotului.
59. Care este locul de elecție pentru blocarea n. ulnar la cal – blocajul distal? Care sunt indicațiile
blocajului n. ulnar la cal?

Indicaţii: blocarea sa permite operaţii pe faţa caudală a antebraţului şi laterală a carpului şi

metacarpului şi pentru diagnosticul şchiopăturilor cauzate de afecţiuni în teritoriile inervate.

Blocajul distal – sub fascia antebrahială între m. flexor carpoulnar şi m. extensor carpoulnar, la
aproximativ 10-15 cm proximal de articulaţia carpului
60. Care este locul de elecție pentru blocarea n. musculocutranat la cal? Este necesar blocajul
acestui nerv în diagnosticul șchiopăturii la cal?

Loc de electie:

- pe faţa medială a antebraţului, în treimea proximală, de ambele părţi ale venei cefalice
antebrahiale la o lăţime de palmă sub inserţia m. biceps brahial pe tuberozitatea proximo-
medială a radiusului
Indicaţii: operaţii pe faţa cranio-medială a regiunii antebraţului, carpului şi metacarpului.

În examenul şchiopăturii blocarea sa nu este necesară deoarece inervează doar pielea.

61. Ce nervi se vor bloca la cal pentru o analgezie completă palmară alături de nn. palmari medial și
lateral? Cum se execută blocajul palmar distal / proximal?

Pentru o anestezie completă palmară în regiunea metacarpiană, alături de cei doi nn. palmari sunt
blocaţi şi nn. metacarpali palmari medial şi lateral.

- blocajul palmar distal – în 4 puncte: Loc de elecţie: extremitatea distală ametacarpienelor II,
respectiv IV
Nn. palmari sunt blocaţi introducând acul SC şi injectând 2 ml anestezic adiacent suprafeţei dorsale a
m. flexor digital profund, pe faţa laterală şi medială, cu piciorul sprijinit pe sol. Deoarece există riscul
puncţiei fundurilor de sac ale articulaţiei buletului, unii clinicieni practică acest blocaj ceva mai sus de
locul precizat anterior, dar în orice caz sub ramura comunicantă care conectează cei doi nervi
palmari. Blocajul nn. metacarpieni palmari se face la extremitatea distală a metacarpului II şi IV în
vecinătatea periostului, unde se infiltrează 1-2 ml anestezic (nervii trec între suprafaţa palmară a
metacarpului III şi suprafaţa axială a metacarpului II sau IV).
- blocajul palmar proximal –în 4 puncte - puţin sub articulaţia carpo-metacarpiană.
Animalul ţine piciorul sprijinit pe sol, în fiecare loc se infiltrează 3-5 ml anestezic, subfascial în locul
unde cei doi nervi palmari medial/lateral trec adiacent cu suprafaţa dorsală a tendonului m. flexor
digital profund. Nn. metacarpali palmari se blochează sub articulaţia carpo-metacarpiană, la locul de
trecere al nervilor între metacarpul II şi III, respectiv III şi IV, animalul având piciorul scos din sprijin.
Blocajul proximal se practică pentru a stabili sediul şchiopăturii, atunci când aceasta nu dispare în
urma blocajului distal.
62. Care sunt cele trei modalități de blocare a nervilor digitali palmari medial și lateral la cal? Care
sunt indicațiile pentru anestezia acestor nervi?

Indicaţii: Operaţii sub regiunea buletului (la blocarea n. digitali în regiunea sesamoizilor) sau pe
copită (solă, falanga a III-a).

1. Nn. digitali palmari pot fi cu uşurinţă palpaţi înainte de a emite ramurile dorsale în regiunea
buletului pe feţele excentrice ale marilor sesamoizi

2. Nn. digitali pot fi blocaţi la aproximativ 1 cm deasupra marginii libere a cartilajului ungular
corespunzător, în dreptul pachetului vasculo-nervos identificat palpator, având piciorul scos din
sprijin

3. Uneori se practică blocajul semicircular al chişiţei pentru a se anestezia şi ramura dorsală. Pentru
aceasta acul introdus în reperul descris mai sus este direcţionat perpendicular pe axul lung al chişiţei
63. Care este locul de elecție pentru blocarea nn. palmari la bovine?

Loc de elecţie şi tehnica blocajului:

- se execută 4 injecţii (5-10 ml într-un singur loc):

c) două pe faţa dorsală şi dorso-laterală a metacarpului şi
d) altele două pe faţa palmară medial şi lateral de pachetul tendinos flexor, în treimea
metacarpiană mijlocie
64. Unde se face blocajul (regiunea) nervilor digitali la bovine?

Loc de elecţie şi tehnica de lucru: în cazul blocajului în regiunea buletului se practică 4 injecţii: pe
faţa dorsală, palmară, laterală şi medială

65. Care este tehnica blocajului interdigital la bovine?

În practică s-a impus tehnica blocajului interdigital (procedura este similară pentru membrele
toracice şi pelvine.Nervii digitali axiali dorsali sunt blocaţi în regiunea chişiţei.

Se introduce subcutanat un ac de 2,5 cm şi se injectează 5 ml de lidocaină 2%.

Un alt ac de 10 cm este introdus perpendicular pe axul chişiţei prin piele imediat deasupra spaţiului
interdigital şi avansează până când vârful acului se simte sub piele pe faţa palmară (plantară). Pe
măsura retragerii acului se injectează 10-15 ml de lidocaină 2%. Spaţiul interdigital este desensibilizat
permiţând intervenţiile chirurgicale.
66. Care este locul de elecție pentru blocajul nervului sciatic la animalele de companie?

Blocajul se poate realiza imediat caudal de articulaţia coxo-femurală, între trocanterul mare şi
cuspidul extern al tuberozităţii ischiadice sau la ieşirea din bazin la 3-4 cm dorso-cranial de articulaţia
coxo-femurală.

67. Care este locul de elecție pentru blocarea n. tibial la cal? Care sunt indicațiile blocajului n. tibial
la cal?

Loc de elecţie şi tehnica blocajului:

- blocajul se efectuează la cal şi vacă pe faţa medială a piciorului, la 10-15 cm proximal de

calcaneu, la 1-2 cm cranial de tendonul calcanean comun (între depresiunea dintre
gastrocnemian şi tendoanele digitale flexoare).
Indicaţii: în operaţiile pe regiunile acropodiale, metatarsului şi tendonului, pentru diagnosticul
şchiopăturilor.
68. Care este locul de elecție pentru blocarea nn. fibulari la cal? Care sunt indicațiile blocajului nn.
fibulari la cal?

Loc de elecţie şi tehnica blocajului:

- blocajul se practică la 10-15 cm proximal de maleola laterală a tibiei (deasupra jaretului), pe

linia de separare a tendoanelor m. extensor digital comun şi extensor digital lateral.
Indicaţii: operaţii pe teritoriul de distribuţie de pe faţa dorsală a jaretului, metatarsului, buletului şi
chişiţei şi pentru diagnostic în şchiopături.
69. Care este locul de elecție pentru blocarea n. safen la cal – blocajul proximal / distal? Care sunt
indicațiile blocajului n. safen la cal?

Indicaţii: se practică blocajul acestui nerv atunci când se dorește anestezia completă a metapodiului
în diagnosticul şchiopăturilor şi pentru intervenţii pe faţa cranială şi medială a gambei şi a jaretului.

Loc de electie:

- Blocajul proximal = faţa medială a coapsei, în treimea distală

- Blocajul distal = prin piele înaintea venei safene mediale, imediat proximal de articulaţia
tibio-tarsiană
70. Care este locul de elecție pentru blocarea n. cutanat sural caudal la cal? Care sunt indicațiile
blocajului n. ulnar la cal?

Loc de elecţie şi tehnică:

- acul se introduce pe faţa laterală a tendonului calcanean comun în porţiunea sa superioară la

2 cm în profunzime, unde sub fascie se injectează 10 ml soluţie anestezică.
Indicaţii- ULNAR: blocarea sa permite operaţii pe faţa caudală a antebraţului şi laterală a carpului şi
metacarpului şi pentru diagnosticul şchiopăturilor cauzate de afecţiuni în teritoriile inervate.
71. Unde se va infiltra anestezicul local în anestezia flancului prin tehnica ”L” răsturnat?

In ţesuturile de la marginea dorso-caudală a ultimei coaste, pe toată lungimea sa, şi de la fața ventro-
laterală a proceselor transverse ale vertebrelor lombare, până la L4

72. De câte tipuri este blocajul paravertebral lombar la bovine? Ce nervi vor fi blocați?

De 2 tipuri: proximal si distal

Ramurile dorsale şi ventrale ale ultimului nerv toracic (T13) şi ale primilor doi nervi lombari (L1 şi L2)
sunt blocate la locul de ieşire din gaura intervertebrală, aproape de corpul vertebral

73. Care este tehnica de lucru (locurile de elecție) pentru blocajul paravertebral lombar proximal /
distal la bovine?

Proximal: Locul de elecţie şi tehnică: fiecare nerv se blochează imediat în faţa marginii craniale a
proceselor transverse ale vertebrei lombare următoare [n. T13 în faţa procesului transvers lombar L1;
n. iliohipogastric (L1) în faţa procesului transvers L2; n. ilioinghinal (L2) în faţa procesului transvers
L3]. Locul injecţiei este la 2,5-5 cm lateral de linia mediană (ce trece prin procesele spinoase) pe o
linie imaginară perpendiculară pe aceasta şi care trece pe la marginea cranială a proceselor
transverse

Distal: Tehnica de lucru: un ac de 7 cm se introduce ventral sub marginea laterală a proceselor

transverse L1, L2 şi L4, se injectează în evantai 10-20 ml lidocaină 2% în fiecare loc
74. Ce nervi se vor bloca în cazul blocajului paravertebral lombar la cal? Ce zonă va fi anesteziată?
Care sunt locurileîn care va fi infiltrate anestezicul local?

În regiunea toraco-lombară se vor bloca ramurile dorsale şi ventrale ale ultimului nerv spinal toracal
(T18) şi ale primilor doi nervi spinali lombari (L1 şi L2) asigurându-se analgezia cutanată, a muşchilor
şi a peritoneului în regiunea fosei paralombare.

Loc de elecţie şi tehnică: se practică trei injecţii subcutanate pentru a desensibiliza ramurile cutanate
dorsale T18, L1 şi L2.

Injecţia se practică între marginea caudală a ultimei coaste şi extremitatea cranială a procesului
transvers al primei vertebre lombare (pentru n. T18), între procesele transverse ale primei şi a doua
vertebre lombare (pentru n. L1), şi între procesele transverse ale vertebrelor lombare doi şi trei
(pentru n. L2), la aproximativ 10 cm de linia mediană.

75. Ce indicații are blocajul nn.pudend și rectali caudali la cabaline și bovine? Cum se execută
blocarea acestor nervi prin metoda intrapelvină pararectală?

Indicaţii: proceduri obstetricale, proceduri chirurgicale pe coadă, perineu, anus, rect, vulvă, prepuţ şi
pielea scrotului, regiunea caudo-medială a coapsei, poţiunea caudală a ugerului. Tehnica se poate
folosi ca tratament adjuvant de control al tenesmelor rectale asociate cu iritaţia perineului, anusului,
rectului sau vaginului. Metoda intrapelvină pararectală Larsen, Magda. Loc de elecţie şi tehnică de
lucru: pe animalul contenţionat în picioare, se identifică prin explorare rectală mica incizură
ischiadică ca o depresiune moale, bine delimitată de ligamentul sacro-ischiadic. N. pudend intern se
găseşte cu degetul, dorsal de artera pudendă pulsatilă prezentă în fosă (fig. 16). Pielea din jurul fosei
ischiocaudale (delimitată de anus, tuberozitatea ischiului şi marginea caudală a ligamentului sacro-
ischiadic) de ambele părţi este antiseptizată şi desensibilizată cu 2-3 ml de lidocaină 2%. Un ac gros
de 1,5 cm este introdus prin piele şi serveşte drept canulă pentru un alt ac cu o lungime de 8-9 cm
care se introduce prin lumenul acestuia pe o distanţă de aproximativ 5 cm până ajunge în contact cu
n. pudend intern. După ce operatorul se asigură că acul este medial de ligamentul sacro-ischiadic, se
va injecta în jurul nervului o cantitate de 20-25 ml de lidocaină 2%. Acul va fi retras parţial şi
direcţionat 2-3 cm caudo-dorsal, loc în care se injectează alţi 10 ml pentru a bloca ramurile musculare
şi caudale ale n. rectal de pe aceeaşi parte. După înlocuirea acului cu un altul steril, procedura se
repetă pe partea opusă. Analgezia se instalează în 10-20 de minute şi durează 2-4 ore
76. În cazul anesteziei epidurale extensia cranială, spre înainte, a blocului depinde de mai mulți
factori. Care sunt cei doi factori principali?

nivelul injectării și doza de anestezic.

77. Unde este localizat spațiul epidural? Ce structuri anatomice străbate acul pentru a ajunge în
acest spațiu?

= imediat sub ligamentul galben care separă duramater de periostul vertebrelor. Pentru a ajunge în
spaţiul epidural acul trebuie să traverseze tegumentul, ţesutul adipos subcutanat, ligamentul
supraspinos, ligamentul interspinos şi ligamentul galben. Dacă acul va avansa în profunzime, va trece
prin duramater, membrana arahnoidă, piamater şi final măduva spinală.

78. În ce spațiu se află lichidul cefalorahidian?

în spaţiul subarahnoidian, spaţiu care separă membrana arahnoidă de piamater

79. În ce situație o anestezie lombosacrală sau sacrococcigiană spunem că este înaltă sau joasă?

= Termenul de analgezie (anestezie) epidurală înaltă (anterioară) şi joasă (posterioară) descrie locul
unde se instalează blocul. Dacă acesta se extinde la ramurile nervoase ale segmentelor sacrale doi
(anestezia n. sciatic) şi la segmente mai craniale, analgezia se numeşte înaltă sau anterioară. Dacă
acest segment nu este atins se numeşte joasă sau posterioară.

80. Ce metode există pentru a se verifica corectitudinea amplasării acului în spațiul epidural?

= Există diferite metode pentru a verifica corectitudinea amplasării acului în spaţiul epidural (Cristea
I., 1994) (valabil pentru toate speciile):
- testul lipsei de rezistenţă la injectare - se injectează o mică cantitate de aer 0,5-2 ml, care nu trebuie
să întâmpine rezistenţă;
- după traversarea ligamentului galben se scoate mandrenul iar lumenul acului şi amboul se vor
umple cu anestezic. Pe măsură ce acul avansează atunci când se ajunge în spaţiul epidural unde
există o presiune negativă faţă de atmosferă, picătura de lichid din ambou va fi aspirată

81. Care este locul de elecție pentru anestezia epidurală caudală la cal? Unde se extinde analgesia?

= Locul de elecţie este spaţiul intercoccigian C1-C2 care este localizat prin palpaţie

= se extinde pe pielea cozii, crupei şi cranial spre regiunea sacrală mijlocie, anus, perineu, vulvă şi
regiunea caudală a coapsei.

82. În ce locuri (regiuni anatomice) se poate practica anestezia epidurală la bovine?

= Analgezicul local se injectează în spaţiul epidural dintre ultima vertebră toracală T13 şi prima
lombară L1 sau între vertebrele lombare L1-L2

83. Care este tehnica de lucru pentru analgezia epidurală caudală la bovine?

Loc de elecţie şi tehnica de lucru: localizarea se face prin mişcarea cozii în sus şi în jos pe verticală, şi
prin palparea depresiunii şi mişcării dintre vertebrele respective. După pregătirea locului (antisepsie)
un ac de 5 cm se introduce în centrul acestui spaţiu pe o direcţie cranio-ventrală la un unghi de 10-
200 faţă de linia verticală. Este posibil să se audă un uşor zgomot de aspiraţie când se ajunge în
spaţiul epidural. Dacă acul a atins planşeul canalului vertebral se va retrage 0,5 cm pentru a evita
administrarea în discul intervertebral sau în planşeul ligamentos al canalului.

84. Care este poziția unui câine pentru anestezia epidurală lombo-sacrală?

poziţionat în decubit sternal cu membrele pelvine duse sub el sau în decubit lateral cu membrele
întinse şi duse înainte pentru a deschide spaţiul intervertebral

85. La ce nivel se termină măduva spinării / sacul dural la câine?

La câine măduva spinării se termină la nivelul L6-L7 şi sacul dural la L7-S2. La pisică măduva spinării se
termină mai caudal cu un spațiu intervertebral.

86. Care este tehnica anesteziei epidurale lombo-sacrale la câine?

Se reperează tuberul sacral al aripii iliumului, se duce o linie imaginară care uneşte aceste două
puncte. Procesul spinos L6 se află imediat cranial de această linie. Caudal de L6 şi de linia imaginară
respectivă se află procesul spinos L7, care este mai puţin înaltă şi poate fi uneori dificil de palpat.
Caudal de ea se poate palpa spaţiul lombo-sacral. Se introduce acul transcutanat perpendicular pe
piele în mijlocul spaţiului identificat palpator, apoi se orientează cranial. După traversarea
ligamentului galben acul nu întâmpină nici un obstacol şi va progresa încă 2-4 mm. Mandrenul va fi
retras şi se va inspecta amboul pentru a vedea dacă apare sânge sau LCR. Se folosesc ace de 3,5-5 cm
lungime

87. Ce alte grupe de anestezice în afara anestezicelor locale mai pot fi administrate pe cale
epidurală?

88. Care sunt avantajele / dezavantajele rahianesteziei?

Avantajele tehnicii sunt reprezentate de simplicitate, acţiunea directă a anestezicului asupra

rădăcinilor nervoase la ieşirea lor din măduva rahidiană, instalare rapidă a efectului analgezic, doze
reduse de anestezic, tulburări fiziologice minime. Dezavantajul major îl reprezintă riscul de
traumatizare a măduvei spinării, pierderea controlului motor al membrelor pelvine sau tulburări
hemodinamice la supradozare (hipotensiune), meningite după o tehnică septică. Este de asemenea,
posibilă imposibilitatea realizării datorită poziţiei şi locului de elecţie greşit sau obturării acului.

89. Ce spațiu se abordează de obicei pentru anestezia rahidiană?

90. În anestezia segmentară subarahnoidiană la cal care este locul de puncție? Până la ce nivel va
avansa catetrul prin spațiul subarahnoidian?

Spaţiul intervertebral lombo-sacral L6-S1; T18-L1

1. Care este definiția neuroplegiei / tranchilizării / sedării / hipnozei?

Neuroplegia este starea indusă de acţiunea substanţelor neuroleptice asupra structurilor subcorticale
(îndeosebi substanţa reticulată), manifestată clinic prin calmarea animalului, reducerea agitaţiei
psihomotorii şi agresivităţii, fără a influenţa starea de vigilitate

Tranchilizarea rezultat al acţiunii substanţelor tranchilizante asupra structurilor subcorticale

(îndeosebi sistem limbic) se manifestă clinic prin reducerea anxietăţii şi relaxare, animalul rămâne
conştient de mediul din jur.
Sedarea este starea indusă de acţiunea sedativelor asupra structurilor subcorticale manifestată clinic
prin reducerea iritabilităţii şi excitabilităţii, cu instalarea unei stări de toropeală, cu tendinţa spre
somn.

Hipnoza reprezintă inhibiţia SNC în care pacientul adoarme mult mai uşor, sau medicamentul
administrat intensifică profunzimea somnului. În medicina veterinară deseori tranchilizantele se
folosesc în doze mari care determină sedare.

2. Care este clasificarea tranchilizantelor după criteriul structurii chimice?

Lucrurile stau mult mai clar dacă clasificarea acestor substanţe se face după criteriul structurii
chimice, astfel tranchilizantele se împart în două categorii:

1. tranchilizante majore numite şi neuroleptice, cu două subcategorii: fenotiazinice şi butirofenonice

şi

2. tranchilizante propriu-zise considerate tranchilizante minore, categorie în care sunt încadraţi

derivaţii benzodiazepinic

3. Care sunt reprezentanții derivaților fenotiazinici?

Reprezentanţi:

- Acetylpromazina
- Promazina
- Propriopromazina
- Metotrimeprazina
- Cloropromazina;
- Prometazin
4. Care este mecanismul central de acțiune al derivaților fenotiazinici?

Mecanismul comun central de acţiune se manifestă asupra receptorilor excitatori dopaminergici

(D2), localizaţi în special în ganglionii bazali, pre- şi postsinaptic

5. Care sunt efectele farmacologice ale derivaților fenotiazinici (detaliat)?

Prin acţiunea asupra receptorilor dopaminergici reduc activitatea motorie spontană, totuşi
coordonarea motorie este minim afectată.

Blocând eliberarea de dopamină inhibă fenomenele excitatorii la pisică şi comportamentul maniacal

la cal indus de opioide. Opioidele, în general, şi morfina în special sporesc eliberarea de dopamină şi
noradrenalină în SNC, rezultând creşterea acţiunii motorii şi excitaţii. Folosirea derivaţilor
fenotiazinici reprezintă o alternativă raţională pentru inhibarea acestor fenomene fără a recurge la
un antimorfinic specific.

Prin blocarea receptorilor dopaminergici din zona chemoreceptoare trigger manifestă un efect
antiemetic avantajos la animalele la care nu s-a respectat dieta preanestezică şi care au stomacul plin

Fenotiazinicele blochează acţiunea periferică a catecolaminelor la nivelul receptorilor vasculari alfa-1

adrenergici determinând vasodilataţie şi consecutiv hipotensiune, iar la nivel central prin inhibiţie
hipotalamică anihilează răspunsul presor vascular.

6. Ce precauții se impun atunci când se folosesc derivații fenotiazinici?

(1. Se considera că derivaţii fenotiazinici (acepromazina) reduc pragul de excitabilitate și din acest
motiv se evita folosirea lor la animalele epileptice sau predispuse la convulsii (cu traumatism cranian,
cu presiune intracraniană crescută, pregătite pentru mielografie şi care necesită anestezie). Studii
recente infirmă existența acestui efect.)

2. La cabaline induc relaxarea penisului şi paralizie flască ceea ce le contraindică, aşa cum
menţionează şi producătorul, la armăsarii de montă.

3. Hipotensiunea gravă şi colapsul circulator se pot instala după administrarea de fenotiazinice la

pacienţi cu tonus simpatic crescut (pacienţi agitaţi, cu durere intensă) sau la cei hipovolemici.

Dacă se eliberează o cantitate mare de catecolamine la un animal speriat după ce s-a administrat de
exemplu acepromazină, colapsul circulator apare ca şi consecinţă a faptului că receptorii alfa-1 sunt
blocaţi dar nu şi receptorii beta-adrenergici din muşchi, catecolaminele determinând vasodilatare
suplimentară prin legarea de aceştia din urmă.

Prin urmare este o greşeală terapeutică de a corecta hipotensiunea determinată de fenotiazinice

cu adrenalină.

7. Care este durata în timp a efectului fenotiazinicelor?

Durata efectului neuroleptic depinde de anestezicul folosit precum şi de doză; în general efectul
maxim este evident în 5 minute (în unele cazuri abia după 20) după administrarea IV şi la 30-45 de
minute după administrarea IM, manifestându-se timp de câteva ore (acţiune relativ de lungă
durată).

8. La ce rase de câini doza de acepromazină este foarte mică? Ce rase de câini sunt relative
rezistente și necesită doze crescute? La ce rasă e posibil colaps cu hipotensiune și bradicardie după
administrarea acepromazinei?

Rasele uriaşe, St. Bernard sau Marele danez, au o sensibilitate crescută şi la ele este indicată folosirea
unor doze foarte reduse. Chiar şi la doze mici sedarea poate dura lungi perioade de timp, uneori mai
mult de 24 de ore.

Terierii, pe de altă parte, sunt relativ rezistenţi şi sunt necesare doze crescute de acepromazină
pentru a obţine o intensitate similară a sedării.

Boxerii, rasă cu tonus vagal crescut, prezintă o susceptibilitate mărită constatându-se uneori după
administrarea acepromazinei colaps cu hipotensiune şi bradicardie gravă

9. Cum este acțiunea sedativă a derivaților butirofenonci comparative cu neurolepticele

fenotiazinice?

Derivatii butirofenonici - au în general efecte similare cu cele ale fenotiazinelor dar acţiunea sedativă
este mai moderată.

La om aceste neuroleptice induc efecte secundare foarte neplăcute, incluzând halucinaţii, nelinişte,
agitaţie mentală.

Nu se cunoaşte în ce măsură aceste efecte se regăsesc şi la animale, dar comportamentul agresiv

neaşteptat care apare uneori la câine şi cal sugerează existenţa lor

10. La ce specii după folosirea butirofenonelor poate să apară un comportament agresiv?

Comportamentul agresiv neaşteptat care apare uneori la câine şi cal.

11. Care sunt reprezentanții derivaților butirofenonici?

Reprezentanţii:

- Azaperona
- Droperidolul
12. Care este mecanismul de acțiune al derivaților butirofenonici?

Derivaţii butirofenonici blochează acţiunea centrală a dopaminei şi norepinefrinei şi în acelaşi timp

pot mima efectele GABA (neurotransmiţător inhibitor) în sistemul extrapiramidal.

13. Care sunt consecințele funcționale după administrarea derivaților butirofenonici?

Consecinţele funcţionale ale acestor acţiuni se manifestă în principal prin reducerea activităţii motorii
voluntare, la doze mari apare ataxie şi sedare de lungă durată.

Apare hipotensiune uşoară prin bloc alfa-1 adrenergic. Manifestă efect antiemetic puternic

14. Care sunt proprietățile specifice ale derivaților benzodiazepinici?

Proprietăţile lor specifice şi anume:

- acţiune anxiolitică,
- efect sedativ-hipnotic,
- efect anticonvulsivant,
- miorelaxant şi amnezie retrogradă.
-
15. Care sunt reprezentanții derivaților benzodiazepinici?

Reprezentanţi:

- Diazepam
- Midazolam
- Climazolam
- Oxazepam
- Medazepam

16. Care este mecanismul de acțiune al derivaților benzodiazepinici?

Compuşii benzodiazepinici îşi exercită acţiunea prin legarea de receptori specifici pentru
benzodiazepine (parte a complexului receptor GABA A) localizaţi în SNC (măduva spinării, trunchi
cerebral, hipotalamus, sistem limbic, cortex).

Prin ocuparea receptorilor din SNC acţionează asupra canalelor ionice de Cl- producând
hiperpolarizarea membranei şi inhibiţia neuronală, creşterea afinităţii acidului gama amino butiric
(GABA – cel mai important neurotransmițător inhibitor la nivel cerebral) pentru receptor,
manifestată clinic prin sedare sau hipnoză

17. În ce situații efectul derivaților benzodiazepinici este nul sau minim?

Atunci când se administrează singure efectul este totuşi variabil, fiind nul sau minim la animalele
sănătoase (cai, câini, pisici), de fapt o parte din aceşti pacienţi devin excitaţi şi greu de manevrat, mai
ales cabalinele datorită ataxiei care apare înaintea sedării

18. Cui i se datorează efectul anxiolitic și miorelaxant al derivaților benzodiazepinici?

Efectul anxiolitic şi miorelaxant rezultă şi din capacitatea benzodiazepinelor de a mima acţiunea
inhibitoare a glicinei şi/sau prin creşterea disponibilităţii ei.

19. Cum se explică efectul anticonvulsiv al derivaților benzodiazepinici?

Prin potenţarea efectului GABA la nivelul ariilor amigdaliene au acţiune anticonvulsivă fapt ce le
indică în practica clinică în controlul convulsiilor

20. Cât de intense sunt efectele derivaților benzodiazepinici asupra aparatului cardiovascular /
asupra respirației?

Efectele cardiovasculare sunt minore, cu excepţia supradozării.

Inhibiţia respiratorie este minimă, cu excepţia situaţiei în care se administrează asociate cu opioide,
ocazional poate apare apneea după administrarea IV în bolus când sunt administrate în combinaţie
cu alte anestezice.

21. Care este benzodiazepinicul a cărui absorbție este nesigură după administrarea IM?

Diazepamul

22. Diazepamul are metaboliți activi? cum se numește?

La câine metabolitul principal al diazepamului nordiazepamul, este activ

23. Diazepamul traversează bariera placentară?

Diazepamul traversează rapid placenta, ca urmare a liposolubilităţii sale crescute, prin urmare nu se
recomandă folosirea sa în premedicaţia pentru operaţia de cezariană deoarece nou-născutul va fi
excesiv de sedat şi cu un tonus muscular redus

24. Midazolamul are metaboliți activi?

Nu are metaboliţi activi

25. Comparând diazepamul cu midazolamul, care dintre ei are o durată mai mare a efectului
sedative? Câte ore?

După administrarea IV efectul diazepamului se manifestă rapid, în aproximativ 2 minute, în circa 10

minute după administrarea IM şi în aproximativ jumătate de oră după administrarea per os.

Durata de acţiune a diazepamului la doze uzuale este de 1-4 ore, efectul poate fi mult prelungit la
pacienţii geriatrici.

Efectul midazolamului după administrarea IM sau SC se manifestă în circa 10 minute şi durează 15-
45 de minute, după unii autori chiar 3-4 ore, fără modificări semnificative ale duratei la pacienţii în
vârstă.

Diazepam > Midazolam / 1-4 ore

26. Care sunt grupele de tranchilizante care au antidot (antagoniști) specific?

Grupa benzodiazepinicilor

27. Care sunt antagoniștii specifici ai benzodiazepinelor?

- Flumazenil -> inverseaza act. diazepamului şi midazolamului

- Sarmazenilul -> specific climazolamului dar inverseaza si la diazepam şi midazolam
28. Care sunt reprezentanții agoniștilor alfa-2 adrenergici? La ce specii sunt folosiți fiecare din
aceștia?

Reprezentanţi:

- Xylazina - toate speciile

- Detomidina - animalele de rentă
- Romifidina - in principal pentru cabaline dar si pentru cele de companie
- Medetomidina - în principal pentru animalele de companie
- Dexmedetomidina - în pricipal la capturarea animalelor sălbatice.

29. Cum se explică efectele agoniștilor alfa-2 adrenergici (sedarea, hipnoza)?

Sa sugerat existenţa unor receptori noradrenergici de tip alfa-2 localizaţi pre- şi postsinaptic care
stimulaţi de noradrenalină inhibă eliberarea neurotransmiţătorului (noradrenalină sau dopamină)
acţionând prin mecanism de feed-back negativ.

Prin acţiunea asupra receptorilor alfa-2 presinaptici centrali apare sedarea, iar la doze mari hipnoza.
Sedare este dependentă de doză dar depinde şi de medicament, calitatea şi durata sedării este mai
profundă şi mai lungă la detomidină şi medetomidină faţă de xylazină.

30. Ce efect apare după administrarea epidurală a agoniștilor alfa-2 adrenergici?

Acţiunea, prin administrarea epidurală sau rahidiană, asupra receptorilor aflaţi în măduva spinării
mediază analgezia segmentară profundă.

Se presupune că există şi o acţiune periferică a substanţei responsabilă de analgezie.

Efectul este independent de durata sedării şi este diferit între reprezentanţii grupei.

31. Care este efectul agoniștilor alfa-2 adrenergici asupra tensiunii arteriale? Cum poate fi explicat?

Prin acţiunea periferică asupra receptorilor postsinaptici determină iniţial vasoconstricţie cu

creşterea tensiunii arteriale.

Ulterior devine predominantă acţiunea centrală alfa-2 adrenergică care deprimă fluxul simpatic
normal de la nivelul centrilor presori medulari, rezultând hipotensiune prelungită.

Răspunsul reflex la hipertensiunea iniţială dar în acelaşi timp şi rezultatul final al activării receptorilor
alfa-2 adrenergici centrali care determină depolarizarea neuronilor excitatori ale nucleilor motori
dorsali ai vagului cu creşterea tonusului vagal este instalarea bradicardiei, care răspunde favorabil la
terapia cu anticolinergice.

32. Care este efectul agoniștilor alfa-2 adrenergici asupra frecvenței cardiace și debitului cardiac?

O consecinţă hemodinamică importantă este scăderea debitului cardiac, cu 30-50% faţă de valorile
preanestezice, şi a contractilităţii miocardice.

Datorită acestor efecte secundare xylazina este contraindicată la animalele, în special la pisici, cu boli
cardio-pulmonare.

33. Care sunt efectele respiratorii ale agoniștilor alfa-2 adrenergici?

În doze uzuale efectele asupra respiraţiei sunt minime, dar asocierea cu alte medicamente
depresoare respiratorii determină exacerbarea efectului.
Pot determina stridor şi dispnee la cai şi rasele de câini brahicefalice, rase la care trebuie folosite cu
precauții.

La rumegătoare determină tahipnee, respiraţia pare a se face cu efort considerabil şi valorile

pulsoximetriei indică desaturarea hemoglobinei

34. La ce specii agoniștii alfa-2 adrenergici induc voma?

Toate aceste anestezice au efect emetic la carnasiere, feline şi suine care nu poate fi anulat prin
administrarea de blocanţi dopaminergici

35. Ce efecte au asupra diurezei / glicemiei / tonusului uterin agoniștii alfa-2 adrenergici?

- cresc presiunea intrauterină la vaci, oi, capre şi folosirea lor în ultimul trimestru de gestaţie
poate genera avortul;
- scad eliberarea de renină şi ADH cu creşterea debitului urinar timp de peste 2 ore la pisică şi
câine;
- au efect hiperglicemiant prin reducerea nivelului insulinemiei şi din acest motiv sunt
contraindicate la pacienţii diabetici;
-
36. Care sunt antagoniștii specifici ai agoniștilor alfa-2 adrenergici?

Antagonist specific: Atipamezol (Antisedan) în volum egal cu cel de medetomidină folosit, IM

37. Cât durează în general efectul analgesic la xylazinei? Cât durează starea de somnolență?

- sedarea şi imobilizarea apar în 3-5 minute (IV), în 10-15 minute (IM)

- analgezia durează 10-30 de minute,
- efectele cardiovasculare se întind pe mult mai mult timp
- starea de somnolenţă durează de la 1 la 6 ore.
-
38. Care este semnificația termenului ”narcotic” în context legal / în medicină? Pentru a nu se crea
confuzii cum sunt numite substanțele opioide?

În context legal, termenul de „narcotic” se referă la orice substanţă care creează dependenţă.

Termenul de narcotic se foloseşte şi pentru medicamente care induc somnul, de exemplu

thiobarbituricele, dar şi pentru analgezicele puternice de tipul morfinei.

Pentru a nu se crea confuzii se recomandă folosirea termenului de „narcotic analgezic” pentru

substanţele opioide.

39. Cum sunt clasificate analgezicele opoide după proveniență / durată / efectul asupra
receptorilor specifici?

Analgezicele opioide sunt încadrate după provenienţă în patru grupe:

1. produşi naturali (au la bază alcaloizi din opiu: Morfina şi Codeina;)

2. produşi semisintetici (derivaţi de morfină şi codeină: Hidromorfon (Dilaudid), Codetilină, Heroină)

3. produşi sintetici: Pentazocină (Fortral, Talwin), Buprenorfină (Buprenex, Temgesic), Butorfanol

(Torbuterol, Torbugesic, Torbutrol, Stadol), Nalbufină (Nubain), Petidină (Mialgin, Meperidină,
Demerol), Etorfină (M-99), Fentanyl (Sublimaze), Alfentanyl (Rapifen), Sulfentanyl, Oximorfina
(Numorphan), Carfentanyl, Tramadol;
4. produşi biologici endogeni – neuropeptide morfinomimetice - endomorfine: endorfine,
encefaline, dinorfine.

În funcţie de durata efectului analgezic opioidele se încadrează în trei categorii:

- cu acţiune scurtă: fentanyl 30 minute, meperidină 1-2 ore, pentazocină 1-2 ore, nalbufină 1-2- ore,
butorfanol 1-2 ore;

- cu acţiune medie: morfina 3-4 ore, metadonă 2-4 ore, oxymorfina 2-3 ore;

- cu acţiune lungă: buprenorfina 8-12 ore.

Pe baza acţiunii asupra receptorilor substanţele opioidele se pot încadra în patru grupe

1.agoniste pure (stimulare miu şi kappa): Morfina, Oximorfina, Meperidina, Codeina, Metadona,
Heroina, Fentanyl

Produc răspunsul biologic maxim prin legarea de receptori, în general produc cea mai intense
analgezie dar corelată cu doza administrată

2. parţial agoniste (stimulează parţial receptorii miu): Buprenorfina, Tramadol, Levorfan. Produc
efect submaximal prin legarea de un anume receptor chiar şi atunci când se administrează în doze
maxime

3. mixte agonist/antagoniste

4. antagoniste

40. Care este mecanismul de acțiune al analgezicelor opioide?

Opioidele ridică pragul percepţiei dureroase, modifică modalităţile de răspuns la durere suprimând
riposta provocată de stimulii mecanici, termici, electrici. Au efect sedativ si unele medicamente pot
da excitatie dopaminergica

41. Ce grupă de analgezice opioide produc cea mai intensă analgezie?

agoniste pure

42. Ce grupă de analgezice opioide produc efect submaximal chiar la administrare în doze maxime?
Dar efect de plafon?

parţial agoniste - plafon

43. Care sunt efectele farmacologice ale opioidelor (cu detalii)?

- Opioidele ridică pragul percepţiei dureroase, modifică modalităţile de răspuns la durere

suprimând riposta provocată de stimulii mecanici, termici, electrici
- Au un efect sedative.
- Sedarea este minimă la animalele sănătoase când opioidul este administrat de unul singur
- Acţionând pe sistemul nervos vegetativ induc parasimpaticotonie cu bradicardie (opioidele
se contraindică la pacienţii cu bloc atrio-ventricular),
- hipersecreţie salivară, hipertonie digestivă (vomă, defecare), constipaţie (scade motilitatea
intestinală) la administrare continuă, contracţia sfincterului Odi (nu se vor folosi în caz de
obstrucţii cu calculi ale căilor biliare).
 - Depresia respiratorie este un fenomen previzibil şi dependent de doză. Substanţele opioide
cresc pragul de toleranţă a centrilor inspiratori bulbari faţă de CO2
- Morfinicele traversează bariera placentară.
- Morfinicele scad debitul urinar

44. Care sunt căile de administrare ale opioidelor?

Se pot administra:

- Epidural (analgezie),
- IM,
- SC (sedare) sau
- IV (sedare foarte puternică).
- Sublingual (buprenorfina – animale mici)
La administrarea IV morfinicele se titrează până la obţinerea efectului dorit, neadministrându-se de
la început întreaga doză calculate.

Administrarea IV se va face lent sub controlul respiraţiei.

45. Ce opioid poate fi administrat pe cale transdermală (plasturi)?

Fentanylul

46. Care sunt scopurile clinice ale folosirii opioidelor?

Utilizarea clinică a opioidelor urmăreşte:

- să crească intensitatea sedării când se combină cu neuroleptice în formule NLA

(neuroleptanalgezie);

- să reducă doza de medicamente folosite în inducţia anesteziei generale;

- să se poată încorpora în formula anestezică medicamente pentru care să existe antagonist, deci să
se poată grăbi trezirea;

- asigurarea analgeziei intra- şi postoperator;

- creşterea securităţii anesteziei la animalele bătrâne, debile, animale la care alte anestezice cu efect
cardiodepresor mai puternic (xylazina, acepromazina) sunt contraindicate.

47. Care este definiția neuroleptanalgeziei?

Termenul de neuroleptanalgezie (NLA) este folosit pentru a descrie combinaţia opioidelor cu

neurolepticele fenotiazinice sau butirofenonice

48. Ce se constată din punct de vedere clinic sub neuroleptanalgezie?

Trăsătura distinctivă a acestui tip de anestezie, care constă într-un control eficient al durerii şi al
echilibrului neurovegetativ, cu modificări minime ale homeostaziei

Din punct de vedere clinic se constată

- stabilizare psihomotorie, neurovegetativă şi funcţională tradusă prin indiferenţă faţă de mediu;

- imobilizarea animalelor mari în poziţie patrupedă şi decubitală la animalele mici;

-păstrarea reflexelor cutanate, musculare, oculare, animalul se manevrează uşor

49. Care sunt produsele comerciale care au o proporție fixă de asociere neuroleptanalgezică?

1. Innovar-Vet (droperidol + fentanyl) - se foloseşte la câine şi primate

2. Hypnorm (fluanisonă + fentanyl) - utilizat la câine şi primate

3. Immobilon Small Animal – Caine / Immobilon Large Animal (M99 + acepromazină) - Cal

50. Ce substanțe produc anestezia disociativă?

- Ketamina

- Tiletamina

51. Cum mai sunt numite ciclohexaminele?

“ANTAGONIȘTII NMDA”

52. Ce se constată din punct de vedere clinic după administrarea anestezicelor ciclohexaminice?

Din punct de vedere clinic se produce:

- depresie
- imobilizare
- catalepsie
- analgezie şi
- anestezie disociativă

53. Ciclohexaminele determină o analgezie somatică bună?

Se instalează o analgezie somatică bună, dar viscerală nesatisfăcătoare

54. Ciclohexaminele determină o analgezie viscerală bună?

Se instalează o analgezie somatică bună, dar viscerală nesatisfăcătoare

55. Cum pot fi evitate stările de excitație și cum poate fi îmbunătățită miorelaxarea după folosirea
ciclohexaminelor?

In general se folosesc în combinaţie cu alte anestezice

56. Există antagoniști specifici pentru ciclohexamine?

Pentru anestezicele acestei grupe nu există antagonist specific.

57. Care sunt reprezentanții ciclohexaminelor?

- Ketamina

- Tiletamina

58. Care antagoniști NMDA se administrează doar pe cale orală?

- Amantadina

- Dextrometorfanul
59. Care sunt mecanismele de acțiune ale ketaminei?

Ketamina acționează în principal pe receptorii NMDA, dar și pe alți receptori, cei pentru opioide,
monoaminergici, colinergici, muscarinici ș nicotinici. Ketamina are un mod de acţiune multiplu.

- blochează receptorul postsinaptic N-metil D-aspartat (NMDA) antagonizând efectele membranare

ale acidului glutamic având drept rezultat scăderea excitaţiei polisinaptice ascendente (împiedică
influxul de calciu ceea ce va împiedica depolarizarea neuronului).

- inhibă puternic acţiunea acetilcolinei la nivelul receptorilor nicotinici și muscarinici din cortexul
prefrontal => efectul hypnotic al ketaminei;

- influenţează canalele ionice de Na, K şi Ca voltaj dependente ceea ce explică efectul de tip anestezic
local;

- inhibă recaptarea noradrenalinei de către terminaţiile nervoase simpatice inducând astfel un efect
simpaticoton.

60. Care sunt efectele cardiovasculare / respiratorii / ale ketaminei?

La doze uzuale ketamine:

- stimulează aparatul cardiovascular,

- creşte tensiunea arterială, rezistenţa vasculară periferică, debitul cardiac,
- provoacă tahicardie, majoritatea fenomenelor fiind atribuite stimulării centrale simpatice.
La pacienţii în vârstă şi care au rezervă cardiacă limitată, datorită tahicardiei sinusale pe care o
determină şi care creşte evident necesarul şi consumul miocardic de oxigen folosirea ketaminei se va
face cu precauţii.

După administrarea ketaminei:

- frecvenţa respiratorie scade la pisică, păsări, oi;

- rămâne nemodificată sau creşte la vaci;
- creşte la câine.
În general depresia respiratorie este mai mică decât în cazul altor anestezice intravenoase, dar poate
să apară apnee la animalele susceptibile.

61. Ce efect are ketamina asupra presiunii intracraniene?

Deoarece creşte presiunea intracraniană,:

- posibil prin creşterea PaCO2 (creștere ce poate fi contracarată prin ventilație controlată)
- prin inhibiţie respiratorie, şi fluxul sanguin cerebral
- este contraindicată la pacienţi cu traumatism cerebral sau glaucoma

62. La ce specii administrarea ketaminei determină halucinații?

Induce în perioada de revenire halucinaţii observate frecvent la câine şi pisică.

63. Are ketamina metaboliți activi/ care este cel mai important?

Ketamina are numeroşi metaboliţi, norketamina este cel mai important dintre ei fiind un metabolit
activ, cu efecte anestezice egale cu 1/3 din cele ale ketaminei.
64. Cum se elimină din organism ketamina la pisică? Ce implicație clinică are?

La pisică un procent ridicat (50%) din cantitatea de ketamină administrată iniţial se elimină
nemodificată pe cale renală, pisica are o trezire rapidă şi uşoară.

La pisicile la care diureza este insuficientă, în principal prin lipsa perfuziei renale, somnul va dura ore,
acesta este un motiv pentru care ketamina nu se va administra sau se va folosi cu precauţii la
animalele cu disfuncţii renale

65. La ce specii ketamina nu se va administra niciodată ca anestezic unic?

Ketamina nu se va administra niciodată ca anestezic unic la câine sau cal

66. Care sunt contraindicațiile folosirii ketaminei?

- stările hipertensive,
- epilepsia
- insuficienţă cardio-respiratorie
- operaţia de glaucom
- traumatismele craniene
- bolile hepatice şi renale.
Nu se administrează combinaţia xylazină-ketamină la animale cu boli cardiace şi contuzii pulmonare

67. Pe ce căi se poate administra ketamina?

- IM

- IV

68. Ce asociere de medicamente conține telazolul? La ce specii se folosește?

Părţi egale de tiletamină şi zolazepam.

Specii: câine şi pisică dar şi pentru imobilizarea animalelor exotice de talie mare

Curs 3
1. Care este semnificația termenului ”narcotic” în context legal / în medicină? Pentru a nu se crea
confuzii cum sunt numite substanțele opioide?

substanţă care creează dependenţă – legal

„narcotic analgezic” pentru substanţele opioide.

2. Cum sunt clasificate analgezicele opoide după proveniență / durată / efectul asupra receptorilor
specifici? Dupa provenienta

- produşi naturali, au la bază alcaloizi din opiu: Morfina şi Codeina;

- produşi semisintetici, derivaţi de morfină şi codeină: Hidromorfon (Dilaudid), Codetilină, Heroină;

-produsi sintetici: Pentazocină (Fortral, Talwin), Buprenorfină (Buprenex, Temgesic)

-produsi biologici endogeni: endomorfine: endorfine, encefaline, dinorfine

Dupa durata: - cu acţiune scurtă: fentanyl 30 minute, meperidină 1-2 ore

- - cu acţiune medie: morfina 3-4 ore, metadonă 2-4 ore.

- - cu acţiune lungă: buprenorfina 8-12 ore.

Dupa efect :

-. agoniste pure (stimulare miu şi kappa): Morfina, Oximorfina, Meperidina, Codeina, Metadona,
Heroina

-. parţial agoniste (stimulează parţial receptorii miu): Buprenorfina, Tramadol, Levorfan.

-. mixte agonist/antagoniste: Butorfanol (stimulează receptorii kappa şi antagonizează efectele miu),

Nalbufină (stimulează receptorii kappa şi antagonizează efectele miu), Pentazocină

-. antagoniste: Naloxonă, Naltrexonă, Nalorfină, Diprenorfină

3. Care este mecanismul de acțiune al analgezicelor opioide?

Opioidele ridică pragul percepţiei dureroase, modifică modalităţile de răspuns la durere suprimând
riposta provocată de stimulii mecanici, termici, electrici. Au efect sedativ si unele medicamente pot
da excitatie dopaminergica.

4. Ce grupă de analgezice opioide produc cea mai intensă analgezie?

Fentanylului si butorfanolul

5. Ce grupă de analgezice opioide produc efect submaximal chiar la administrare în doze maxime?
Dar efect de plafon?

Grupa partial agonistelor

6. Care sunt efectele farmacologice ale opioidelor (cu detalii)?

Acţionând pe sistemul nervos vegetativ induc parasimpaticotonie cu bradicardie (opioidele se

contraindică la pacienţii cu bloc atrio-ventricular), hipersecreţie salivară, hipertonie digestivă (vomă,
defecare), constipaţie (scade motilitatea intestinală) la administrare continuă, contracţia sfincterului
Odi (nu se vor folosi în caz de obstrucţii cu calculi ale căilor biliare).

7. Care sunt căile de administrare ale opioidelor?

epidural (analgezie), IM, SC (sedare) sau IV (sedare foarte puternică) sublingual si pe cale
transdermala

8. Ce opioid poate fi administrat pe cale transdermală (plasturi)?

Fentanylul

9. Care sunt scopurile clinice ale folosirii opioidelor?

să crească intensitatea sedării , sa reduca doza de medicamente folosite ,să se poată încorpora în
formula anestezică medicamente pentru care să existe antagonist, deci să se poată grăbi trezirea, -
asigurarea analgeziei intra- şi postoperator si cresterea securitatii la animalele batrane / debile.

10. Care este definiția neuroleptanalgeziei?

Termenul de neuroleptanalgezie (NLA) este folosit pentru a descrie combinaţia opioidelor cu

neurolepticele fenotiazinice sau butirofenonice

11. Ce se constată din punct de vedere clinic sub neuroleptanalgezie?

stabilizare psihomotorie, neurovegetativă şi funcţională tradusă prin 6 indiferenţă faţă de mediu;
imobilizarea animalelor mari în poziţie patrupedă şi decubitală la animalele mici; păstrarea reflexelor
cutanate, musculare, oculare, animalul se manevrează uşor . Neurolepticele previn fenomenele
excitatorii induse de opioide.

12. Care sunt produsele comerciale care au o proporție fixă de asociere neuroleptanalgezică?

Innovar-Vet (droperidol + fentanyl) Hypnorm (fluanisonă + fentanyl) Immobilon Small Animal (M99 +
methotrimeprazină) Immobilon Large Animal (M99 + acepromazină)

13. Care este definiția anesteziei generale?

starea neurodepresivă profundă caracterizată prin pierderea reversibilă a sensibilităţii generale,

motilităţii voluntare şi reflexe şi a stării de conştienţă, cu păstrarea funcţiilor vitale

14. Care sunt treptele de inhibiție ale SNC în funcție de doza de anestezic general administrată?

determinând inhibarea indirectă a scoarţei cerebrale. În continuare sunt inhibate talamusul,

ganglionii bazali, cerebelul şi măduva spinării. După doza utilizată variază şi profunzimea inhibiţiei: de
la sedare la hipnoză şi în final narcoză.

15. Care este calea de elecție pentru administrarea anestezicelor generale injectabiule?

IV pentru majoritatea

16. La ce animale anestezicele generale injectabile se pot administra intraperitoneal?

Animalele de laborator

17. Pe ce cale se administrează anestezicele generale nestabile?

Pe cale inhalatorie

18. În ce situații se folosesc anestezicele generale injectabile?

de a se depăşi rapid primele două stadii, de excitaţii voluntare şi involuntare ale anesteziei generale ,
pentru operatii scurte si controlul convulsilor.

19. Care este clasificarea barbituricelor după structura chimică / după durata de acțiune?

oxibarbiturice: Pentobarbital

oxibarbiturice metilate: Methohexita

thiobarbiturice: Thiopental

thiobarbiturice metilate care nu se folosesc în practica medicală datorită convulsiilor severe pe care
le induc

barbiturice cu acţiune lungă (peste 8 ore): Fenobarbital

cu acţiune medie (sub 7 ore): Amobarbital

cu acţiune scurtă (2-3 ore): Pentobarbital

ultrascurtă (5-15 minute): Thiopental (in prezent pentru anestezie doar acestea prezinta interes)

20. Care este mecanismul de acțiune al barbituricelor?

inhibiţia SNC în diferite grade, de la sedare medie, hipnoză până la anestezie chirurgicală sau chiar
comă barbiturică

21. Ce apare la administrarea accidentală perivasculară , Sc sau IM a barbituricelor? De ce?

determină necroze tisulare şi cutanate din cauza ph-ului mare

22. Există antidot specific pentru barbiturice? Cum se tratează supradozarea?

Nu , supradozarea se trateaza prin asigurarea suportului ventilator (oxigen 100%), medicaţie inotrop
pozitivă, încălzirea pacientului şi stimularea diurezei pentru a mări eliminarea.

23. Care sunt efectele farmacologice sau consecințele funcționale ale barbituricelor?

reducerea metabolismului şi consumului cerebral de oxigen, care poate să scadă cu până la 55%,
scăderea presiunii intracraniene. La nivelul sistemului nervos periferic întăresc efectul
miorelaxantelor , deprima contractilitatea miocardului , venodilatatie , scad debitul cardiac ,
hipotensiune

24. Ce efecte au asupra barbituricelor hipoproteinemia / acidoza?

Hipoproteinemia, în special hipoalbuminemia, are ca rezultat creşterea disponibilităţii de

thiobarbiturice. Acidoza determină apariţia unei proporţii mai mari de medicament neionizat
(alcaloza are efect invers), forma neionizată este mai liposolubilă. Acidoza va avea ca rezultat un plan
narcotic mai profund, şi din perspectiva clinică este necesar mai puţin narcotic pentru a produce
anestezia la un pacient acidotic.

25. Cum este explicată trezirea din anesteziea cu barbiturice?

Scaderea concentratiei in creier a substantei

26. De ce după dozele mari și administrări repetate trezirea din anestezia cu barbiturice este de
durată?

Pentru ca se depoziteaza in tesut adipos de unde se elibereaza lent si continuu

27. Ce indicație clinică are în prezent folosirea pentobarbitalului?

Pentobarbitalul este utilizat în clinică în combaterea crizelor epileptiforme sau pentru sedarea de
lungă durată a pacienţilor în stare critică

28. Ce indicație clinică are folosirea barbituricelor ultrascurte?

inducţia anesteziei generale la toate speciile

29. Ce avantaje au barbituricele ultrascurte?

sunt cele mai ieftine anestezice injectabile, nu necesită echipament special pentru administrare, au
efect rapid, determină un răspuns previzibil şi asigură o trezire rapidă după o singură administrare

30. Care sunt motivele pentru care barbituricele ultrascurte trebuiesc folosite cu atenție?

trebuie administrate IV , au margini de siguranţă înguste între doza anestezică şi cea letală , - după
administrarea în bolus deseori apare apnee şi depresie respiratorie profundă , induc aritmii
ventriculare
 31. La ce concentrație se vor prepara thiobarbituricele atunci când se folosesc la animalele de
companie / la animalele mari?

2,5% pentru animalele mici şi 5% pentru animalele mari

32. La ce rase de câini revenirea din anestezia cu thiobarbiturice este de lungă durată?

Greyhound, Whippet, Barzoi, Afgani, Saluki

33. Ce durată maximă ar trebui să aibe operațiile dacă pentru menținerea stării de inconsțiență se
vor folosi thiobarbiturice?

40 de minute

34. De ce nu este recomandată folosirea thiobarbituricelor fără premedicaţie la câine şi pisică?

trezirea este agitată cu fenomene excitatorii

35. Care este tehnica de administrare a thiobarbituricelor la animalele de companie?

Se injectează în bolus jumătate din doza calculată, efectul maxim apare într-un minut, apoi se
continuă administrarea în bolusuri mici succesive la interval de aproximativ 15 secunde până când
animalul este suficient de relaxat („titrare până la efect” sau „autodozare”) pentru a permite
intubarea

36. Care este durata anesteziei chirurgicale dup administrarea de thiobarbiturice?

10 minute

37. Care este tehnica de administrare a thiobarbituricelor la cai și rumegătoarele mari?

După administrarea thiobarbituricului, de obicei întreaga cantitate calculată, care se face în

aproximativ jumătate de minut.

38. Care sunt situațiile care beneficiază de inducția cu thiobarbiturice?

pacienţi cu presiune intracraniană crescută, deoarece thiobarbituricele o reduc; - pacienţi care au în

antecedente crize epileptiforme; - cei cu leziuni ale corneei şi glaucom, deoarece scad presiunea
intraoculară; - la pacienţii la care se doreşte examinarea funcţiei laringiene, deoarece la doze mici
aceste reflexe rămân prezente; - la pacienţi cu hipertiroidism datorită efectului antitiroidian

39. Din ce grupă de barbiturice face parte Brietalul?

oxibarbituric metilat ultrascurt

40. La ce concentrație se va prepara soluția de brietal?

diluţie de 1%

41. La ce rase de câini este recomandată folosirea Brietalului?

raselor slabe de câini

42. La ce pacienți este contraindicată folosirea Brietalului?

Se contraindică la pacienţii epileptici

1. Care este definiția anesteziei generale?

Anestezia generală (narcoza) este starea neurodepresivă profundă caracterizată prin pierderea
reversibilă a sensibilităţii generale, motilităţii voluntare şi reflexe şi a stării de conştienţă, cu
păstrarea funcţiilor vitale

2. Care sunt treptele de inhibiție ale SNC în funcție de doza de anestezic general administrată?

Prima formaţiune afectată este sistemul reticular ascendent activator, determinând inhibarea
indirectă a scoarţei cerebrale.

În continuare sunt inhibate talamusul, ganglionii bazali, cerebelul şi măduva spinării.

După doza utilizată variază şi profunzimea inhibiţiei: de la sedare la hipnoză şi în final narcoză

3. Care este calea de elecție pentru administrarea anestezicelor generale injectabile?

Calea IV este calea de elecţie pentru majoritatea narcoticelor stabile deoarece permite obţinerea
rapidă a unei concentraţii sanguine şi cerebrale crescută

4. La ce animale anestezicele generale injectabile se pot administra intraperitoneal?

Calea de administrare intraperitoneală este folosită pentru animalele de laborator

5. Pe ce cale se administrează anestezicele generale nestabile?

Ele se administrează pe cale inhalatorie

6. În ce situații se folosesc anestezicele generale injectabile?

In interventiile de baypass coronar si neurochirurgie

7. Care este clasificarea barbituricelor după structura chimică / după durata de acțiune?

Sunt diureide ciclice (compuşi de uree), derivaţi de acid barbituric cu o mare heterogenitate din
punct de vedere chimic, putându-se distinge patru grupe:

1) oxibarbiturice: ex. Pentobarbital (Nembutal).

2) oxibarbiturice metilate: Methohexital (Brietal, Brevital),

3) thiobarbiturice: Thiopental (Pentotal, Nesdonal), Thiamylal (Surital),

4) thiobarbiturice metilate care nu se folosesc în practica medicală datorită convulsiilor severe pe

care le induc.

Din punct de vedere a duratei de acţiune aceste substanţe se subîmpart în patru grupe:

1) barbiturice cu acţiune lungă (peste 8 ore): Fenobarbital (folosit în controlul convulsiilor

postoperatorii), Barbital sodic;

2) cu acţiune medie (sub 7 ore): Amobarbital, Ciclobarbital, Butabarbital;

3) cu acţiune scurtă (2-3 ore): Pentobarbital, Secobarbital;

4) ultrascurtă (5-15 minute): Thiopental, Thiamylal, Methohexital, Inactin (Brevinarcon,

Venobarbital, Tiobarbital). În prezent pentru anestezie prezintă interes doar barbituricele cu efect
ultrascurt.
8. Care este mecanismul de acțiune al barbituricelor?

Constă în inhibiţia SNC în diferite grade, de la sedare medie, hipnoză până la anestezie chirurgicală
sau chiar comă barbiturică, în principal prin:

- inhibarea acumulării de Ca2+ în ţesutul nervos şi astfel blocarea eliberării

neurotransmiţătorilor (norepinefrină, acetilcolină, glutamat);
- prin legarea de receptorul GABA A, rezultând prelungirea efectului inhibitor al GABA (scad
rata disocierii GABA de receptor) sau activarea directă a receptorului în absenţa GABA,
aparent prin modificarea canalelor ionice

9. Ce apare la administrarea accidentală perivasculară, SC sau IM a barbituricelor? De ce?

Toate barbituricele sunt săruri de sodiu iritante pentru ţesuturi, soluţii alcaline cu pH mai mare de 10.

Nu se vor administra IM sau SC deoarece determină necroze tisulare şi cutanate.

Administrarea accidentală perivasculară, SC sau IM constituie o urgenţă medicală, se va infiltra

perivascular ser fiziologic şi se va face blocaj cu lidocaină

10. Există antidot specific pentru barbiturice? Cum se tratează supradozarea?

Nu există antidot specific.

Supradozarea se tratează prin:

- asigurarea suportului ventilator (oxigen 100%),

- medicaţie inotrop pozitivă, încălzirea pacientului şi stimularea diurezei pentru a mări
eliminarea

11. Care sunt efectele farmacologice sau consecințele funcționale ale barbituricelor?

Principalele consecinţe funcţionale neurologice sunt:

- reducerea metabolismului şi consumului cerebral de oxigen, care poate să scadă cu până la

55%
- scăderea presiunii intracraniene
- La nivelul sistemului nervos periferic întăresc efectul miorelaxantelor
- Aparatului cardiovascular este şi el influenţat de administrarea barbituricelor care deprimă
contractilitatea miocardului în mod direct proporţional cu creşterea dozei
- Determină hipotensiune
- Dozele narcotice de barbiturice inhibă puternic centrii respiratori bulbari, scad
amplitudinea mişcărilor respiratorii şi răspunsul compensator la creşterea CO2
- Barbituricele scad rata filtrării glomerulare, probabil corelat cu doza şi în relaţie cu
hipotensiunea, vasoconstricţia vaselor renale şi secreţia de hormon antidiuretic. S-a
constatat că traversează bariera placentară

12. Ce efecte au asupra barbituricelor hipoproteinemia / acidoza?

Hipoproteinemia, în special hipoalbuminemia, are ca rezultat creşterea disponibilităţii de

thiobarbiturice.

Acidoza determină apariţia unei proporţii mai mari de medicament neionizat (alcaloza are efect
invers), forma neionizată este mai liposolubilă.
Acidoza va avea ca rezultat un plan narcotic mai profund, şi din perspectiva clinică este necesar mai
puţin narcotic pentru a produce anestezia la un pacient acidotic.

13. Cum este explicată trezirea din anestezirea cu barbiturice?

Echilibrarea concentraţiei din sânge cu cea din ţesuturile bogat irigate, creier, miocard, rinichi, ficat,
se realizează rapid. Urmează redistribuţia prin plasmă către celelalte ţesuturi: muşchi şi ţesutul
adipos. În ciuda faptului că pacientul se trezeşte deoarece scade concentraţia în creier, substanţa se
găseşte încă în organism.

14. De ce după dozele mari și administrări repetate trezirea din anestezia cu barbiturice este de
durată?

Dozele unice şi mici sunt urmate de trezire rapidă (în cazul barbituricelor cu acţiune ultrascurtă), dar
după dozele mari şi repetate rezultă depozitarea în grăsimi (prin efect cumulativ) de unde se
eliberează lent şi continuu ceea ce întârzie trezirea.

Revenirea la starea de conştienţă după administrarea unei singure doze apare ca urmare a reducerii
concentraţiei plasmatice prin redistribuţia substanţei dinspre ţesuturile bogat vascularizate spre
muşchi

15. Ce indicație clinică are în prezent folosirea pentobarbitalului?

Traversează încet bariera hematoencefalică. Dacă se administrează lent în perioada inducţiei pot să
apară fenomene de excitaţie, iar în efortul de a controla şi depăşi acest stadiu de narcoză se poate
conduce la supradozări.

16. Ce indicație clinică are folosirea barbituricelor ultrascurte?

Deseori folosite pentru inducţia anesteziei generale la toate speciile, deoarece prezintă numeroase
avantaje.

17. Ce avantaje au barbituricele ultrascurte?

- sunt cele mai ieftine anestezice injectabile,

- nu necesită echipament special pentru administrare,
- au efect rapid,
- determină un răspuns previzibil şi asigură o trezire rapidă după o singură administrare

18. Care sunt motivele pentru care barbituricele ultrascurte trebuiesc folosite cu atenție?

- trebuie administrate IV, iar dacă accesul venos nu e posibil se va renunţa la folosirea lor;

- au margini de siguranţă înguste între doza anestezică şi cea letală, mai ales la pacienţii debili;

- după administrarea în bolus deseori apare apnee şi depresie respiratorie profundă;

- induc aritmii ventriculare de tipul ritmului bigeminat sau extrasistolelor ventriculare.

19. La ce concentrație se vor prepara thiobarbituricele atunci când se folosesc la animalele de

companie / la animalele mari?

2,5% pentru animalele mici şi 5% pentru animalele mari

20. La ce rase de câini revenirea din anestezia cu thiobarbiturice este de lungă durată?

Ogari
21. Ce durată maximă ar trebui să aibe operațiile dacă pentru menținerea stării de inconsțiență se
vor folosi thiobarbiturice?

40 minute

22. De ce nu este recomandată folosirea thiobarbituricelor fără premedicaţie la câine şi pisică?

Trezirea este agitată cu fenomene excitatorii

23. Care este tehnica de administrare a thiobarbituricelor la animalele de companie?

Este recomandă administrarea thiobarbituricului (thiopental sau thiamylal) urmată imediat de

tranchilizant sau sedativ pentru a preveni sau controla excitaţiile

24. Care este durata anesteziei chirurgicale după administrarea de thiobarbiturice?

10 minute

25. Care este tehnica de administrare a thiobarbituricelor la cai și rumegătoarele mari?

Cale inhalatorie

26. Care sunt situațiile care beneficiază de inducția cu thiobarbiturice?

În mod particular se recomandă inducţia cu thiobarbiturice la:

- pacienţi cu presiune intracraniană crescută, deoarece thiobarbituricele o reduc;

- pacienţi care au în antecedente crize epileptiforme;

- cei cu leziuni ale corneei şi glaucom, deoarece scad presiunea intraoculară;

- la pacienţii la care se doreşte examinarea funcţiei laringiene, deoarece la doze mici aceste reflexe
rămân prezente;

- la pacienţi cu hipertiroidism datorită efectului antitiroidian.

27. Din ce grupă de barbiturice face parte Brietalul?

Metilat ultrascurt

28. La ce concentrație se va prepara soluția de Brietal?

1%

29. La ce rase de câini este recomandată folosirea Brietalului?

Rase slabe de caini

30. La ce pacienți este contraindicată folosirea Brietalului?

Pacienţii epileptic

31. Din ce grupă de anestezice face parte Propofolul /Fospropofolul?

Alkilfenolii

32. Ce concentrație are soluția de propofol?

1%
33. Ce se întâmplă la injectarea accidentală perivasculară de propofol?

Administrarea perivasculară nu va produce iritaţie tisulară sau necroze cutanate

34. În cât timp trebuie folosit flaconul desigilat de propofol? de ce?

Deoarece nu conţine conservant antimicrobian, soluţia este un bun mediu pentru dezvoltarea
germenilor microbieni, orice rest sau fiolă deschisă trebuie aruncată după 8 ore (6-12 ore).

35. Ce este Fospropofolul?

Este microemulsie de promedicament solubil în apă, fără lipide (soluție apoasă, clară) care este
transformat în propofol la nivelul ficatului.

36. În cât timp trebuie folosit flaconul desigilat de fospropofol?

Poate fi folosit până la 28 de zile după ce flaconul a fost desigilat.

37. Care este mecanismul de acțiune al propofolului?

Propofolul acţionează prin receptorii GABA de tip A, dar ocupă un sediu de legare diferit de al
barbituricelor sau benzodiazepinelor.

Prin această legare potenţează efectul inhibitor al receptorului, practic se activează canalele de Cl-
cu creşterea influxului de ion.

Are efect sinergic cu benzodiazepinele, barbituricele şi opioidele, util în asociere cu acestea

38. Care este modalitate de lucru (tehnica administrării) atunci când se administrează propofolul?

Determină pierderea conştienţei în 20-40 de secunde după administrarea IV.

Viteza administrării poate influenţa timpul de instalare al efectului.

Cele mai bune rezultate se obţin dacă ½ din doza calculată se administrează destul de repede în 20-
30 de secunde, şi cealaltă jumătate se dă într-un ritm lent („până la efect”) în mod similar tehnicii
recomandate la thiobarbiturice.

39. Propofolul are efect cumulativ în țesuturi?

Nu

40. Cum decurge trezirea după o singură doză de propofol ? la ce rase de câini este preferat din
cauza acestui avantaj?

Trezirea are loc foarte repede după o singură doză

Este indicat pentru câinii din rase slabe (ogari) şi la rasele de câini brahicefalice la care se doreşte o
trezire rapidă.

41. Ce efecte funcționale (respiratorii, cardiovasculare) are folosirea propofolului?

- apneea, accentuată de premedicaţia cu opioide

- scade frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei
- hipotensiune
- tensiunea arterială scade cu 20-40% faţă de perioada de preinducţie
 - creşterea sensibilităţii miocardului la catecolamine
- scăderea întoarcerii venoase
- scăderea debitului cardiac
- reducerea fluxului sanguin cerebral şi consecutiv a presiunii intracraniene şi intraoculare

42. Propofolul are proprietăți analgezice?

Nu

43. Propofolul se folosește la animalele mari?

Nu, este foarte costisitor

44. Din ce grupă de anestezice face parte Etomidatul?

Derivaţilor imidazolici

45. La ce pacienți este indicată folosirea etomidatului? De ce?

Se foloseşte pentru inducţia narcozei la câine, pisică şi om, fiind recomandat pentru pacienţii în
vârstă cu funcţie cardiovasculară compromisă

46. Care sunt efectele secundare ale etomidatului?

- contracţii mioclonice
- apnee
- durere la locul injectării
- excitaţii la administrarea prea lent

47. Care sunt anestezicele generale steroidiene?

Saffanul si Alfaxanul

48. La ce specie este contraindicată folosirea saffanului? De ce?

Contraindicat la câine, determina eliberare masivă de histamină

49. La ce specii se folosește saffanul?

- Pisica
- Reptile
- Cabaline
- Primate de talie mică

50. Care sunt avantajele pe care le are saffanul?

- indice terapeutic mare

- nu este neapărat necesară premedicaţia
- nu are efect cumulativ după doze multiple
- trezire rapidă şi completă
- depresie respiratorie minimă cu miorelaxare excelentă
- reduce fluxul sanguin cerebral
- consumul cerebral metabolic de oxigen şi presiunea intracraniană
- nu este iritant perivenos
- singurul efect endocrin este cel antiestrogeni
51. Alfaxanul poate fi folosit la câine?

Da

52. Care sunt avantajele pe care le are alfaxanul?

- determină mai puţin depresie respiratorie, dacă injectarea se face lent, nu determină
fenomene excitatorii nici dacă este subdozat, relaxarea musculară este bună, nu are efect
cumulativ şi poate fi administrat în bolusuri sau în perfuzie, nu este iritant la administrarea
accidental perivenoasă, trezirea este de bună calitate la animalele premedicate adecvat.
Poate fi administrat şi IM

53. Care sunt părțile principale ale aparatului de narcoză inhalatorie?

La orice aparat de narcoză inhalatorie se disting trei părţi principale: sursa de gaze (butelii de oxigen,
protoxid de azot sau alte narcotice gazoase), aparatul de narcoză şi sistemul sau circuitul respirator

54. Care este clasificare clasică a circuitelor respiratorii?

Orice circuit respirator poate fi analizat prin prisma sursei de oxigen a circuitului și a debitului său și
metoda de eliminare a bioxidului de carbon din aerul expirat.

În baza acestor date se disting patru circuite clasice prin care se realizează anestezia generală
inhalatorie, şi anume: circuitul deschis, semideschis, semiînchis şi închis.

55. Care este clasificarea circuitelor respiratorii după prezența sau absența reinhalării?

Reinhalarea este determinată de mărimea fluxului de gaz proaspăt care intră în circuit.

Poate fi partiala (circuit semiinchis) sau totala (circuit inchis).

Atunci când fluxul proaspăt de oxigen este mai mare decât ventilaţia pe minut, excesul de gaz este
foarte mare, FĂRĂ REINHALARE (circuit semideschis).

56. Când reinhalarea este parțială? Care sunt posibilitățile de furnizare ale oxigenului în acest caz?
Exemplificați circuitele cu reinhalare parțială.

Reinhalarea este partiala când se reinhalează doar o parte din aerul expirat, debitul de gaz proaspăt
este mai mare decât consumul bazal, dar mai mic decât ventilaţia pe minut, o parte de gaze este în
exces şi iese în atmosferă.

În cadrul reinhalării parţiale din punct de vedere practic există trei posibilităţi de furnizare a
oxigenului (debitul circuitului) şi anume: cu flux scăzut de oxigen 10-20 ml/kg/min; flux mediu: 20-40
ml/kg/min şi cu flux crescut: mai mare de sau de obicei în jur de 60 ml/kg/minut.

57. La ce specie se folosește sistemul pendular (dus-întors, Walter)?

Acest sistem se foloseste la cabaline, și datorită faptului că este simplu și ușor de transportat poate fi
utilizat și în teren.

58. La cine este recomandată folosirea sistemului respirator Sword sau circular?

La animalele de peste 10 kg și în medicina umană

59. Când reinhalarea este totală? Care este valoarea consumului bazal de O2 la animalele mici /
animalele
mari adulte? Ce tip de circuit este la o reinhalare totală?

Reinhalarea este totala când debitul de gaz proaspăt este egal cu necesităţile bazale.

Consumul bazal de O2 este de aproximativ de 5-8 ml/kg/min la animale mici şi 3-4 ml/kg/min la
animalele mari adulte.

În cazul reinhalării totale este vorba de un circuit închis.

60. Ce caracterizează un sistem respirator semideschis? Care este debitul de oxigen? La ce pacienți
se folosesc circuitele fără reinhalare?

Atunci când fluxul proaspăt de oxigen este mai mare decât ventilaţia pe minut, excesul de gaz este
foarte mare, circuitul este în acest caz semideschis.

Debitul va fi de 450 ml/kg/min, acceptându-se un debit minim de 200-250 ml/kg/minut, aproximativ

de 2,5-3 ori mai mare decât minut volumul respirator.

Aceste circuite fără reinhalare sunt considerate ideale pentru pacienţi sub 10 kg (câini din rase mici,
pisici, păsări, iepuri, rozătoare, purcei sau miei sub 3 kg).

61. Cine a clasificat circuitele fără reinhalare?

Clasificarea Mapleson a sistemelor fără reinhalare.

62. Care sunt sistemele fără reinhalare cel mai frecvent folosite?

Modalităţile tehnice, cele mai întâlnite în practică sunt: sistemul (circuitul) Ayer’s T-piece și sistemul
coaxial Bain.

63. Ce este caracteristic pentru un circuit deschis?

În circuitul deschis pacientul inspiră şi expiră din şi în atmosferă. Realizarea concentraţiei de

anestezic se face cu ajutorul măştilor de tifon, pe tampoanele de vată în care se face vaporizarea
liberă sau în corturi (recipiente) închise.

64. Ce este volumul curent/ care este valoarea lui medie la animalele mici?

Volumul curent este volumul de gaz inhalat sau expirat la fiecare ciclu respirator înmulţit cu
greutatea corporală. Se exprimă în ml/kg şi valoarea sa pentru pisică şi câine este în medie de 10-15
ml/kg.

65. Care sunt părțile componente ale aparatului de narcoză inhalatorie?

1. Sursa de gaz proaspăt

2. Manometre.

3. Reductoarele (reglatorul) de presiune.

4. Fluxmetrele (debitmetrele)

5. Dispozitiv de introducere rapidă a oxigenului în circuit (by-pass).

6. Vaporizorul (vaporizatorul).

7. Circuitul respirator
66. De cine este reprezentată sursa de gaz proaspăt?

Sursa de gaz proaspăt la aparatele de narcoză inhalatorie sunt reprezentate de butelia de oxigen şi
de butelia cu protoxid de azot.

67. Care sunt motivele folosirii oxigenului la narcoza inhalatorie?

Oxigenul se foloseşte din două motive: este vital pentru viaţa pacientului şi vaporizează anestezicul
volatil eliberat spre pacient.

68. Unde sunt atașate manometrele? Ce indică în fiecare situație?

Se ataşează buteliilor cu gaz şi/sau circuitului respirator. Ataşat buteliei indică presiunea din aceasta
precum şi presiunea gazului la ieşire. Manometrul regăsit în circuitul respirator indică presiunea din
circuit, precum şi presiunea care se exercită asupra căilor respiratorii atunci când se practică
ventilaţia cu presiune pozitivă.

69. Ce rol au reductoarele de presiune?

Asigură reducerea presiunii gazelor din butelie la presiunea de lucru (2-3 atmosfere=2-3 bar=200-
300Kpa=în jur de 40 psi) pentru fluxmetre şi vaporizatoare, precum şi menţinerea constantă a
acesteia (joasă presiune) în circuitul anestezic compensând variaţiile de flux ale oxigenului.

70. Ce fac fluxmetrele? Cum se mai numesc fluxmetrele?

Fluxmetrele (debitmetrele)-măsoară foarte exact cantitatea de gaz distribuit spre circuit şi implicit
spre pacient în unitatea de timp.

71. Ce rol are dispozitivul de by-pass?

Permite trecerea oxigenului din butelie, respectiv de la reductorul de presiune, direct în circuit fără a
trece prin vaporizor realizând umplerea circuitului cu oxigen 100%, în sistem ajung 40-70 l/minut de
oxigen.

Acest dispozitiv se va folosi pentru a dilua anestezicul în circuitul respirator în situaţii de urgenţă sau
la sfârşitul anesteziei.

72. Ce este vaporizorul?

Este dispozitivul care conţine anestezic lichid volatil (halotan, izofluran, desfluran etc.) prin care trece
fluxul de gaz proaspăt care are rolul de a vaporiza şi antrena spre pacient narcoticul lichid volatil.

73. Care sunt modelele de vaporizoare după locul amplasării față de circuitul respirator?

După poziţia vaporizorului faţă de circuitul respirator acesta se poate aşeza:

a) în serie, adică în interiorul circuitului respirator (poziţie VIC - Vaporizer In Circuit)

b) în derivaţie, în afara circuitului respirator (poziţie VOC - Vaporizer Out of Circuit)

74. Ce caracterizează vaporizoarele de tip VIC / VOC?

VIC - Vaporizer In Circuit)-amplasat între valva inspiratorie şi pacient, gazul expirat de pacient
serveşte la vaporizare.
VOC - Vaporizer Out of Circuit- vaporii sunt antrenaţi numai de gazul proaspăt care vine dinspre
butelia de oxigen.

75. Care sunt părțile componente ale circuitului respirator semideschis / semiînchis pendular /
semiînchis sau închis cu circuit filtrant (circular)?

Circuitul respirator constă dintr-un sistem de tuburi prin care pacientul respiră şi care transportă
narcoticele de la aparatul de narcoză spre pacient.
o În cazul circuitului respirator semideschis include alături de tubulatură și balonul de
reinhalare.
o În cazul sistemului semiînchis pendular (Walter) include alături de tubulatură,
canistra de fixare a CO2, balonul de reinhalare şi vaporizorul de tip VIC.
o Circuitul respirator semiînchis sau închis cu circuit filtrant (circular, Sword) are ca
părţi componente: canistra de fixare a CO2, supapele unidirecţionale, balonul de
reinhalare, supapa de suprapresiune, manometrul, piesa în „Y”, piese de conectare (a
sondei de intubaţie la tubulatură), adaptoare şi garnituri.
76. Ce substanțe se folosesc pentru fixarea bioxidului de carbon expirat?

Există două posibilităţi de fixare a bioxidului de carbon cu calce sodată sau calce baritată.
100 g de calce sodată absoarbe 23 litri de CO2 în timp ce calcea baritată absoarbe 18 litri.

77. La ce interval de timp se schimbă calcea sodată?

De obicei calcea sodată se schimbă după 8 ore de utilizare. Este important de reţinut că va trebui
schimbată la fiecare 30 de zile chiar dacă timpul maxim de utilizare nu a fost atins.

78. Ce rol au supapele unidirecționale?

asigură fluxul gazului într-un singur sens, oprind fluxul retrograd.

79. Ce roluri are balonul de reinhalare? Cum mai este numit acest balon de reinhalare? Ce mărime
trebuie să aibă? Cât de plin trebuie să fie?

Balonul de reinhalare (de ventilaţie, de amestec al gazelor, de rezervă) serveşte drept rezervor de
amestec gazos pentru a compensa necesităţile ventilatorii variabile ale pacientului.

Are o mărime mai mare decât capacitatea vitală a pacientului, ideal de şase ori volumul curent al
acestuia. Se recomandă ca balonul să fie umplut pe trei sferturi de amestecul oxigen-narcotic
deoarece pacientului îi va fi dificil să respire dintr-un balon gol şi imposibil să expire într-un balon
prea plin.

80. Ce permite supapa de suprapresiune? Când se va menține închisă această supapă? Ce

dispozitive pot fi atașate la aceste supape?

Supapa de suprapresiune (pop-off valve, overflow valve) permite direcţionarea deşeurilor şi a

excesului de gaz în atmosferă.
Pe durata ventilaţiei asistate sau controlate cu balonul, valva se va închide astfel gazele vor fi
direcţionate spre pacient şi nu în atmosferă.

Supapele moderne permit ataşarea unor dispozitive antipoluante care dirijează gazul în afara sălii de
operaţie.

81. Care sunt efectele adverse ale inhalării de agenți volatili în sala de operație?

Urmele agenţilor volatili rămase în aerul din sala de operaţie pot cauza o mare varietate de efecte
adverse la om: dureri de cap, oboseală, scăderea puterii de concentrare şi a funcţiilor motorii, boli
hepatice sau renale, cancer, imunosupresie şi supresia măduvei osoase, creşte riscul de avort
spontan, infertilitate, malformaţii congenital

82. Cum se poate realiza controlul poluării?

Controlul poluării se poate realiza în mai multe moduri:

- se va evita inducerea anesteziei inhalatorii pe mască, anestezia va fi indusă pe mască doar când se
consideră esenţial pentru securitatea pacientului;
- echipamentul va fi întreţinut în condiţii bune pentru a preveni scăpările de gaz;
- prin folosirea sistemului antipoluare (sistem de exhaustare) care previne acumularea gazelor care
se pierd în sala de operaţie.

83. Cum sunt clasificate ventilatoarele în funcție de mișcarea burdufului?

Ventilatoarele pot avea burduf ascendent(urcă în inspir), majoritatea noilor ventilatoarelor sunt de
acest tip, sau burduf descendent (coboară în inspir) modelele mai vechi.

84. Care sunt indicațiile ventilației controlate?

-hipoventilaţie alveolară de origine centrală prin supradozare de opiacee sau barbiturice sau prin
paralizia musculaturii respiratorii;

-în cursul resuscitării cardio-respiratorii;

-intervenţii cu torace deschis;

-îmbunătăţirea oxigenării în caz de edem pulmonar sever;

-combaterea sau prevenirea colapsului pulmonar

85. Care sunt efectele adverse ale ventilației controlate?

reduce debitul cardiac deoarece presiunea pozitivă necesară umplerii plămânilor împiedică
întoarcerea sângelui spre cord şi pentru că este anulată presiunea negativă care apare normal pe
durata inspirului.

86. Pe durata ventilației controlate la ce valori se va seta vaporizorul

Parametrii funcţionali la care se reglează aparatul: se foloseşte o frecvenţă respiratorie de 8-12
respiraţii/minut la animalele mici şi 6-10 respiraţii/minut la cai adulţi; se ventilează cu un volum
curent respirator de 15-20 (10-20) ml/kg la animalele mici şi 10-12 (6-10) ml/kg la cai adulţi;
presiunea va fi de 15-20 cm H2O la animalele mici şi 20-25 (20-30) cm H2O la cai adulţi; se reglează
durata inspirului mai scurtă decât a expirului (raport 1:2) cu o durata a inspirului de 1,5-2 secunde.

Curs 4
1. Din ce grupă de anestezice face parte Propofolul /Fospropofolul?

Alkilfenoli

2. Ce concentrație are soluția de propofol?

1%

3. Ce se întâmplă la injectarea accidentală perivasculară de propofol?

Nimic

4. În cât timp trebuie folosit flaconul desigilat de propofol? de ce?

8 ore , deoarece nu contine conservant antimicrobian

5. Ce este Fospropofolul?

Microemulsie de propofol fara lipide

6. În cât timp trebuie folosit flaconul desigilat de fospropofol?

28 de zile

7. Care este mecanismul de acțiune al propofolului?

Propofolul acţionează prin receptorii GABA de tip A

8. Care este modalitate de lucru (tehnica administrării) atunci când se administrează propofolul?

Administrare IV , se dizolva doar cu glucoza 5%

9. Propofolul are efect cumulativ în țesuturi?

Nu

10. Cum decurge trezirea după o singură doză de propofol ? la ce rase de câini este preferat din
cauza acestui avantaj?

Trezirea are loc repede , la rasele de caini slabe si brahiocefalice

11. Ce efecte funcționale (respiratorii, cardiovasculare) are folosirea propofolului?

hipotensiune, tensiunea 2 arterială scade cu 20-40% faţă de perioada de preinducţie, creşterea

sensibilităţii miocardului la catecolamine; scăderea întoarcerii venoase; scăderea debitului cardiac;
reducerea fluxului sanguin cerebral şi consecutiv a presiunii intracraniene şi intraoculare.

12. Propofolul are proprietăți analgezice?

Nu
13. Propofolul se folosește la animalele mari?

Nu , este prea scump

14. Din ce grupă de anestezice face parte Etomidatul?

Derivaţii imidazolici cu acţiune ultrascurtă

15. La ce pacienți este indicată folosirea etomidatului? De ce?

câine, pisică şi om , in special la pacientii cu functie cardiovasculara compromisa deoarece nu

modifica frecventa cardiaca si la pacientii cu traumatisc cranian deoarece reduce presiunea
intracraniana.

16. Care sunt efectele secundare ale etomidatului?

contracţii mioclonice , ; apnee; durere la locul injectării , excitaţii la administrarea prea lentă

17. Care sunt anestezicele generale steroidiene?

Saffanul si Alfaxan

18. La ce specie este contraindicată folosirea saffanuklui? De ce?

poate determina eliberare masivă de histamină, de aceea folosirea sa fără premedicaţie

antihistaminică este contraindicată la câine.

19. La ce specii se folosește saffanul?

Pisica , reptile , cabaline , primate de talie mica

20. Care sunt avantajele pe care le are saffanul?

indice terapeutic mare; nu este neapărat necesară premedicaţia ,nu are efect cumulativ , trezire
rapida si completa , nu este iritant perivenos si depresie respiratorie minimă cu miorelaxare
excelentă; reduce fluxul sanguin cerebral, consumul cerebral metabolic de oxigen şi presiunea
intracraniană.

21. Alfaxanul poate fi folosit la câine?

Da , deoarece nu determina eliberarea de histamina

22. Care sunt avantajele pe care le are alfaxanul?

Produsul are limite mari de siguranţă, o mai mare stabilitate cardiovasculară decât saffanul ,
determină mai puţin depresie respiratorie, dacă injectarea se face lent, nu determină fenomene
excitatorii nici dacă este subdozat, relaxarea musculară este bună, nu are efect cumulativ şi poate fi
administrat în bolusuri sau în perfuzie, nu este iritant la administrarea accidental perivenoasă,
trezirea este de bună calitate la animalele premedicate adecvat. Poate fi administrat şi IM.

23. Ce substanțe produc anestezia disociativă?

ciclohexaminele

24. Cum mai sunt numite ciclohexaminele?

antagoniștii NMDA
25. Ce se constată din punct de vedere clinic după administrarea anestezicelor ciclohexaminice?

Din punct de vedere clinic se produce depresie, imobilizare, catalepsie, analgezie şi anestezie
disociativă

26. Ciclohexaminele determină o analgezie somatică bună?

Da

27. Ciclohexaminele determină o analgezie viscerală bună?

Nu

28. Cum pot fi evitate stările de excitație și cum poate fi îmbunătățită miorelaxarea după folosirea
ciclohexaminelor?

Folosirea in combinatie cu alte anestezice

29. Există antagonițști specifici pentru ciclohexamine?

Nu

30. Care sunt reprezentanții ciclohexaminelor?

Ketamina , Tiletamina , Fenciclidina , Perzinfotel, Amantadina , Dextrometorfanul

31. Care antagoniști NMDA se administrează doar pe cale orală?

Amantadina , Dextrometorfanul

32. Care sunt mecanismele de acțiune ale ketaminei?

blochează receptorul postsinaptic N-metil D-aspartat (NMDA) , - inhibă puternic acţiunea acetilcolinei
, -influenţează canalele ionice de Na, K şi Ca voltaj dependente ceea ce explică efectul de tip
anestezic local , inhibă recaptarea noradrenalinei

33. Care sunt efectele cardiovasculare / respiratorii / ale ketaminei?

stimulează aparatul cardiovascular, creşte tensiunea arterială, rezistenţa vasculară periferică, debitul
cardiac, provoacă tahicardie, majoritatea fenomenelor fiind atribuite stimulării centrale simpatice. La
doze mari are efect inotrop negativ direct şi poate produce hipotensiune. Frecvenţa respiratorie
scade la pisică, păsări, oi; rămâne nemodificată sau creşte la vaci; creşte la câine

34. Ce efect are ketamina asupra presiunii intracraniene?

creşte presiunea intracraniană

35. La ce specii administrarea ketaminei determină halucinații?

Caine si pisica

36. Are ketamina metaboliți activi/ care este cel mai important?

Da , norketamina

37. Cum se elimină din organism ketamina la pisică? Ce implicație clinică are?

Pe cale renala determinand o trezire rapida si usoara

38. La ce specii ketamina nu se va administra niciodată ca anestezic unic?

Cal si caine

39. Care sunt contraindicațiile folosirii ketaminei?

stările hipertensive, epilepsia, insuficienţă cardio-respiratorie, operaţia de glaucom, traumatismele

craniene, bolile hepatice şi renale. Nu se administrează combinaţia xylazină-ketamină la animale cu
boli cardiace şi contuzii pulmonare

40. Pe ce căi se poate administra ketamina?

IV , IM si administrarea subarahnoidiană la cal ( s-au putut realiza operatii pe viscere cu animalul in

picioare ) si postoperator SC

41. Ce asociere de medicamente conține telazolul? La ce specii se folosește?

tiletamină şi zolazepam se folosesc la caine si pisica dar si animale exotice de talie mare

42. Care sunt părțile principale ale aparatului de narcoză inhalatorie?

Sursa de gaze , aparatul de narcoză şi sistemul sau circuitul respirator.

43. Care este clasificare clasică a circuitelor respiratorii?

circuitul deschis, semideschis, semiînchis şi închis.

44. Care este clasificarea circuitelor respiratorii după prezența sau absența reinhalării?

Partiala sau totala

45. Când reinhalarea este parțială? Ce tip de circuit este la o reinhalare parțială? Care sunt
posibilitățile de furnizare ae oxigenului în acest caz?

parţială, când se reinhalează doar o parte din aerul expirat , circuit semiinchis , flux scăzut de oxigen
10-20 ml/kg/min; flux mediu: 20-40 ml/kg/min şi cu flux crescut: mai mare de 60 ml/kg/minut

46. Când reinhalarea este totală? Care este valoarea consumului bazal de O2 la animalele mici /
animalele mari adulte? Ce tip de circuit este la o reinhalare totală?

când debitul de gaz proaspăt este egal cu necesităţile bazale , 5-8 ml/kg/min la animale mici şi 3-4
ml/kg/min la animalele mari adulte , circuit inchis .

47. Care sunt modelele constructice ale circuitelor respiratorii după sensul de circulație al gazelor în
cazul reinhalării totale sau pațiale?

Sistem pendular si cu circuit filtrant

48. Ce catacterizează un sistem respirator semideschis? Care este debitul de oxigen? La ce pacienți se
folosesc circuitele fără reinhalare?

Atunci când fluxul proaspăt de oxigen este mai mare decât ventilaţia pe minut, excesul de gaz este
foarte mare, circuitul este în acest caz semideschis, fără reinhalare . Debitul minim trebuie să fie de
200-250 ml/kg/minut, aproximativ de 2,5-3 ori mai mare decât minut volumul respirator , pentru
pacientii sub 10 kg

49. Care sunt modalitățile tehnice de sisteme fără reinhalare?

sisteme fără valve, și anume Ayer’s T-piece sau sistemul coaxial Bain
50. Ce este caracteristic pentru un circuit deschis?

În circuitul deschis pacientul inspiră şi expiră din şi în atmosferă

51. Ce este volumul curent/ care este valoarea lui medie la animalele mici?

10-15 ml/kg.

52. Care sunt părțile componente ale aparatului de narcoză inhalatorie?

Sursa de gaz proaspăt , manomentrele , Reductoarele (reglatorul) de presiune , fluxmetrele ,

Dispozitiv de introducere rapidă a oxigenului în circuit (by-pass) , vaporizatorul si Circuitul respirator

53. De cine este reprezentată sursa de gaz proaspăt?

butelia de oxigen şi de butelia cu protoxid de azot

54. Care sunt motivele folosirii oxigenului la narcoza inhalatorie?

este vital pentru viaţa pacientului şi vaporizează anestezicul volatil eliberat spre pacient

55. Unde sunt atașate manometrele? Ce indică în fiecare situație?

Se ataşează buteliilor cu gaz şi/sau circuitului respirator. Ataşat buteliei indică presiunea din aceasta
precum şi presiunea gazului la ieşire .

56. Ce rol au reductoarele de presiune?

Asigură reducerea presiunii gazelor din butelie la presiunea de lucru (2-3 atmosfere) pentru
fluxmetre şi vaporizatoare, precum şi menţinerea constantă a acesteia (joasă presiune) în circuitul
anestezic compensând variaţiile de flux ale oxigenului.

57. Ce fac fluxmetrele? Cum se mai numesc fluxmetrele?

Debitmetre si măsoară foarte exact cantitatea de gaz distribuit spre circuit şi implicit spre pacient în
unitatea de timp

58. Ce rol are dispozitivul de by-pass?

Permite trecerea oxigenului din butelie, respectiv de la reductorul de presiune, direct în circuit fără a
trece prin vaporizor realizând umplerea circuitului cu oxigen 100%

59. Ce este vaporizorul?

Este dispozitivul care conţine anestezic lichid volatil (halotan, izofluran, desfluran etc.) prin care trece
fluxul de gaz proaspăt care are rolul de a vaporiza şi antrena spre pacient narcoticul lichid volatil

60. Care sunt modelele de vaporizoare după locul amplasării față de circuitul respirator?

în serie, adică în interiorul circuitului respirator si în derivaţie, în afara circuitului respirator

61. Ce caracterizează vaporizoarele de tip VIC / VOC?

Pozitia lor in circuit

62. Care sunt părțile componente ale circuitului respirator semideschis / semiînchis pendular /
semiînchis sau închis cu circuit filtrant (circular)?

În cazul circuitului respirator semideschis include alături de tubulatură și balonul de reinhalare

În cazul sistemului semiînchis pendular (Walter) include alături de tubulatură, canistra de fixare a
CO2, balonul de reinhalare şi vaporizorul de tip VIC

Circuitul respirator semiînchis sau închis cu circuit filtrant (circular, Sword) are ca părţi componente:
canistra de fixare a CO2, supapele unidirecţionale, balonul de reinhalare, supapa de suprapresiune,
manometrul, piesa în „Y”, piese de conectare (a sondei de intubaţie la tubulatură), adaptoare şi
garnituri.

63. Ce substanțe se folosesc pentru fixarea bioxidului de carbon expirat?

calce sodată sau calce baritată

64. La ce interval de timp se schimbă calcea sodată?

100 g de calce sodată absoarbe 23 litri de CO2 în timp ce calcea baritată absoarbe 18 litri .Cantitatea
aproximativă a CO2 din aerul expirat este de aproximativ 6 ml/kg/minut astfel se poate calcula
timpul in care calcea expira .

65. Ce rol au supapele unidirecționale?

asigură fluxul gazului într-un singur sens, oprind fluxul retrograd. Aceste două supape reprezintă
cauza majoră de rezistenţă din circuit.

66. Ce rol are balonul de reinhalare? Cum mai este numit acest balon de reinhalare? Ce mărime
trebuie să aibă? Cât de plin trebuie să fie?

Balonul de reinhalare (fig. 6.8) (de ventilaţie, de amestec al gazelor, de rezervă) serveşte drept
rezervor de amestec gazos pentru a compensa necesităţile ventilatorii variabile ale pacientului. Are o
mărime mai mare decât capacitatea vitală a pacientului, ideal de şase ori volumul curent al acestuia.
Se recomandă ca balonul să fie umplut pe trei sferturi de amestecul oxigen-narcotic deoarece
pacientului îi va fi dificil să respire dintr-un balon gol şi imposibil să expire într-un balon prea plin.
Balonul asigură posibilitatea de asistare sau de control a respiraţiei şi permite supravegherea vizuală
a ventilaţiei pacientului

67. Ce permite supapa de suprapresiune? Când se va menține închisă această supapă? Ce dispozitive
pot fi atașate la aceste supape ?

direcţionarea deşeurilor şi a excesului de gaz în atmosferă. Reprezintă un sistem de siguranţă pentru

a prevenii situaţiile în care se acumulează gaz în circuit şi creşte presiunea .Pe durata ventilaţiei
asistate sau controlate cu balonul, valva se va închide astfel gazele vor fi direcţionate spre pacient şi
nu în atmosferă se pot atasa dispozitive antipoluante care dirijează gazul în afara sălii de operaţie.

68. Care sunt efectele adverse ale inhalării de agenți volatili în sala de operație?

dureri de cap, oboseală, scăderea puterii de concentrare şi a funcţiilor motorii, boli hepatice sau
renale, cancer, imunosupresie şi supresia măduvei osoase, creşte riscul de avort spontan,
infertilitate, malformaţii congenitale

69. Cum se poate realiza controlul poluării?

se va evita inducerea anesteziei inhalatorii pe mască, anestezia va fi indusă pe mască doar când se
consideră esenţial pentru securitatea pacientului; - echipamentul va fi întreţinut în condiţii bune
pentru a preveni scăpările de gaz; - prin folosirea sistemului antipoluare (sistem de exhaustare) care
previne acumularea gazelor care se pierd în sala de operaţie

70. Cum sunt clasificate ventilatoarele în funcție de mișcarea burdufului?

Cu burduf ascendent si burduf descendent

71. Care sunt indicațiile ventilației controlate?

hipoventilaţie alveolară de origine centrală prin supradozare de opiacee sau barbiturice sau prin
paralizia musculaturii respiratorii; în cursul resuscitării cardio-respiratorii; intervenţii cu torace
deschis; îmbunătăţirea oxigenării în caz de edem pulmonar sever; combaterea sau prevenirea
colapsului pulmonar

72. Care sunt efectele adverse ale ventilației controlate?

: reduce debitul cardiac deoarece presiunea pozitivă necesară umplerii plămânilor împiedică
întoarcerea sângelui spre cord şi pentru că este anulată presiunea negativă care apare normal pe
durata inspirului

73. Pe durata ventilației controlate la ce valori se va seta vaporizorul?

vaporizatorul se va regla la valori minime pentru a se preveni adâncirea narcozei

1. Cu ce poate fi conectat animalul la circuitul repirator?

Mască sau sondă endotraheală

2. Poate fi intubat endotraheal un animal vigil?

Nu

3. Este recomandată menținerea narcozei (anesteziei generale) pe mască?

Nu

4. La ce specii se poate realiza inducția anesteziei generale pe mască?

 la păsări
 nou-născuţi
 la câini şi pisic

5. La ce animale nu este recomandată inducția anesteziei generale pe mască?

 Animale mari adulte

6. Care sunt indicațiile și avantajele intubației endotraheale?

 menţine căile respiratorii funcţionale, libere – previne obstrucţia şi laringospasmul;

  separă calea respiratorie de cea digestivă
 previne pneumonia prin aspiraţie (pătrunderea regurgitatului gastric în spaţiul pulmonar)
dacă se foloseşte sondă cu balon de etanşeizare, gomflabil
 permite realizarea ventilației, controlarea ventilaţiei şi a aplicării presiunii pozitive în circuit
 evită riscul insuflării de aer în stomac

7. Care sunt riscurile și complicațiile intubației endotraheale?

 Diametru intern al sondei este mult prea mic raportat la dimensiunile traheii animalului, va
creşte rezistenţa la respiraţie şi va rezulta hipoventilaţie.
 Sonda este prea lungă poate fi intubată o bronhie şi apare colapsul celuilalt plămân,
animalul devine cianotic iar narcoza se va superficializa deoarece este inhalat insuficient
amestec oxigen-narcotic
 La intubaţia forţată a laringelui şi traheii se produc traumatisme care se complică cu
laringite/traheite, edem laringian care poate dura câteva zile.
 Traumatismul laringian predispune spre laringospasm sau spre formarea de ţesut cicatricial.

8. La ce specii apare laringospasmul la intubarea endotraheală?

Pisica si Porcul

9. Care sunt materialele necesare intubării?

 sonde endotraheale
 laringoscop
 facultativ un ghid flexibil metalic (mandren) care are rolul de a creşte rigiditatea sondei
endotraheale şi care se introduce pe lumenul ei
 speculum bucal
 pulverizator sau seringă pentru anestezia locală de suprafaţă a mucoasei laringiene
 seringă pentru umflarea balonului de etanşeizare
 faşă de tifon pentru fixarea sondei prin legare de maxilar la câine, în jurul capului în spatele
urechilor la pisică şi de mandibulă la cal.

10. Cum este capătul sondei endotraheale?

Bizotat

11. Cum sunt clasifica balonul de etanșeizare ale sondei endotraheale?

Tipuri de sonde endotraheale (cu şi fără balon de etanşeizare)

a – pentru animale mici

b – pentru animalele mari

c- linia radioopaca

d – grosimea peretelui sondei, diametrul intern

e – detalii sondă cu balon de etanșeizare model Murphy

f – detalii sonde cu balon model Magill și

g - fără balon model Cole având conectorul (piesa albastră) care permite atașarea la circuitul
respirator (piesa în Y) al aparatului de narcoză

12. Ce rol are ochiul lui Murphi?

Scopul lui este să permită trecerea gazului în cazul în care bizoul este lipit pe peretele traheal sau
ostrucționat în alt mod

13. Ce mărime a sondei se va alege pentru intubare la un anume pacient?

Se va alege pentru intubaţie sonda cea mai groasă care poate trece prin laringe fără a forţa

14. Cum se măsoară lungimea sondei?

Lungimea se măsoară la exteriorul animalului conectorul trebuie să fie la nivelul incisivilor şi vârful
sondei să ajungă dincolo de laringe până în dreptul articulaţiei scapulo-humerale, dar nu în
cavitatea toracică (excesul de sondă se îndepărtează prin tăiere).

15. Ce rol are balonul de etanșeizare de la capătul distal al sondei endotraheale? Cu cine este
conectat acesta? Ce rol are acest din urmă balon?
Sonda endotraheală poate avea balonaş (manşon) de etanşeizare la capătul distal care se
introduce în trahee – folosite la toate speciile sau poate fi lipsită de balon de etanșeizare

Umplerea acestuia cu aer închide spaţiul dintre mucoasa traheală şi peretele sondei, astfel devine
posibilă ventilaţia cu presiune pozitivă şi se previne aspirarea de conţinut gastric.

Întotdeauna înainte de utilizarea sondei se va verifica integritatea balonului. Acest balon comunică cu
un al doilea exterior, balon de retrodifuziune (pilot tube with balloon, fig. 2e și 4b), care serveşte
pentru controlul presiunii.

16. La ce specii se folosesc sondele endotraheale fără balon de etanșeizare?

 Pasari
 Ocazional Pisici

17. Unde se pozitionează laringoscopul? Ce rol are?

Este format dintr-un mâner în care se află încorporate baterii şi o lamă cu sursă de lumină ataşată.

Asigură iluminarea directă pentru vizualizarea structurilor laringiene.

Cu lama se exercită presiune la baza limbii înainte de epiglotă, pe care o împinge ventral şi
uşurează vizualizarea cartilajelor aritenoide, a corzilor vocale şi a deschiderii glotice.

18. Dați exemple de laringoscop cu lamă dreaptă / curbă.

- cu lamă dreaptă, model Miller

- cu lamă curbă, model MacIntosh

19. Descrieți metoda intubației endotraheale la câine / pisică / cabaline / bovine / suine / păsări(cu
detalii).

Carnasiere.

Câinele este specia cea mai uşor de intubat.

 După inducţia narcotică, pacientul este poziţionat în decubit sternal sau lateral
 Capul se menţine în extensie, gura larg deschisă iar limba se tracţionează în afară spre înainte
 Cu ajutorul laringoscopului se obţine o vizualizare bună a corzilor vocale şi deschiderii
laringiene
 Laringoscopul sau vârful sondei endotraheale se foloseşte pentru a îndepărta epiglota de
palatul moale
 Bizoul sondei alunecă uşor între corzile vocale
Uneori sonda se poate „agăţa” de procesele cartilajului aritenoid amplasate înainte de
corzile vocale. Nu se va forţa avansarea sondei care se va retrage şi se va roti astfel încât
vârful ei să alunece între corzi cu uşurinţă
Feline

Pisica este mai dificil de intubat decât câinele din mai multe motive, inclusiv un orofaringe mic,
laringe poziţionat în profunzimea gâtului şi susceptibilitatea la laringospasm.

Este indicată folosirea anesteziei locale de suprafaţă care să reducă percepţia tactilă care declanşează
spasmul Spasmul laringian nu se instalează în stadiile profunde de narcoză, cu toate acestea nu este
recomandată narcoza profundă ca o procedură de rutină pentru intubaţie.

 Intubaţia este mai uşoară cu pisica aşezată în decubit sternal şi cu un asistent care ridică
capul şi gâtul (pisica privește spre tavan)
 prin apucarea cu policele şi indexul de maxilă imediat posterior de canini
 Se deschide gura şi se trage limba animalului în afară
 Cu ajutorul laringoscopului cu o lamă mică se vizualizează laringele apoi uşor şi lent se trece
sonda printre cartilajele aritenoide în inspir
Sonda nu trebuie să forţeze sau să atingă laringele înainte de intubaţie.
Cabaline

Problema principală la această specie este legată de imposibilitatea vizualizării laringelui şi aşezarea
înaltă a epiglotei.

Intubaţia orală sau nazală este „oarbă”.

 Calul va fi poziţionat în decubit lateral cu capul în extensie

 Gura este deschisă şi se va pune un speculum.
 Limba se ţine în jos şi într-o parte pentru a permite trecerea peste faţa dorsală a limbii şi
angajarea în laringe a sondei
 Dacă sonda este prea curbată se introduce cu partea concavă către palatul dur în timp ce
vârful ei ridică palatul moale şi trece dincolo de epiglotă
 Apoi printr-o rotaţie de 1800 se trece în laringe.
 Când sonda trece în trahee nu trebuie să se întâmpine nici o rezistenţă
În caz contrar sonda este în esofag sau s-a „agăţat” de procesele aritenoide sau corzile
vocale.
În acest caz sonda se va retrage 2-6 cm, se roteşte uşor şi se împinge din nou înainte.
Intubaţia se face mult mai uşor pe durata inspiraţiei. După intubaţie balonul sondei se
umflă, sonda se fixează cu feşi de tifon apoi se conectează la aparatul de narcoză.
Bovine

Vizualizarea laringelui nu este posibilă, cu excepţia viţeilor şi a junincilor

Intubaţia este „oarbă” sau prin ghidare cu mâna.

 Animalul este în decubit sternal

 Intubaţia prin ghidare cu mâna presupune menţinerea gurii deschisă cu ajutorul unui
speculum bucal iar cu o mână se avansează prin faringe şi se identifică spaţiul glotic
 Sonda avansează alături sau deasupra braţului şi este ghidată în trahee
 Dacă apare regurgitarea pe durata intubaţiei, sonda va trebui repede amplasată în esofag,
balonul umflat şi conţinutul ruminal ghidat în afara gurii prin sondă.

Suine

Probabil porcii sunt specia domestică cea mai greu de intubat.

Deschiderea glotică este mică şi laringele e poziţionat în unghi faţă de trahee făcând dificilă
trecerea sondei dincolo de inelul cricoid, sunt predispuși la fel ca și pisicile la laringospasm.

Sondele curbe au tendinţa de a intra în diverticulul ventral al laringelui.

 Intubaţia este mai uşoară cu sonde lungi cu diametru mic şi mandren de ghidare şi cu
animalul poziţionat în decubit dorsal
 Se indică folosirea laringoscopului dacă este posibil şi rotirea cu 1800 a sondei atunci când
traversează laringele.
20. Cum se verifică corectitudinea intubării endotraheale?

Metode de verificare a intubaţiei traheale:

 prin vizualizarea directă, la speciile la care este posibil, a sondei endotraheale trecând
printre corzile vocale
 prezenţa CO2 expirator prin capnometrie
 condensarea vaporilor de apă în expiraţie, vizibilă pe peretele sondelor transparente
 perceperea fluxului de aer la capătul exterior al sondei la compresia bruscă a toracelui
 expansiunea toracelui sincronă cu apăsarea pe balonul de ventilaţie după conectarea
sondei la aparatul de narcoză
 ascultaţia murmurului vezicular bilateral
 complianţa şi umplerea balonului de ventilaţie

21. La ce specie detubarea cu balonul de etanșeizare dezumflat complet este obligatorie?

Pisica

22. Dacă intubarea endotraheală nu este posibilă ce altă variantă de lucru există?

 Intubaţia nazotraheală
 Intubarea traheală prin fariongostomie

23. La ce specii poate fi practicată intubația nazotraheală / prin faringostomie?

Nazotraheala – Cabaline

Farigostomie – Carnasiere (Caine & Pisica)

24. Dacă se recurge la cabaline la intubația nazotraheală ce mărime va avea sonda?

Necesită o sondă cu unul sau două numere mai mică decât cea pentru intubaţia orotraheală

25. Care sunt anestezicele generale inhalatorii lichide volatile / gaze îmbuteliate folosite în
prezent?

Lichide volatile:

 Izofluran
 Desfluran
 Sevofluran
 Enfluran
 Halotan
 Metoxifluran
 Cloroform
 Eter etilic

Gaze îmbuteliate

 Protoxid de azot
 Xenon
 Ciclopropan

26. Cum acționează anestezicele inhalatorii?

Anestezicele inhalatorii nu se leagă de receptori, nu acţionează asupra neurotransmiţătorilor şi nici

asupra unei regiuni specifice din SNC.

Fiind substanţe liposolubile, fapt ce şi explică efectul preponderent asupra sistemului nervos central,
au impact la nivel membranar celular.

Astfel modulează funcţia sinaptică din interiorul membranelor celulare şi inhibă transmiterea
excitatorie indiferent de neurotransmiţător, prin alterarea funcţiei canalelor de sodiu şi clor
(prelungesc timpul cât canalele ionice rămân deschise) din membrana neuronală postsinaptică
amplificând inhibiţia

27. Ce trebuie să se întâmple cu anestezicul inhalator pentru a produce anestezia (narcoza)? Cum
se produce trezirea?
Trebuie:

 să fie inspirat
 absorbit din alveole în circulaţia sanguină de unde în funcţie de gradientul de presiune
sânge-ţesuturi şi solubilitatea tisulară ajunge în creier

Trezirea din narcoză necesită scăderea concentraţiei din creier care se produce prin reducerea
nivelului alveolar

28. Care sunt factorii care influenţează viteza inducţiei anesteziei generale pe cale inhalatorie?

a) concentraţia anestezicului în amestecul inhalat

b) concentraţia anestezicului în aerul alveolar

c) solubilitatea anestezicului în sânge

d) amplitudinea ventilaţiei alveolare

e) perfuzia pulmonară

f) efectul celui de-al doilea gaz

29. La ce se referă coeficienții de partiție?

Descrie solubilitatea anestezicului, distribuţia între două medii: aer-sânge sau ţesuturi-sânge.

30. Cum este inducția/trezirea în cazul narcoticelor cu un coeficient de partiție sânge-gaz mic?

Narcoticele puţin solubile în sânge (coeficient de partiţie mic) ajung la echilibru rapid (concentraţia
din alveole şi SNC) şi ca rezultat inducţia este rapidă.

Deoarece există mai puţin anestezic în ţesuturi la sfârşitul anesteziei şi trezirea este mai rapidă

31. Cum este inducția la narcoticele foarte solubile, cu un coeficient de partiție mare?

Narcoticele foarte solubile au ca rezultat inducţia lentă, trezire lungă

32. La ce se referă concentrația alveolară minimă?

Reprezintă concentraţia de anestezic care previne răspunsul la durere (durere chirurgicală standard)
la 50% din subiecţi
33. Cum este exprimată doza anestezică dacă se folosește ca unitate MAC-ul?

Multipli ai MAC (1x , 1.5x, 2x..etc)

34. La ce valori raportat la MAC apare anestezia chirurgicală?

1,5x

35. Toate anestezicele inhalatorii au aceeași valoare a MAC-ului?

Nu

36. MAC-ul pentru un anume anestezic este același la toate speciile?

Da, ramane constant in cadrul speciei

37. În ce situații valoarea MAC-ului va scădea?

 folosirea premedicaţiei (xylazină, medetomidină, opioide)

 administrarea în acelaşi timp a altor anestezice inclusiv a protoxidului de azot
 hipotensiune posthemoragică
 acidoză metabolică severă
 hipoxie severă
 hipotermie
 vârsta înaintată
 hipotiroidismul
 orice afecţiune care determină depresia SNC

38. Poate fi MAC-ul măsurat? Cu ce?

Da, cu un analizator de gaze ataşat aparatului de narcoză

39. Care sunt caracteristicile funcționale ale izofluranului?

 este un narcotic foarte puternic

 determină iniţial creşterea volumului curent
 creşterea PaCO2 corelat cu durata narcozei
 determină depresia funcţiei cardiace dependent de doză
 scade contractilitatea miocardică dar debitul cardiac este conservat
 reduce consumul miocardic de oxigen
 produce vasodilataţie periferică progresivă cu hipotensiune
 nu sensibilizează cordul la catecolamine
  asigură o miorelaxare excelentă
 potenţează acţiunea miorelaxantelor antidepolarizante care se vor administra în doze
scăzute
 poate produce hipertermie malignă la suine.

40. Ce procent din izofluranul inhalat suferă metabolizare?

0,25% din cantitatea inspirată -> NULL

41. Ce caracteristici fizice are desfluranul?

 Se prezintă sub formă de lichid volatil clar, neinflamabil, cu miros puternic.

 Este cel mai puţin puternic dintre anestezicele moderne inhalatorii, necesită concentraţii
mari în amestecul care se inhalează pentru a produce anestezia, dar datorită faptului că
presiunea vaporilor săi este mare nu reprezintă o problemă reală.
 Este anestezicul volatil cu cel mai scăzut coeficient de solubilitate sânge-gaz (0,42) dintre
anestezicele moderne, ceea ce determină o inducţie şi trezire extrem de rapide, de două ori
mai scurtă decât la izofluran

42. Ce caracteristici funcționale are desfluranul?

 inhibiţia SNC dependentă de doză

 asigură o miorelaxare bună
 exacerbează efectul miorelaxantelor antidepolarizante
 determină o analgezie bună
 este iritant, provoacă tuse şi din aceste motive inducţia poate fi dificilă dacă nu este
precedată de premedicaţie anestezică
 deprimă ventilaţia şi scade răspunsul la creşterea PaCO2

43. Ce procent din desfluranul inhalat suferă metabolizare?

1%

44. Ce caracteristici funcționale are sevofluranul?

 produce o bună miorelaxare şi analgezie

 depresia cardio-respiratorie este dependentă de doză, comparabilă cu cea determinată de
izofluran
 nu sensibilizează cordul la aritmiile cardiace induse de catecolamine
 traversează rapid bariera placentară
 poate cauza hipertermie malignă
45. Ce procent din sevofluranul inhalat suferă metabolizare?

2,5%

46. Ce caracteristici funcționale are enfluranul?

 fazele narcozei sunt rapid parcurse

 inducţia şi trezirea au loc în scurt timp
 asigură o analgezie profundă
 produce o bună miorelaxare
 manifestă cel mai puternic efect inotrop negativ dintre narcoticele inhalatorii concretizat
prin scăderea performanţei miocardice
 nu sensibilizează cordul la aritmiile induse de catecolamine realizând o stabilitate
remarcabilă a ritmului cardiac
 traversează bariera placentară

47. Ce procent din enfluranul inhalat suferă metabolizare?

2,5%

48. De ce efectul hipnonarcotic al protoxidului de azot este la animale redus, spre deosebire de
ceea ce se întâmplă la om?

La animale, spre deosebire de om, valorile MAC-ului sunt foarte mari și imposibil de atins, prin
urmare efectul hipno-narcotic este redus

49. Care este concentrația maximă de protoxid de azot permisa într-un amestec gazos?

70%

50. Ce procent din protoxidul de azot inhalat suferă metabolizare?

Curs 5
1. Cu ce poate fi conectat animalul la circuitul repirator?

Cu o mască sau cu o sondă endotraheală

2. Poate fi intubat endotraheal un animal vigil?

Nu
3. Este recomandată menținerea narcozei (anesteziei generale) pe mască?

Nu

4. La ce specii se poate realiza inducția anesteziei generale pe mască?

la păsări, nounăscuţi, la câini şi pisici în stare gravă, pacienţi areactivi sau doar după o premedicaţie

5. La ce animale nu este recomandată inducția anesteziei generale pe mască?

Animalele mari

6. Care sunt indicațiile și avantajele intubației endotraheale?

 menţine căile respiratorii funcţionale, libere – previne obstrucţia şi laringospasmul;

 separă calea respiratorie de cea digestivă;

 previne pneumonia prin aspiraţie (pătrunderea regurgitatului gastric în spaţiul pulmonar) dacă se
foloseşte sondă cu balon de etanşeizare, gomflabil;

 permite realizarea ventilației, controlarea ventilaţiei şi a aplicării presiunii pozitive în circuit;

 evită riscul insuflării de aer în stomac

7. Care sunt riscurile și complicațiile intubației endotraheale?

Dacă diametrul intern al sondei este mult prea mic raportat la dimensiunile traheii animalului, va
creşte rezistenţa la respiraţie şi va rezulta hipoventilaţie. Dacă sonda este prea lungă poate fi
intubată o bronhie şi apare colapsul celuilalt plămân, animalul devine cianotic iar narcoza se va
superficializa deoarece este 2 inhalat insuficient amestec oxigen-narcotic. La intubaţia forţată a
laringelui şi traheii se produc traumatisme care se complică cu laringite/traheite, edem laringian care
poate dura câteva zile. Traumatismul laringian predispune spre laringospasm sau spre formarea de
ţesut cicatricial.

8. La ce specii apare laringospasmul la intubarea endotraheală?

Pisici

9. Care sunt materialele necesare intubării?

sonde endotraheale; laringoscop; facultativ un ghid flexibil metalic (mandren) care are rolul de a
creşte rigiditatea sondei endotraheale şi care se introduce pe lumenul ei; speculum bucal;
pulverizator sau seringă pentru anestezia locală de suprafaţă a mucoasei laringiene; seringă pentru
umflarea balonului de etanşeizare; faşă de tifon pentru fixarea sondei prin legare.

10. Cum este capătul sondei endotraheale?

capăt bizotat (ceea ce permite trecerea uşoară între corzile vocale

11. Ce mărime a sondei se va alege pentru intubare la un anume pacient?

Se va alege pentru intubaţie sonda cea mai groasă care poate trece prin laringe fără a forţa

12. Cum se măsoară lungimea sondei?

Lungimea se măsoară la exteriorul animalului , conectorul trebuie să fie la nivelul 3 incisivilor şi vârful
sondei să ajungă dincolo de laringe până în dreptul articulaţiei scapulohumerale, dar nu în cavitatea
toracică (excesul de sondă se îndepărtează prin tăiere)

13. Ce rol are balonul de etanșeizare de la capătul distal al sondei endotraheale? Cu cine este
conectat acesta? Ce rol are acest din urmă balon?

Umplerea acestuia (cu aer, până la o presiune de 25 cm H2O) închide spaţiul dintre mucoasa traheală
şi peretele sondei astfel devine posibilă ventilaţia cu presiune pozitivă şi se previne aspirarea de
conţinut gastric. Acest balon poate comunica cu un al doilea exterior, balon de retrodifuziune, care
serveşte pentru controlul presiunii.

14. La ce specii se folosesc sondele endotraheale fără balon de etanșeizare?

- folosite la păsări și ocazional la pisici

15. Unde se pozitionează laringoscopul? Ce rol are?

Cu lama se exercită presiune la baza limbii înainte de epiglotă, pe care o împinge ventral şi uşurează
vizualizarea cartilajelor aritenoide, a corzilor vocale şi a deschiderii glotice.

16. Dați exemple de laringoscop cu lamă dreaptă / curbă.

- cu lamă dreaptă, model Miller

- cu lamă curbă, model MacIntosh

17. Descrieți metoda intubației endotraheale la câine / pisică / cabaline / bovine / suine / păsări(cu
detalii).

Capul se menţine în extensie, gura larg deschisă iar limba se tracţionează în afară. Bizoul sondei
alunecă uşor între corzile vocale . Uneori sonda se poate „agăţa” de procesele cartilajului aritenoid
amplasate înainte de corzile vocale. Nu se va forţa avansarea sondei care se va retrage şi se va roti
astfel încât vârful ei să alunece între corzi cu uşurinţă. După poziţionarea sondei în trahee se umflă
manşonul de etanşeizare atât cât să nu se audă nici o scurgere de aer la ascultaţia la nivelul gâtului în
timpul ventilaţiei. Capătul exterior al sondei se va fixa.

18. Cu se verifică corectitudinea intubării endotraheale?

Metode de verificare a intubaţiei traheale: prin vizualizarea directă, la speciile la care este posibila , ;
prezenţa CO2 expirator prin capnometrie; condensarea vaporilor de apă în expiraţie, vizibilă pe
peretele sondelor transparente; perceperea fluxului de aer la capătul exterior al sondei la compresia
bruscă a toracelui; expansiunea toracelui sincronă cu apăsarea pe balonul de ventilaţie după
conectarea sondei la aparatul de narcoză

19. La ce specie detubarea cu balonul de etanșeizare dezumflat complet este obligatorie?

Pisica

20. Dacă intubarea endotraheală nu este posibilă ce altă variantă de lucru există?

Intubaţia nazotraheală şi intubarea traheală prin fariongostomie

21. La ce specii poate fi practicată intubația nazotraheală / prin faringostomie?

Nazotraheala la cabaline. Intubarea prin faringostomie se practică la câine şi pisică, în chirurgia orală

22. Dacă se recurge la cabaline la intubația nazotraheală ce mărime va avea sonda?

cu unul sau două numere mai mică decât cea pentru intubaţia orotraheală

23. Care sunt anestezicele generale inhalatorii lichide volatile / gaze îmbuteliate folosite în prezent?

Izofluran , Desfluran , Sevofluran , Halotan , Metoxifluran, Cloroform , Eter etilic

24. Cum acționează anestezicele inhalatorii?

au impact la nivel membranar celular si inhiba transmiterea excitatorie indiferent de

neurotransmiţător, prin alterarea funcţiei canalelor de sodiu şi clor

25. Ce trebuie să se întâmple cu anestezicul inhalator pentru a produce anestezia (narcoza)? Cum se
produce trezirea?

Pentru a produce anestezia, narcoticul trebuie: să fie inspirat, absorbit din alveole în circulaţia
sanguină de unde în funcţie de gradientul de presiune sânge-ţesuturi şi solubilitatea tisulară ajunge în
creier. Trezirea din narcoză necesită scăderea concentraţiei din creier care se produce prin reducerea
nivelului alveolar

26. Care sunt factorii care influenţează viteza inducţiei anesteziei generale pe cale inhalatorie?

concentraţia anestezicului în amestecul inhalat , concentraţia anestezicului în aerul alveolar ,

solubilitatea anestezicului în sânge , amplitudinea ventilaţiei alveolare , perfuzia pulmonară si efectul
celui de-al doilea gaz. Asocierea oricărui anestezic lichid volatil cu protoxidul de azot realizează o
inducţie mai rapidă, decât cu anestezicul volatil singur

27. La ce se referă coeficienții de partiție?

descriu solubilitatea anestezicului, distribuţia între două medii: aer-sânge sau ţesuturi-sânge.

28. Cum este inducția/trezirea în cazul narcoticelor cu un coeficient de partiție sânge-gaz mic?

Astfel narcoticele puţin solubile în sânge (coeficient de partiţie mic) ajung la echilibru rapid
(concentraţia din alveole şi SNC) şi ca rezultat inducţia este rapidă. Deoarece există mai puţin
anestezic în ţesuturi la sfârşitul anesteziei şi trezirea este mai rapidă

29. Cum este inducția la narcoticele foarte solubile, cu un coeficient de partiție mare?

Narcoticele foarte solubile au ca rezultat inducţia lentă, trezire lungă.

30. La ce se referă concentrația alveolară minimă?

MAC reprezintă concentraţia de anestezic care previne răspunsul la durere (durere chirurgicală
standard) la 50% din subiecţi.

31. Cum este exprimată doza anestezică dacă se folosește ca unitate MAC-ul?

Doza anestezică (narcotică) este exprimată în multipli ai MAC

32. La ce valori raportat la MAC apare anestezia chirurgicală?

anestezia chirurgicală se obţine de obicei la 1,2-1,5 x MAC atunci când anestezia este menţinută
aproape în totalitate cu agent inhalator
33. Toate anestezicele inhalatorii au aceeași valoare a MAC-ului?

Nu

34. MAC-ul pentru un anume anestezic este același la toate speciile?

Valorile MAC sunt diferite pentru fiecare anestezic inhalator. Pentru acelaşi anestezic MAC rămâne
constantă în cadrul speciei (scade la animalele bătrâne) dar diferă între specii.

35. În ce situații valoare MAC-ului va scădea?

MAC scade în următoarele situaţii: folosirea premedicaţiei (xylazină, medetomidină, opioide) sau
administrarea în acelaşi timp a altor anestezice inclusiv a protoxidului de azot

36. Poate fi MAC-ul măsurat? Cu ce?

Această constantă poate fi măsurată continuu cu un analizator de gaze ataşat aparatului de narcoză.

37. Care sunt caracteristicile funcționale ale izofluranului?

este un narcotic foarte puternic, determină iniţial creşterea volumului curent, creşterea PaCO2
corelat cu durata narcozei, determină depresia funcţiei cardiace dependent de doză , cade
contractilitatea miocardică dar debitul cardiac este conservat, reduce consumul miocardic de oxigen,
produce vasodilataţie periferică progresivă cu hipotensiune, nu sensibilizează cordul la catecolamine,
asigură o miorelaxare excelentă, potenţează acţiunea miorelaxantelor antidepolarizante care se vor
administra în doze scăzute, poate produce hipertermie malignă la suine.

38. Ce procent din izofluranul inhalat suferă metabolizare?

se metabolizează doar 0,25% din cantitatea inspirată, practic se poate afirma că metabolizarea este
nulă

39. Ce caracteristici fizice are desfluranul?

Se prezintă sub formă de lichid volatil clar, neinflamabil, cu miros puternic.

40. Ce caracteristici funcționale are desfluranul?

inhibiţia SNC dependentă de doză, asigură o miorelaxare bună , exacerbează efectul miorelaxantelor
antidepolarizante, determină o analgezie bună, este iritant, provoacă tuse şi din aceste motive
inducţia poate fi dificilă dacă nu este precedată de premedicaţie anestezică, deprimă ventilaţia şi
scade răspunsul la creşterea PaCO2. Efecte cardiovasculare sunt calitative şi cantitative identice cu
ale izofluranului; scade tensiunea arterială şi contractilitatea miocardică, menţine relativ constantă
frecvenţa cardiacă şi nu induce sensibilitate miocardică la catecolaminele circulante. Este lipsit de
efecte hepato- sau nefrotoxice. Poate cauza hipertermie malignă

41. Ce procent din desfluranul inhalat suferă metabolizare?

1%

42. Ce caracteristici funcționale are sevofluranul?

produce o bună miorelaxare şi analgezie, depresia cardiorespiratorie este dependentă de doză,

comparabilă cu cea determinată de izofluran , nu sensibilizează cordul la aritmiile cardiace induse de
catecolamine, traversează rapid bariera placentară
43. Ce procent din sevofluranul inhalat suferă metabolizare?

2,5%

44. Ce caracteristici funcționale are enfluranul?

fazele narcozei sunt rapid parcurse, inducţia şi trezirea au loc în scurt timp, asigură o analgezie
profundă, produce o bună 12 miorelaxare, manifestă cel mai puternic efect inotrop negativ dintre
narcoticele inhalatorii concretizat prin scăderea performanţei miocardice, nu sensibilizează cordul la
aritmiile induse de catecolamine realizând o stabilitate remarcabilă a ritmului cardiac, traversează
bariera placentară

45. Ce procent din enfluranul inhalat suferă metabolizare?

2,5%

46. De ce efectul hipnonarcotic al protoxidului de azot este la animale redus, spre deosebire de ceea
ce se întâmplă la om?

. La animale, spre deosebire de om, valorile MAC-ului sunt foarte mari și imposibil de atins, prin
urmare efectul hipno-narcotic este redus

47. Care este concentrația maximă de protoxid de azot permisa într-un amestec gazos?

70%

48. Ce procent din protoxidul de azot inhalat suferă metabolizare?

Nu este metabolizat

49. Care este motivul pentru care se folosesc în premedicatie medica,mentele anticolinergice?

anticolinergicele sunt folosite pentru a bloca tonusul vagal şi a preveni efectele secundare ale
agenţilor anestezici

50. Care sunt receptorii colinergici? Unde se găsesc aceștia?

1. Nicotinici a. toti ganglionii vegetativi - sinapse interneuronale (simpatici si parasimpatici) b.

medulosuprarenala c. jonctiune neuromusculara somatica

2. Muscarinici a. jonctiune (sinapse) neuroefectore parasimpatica (miocard, muchi netezi)

3. neurotransmisie colinergica exista si in anumite arii ale SNC

51. Care sunt categoriile de anticolinergice dependent de receptorii țintă specifici din sistemul
nervos central sau periferic?

agenti antimuscarinici, ganglioplegice si blocante neuromusculare.

52. Ce tip de agenți sunt atropina și glicopirolatul din punct de vedere al receptorilor țintă specifici?

agenţi antimuscarinici

53. Asupra căror receptori va acționa atropina administrată în doze mari?

atropina poate produce un bloc parţial al ganglionilor vegetativi şi joncţiunii neuromusculare

54. Care este mecanismul de acțiune al atropinei?

Acţionează printr-un antagonism competitiv cu acetilcolina, prin aceasta reducând răspunsul

fiziologic la impulsurile nervoase parasimpatice.

55. Care dintre cele două produse, atropina sau glicopirolatul, traversează bariera
hematoencefalică?

Atropina traversează bariera hematoencefalică, în timp ce glicopirolatul nu

56. Care sunt efectele farmacologice ale administrării de atropină asupra aparatului cardiovascular /
respirator / digestiv / ochiului?

creşterea frecvenţei cardiace ca urmare a blocării influenţei vagale asupra pacemakerului nodal
sinoatrial, asociată cu o creştere a consumului miocardic de oxigen. Animalele cu un tonus vagal
crescut dezvoltă o tahicardie mai accentuată. Nu este exclusă apariţia aritmiilor cardiace, mai
frecvent de tipul extrasistolelor. Debitul cardiac creşte, dar în caz de tahicardie extremă (care se
poate instala ocazional) se va reduce, deoarece timpul de umplere ventriculară este scăzut. Deoarece
anticolinergicele blochează eferenţa baroreflexelor vagale, efectele presoare ale adrenalinei sau altor
simpatomimetice sunt accentuate. Administrarea anticolinergicelor are efect bronhodilatator,
previne spasmul şi în acelaşi timp scade secreţia bronşică. Reducerea secreţiilor salivare determină
uscăciunea gurii. Diminuarea secreţiilor gastrice şi a acidităţii lor nu previne însă riscul de vomă în
perioada inducţiei. Prin scăderea tonusului musculaturii netede apare o tendinţă spre retenţie
urinară. Drogurile anticolinergice determină midriază fără răspuns la stimul luminos, cresc presiunea
intraoculară fiind deci contraindicate în glaucom cu unghi închis. 57. Care dintre cele două produse,
atropina sau glicopirolatul, are efect mai îndelungat?

58. Care sunt indicațiile folosirii anticolinergicelor?

 inhibarea efectelor stimulării vagale asupra sistemului cardiovascular şi respirator în chirurgia

oculară, presiuni şi tracţiuni pe viscere, laringoscopie, intubaţie endotraheală;

 contracararea efectelor bradicardice ale unor anestezice: xylazină, medetomidină, fentanyl,

succinilcolină;

 reducerea secreţiilor bronşice care nu se pot elimina pe durata anesteziei;

 reducerea motilităţii intestinale şi prin urmare scăderea incidenţei senzaţiei de greaţă şi vomă din
perioada de trezire din anestezia generală

59. Care este contraindicația absolută pentru folosirea anticolinergicelor?

O contraindicaţie absolută a folosirii anticolinergicelor o reprezintă tahicardia preexistentă. Se va

evita folosirea lor la animale cu cardiomiopatii sau cu insuficienţă cardiacă

60. De ce anticolinergicele se folosesc rar la cabaline?

Anticolinergicele sunt rar utilizate la cai datorită reacţiilor adverse gastrointestinale

61. Care este calea de administrare recomandată pentru atropină la cal?

IV

62. De ce nu este recomandată folosirea glicopirolatului la cal de către unii autori?

unii autori nu recomandă folosirea lui la cai datorită efectului de lungă durată.
63. De ce anticolinergicele nu se folosesc la rumegătoare?

La bovine nu se folosesc datorită efectului foarte scurt, atoniei ruminale pe care o induc şi datorită
faptului că modifică caracterul secreţiilor, adică saliva devine vâscoasă cu risc de obstrucţie
respiratorie.

64. Ce anticolinergic este recomandat la animalele mici pentru tratamentul unei bradicardii severe
ce necesită tratament imediat?

, este recomandată atropina

65. Ce anticolinergic este recomandat la animalele mici pentru tratamentul unei bradicardii medii?

glicopirolatul deoarece creşterea frecvenţei cardiace nu este atât de drastică

66. Care sunt grupele de miorelaxante specifice?

 miorelaxantele centrale (blocante interneuronale)

 miorelaxantele periferice: depolarizante și antidepolarizante

67. Cum sunt clasificate miorelaxantele periferice?

depolarizante și antidepolarizante

68. Pe ce cale se administrează miorelaxantele?

numai IV

69. Au efect analgezic sau hipnotic miorelaxantele?

Nu au efect analgezic sau hipnotic

70. De ce trebuie să existe suportul ventilator atunci când se folosesc miorelaxantele periferice?

Miorelaxantele periferice pot determina paralizia musculaturii respiratorii, prin urmare trebuie să fie
accesibil suportul ventilator prin mijloace artificiale.

71. În ce grupă de miorelaxante se încadrează eterul gliceril guaiacolat?

Miorelaxantele centrale – blocante interneuronale

72. Care este mecanismul de acțiune al miorelaxantelor centrale?

blocarea selectivă a reflexelor polisinaptice din măduva spinării, formaţia reticulată şi ariile
subcorticale.

73. Miorelaxantele centrale induc paralizie respieratorie?

Nu

74. Există antagonist specific pentru miorelaxantele centrale?

Nu există antagonist (antidot) pentru supradozare

75. Care este utilizarea clinică a eterului gliceril guaiacolat?

Se foloseşte ca parte a tehnicii de inducţie la animalele mari. Se administrează după premedicaţie, în

caz contrar animalul devine agitat când se instalează miorelaxarea pe membrele posterioare
76. În ce grupă de miorelaxante se încadrează succinilcolina?

Miorelaxantele periferice depolarizant

77. Care este mecanismul de acțiune al miorelaxantelor depolarizante?

Determină depolarizare iniţială, la fel ca acetilcolina, dar rămân legate de receptor împiedicând o altă
depolarizare. Placa rămâne depolarizată, adică în funcţie, şi nu se poate repolariza realizându-se bloc
de depolarizare.

78. Există antagoniști specifici pentru miorelaxantele depolarizante?

Nu

79. Cum decurge paralizia atunci când se folosesc miorelaxantele depolarizante?

Paralizia este precedată de fasciculaţii musculare dureroase

80. Care sunt precauțiile la folosirea succinilcolinei?

-se înregistrează un efect prelungit atunci când nivelul colinesterazei este scăzut, situaţie întâlnită în
bolile hepatice, caşexie, malnutriţie, după administrarea de organofosforice

- fasciculaţiile musculaturii extraoculare cresc presiunea intraoculară

- creşterea tensiunii musculaturii abdominale se reflectă în creşterea presiunii intragastrice.

- poate induce bradicardie severă, hipersalivaţie.

- iniţiază sindromul de hipertermie malignă la indivizii susceptibili

81. Dați exemple de miorelaxante antidepolarizante.

Pancuronium (Pavulon), Atracurium (Tracrium), Vecuronium (Norcuron), Rocuronium, Tubocurarin,

Flaxedil (Galamin, Relaxan, Tricuran), Alcuronium

82. Care este mecanismul de acțiune al miorelaxantelor antidepolarizante?

blochează receptorii specifici pentru acetilcolină (inhibiţie competitivă) şi ridică pragul de

excitabilitate al plăcii. Placa rămâne polarizată, adică în repaus rezultând bloc de polarizare

83. Ce medicamente vor prelungi efectul miorelaxantelor antidepolarizante?

Durata acţiunii miorelaxantelor antidepolarizante este prelungită (de 2-4 ori) de către narcoza cu
halotan, enfluran sau izofluran. Acelaşi lucru se întâmplă dacă se administrează antibiotice
aminoglicozide, polimixină A, B, colistină, neomicină, gentamicină, tetraciclină, lincomicină sau
clindamicină.

84. Care sunt antagoniștii miorelaxantelor antidepolarizante?

Neostigmina , Pyridostigmina , Edrophonium , Sugammadex

85. Care sunt indicațiile și avantajele folosirii miiorelaxantelor?

atunci când este necesară o miorelaxare completă pentru a facilita procedura chirurgicală
ca supliment al unei narcoze superficiale pentru a aboli reflexele spontane şi a asigura miorelaxarea
atunci când narcoza profundă este contraindicată

facilitarea controlului ventilaţiei pentru a stopa orice mişcare respiratorie spontană permiţând astfel
un control complet al ventilaţiei

uşurarea intubaţiei atraumatice

86. Care este ordinea derulării paraliziei musculare?

Derularea paraliziei musculare: primii afectaţi şi ultimii care-şi revin sunt muşchii feţei, ai mandibulei
şi ai cozii; urmează muşchii gâtului şi cei distali ai membrelor; muşchii proximali ai membrelor;
muşchii deglutiţiei şi fonatori; musculatura abdominală; muşchii intercostali; muşchii diafragmatici.
Revenirea funcţiei motorii are loc în ordine inversă. 18 Atunci când animalul este capabil să ridice
capul înseamnă că aproximativ 33% din receptori mai sunt încă blocaţi.

1. Care sunt etapele de lucru ale anesteziei?

1. Premedicaţia

2. Inducţia anesteziei generale (narcozei)

3. Menţinerea anesteziei generale

4. Trezirea din anestezie şi îngrijirea postanestezică

2. Care sunt dezideratele anesteziei moderne?

- absența conștientizării

- analgezia

- relaxarea musculară - componentă opțională, obligatorie în anumite circumstanțe;

- menținerea homeostaziei organismului

3. Ce scop are premedicația?

Are drept scop:

 calmarea pacientului
 reducerea senzaţiei de teamă
 contracararea efectelor adverse nedorite ale medicamentelor folosite în inducție
 reducerea dozei altor anestezice care se vor administra ulterior
 asigurarea unei inducţii şi treziri liniştite
 reducerea secreţiei salivare şi bronşice
 blocarea reflexelor vagale
 asigurarea analgezie pre-, intra- şi postoperatorii

4. Care sunt grupele de medicamente folosite în premedicație?

  Opiode
 Tranchilizante sau sedative
 Tranchilizante sau sedative + Opioide
 Alte tipuri de anestezice (cele disociative la pisică sau porc)
 Anticolinergice + Anestezicele de mai sus

5. Care sunt căile de administrare ale anestezicelor în premedicație?

 IM
 IV
 Oral

6. Ce înseamnă inducția anesteziei generale și ce manoperă ulterioară va permite?

Este una din fazele delicate ale anesteziei în care se realizează imobilizarea pentru o scurtă perioadă
de timp necesară manoperei de intubaţie (introducerea unei sonde direct în trahee).

Pacientul este „condus” de la starea de conştienţă spre inconştienţă folosindu-se anestezice

injectabile administrate IV (anestezice generale: thiopental, propofol) sau inhalatorii, substanţe la
care se pot asocia sau nu miorelaxante

7. Care este scopul inducției?

Este depăşirea stadiilor I şi II de anestezie generală

8. Ce anestezice se folosesc pentru a realiza inducția?

 Thiopental
 Propofol
 Anestezice disociative
 Etomidat
 NLA ± anestezic inhalator
 Anestezie inhalatorie pe mască
 Guaifenesin cu thiopental sau ketamină la animalele de fermă

9. Inducerea cu un agent de inhalantor, este o opțiune pentru caii adulți și rumegătoare?

Nu

10. Ce opțiune practică este mai populară pentru menținerea anesteziei generale?
Tehnicile inhalatorii

11. Ce tip de anestezice poate fi utilizate pentru menținerea anesteziei generale, atunci când vor fi
efectuate proceduri scurte?

Anestezice generale injectabile

12. Când începe trezirea din anestezie?

Se realizează prin oprirea administrării de anestezice, când este posibil înainte de terminarea
operaţiei (anticipat) şi aşteptarea revenirii spontane sau prin antagonizare cu agenţi de reversie

13. Ce perturbări pot să apară în această perioadă, a trezirii din anestezie?

Pot să apară perturbări grave ale funcţiilor vitale (hipoventilaţie, obstrucţia căilor aeriene, colaps
vascular, hemoragie etc.) care necesită o supraveghere atentă prin continuarea monitorizării
parametrilor vitali şi a terapiei de susţinere

14. La ce moment trebuie administrate medicamentele analgezice?

Ea va fi administrată înainte ca pacientul să fie pe deplin conştient

15. Care sunt recomandările specific de îngrijire în perioada de revenire din anestezie la animalele
mici (cu detalii)/ suine / rumegătoare / cabaline?

Animalele mici

 pacientului îi va fi schimbată poziţia la fiecare două ore pentru a preveni congestia

hipostatică a plămânilor
 Animalul detubat va fi poziţionat în decubit sterno-abdominal cu limba scoasă afară din
gură pentru a uşura respiraţia - mai ales la rasele brahicefalice
 Dacă persistă depresia ventilatorie pacientul va fi oxigenat cu oxigen 100% pe mască
 Pacientul trebuie încălzit (pături electrice) deoarece hipotermia încetineşte metabolismul
anestezicelor
 La pacienţii diabetici va fi monitorizată în continuare glicemia, coma hipoglicemică

Suinele

 Vor fi supravegheate pentru controlul hipotermiei, animalul va fi încălzit

 Nu se va introduce într-un efectiv străin un animal anesteziat deoarece există riscul
canibalismului.

Rumegătoarele
  Se menţin intubate până apare reflexul de deglutiţie
 Se vor poziţiona în decubit sternal cât mai devreme posibil şi se vor supraveghea pentru a nu
se timpaniza.

Cabalinele

 Operate în condiţii de teren se folosesc tehnici anestezice intravenoase asociate sau nu cu

anestezia loco-regională
 Se recomandă alegerea acelor combinaţii care asigură o trezire liniştită

16. Anestezicele inhalatorii sunt eliminate prin .........

Eliminare pulmonară cu un mic procent de metabolizare hepatică pentru anestezicele inhalatorii

17. Anestezicele injectabile sunt eliminate prin .........

Catabolism hepatic în principal şi excreţie biliară şi renală pentru anestezicele injectabile

18. Când se va face detubarea la pisică/ câine?

Pisicile vor fi detubate cât timp sunt încă adormite deoarece sunt predispuse la edem laringian prin
iritaţia produsă de sondă mai ales atunci când se declanşează reflexul de tuse sau atunci când sunt
detubate cu balonul de etanşeizare al sondei umflat.

La câine, în general, traheea va fi extubată atunci când reapare reflexul de deglutiţie şi animalul nu
mai tolerează sonda

19. În ce poziție vor fi puse animalele mici, mai ales rasele brahicefale, ca să poată respira mai ușor
în perioada de trezire?

decubit sterno-abdominal

20. La ce interval de timp, la animalele mici, trebuie să fie schimbată poziția corporală în perioada
de trezire?

2h

21. Este important să se corecteze o temperatură scăzută a corpului în timpul trezirii la animalele
mici? De ce?

Da, pacientul trebuie încălzit (pături electrice) deoarece hipotermia încetineşte metabolismul
anestezicelor

22. De ce este contraindicat să se amestece porcii anesteziați cu cei vigili?

Canibalism
23. Când se va face detubarea cabalinelor?

La 15-25 minute după oprirea administrării agentului inhalator perioadă de timp în care se continuă
administrarea de oxigen.

24. Pe ce cale este suplimentat oxigenul la cabaline după detubare?

Sonda nazala

25. Care pot fi cauzele edemului facial sau al mucoasei nazale la cai postoperator?

Edemul facial sau al mucoasei nazale apare frecvent la caii operaţi în decubit dorsal sau poziţionaţi
cu capul în poziţie declivă

26. Care pot fi paraliziei parţiale sau complete laringiene la cai postoperator?

Apare după:

 anestezii lungi prin traumatisme produse la intubare

 prin compresiuni ale nervilor laringieni
 hiperextensia capului.

27. Care sunt dezideratele anesteziei generale?

 pierderea conștienței
 analgezia
 relaxarea musculară
 menținerea homeostaziei organismului

28. Există anestezicul ideal?

Nu

29. Care este definiția anesteziei totale intravenoase?

Este tehnica prin care inducerea şi menţinerea anesteziei se face fără folosirea agnţeilor volatili,
folosind droguri intravenoase în administrare continuă controlată

30. Ce avantaje aduce TIVA față de anestezia inhalatorie?

  nu necesită echipament special
 este mai puţin scumpă
 depresia cardiovasculară este mai mică
 nu se poluează atmosfera

31. Care sunt dezavantajele TIVA?

 trezirea mai lentă

 imposibilitatea modificării rapide a profunzimii anesteziei
 suplimentarea cu oxigen a aerului inspirat de pacient nu este parte integrală a tehnicii şi
facilităţile pentru controlul ventilaţiei nu sunt în mod automat disponibile

32. Care este anestezicul cel mai studiat și folosit în TIVA la cal?

Ketamina

33. Care ar fi avantajele anesteziei generale cu anestezic volatil ca bază (inhalatorie) față de TIVA?

 asigură condiţii excelente pentru operaţie (incluzând analgezia, miorelaxarea şi imobilitatea)

 în condiţiile unei complicaţii chirurgicale sau la terminarea intervenţiei nivelul anestezic
poate fi uşor controlat
 există deci posibilitatea reglării duratei şi profunzimii narcozei
 anestezicele inhalatorii se administrează de obicei pe sondă endotraheală şi astfel scade
riscul obstrucţiilor căilor respiratorii pe durata anesteziei
 anestezicele inhalatorii au ca „transportor” oxigenul, astfel concentraţiile crescute de oxigen
asigură oxigenarea arterială eficientă la majoritatea pacienţilor chiar dacă aceştia
hipoventilează (frecvenţa respiratorie este scăzută şi/sau volumul curent este redus)
 se poate institui imediat respiraţia controlată sau asistată deoarece pacientul este conectat
la aparat
 se poate recurge la folosirea miorelaxantelor deci se pot practica operaţii pe cavitatea
toracică
 aparatul de narcoză permite ca respiraţia spontană a animalului să fie periodic amplificată,
ceea ce va contracara colapsul pulmonar

34. Care este diferența între ventilația asistată și cea controlată?

Ventilaţie asistată – frecvenţa respiratorie este determinată de pacient care iniţiază inspirul,
anestezistul controlează volumul curent

Ventilaţie controlată – frecvenţa respiratorie şi volumul curent sunt controlate de anestezist sau
ventilator

35. Care sunt dezavantajele anesteziei generale cu anestezic volatil ca bază (inhalatorie)?
  necesită aparatură adecvată care este scumpă
 necesită supraveghere permanentă calificată
 narcoticele inhalatorii sunt iritante şi determină apariţia reacţiilor de apărare de tipul
laringospasmului, apneei sau chiar vomei
 gazele poluează atmosfera încăperii în care se lucrează cu efecte negative asupra sănătăţii şi
mediului în general

36. Ce anestezice include anestezia în prezent balansată?

 Anticolinergice
 Sedative
 Opioide
 un anestezic general injectabil
 doze reduse de anestezic inhalator cu sau fără miorelaxant

37. Ce dezavantaje are anestezia balansată?

Posibilitatea interacţiunilor adverse între asocierile medicamentoase

Curs 6
1. Care sunt problemele și dificultățile anesteziei generale la rumegătoare datorită particularităților
anatomo-fiziologice?

- capacitatea respiratorie redusă şi o sensibilitate comparativ mai mare a centrilor respiratori

- decubitul se asociază la bovinele adulte, la fel ca şi la cabaline, cu probleme legate de ventilaţia-

perfuzia pulmonară având rezultat final starea de hipoxemie

- abdomenul cilindric şi viscerele voluminoase fac poziţia decubitală greu de suportat.

- deoarece fermentaţia ruminală continuă dar eructaţia este stopată pentru o perioadă de timp, după
anestezia generală apare timpanizarea

-majoritatea anestezicelor generale produc hipotonie şi atonie digestivă la doze inferioare celor utile.

- la rumegătoare analgezicele morfinice sunt contraindicate;

- folosirea anticolinergicelor pentru prevenirea salivaţiei este controversată

-caprele s-a constatat că intră în starea de şoc neurogen chiar după intervenţii chirurgicale simple

2. Ce măsuri este necesar să fie luate la rumegătoare pentru prevenirea accidentelor şi

complicaţiilorde cauză anestezică?

-dietă alimentară obligatorie 36-48 ore la vaci adulte, la rumegătoare mici 24-36 ore, restricţia hidrică
cu 6-12 ore înaintea inducţiei anestezice;

- pentru prevenirea complicaţiilor pulmonare datorate regurgitării pasive se recurge fie la intubaţie
endotraheală, fie la intubaţie oroesofagiană astfel încât lichidul regurgitat să fie eliminat la exterior
- dacă nu există sondă endotraheală, se va plasa un sac sau o pernă sub gât pentru devierea
esofagului şi traheii în porţiunea cervicală, astfel încât cavitatea orală şi nazală să fie într-un plan
inferior iar lichidele regurgitate pasiv să se scurgă la exterior evitându-se aspiraţia lor în trahee sau
pulmoni;

- aspiraţia secreţiilor bucale, faringiene şi laringiene;

- aşezare în decubit lateral drept, excepţional în cel stâng, cu capul poziţionat decliv pentru scurgerea
salivei şi împiedicarea acumulării ei în faringe;

- utilizarea de saltele care să permită evitarea aplatizării abdomenului în decubit;

- în perioada de trezire rumegătoarele nu vor fi lăsate nesupravegheate până nu-şi recapătă în

totalitate tonusul musculaturii gâtului şi vor fi poziţionate cât mai devreme în decubit sterno-
abdominal;,

- se va asigura linie venoasă folosind cateter gros.

3. Care sunt treptele de dozare ale xylazinei la rumegătoarele mari?

- treapta I 0,05 mg/kg, sedare şi analgezie suficiente pentru intervenţii chirurgicale mici;

- treapta a II-a 0,1 mg/kg, sedare cu intensitate medie cu analgezie şi miorelaxare, intervenţii de mică
chirurgie;

- treapta a III-a 0,15 mg/kg, toate efectele sunt marcate, se pot realiza intervenţii chirurgicale
importante, în majoritatea cazurilor animalul nu se poate ţine pe picioare;

- treapta a IV-a, 0,2 mg/kg, sedare îndelungată şi miorelaxare intensă.

4. Ce concentrație a soluției de xylazină este recomandată pentru bovine?

2%

5. Ce observații se impune a fi cunoscute atunci când se folosește xylazina la rumegătoare?

- în ciuda dozării corecte numeroase animale cad jos după injecţie;

- există diferenţe importante între rase raportat la intensitatea sedării şi durata acesteia;

- în plan respirator se instalează întotdeauna hipoxemie

- reflexul de deglutiţie este abolit

- după administrarea IV sau IM se instalează o reducere a frecvenţei cardiace şi respiratorii

manifestată în câteva minute.

- durata sedării este mai lungă decât la cai sau câini;

- xylazina induce prin scăderea insulinemiei o hiperglicemie accentuată

- administrarea xylazinei induce ptialism şi atonie ruminală.

- se elimină din organism în procent de 98% în 72 de ore

6. Se folosesc derivații fenotiazinici la bovine? Ce dezavantaje au?

Da , această substanţă manifestă efecte secundare care fac tot mai restrânsă utilizarea sa la
rumegătorul mare, folosindu-se în prezent mai frecvent la capre.
7. Se folosesc benzodiazepinele la bovine? La ce indivizi efectul sedativ este intens?

folosite singure produc un efect sedativ variabil la animalele în vârstă dar la nou-născuţi sedarea este
intensă şi însoţită de decubit (miorelaxare)

8. Dați exemple de combinații anestezice folosite la rumegătoare pentru inducție.

a) perfuzie rapidă până la obţinerea efectului a combinaţiei guaifenesin (1 litru soluţie 5%) –
thiopental (3 grame);

b) guaifenesin (1 litru soluţie 5%) – ketamină (1 gram) – xylazină (100 mg)

c) xylazină (0,2 mg/kg IM sau IV) urmată de ketamină (2-3 mg/kg IV)

d) diazepam 0,2 mg/kg IV urmat de ketamină 2 mg/kg IV

e) thiopental administrat rapid 11 mg/kg fără premedicaţie sau 5-6 mg/kg dacă în premedicaţie s-a
folosit xylazina 0,1 mg/kg IV

9. Este recomandată folosirea protoxidului de azot la rumegătoare? Daca nu, de ce?

este rar folosit deoarece se acumulează în rumen rezultând timpanism.

10. Care sunt factorii asociați accidentelor în cazul cabalinelor?

- vârstă

- tipul operaţiei

- momentul efectuării operaţiei

- anestezicele folosite şi protocolul anestezic

- durata anesteziei

11. Care sunt considerațiile generale de care trebuie să se țină cont la anestezia cabalinelor (toate
cele enumerate cu detalii)?

- prin particularităţile anatomofiziologice reacţionează foarte violent la constrângere şi agresiunea

traumatică (stimulii algici produşi de actul operator)

- masivitatea corporală, viteza de reacţie, puterea musculară sunt elemente de dificultate şi risc
atunci când se practică contenţia forţată

-se va avea în vedere faptul că aceste animale nu sunt imobilizate nici chiar atunci când sunt puternic
sedate (xylazină sau detomidină)

- intervenţiile chirurgicale, mai ales cele pe cavitatea abdominală sunt stresante şi şocante, nu se pot
realiza decât sub o bună protecţie neurovegetativă, analgezie şi relaxare.

- administrarea perivasculară sau accidentală intraarterială au rezultate dezastruoase

- temperamentul are o mare influenţă asupra cantităţii de anestezic şi tehnicii anestezice folosite

- atunci când calul anesteziat este contenţionat în decubit dorsal sau lateral au loc numeroase
schimbări în dinamica respiraţiei.

12. Ce măsuri se impun pentru reducerea tulburărilor de ventilație/perfuzie la cabaline contenționate

în decubit?
a) dieta preanestezică, mai exact interdicţie pentru consumul de cereale cu 24 ore înainte de
anestezie, fân cu 12 ore, acces la apă permanent. Mânjii sunt opriţi de la supt cu o oră înainte de
anestezie, se va preveni consumul grâului sau fânului mamei cu câteva ore înainte de anestezie;

b) poziţionarea calului să permită unei suprafeţe mai mari de plămân să stea deasupra, decubitul
lateral stâng este mai indicat decât decubitul lateral drept şi decât decubitul dorsal;

c) suplimentarea cu oxigen pentru a reduce hipoxemia;

d) ventilaţie asistată.

13. Ce măsuri include pregătirea preoperatorie a cabaliunelor?

Pregătirea preoperatorie a cabalinelor include spălarea gurii pentru a îndepărta alimentele ce ar

putea trece în trahee la intubaţie, despotcovirea sau înfăşurarea potcoavelor (copitei), protejarea
regiunii coronare, pregătirea câmpului operator dacă este posibil pe animalul în picioare pentru a
reduce durata perioadei anestezice si să se determine hematocritul şi proteinemia

14. Sub ce valoare a frecvenței cardiace este recomandată corecția cu anticolinergice?

Se considerat bradicardic animalul a cărui frecvenţă cardiacă scade sub 20 bătăi/minut, fiind indicată
în această situaţie corecţia cu anticolinergice

15. În ce situație apare tahicardia la cal?

Tahicardia apare de obicei la caii în stare de şoc.

16. Sub ce valoare a frecvenței respiratopriii se ia în considerare ventilația controlată la cal?

frecvenţă respiratorie sub 6 respiraţii/minut

17. La ce cai acepromazina se poate dovedi ineficientă?

se poate dovedi ineficientă la pacienţii cu temperament nervos.

18. Are proprietăți analgezice acepromazina?

Nu

19. La ce cai (în ce situații) folosirea acepromazinei este riscantă?

riscantă la animalele hipovolemice la care poate produce colaps cardiovascular, la animalele cu colică
cu deshidratare evidentă la care poate fi fatală

20. Ce efecte au agoniștii alfa-2 adrenergici la cai?

Aceste anestezice provoacă sedare, miorelaxare şi analgezie prin acţiune centrală şi periferică asupra
receptorilor alfa-2 adrenergici.

21. Care sunt efectele adverse ale agoniștilor alfa-2 adrenergici la cai?

Se înregistrează bradicardie uneori severă, tulburări de conducere cu blocuri sino-atriale şi atrio-

ventriculare de gradul 1, 2 sau 3, reducerea debitului cardiac cu 30% (xylazină) sau 50% (detomidină).
Reduc frecvenţa respiratorie, scad secreţia ADH, provoacă hipoinsulinemie şi hiperglicemie, cresc
diureza şi reduc motilitatea digestivă.

22. Care este avantajul folosiriii diazepamului la cal?

calităţilor de miorelaxant

23. Din grupa opioidelor ce produse își găsesc utilizare la cai?

opioidele parţial agoniste şi mixte agonist/antagoniste de tipul butorfanolului şi buprenorfinei

24. La ce rase de cai dozele de ketamină sunt mai mari?

doze mai mari sunt necesare la ponei, caii de rasă arabă, şi pur-sânge

25. După administrarea ketaminei la cal acesta rămâne în picioare?

Nu

26. În cât timp după administrarea intravenoasă a ketaminei la cal acesta cade în decubit?

Animalul adoptă decubitul în 1-2 minute

27. Care este durata decubitului după administrarea unei doze de ketamină la cal?

o durată de 10-25 minute dependent de premedicaţie (la xylazină mai puţin, la detomidină mai mult).

28. După administrarea thiobarbituricelor la cal acesta rămâne în picioare?

Nu

29. Care sunt metodele de control ale căderii la cal?

- căderea liberă - o singură persoană ţine capul calului în timp ce aceasta adoptă decubitul

- folosirea porţii - calul este poziţionat sprijinit de un perete în camera de inducţie şi reţinut acolo de
o poartă care îl împinge în perete dinspre partea opusă

- bascularea (înclinarea) mesei de operaţie –

30. Dați exemple de formule anestezice folosite la cal.

Premedicaţie - xylazină 2 sau 10% Inducţie – thiopental 5%

31. Dați exemple de formule anestezice folosite la cal pentru intervenţii chirurgicale minore,
practicate pe animal în picioare şi asociate cu anestezie loco-regională.

Pentru intervenţii chirurgicale minore, practicate pe animal în picioare şi asociate cu anestezie loco-
regională se pot folosi: - detomidina în doză de 0,01-0,02 mg/kg IV sau 0,02-0,04 mg/kg IM; -
asocierea acepromazină (0,01-0,04 mg/kg IV) - xylazină (0,44-1,1 mg/kg IV). Dacă cele două
anestezice sunt administrate simultan efectul sedativ va fi ceva mai intens decât în cazul folosirii
unuia singur şi durata se va prelungi comparativ cu administrarea xylazinei singure.

32. Cum se procedează atunci când se decide administrarea unei asocieri de acepromazină-xylazină
la cai?

În momentul în care efectele xylazinei dispar acepromazina va ajunge la efect maxim. Dacă
acepromazina se va administra cu 30 de minute înaintea xylazinei sedarea se va amplifica deoarece
efectele maxime ale celor două anestezice se vor suprapune. Trebuie avut în vedere faptul că această
asociere influenţează semnificativ hemodinamica (pe de o parte xylazina determină bradicardie,
scăderea debitului cardiac şi compensator se instalează vasoconstricţia, pe de altă parte
acepromazina induce vasodilataţie)

33. Care sunt considerațiile generale cde care se ține cont când se lucrează cu suinele?

animalele de talie mare sunt dificil de contenţionat; lipsa venelor (cu excepţia celor de pe faţa
dorsală a pavilionului auricular) şi arterelor superficiale accesibile impune necesitatea folosirii acelor
lungi; stimulii algici sunt relativ mai uşor de toleraţi decât la alte specii dar legislaţia de protecţie a
animalelor nu permite practicarea intervenţiilor chirurgicale fără anestezie; deşi tolerează stimulii
algici suinele sunt stresabile fizic şi neuropsihic, fiind considerate animale incomplet domesticite;
rasele precoce sunt foarte sensibile la factorii de stres

34. Care sunt particularitățile suinelor care au influență asupra anesteziei cu existența de riscuri,
accidente, complicații?

- capacitate cardio-respiratorie redusă cu limite de adaptare foarte reduse;

- hipoventilaţia este un fenomen frecvent şi apare în principal atunci când animalul este contenţionat
în decubit dorsal;

- obstrucţiile căilor respiratorii apar cu uşurinţă la nivelul laringelui atunci când capul şi gâtul sunt
aduse în flexie;

- sistem nervos vegetativ este predominant simpaticoton cu descărcări mari de catecolamine, ceea ce
determină vasoconstricţie periferică şi creşterea sensibilităţii cordului la narcotice;

- în ţesutul adipos bogat anestezicele se solubilizează uşor, se produc depozite remanente care fac
dozarea, dirijarea profunzimii şi duratei narcozei greu de controlat;

- toate analgezicele morfinice au efecte disleptice traduse prin stări de excitaţie şi distonii neuro-
vegetative;

- intubaţia la această specie este dificilă

- temperatura corporală este puternic influenţată de mediu

- suinele au o predispoziţie genetică la un răspuns fatal la constrângere şi la unele anestezice.

35. Dați exemple de asocieri anestezice ce pot fi folosite la suine.

. Asocierea dintre Innovar-Vet si ketamina , acepromazină si ketamina , Stresnil si ketamina

36. Care este specia cea mai puțin sensibilă la efectele xylazinei?

Suinele

1. Care este motivul pentru care se folosesc în premedicație medicamentele anticolinergice?

Anticolinergicele sunt folosite pentru a bloca tonusul vagal şi a preveni efectele secundare ale
agenţilor anestezici.

2. Care sunt receptorii colinergici? Unde se găsesc aceștia?

Nicotinici - toti ganglionii vegetativi / medulosuprarenala / jonctiune neuromusculara somatica

Muscarinici - jonctiune (sinapse) neuroefectore parasimpatica(miocard, muchi netezi)

  Neurotransmisie colinergica exista si in anumite arii ale SNC

3. Care sunt categoriile de anticolinergice dependent de receptorii țintă specifici din sistemul nervos
central sau periferic?

- agenti antimuscarinici

- ganglioplegice

- blocante neuromusculare

4. Ce tip de agenți sunt atropina și glicopirolatul din punct de vedere al receptorilor țintă specifici?

agenţi antimuscarinici

5. Asupra căror receptori va acționa atropina administrată în doze mari?

Atropina poate produce un bloc parţial al ganglionilor vegetativi şi joncţiunii neuromusculare

6. Care este mecanismul de acțiune al atropinei?

Acţionează printr-un antagonism competitiv cu acetilcolina, prin aceasta reducând răspunsul

fiziologic la impulsurile nervoase parasimpatice

7. Care dintre cele două produse, atropina sau glicopirolatul, traversează bariera hematoencefalică?

Atropina

8. Care sunt efectele farmacologice ale administrării de atropină asupra aparatului cardiovascular /
respirator / digestiv / ochiului?

 Creşterea frecvenţei cardiace ca urmare a blocării influenţei vagale asupra pacemakerului

nodal sinoatrial, asociată cu o creştere a consumului miocardic de oxigen
 Animalele cu un tonus vagal crescut dezvoltă o tahicardie mai accentuată
 Nu este exclusă apariţia aritmiilor cardiace, mai frecvent de tipul extrasistolelor
 Debitul cardiac creşte, dar în caz de tahicardie extremă se va reduce, deoarece timpul de
umplere ventriculară este scăzut
 Efectele presoare ale adrenalinei sau altor simpatomimetice sunt accentuate.
 Efect bronhodilatator, previne spasmul şi în acelaşi timp scade secreţia bronşică
 Reducerea secreţiilor salivare determină uscăciunea gurii
  Diminuarea secreţiilor gastrice şi a acidităţii lor nu previne însă riscul de vomă în perioada
inducţiei
 Prin scăderea tonusului musculaturii netede apare o tendinţă spre retenţie urinară.
 Determină midriază fără răspuns la stimul luminos
 Creste presiunea intraoculară fiind deci contraindicate în glaucom cu unghi închis

9. Care dintre cele două produse, atropina sau glicopirolatul, are efect mai îndelungat?

Glicopirolat – 2/3ore

10. Care sunt indicațiile folosirii anticolinergicelor?

 inhibarea efectelor stimulării vagale asupra sistemului cardiovascular şi respirator în chirurgia

oculară, presiuni şi tracţiuni pe viscere, laringoscopie, intubaţie endotraheală
 contracararea efectelor bradicardice ale unor anestezice: xylazină, medetomidină, fentanyl,
succinilcolină;
 reducerea secreţiilor bronşice care nu se pot elimina pe durata anesteziei;
 reducerea motilităţii intestinale şi prin urmare scăderea incidenţei senzaţiei de greaţă şi
vomă din perioada de trezire din anestezia generală.

11. Care este contraindicația absolută pentru folosirea anticolinergicelor?

Tahicardia preexistentă

12. De ce anticolinergicele se folosesc rar la cabaline?

Datorită reacţiilor adverse gastrointestinale

13. Care este calea de administrare recomandată pentru atropină la cal?

 IV

14. De ce nu este recomandată folosirea glicopirolatului la cal de către unii autori?

datorită reacţiilor adverse gastrointestinale

15. De ce anticolinergicele nu se folosesc la rumegătoare?

 datorită efectului foarte scurt

 atoniei ruminale pe care o induc
 datorită faptului că modifică caracterul secreţiilor, adică saliva devine vâscoasă cu risc de
obstrucţie respiratorie.
16. Ce anticolinergic este recomandat la animalele mici pentru tratamentul unei bradicardii severe ce
necesită tratament imediat?

Atropina

17. Ce anticolinergic este recomandat la animalele mici pentru tratamentul unei bradicardii medii?

Glicopirolatul

18. Care sunt grupele de miorelaxante specifice?

 miorelaxantele centrale (blocante interneuronale)

 miorelaxantele periferice: depolarizante și nedepolarizante (non-depolarizante,
antidepolarizante).

19. Cum sunt clasificate miorelaxantele periferice?

depolarizante și nedepolarizante

20. Pe ce cale se administrează miorelaxantele?

Numai IV

21. Au efect analgezic sau hipnotic miorelaxantele?

Nu

22. De ce trebuie să existe suportul ventilator atunci când se folosesc miorelaxantele periferice?

Miorelaxantele periferice pot determina paralizia musculaturii respiratorii

23. În ce grupă de miorelaxante se încadrează eterul gliceril guaiacolat?

Miorelaxantele centrale

24. Care este mecanismul de acțiune al miorelaxantelor centrale?

Constă în blocarea selectivă a reflexelor polisinaptice din măduva spinării, formaţia reticulată şi ariile
subcorticale
25. Miorelaxantele centrale induc paralizie respiratorie?

Nu

26. Există antagonist specific pentru miorelaxantele centrale?

Nu

27. Care este utilizarea clinică a eterului gliceril guaiacolat?

Se foloseşte ca parte a tehnicii de inducţie la animalele mari.

28. În ce grupă de miorelaxante se încadrează succinilcolina?

Miorelaxantele periferice - depolarizant

29. Care este mecanismul de acțiune al miorelaxantelor depolarizante?

La nivel molecular relaxantele depolarizante mimează efectul acetilcolinei, se substituie acesteia, însă
se descompun mult mai încet decât ea (inhibiţie necompetitivă).

Determină depolarizare iniţială, la fel ca acetilcolina, dar rămân legate de receptor împiedicând o altă
depolarizare.

Placa rămâne depolarizată, adică în funcţie, şi nu se poate repolariza realizându-se bloc de

depolarizare.

30. Există antagoniști specifici pentru miorelaxantele depolarizante?

Nu

31. Cum decurge paralizia atunci când se folosesc miorelaxantele depolarizante?

Paralizia este precedată de fasciculaţii musculare dureroase

32. Care sunt precauțiile la folosirea succinilcolinei?

- se înregistrează un efect prelungit atunci când nivelul colinesterazei este scăzut, situaţie
întâlnită în bolile hepatice, caşexie, malnutriţie, după administrarea de organofosforice
 - creşte potasemia până la valori periculoase la pacienţii având anterior potasemia crescută
sau probleme ale membranelor celulare (insuficienţă renală, obstrucţii uretrale, traumatism
masiv, arsuri);
- fasciculaţiile musculaturii extraoculare cresc presiunea intraoculară. Nu se va administra
după ce corneea a fost perforată (posttraumatic sau chirurgical);
- creşterea tensiunii musculaturii abdominale se reflectă în creşterea presiunii intragastrice. A
nu se administra pacienţilor cu stomac plin dacă nu s-a asigurat etanşeitatea traheii;
- poate induce bradicardie severă, hipersalivaţie. Pentru a le preveni este indicată
administrarea anticolinergicelor;
- iniţiază sindromul de hipertermie malignă la indivizii susceptibili

33. Dați exemple de miorelaxante nedepolarizante.

- Pancuronium
- Atracurium
- Vecuronium
- Rocuronium
- Tubocurarin
- Flaxedil
- Alcuronium

34. Care este mecanismul de acțiune al miorelaxantelor nedepolarizante?

Blochează receptorii specifici pentru acetilcolină (inhibiţie competitivă) şi ridică pragul de

excitabilitate al plăcii.

Placa rămâne polarizată, adică în repaus rezultând bloc de polarizare.

35. Ce medicamente vor prelungi efectul miorelaxantelor nedepolarizante?

De narcoza cu halotan, enfluran sau izofluran (2-4x)

36. Care sunt antagoniștii miorelaxantelor nedepolarizante?

- Neostigmina
- Pyridostigmina
- Edrophonium

37. Care sunt indicațiile și avantajele folosirii miorelaxantelor?

Indicaţiile şi avantajele folosirii miorelaxantelor:

 atunci când este necesară o miorelaxare completă pentru a facilita procedura chirurgicală
(reducerea fracturilor şi luxaţiilor, esofagoscopia pentru extragerea de corpi străini, chirurgie
abdominală, toracotomie, chirurgie intraoculară);
  ca supliment al unei narcoze superficiale pentru a aboli reflexele spontane şi a asigura
miorelaxarea atunci când narcoza profundă este contraindicată, de exemplu la un pacient
toxiemic, animal debil, pacient în vârstă, în operaţia de cezariană;
 facilitarea controlului ventilaţiei pentru a stopa orice mişcare respiratorie spontană
permiţând astfel un control complet al ventilaţiei, de exemplu în toracotomie, pacient cu
traumatism toracic;
 uşurarea intubaţiei atraumatice; pisica şi suinele au un laringe sensibil la atingere care
declanşează spasmul glotic. Miorelaxantele nedepolarizante sunt indicate clasic pentru
intubația rapidă.

38. Care este ordinea derulării paraliziei musculare?

 primii afectaţi şi ultimii care-şi revin sunt muşchii feţei, ai mandibulei şi ai cozii
 urmează muşchii gâtului şi cei distali ai membrelor
 muşchii proximali ai membrelor
 muşchii deglutiţiei şi fonatori
 musculatura abdominală
 muşchii intercostali
 muşchii diafragmatici

39. Care este cauza cea mai important a mortalității intraanestezice la cabaline?

Stop cardiac

40. Care sunt factorii ce trebuie luați în considerare atunci când se face anestezia unui animal?

- condiţiile preexistente
- tipul anestezicului folosit
- posibilităţile de monitorizare intraanestezice
- nivelul suportului fiziologic asigurat pacientului pe toată perioada perianestezică
- durata anesteziei

41. Care sunt cei doi factori, regăsiți și în practica chirurgicală de la om, responsabili de moartea
intra-anestezică?

hipoxia şi supradozarea anestezicelor

42. Cum se clasifică supradozarea anestezicelor?

Absoluta sau relativa

43. În ce situație se produce un supradozarea relativă?

Este vorba de o supradozare relativă în cazul pacienţilor incorect evaluaţi, cu risc anestezic crescut
44. În ce situație se produce supradozarea absolută?

Poate fi rezultatul nefamiliarizării cu echipamentele de anestezie inhalatorie sau cu greşeli de calcul a

dozelor.

45. Care sunt elementele care ajută la aprecierea riscului anestezic și la alegerea tehnicii de
anestezie?

Ea este bazată pe analiza unor date obţinute din:

- anamneză
- examenul fizic al pacientului
- eventuala identificare a unor afecţiuni
- examenul paraclinic
- factori legaţi de procedura chirurgicală

46. Care sunt întrebările puse proprietarului în cadrul anamnezei?

- În mod firesc se ridică întrebarea ce măsuri trebuie luate pentru a preveni apariţia acestor
complicaţii.
- Existenta suferinţelor organice (cardiace, respiratorii, hepatice, renale, metabolice) deoarece
au impact direct asupra alegerii anestezicelor şi a supravegherii intraanestezice
- Este posibil ca boala actuală, pentru care se solicită operaţia, să afecteze funcţia acestor
organe.
În acest caz testele specifice de laborator vor confirma dacă pacientul poate suporta operaţia
sau sunt necesare pregătiri speciale
- dacă sunt posibile interacţiuni medicamentoase cu anestezicele
- când au fost consumate ultima dată alimente (risc de vomă, regurgitaţie pasivă, aspiraţie a
conţinutului gastric dacă hrana s-a consumat într-un interval de 12 ore premergător
operației) ceea ce impune protecţia căilor respiratorii sau golirea stomacului.
- Proprietarul este chestionat dacă în ultimele 24 de ore a observat că animalul tușește,
strănută, vomită, are diaree sau anorexie.
 - Cum tolerează efortul fizic, oboseala nejustificată putând indica probleme cardiace sau
respiratori

47. Care sunt efectele interacțiunii medicamentoase dintre: anestezice-antibiotice / anestezice-

medicamente cu tropism cardiovascular, anestezice-diuretice, anestezice-antiinflamatorii
nesteroidiene, anestezice-fenobarbital?

Antibiotice:

- Cloramfenicolul prelungeşte durata somnului după administrarea de ketamină şi narcotice

inhalatorii
- Antibioticele aminoglicozide, tetraciclinele, grupul streptomicinei amplifică efectul
miorelaxantelor antidepolarizante, ceea ce poate induce reapariţia paraliziei (miorelaxării)
atunci când sunt administrate la sfârşitul anesteziei
- În general antibioticele administrate rapid IV pe durata anesteziei pot, la unii câini, să
determine o hipotensiune severă care nu răspunde la tratament
- Prin urmare antibioticele vor fi administrate lent sub controlul tensiunii arteriale, în special la
câinii cu instabilitate cardio-vasculară.

Medicamente cu tropism cardiovascular

- Blocantele canalelor de calciu (verapamil, diltiazem) folosite în tratamentul tahiaritmiilor

supraventriculare
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril) folosiţi pentru
tratamentul insuficienţei cardiace congestive pot contribui la hipotensiune pe durata
anesteziei
- hipotensiune care nu va răspunde la medicaţia vasoactivă
- Benzodiazepinele acţionează competitiv la situsurile de legare serice cu verapamilul, al cărui
nivel seric va creşte.

Diuretice

- Furosemidul reduce potasemia şi poate cauza hipotonie musculară, predispune la aritmii

cardiace intraanestezice, atenuează efectele antiaritmice ale lidocainei

Antiinflamatorii nesterodiene

- creşte riscul apariţiei efectelor secundare asociate folosirii acestora

- pot fi prevenite printr-o fluidoterapie adecvată

Fenobarbital

- este un inductor enzimatic major al citocromului P-450 la oameni şi câini, astfel accelerează
metabolizarea a numeroase medicamente incluzând: glucocorticoizii, cloramfenicolul,
lidocaina, propanololul şi multe altele inclusiv anestezice similare (barbiturice) cărora le
reduce durata de acţiune.
- folosirea îndelungată pentru controlul convulsiilor este asociată cu reducerea funcţiei
hepatice.
 - efectul inductor al fenobarbitalului la pisică este minim şi prin urmare acest tip de
interacţiune nu există

48. Care sunt cele patru întrebări la care trebuie să se răspundă în urma examenului clinic
preanestezic?

1) Care este capacitatea sistemelor cardiovascular şi respirator de a menţine livrarea adecvată de

oxigen ţesuturilor (şi eliminarea deşeurilor) pe toată perioada perioperatorie?

2) Există factori care pot afecta farmacocinetica/farmacodinamia anestezicelor administrate? de

exemplu gestaţia, hipoproteinemia

3) S-ar putea ca anestezia să influenţeze o boală de preexistentă? de exemplu, insuficienţă renală

4) S-ar putea ca o boala preexistentă să influenţeze anestezia? de exemplu afecţiunile respiratorii

49. Ce tip de tulburări apar la animalele mari în perioada intraanestezică contenționte în poziţia
decubitală? și cum se explică acest fenomen?

La animalele mari în perioada intraanestezică toracele mare şi poziţia decubitală predispune la

tulburări de ventilaţie-perfuzie

“șunt intrapulmonar”

Se realizeaza prin:

Neomogenitate între distribuția intrapulmonară a aerului inspirat și a circulației intrapulmonare

exprimată prin faptul că: zonele pulmonare hiperventilate au un raport ventilație/perfuzie crescut,
deci creează o ventilație de spațiu mort, iar zonele hipoventilate au un raport de ventilație/perfuzie
scăzut, deci cresc fracția de șunt intrapulmonar

50. Ce tip de complicații postanestezice apar corelat cu specia (la rumegătoare / cabaline / câine,
pisică, porc)?

Rumegătoarele sunt predispuse spre timpanizare

La cabaline după anestezia generală pot să apară miopatii şi şchiopături

Câinii, pisicile şi porcii regurgitează sau vomită pe durata inducţiei sau trezirii din anestezie

51. La ce anestezic sunt sensibile unele familii de Boxeri?

Acepromazinei

52. Ce alte rase de câini se pot da exemple de particularități legate de anestezie? și care sunt
acestea?

Terveurans belgian şi Husky Siberian – sensibilitate crescuta

St. Bernard necesită o doză mai mică anestezie decât un adult de Mare Danez

53. Ce complicații pot să apară la anestezierea raselor brahicefalice de câini?

Cianoză pe durata inducţiei anestezice şi spre vomă în perioada de trezire

54. La ce rase de câini este recomandată folosirea propofolului în locul thiopentalului? și din ce
motiv?

La rasele atletice, slabe de câini apare o recuperare prelungită după administrarea thiopentalului, din
cauza lipsei de ţesut adipos, deci se recomanda propfol

55. Ce grupe de vârstă au un comportament diferit de al adulților din punct de vedere al anesteziei?

Grupele de vârstă pediatrică sau geriatrică

56. Ce consecințe poate avea anestezia pentru o femelă gestantă?

În gestaţie se reduce doza anestezică, anestezia poate induce avort.

57. La ce greutate se va raporta calculul dozei anestezice în cazul unui pacient obez? De ce?

Se vor calcula la greutatea ideală a pacientului deoarece volumul de distribuţie este scăzut, volumul
sanguin circulant este cel al unui animal mai mic (de aceeași mărime, mai slab) iar grăsimea
contribuie puţin la redistribuţia iniţială a medicamentului

58. Ce probleme de management anestezic ridică un pacient obez / slab, subponderal?

Obezi - Aceşti pacienţi sunt predispuşi spre hipoventilaţie, care poate fi severă uneori impunând chiar
ventilaţia controlată, hipoxemie, ceea ce impune ca niciodată un pacient obez să nu fie lăsat să
respire aer atmosferic, şi deseori la aceşti pacienţi accesibilitatea venoasă este dificilă

Subponderali - acienţii slabi, dar sănătoşi vor avea o trezire prelungită după anestezia cu thiopental şi
sunt predispuşi la hipotermie

59. Cum modifică temperamentul instalarea efectului anestezic (exemple)?

Nivelurile diferite de stimulare ale SNC vor modifica cantitatea de anestezic necesar pentru a
produce sedarea sau narcoza.

Exemple:

- Diazepamul va înrăutăţi atitudinea unui pacient agitat

- xylazina va fi relativ ineficientă la acelaşi pacient

60. Suferința căror organe influențează nefavorabil evoluția anestezică?

- Inimă - efecte ale medicamentelor

- Plămâni - schimburi de gaze
- Ficat şi rinichi - excreţie

61. Ce importanță prezintă pentru anestezie existența unei boli neurologice / cardiace / respiratorii /
hepatice / renale?

Boli neurologice:

- în anamneză convulsii – se va evita acepromazina

- inhibiţia SNC, stare comatoasă, meningite – necesarul anestezic scade
- tumori intracraniene, hidrocefalie, afecţiuni caracterizate de creşterea presiunii lichidului
cefalorahidian – se folosesc anestezice care reduc presiunea intracraniană

Boli cardiace:

- pacient în vârstă – activitatea baroreceptorilor este scăzută apare predispoziţia spre

hipotensiune
- bradiaritmii cardiace - influenţează presiunea sanguină, în acest caz se va evita folosirea
analgezicelor opioide sau xylazinei, care modifică frecvenţa cardiacă în sensul reducerii
ei.
- accident rutier – posibil contuzii toracale şi miocardice, posibil pneumotorax şi aritmii
cardiace
- torsiune/dilataţie gastrică – se complică cu ischemie miocardică
- bolile miocardului sunt asociate cu creşterea riscului instalării stopului cardiac
intraanestezic şi postanestezic timp de câteva zile.
- disfuncţiile valvulare au impact asupra debitului cardiac
- la pacienţii la care se diagnostică persistenţa canalului arterial deoarece tensiunea
arterială medie (TAM) şi tensiunea arterială diastolică (TAD) sunt scăzute se vor evita
anestezicele care determină vasodilataţie
- lipsa eficienţei de pompă a cordului deficienţa livrării (hipovolemie, hipotensiune) şi a
capacităţii de transport (anemie, hipoproteinemie) vor creşte riscul anestezic

Probleme respiratorii:
Dacă se identifică, obstrucţii ale căilor aeriene intubarea poate fi dificilă sau imposibilă (tumori cu
localizare faringiană), se va lua în considerare impactul anesteziei asupra respiraţiei în perioada de
trezire.

Asimetriile toracelui impun evaluarea integrităţii anatomice, se va lua în calcul existenţa

pneumotoraxului şi a miocarditei traumatice.

Semnificaţia unei afecţiuni hepatice

- calculi biliari – se vor evita morfina, meperidina, oximorfina, fentanylul până la

extragerea calculului.
- reducerea funcţiei hepatice, nivel enzimatic crescut – de obicei revenirea din anestezie
este de lungă durată, vor fi alese anestezice care se elimină uşor sau pot fi antagonizate
- existenţa unui şunt porto-sistemic – este de aşteptat ca pacientul să devină hipotensiv şi
posibil să fie necesară folosirea dopaminei sau dobutaminei

Afectiuni renale :

- cronice impune alegerea unor anestezice care nu depind de eliminarea renală, se vor
administra fluide IV anterior anesteziei pentru creşterea diurezei care va fi monitorizată, va fi
luată în calcul şi fluidoterapia postanestezică.
- În caz de obstrucţii uretrale, rupturi ale vezicii urinare pacientul poate fi hipovolemic, cu
azotemia crescută, cu hiperpotasemie şi acidoză. Toate acestea cresc riscul de supradozare
anestezică, de apariţie a aritmiilor ventriculare, a stopului cardiac sau a prelungirii trezirii din
anestezie

62. Ce tip de fluide nu se administrează IV la pacienții cu boli renale în stadiu avansat?

Soluție Ringer lactat sau alte soluții care conțin potasiu deoarece la pacienții cu boli renale avansate
pot duce la hiperpotasemie

63. Care sunt clasele de risc perioperator după Societatea Americană de Anesteziologie - scorul ASA?
Dați exemple pentru fiecare din aceste clase.

I. (risc minim) – pacient fără boală sistemică, normal, sănătos

- Majoritatea pacienţilor tineri

- Pacient de 6 luni adus pentru sterilizare

II (risc moderat) – pacient cu boală sistemică minoră, capabil să o compenseze, supus unei proceduri
medicale sau operatorii simple

- Animal la vârste extreme (nou-născut sau bătrân) dar sănătos

- Fracturi necomplicate în urma unui traumatism (nu sunt incluse accidentele rutiere)
- Animal suferind de o boală cardiacă compensată (de exemplu regurgitarea mitrală)
- Animal uşor deshidratat
- Pacient obez
III (risc mediu) – pacient ce va fi anesteziat şi care are în plus faţă de problemele chirurgicale o boală
sistemică gravă dar nu imediat fatală

- Pacient anemic
- Pacient febril
- Pacient caşectic
- Animal moderat deshidratat
- Boală renală compensată
- Un pacient cu traumatism major (rutier)
- Boală cardiacă cronică compensată

IV (risc crescut) – pacient ce va suporta o procedură chirurgicală majoră şi suferă de o boală care prin
ea însăşi poate fi imediat fatală (şi care dacă impune o intervenţie chirurgicală nu este întotdeauna
corectabilă prin ea)

- Animal cu o deshidratare severă;

- Pacient în stare de şoc
- Pacient uremic sau toxiemic
- Pacient cu boală cardiacă decompensată
- Pacient diabetic
- Pacient cu afecţiuni pulmonare

V (risc major) – pacient muribund ce necesită imediat intervenţia chirurgicală şi măsuri de terapie
intensivă, operat în stare disperată şi la care şansele de supravieţuire cu sau fără operaţie, mai mult
de 24 de ore, sunt foarte mici

- Boală neoplazic
- Hipotensiv in urma unei hemoragii

64. Preluată din medicina umană există o altă scară de evaluare a riscului ale cărei elemente
fundamentale sunt ………….

- starea funcțională a organismului (funcții normale în repaus, disfuncții compensate,

insuficiențe de funcție și organ - riscul operator de morbiditate și mortalitate este direct
proporțional cu numărul tarelor);
- amploarea intervenției chirurgicale și durata anesteziei (intervenție mică, mijlocie,
intervenție mare sau de urgență);
- importanța organului lezat (intervenție pe organ extern, endocavitar, pe organ unic de
importanță vitală) și
- volumul leziunii (localizată, regională, leziune ce cuprinde organul în totalitate și care
invadează regiunile învecinate sau mai multe organe)

65. Care este minimul de date de laborator ce trebuiesc obținute preanestezic indifferent de clasa de
risc anestezic?
Determinarea hematocritului, proteinemiei şi azotemiei,

66. Care sunt reperele temporale, în cazul animalelor de companie, referitor la vechimea datelor
examenului de laborator?

Cu maxim 2 săptămâni înainte de data operației

67. Cum influențează planul operator, poziţia pacientului, durata şi necesităţile operaţiei tehnica
anestezică?

Locul inciziei şi poziţia pe masa de operaţie pot împiedica ventilarea, pot limita accesul pentru
monitorizare.

Flexia forţată a capului nu va permite anestezia inhalatorie pe sondă endotraheală deoarece există
riscul obstrucţiei prin angulare, prin urmare se va alege o altă tehnică anestezică.

Durata intervenţiei poate dicta folosirea narcozei inhalatorii, poate predispune la hipotermie sau
influenţa negativ echilibrul hidric.

Prin necesitatea suplimentării anestezicelor timp îndelungat trezirea şi ea va fi de lungă durată.

68. Ce obligații are medicul anestezist în relație cu proprietarul? Ce îi va solicita acestuia?

Va informa proprietarul cu date asupra bolii, cu date referitoare la pregătirea pentru anestezie,
tehnica anestezică aleasă şi îngrijirile postoperatorii.

Va prezenta aprecierea riscului şi a complicaţiilor posibile, se va asigura că proprietarul este în

totalitate informat și că acceptă riscul solicitându-i acestuia, sub semnătură, acordul pentru anestezie

69. În ce constă pregătirea preanestezică a animalelor (corectarea căror dezechilibre, durata dietei
preanestezice pe specii, administrarea antibioticelor)?

Administrarea anestezicelor este întotdeauna precedată de pregătirea preanestezică care include

corectarea dezechilibrelor (în principal hipovolemia şi acidoza metabolică) şi stabilizarea
medicamentoasă cel puţin 24 de ore înainte de anestezie a pacienţilor politraumatizaţi

70. Care este recomandarea actuală referitor la durata dietei preanestezice la câinii sănătoşi supuşi
intervenţiilor chirurgicale de rutină?

Dieta preoperatorie alimentară de 6-12 ore, acces la apă permis până la 2 ore înainte de anestezie,
excepţie nou-născuţii şi câinii sub 3 kg la care se va determina glicemia preoperator
71. În ce situații crește riscul apariției infecțiilor postoperatorii?

Riscul de infecție se dublează intraoperator la fiecare 70 de minute; de asemenea crește la pacienții

obezi sau dacă există o contaminare preoperatoie a plăgii

72. Ce antibiotic este recomandat în chirurgia ortopedică / perineală, rectală, colon / țesuturi moi /
stomatologie, și după ce posologie?

- chirurgie ortopedică – cefazolin IV

- chirurgie perineală, rectală, colon – metronidazol
- chirurgie țesuturi moi – ampicilină
- stomatologie – clindamicină

73. Care sunt etapele generale de administrare ale anestezicelor?

- Premedicaţia
- Inducţia
- menţinerea anesteziei

74. Care sunt scopurile perfuziei lichidiene intraanestezice? Ce soluții se folosesc? Care este dozajul la
fiecare specie?

- cel de înlocuire a pierderilor provocate de actul operator, deci menţinerea normovolemiei

- de prevenire sau atenuare a modificărilor metabolice provocate de stresul chirurgical

75. Ce determinări paraclinice se recomandă dacă se constată pierderi sanguine semnificative

intraoperator? În acest caz care este raportul dintre cantitatea de sânge pierdut și cantitatea de
lichide electrolitice administrate?

În timpul procedurilor de lungă durată sau dacă se constată pierderi sanguine semnificative se
recomandă determinarea Ht şi a proteinelor totale

În caz de hemoragii masive se va aproxima pierderea de sânge şi perfuzia se va suplimenta cu 2,5-3

ml soluţie electrolitică pentru fiecare ml de sânge pierdut

76. Care sunt parametrii care permit aprecierea eficinței terapiei lichidiene?

Se face pe baza măsurării:

- tensiunii arteriale
- frecvenţei pulsului
 - presiunii venoase centrale
- diurezei
- Hb sau Ht

CURS 7
1. Care sunt considerațiile generale legate corelate cu specia, fiind vorba de câine și pisică?

-câinele şi pisica pot vomita atât în perioada inducţiei cât şi la trezire

- frecvent sunt supuse anesteziei animale în stare gravă, la vârste extreme, prin urmare se impune
meticulozitate în examenul preanestezic

- hipotermia reprezintă o complicaţie anestezică mai ales în cazul intervenţiilor de lungă durată;

- deseori la aceste animale se recurge la anestezia generală inhalatorie, ceea ce impune cunoaşterea
funcţionării corecte a aparatelor de narcoză inhalatorie

- orice intervenţie dureroasă e greu suportată de pisică, care de altfel se pretează foarte greu la
manevrele de contenţie;

- la pisică s-au impus tehnici simple realizabile pe cale IM;

- pisica este animal simpaticoton, la care apar frecvent reacţii imprevizibile, colaps sau sincopă;

- pisicile sunt predispuse la laringospasm în timpul manevrelor de intubare traheală;

- includerea în premedicaţie a anticolinergicelor pentru efectul vagolitic şi reducerea salivaţiei nu a

intrat în practica de rutină

2. Ce grupe de anestezice pot fi folosite în premedicație la câine și pisică?

neurolepticele fenotiazinice, analgezicele morfinice, tranchilizantele benzodiazepinice, agoniştii alfa-

2 adrenergici

3. Ce observații sunt valabile referitor la efectele acepromazinei administrate la câine și pisică?

efect antiemetic şi antiaritmic. Nu are proprietăţi analgezice, La rasele de câini şi pisici brahicefalice,
rase cu tonus vagal crescut, acepromazina poate determina sincopă asociată cu bradicardie

4. . Dacă premedicația cu acepromazină s-a administrat cu mai mult de 3 ore înainte de inducție, se
poate repeta administrarea de acepromazină? Dacă da, în ce doză?

Dacă premedicația s-a administrat cu mai mult de 3 ore înainte de inducție, se poate repeta ½ din
doza administrată inițial cu 30 de minute înainte de inducție.

5. Dacă se decide administrarea de morfinice este recomandată includerea anticolinergicelor în

premedicație? Din ce motiv?

Se recomandă administrarea anticolinergicelor pentru a se combate bradicardia pe care o pot

determina.
6. Care este opioidul folosit cel mai frecvent în practica anestezică la animalele mici?

butorfanolul

7. Ce se recomandă să se facă pentru a reduce răspunsul excitator care apare la pisică atunci când se
folosesc morfinicele?

combinarea cu un tranchilizant va micşora răspunsul excitator , exemplu morfina cu acepromazina

8. La ce rase de câini diazepamul administrat IV determină fenomene excitatorii?

Diazepamul sau midazolamul nu se folosesc la pacienţii sănătoşi deoarece efectul este mai degrabă
de trezire decât de sedare; diazepamul administrat IV determină excitaţii severe la Setter şi Cocker
Spaniel.

9. Care sunt efecetele secundare ale xylazinei și medetomidinei la câine și pisică?

Efectele secundare sunt însă numeroase: inhibiţie cardio-respiratorie, sensibilizarea cordului la

aritmiile cardiace induse de catecolamine, bradicardie, vomă, depresie respiratorie, apnee. Uneori
determină morţi subite, neexplicabile. Folosirea lor este interzisă la pacienţi cu risc anestezic mai
mare de 2, cu cardiopatii, afecţiuni neurologice, diabetici, la sfârşit de gestaţie, rase mari de câini,
animale sub trei luni sau în vârstă

10. Din grupa agoniștilor alfa-2 adrenergici ce produse se folosesc la câine și pisică?

Thiopental , thiamylal, methohexital, propofol , ketamină ,

11. Ce anestezice sau asocieri pot fi folosite pentru inducția pe cale injectabilă la câine și pisică?

tiletamină-zolazepam , diazepam-ketamină , midazolamketamină

12. Care este tehnica administrării anestezicelor generale dacă se dorește menținerea anesteziei
generale pe cale injectabilă? Ce anestezice injectabile se pot folosi pentru menținerea anesteziei?

Menţinerea injectabilă se realizează prin administrarea, în bolus sau perfuzie continuă, de telazol,
ketamină sau propofol (TIVA)

13. De ce nu se recomandă pentru tranchilizarea animalelor când sunt transportate pe calea aerului
folosirea fenotiazinicelor? Ce produs este recmandat în această situație? cărei grupe de
medicamente îi aparține?

Atunci când se impune transportul animalelor pe calea aerului nu este recomandată administrarea
tranchilizantelor fenotiazinice pentru calmare, care prin efectul lor alfa-1 adrenergic determină
vasodilataţie ceea ce creează susceptibilitate la hipotermie şi incapacitatea de adaptare la
modificările presiunii atmosferice şi ale temperaturii. Prin urmare în acest caz se recomandă
administrarea cu o oră înainte de călătorie a unei doze orale de 2 mg/kg (maxim 50 mg, cu
posibilitate de repetare dacă se impune la fiecare 6-8 ore) de Diphenhydramine HCl (Benadryl,
Dimedrol, Carpoject), un antihistaminic de primă generaţie

14. Ce produse medicamntoase sunt recomandate pentru tranchilizarea animalelor în cazul

transportului pe uscat?
Alprazolamul , diazepamul, acepromazina sau diphenhydramina cu repetare la 6-8 ore .

15. Care sunt caracteristicile fiziologice ale mamiferelor mici și riscurile asociate anesteziei?

Pacienţii de mici dimensiuni au o rată metabolică mare, în consecinţă durata anesteziei devine un
element de risc (o intervenţie de o oră necesită acelaşi consum metabolic ca o procedură de 6 ore la
pisică) Complicaţiile apar mai repede şi timpul de investigaţie este mai scurt. Rezervele reduse de
glicogen predispun la hipoglicemie. La aceste animale ventilaţia alveolară este crescută, prin urmare
trecerea anestezicelor inhalatorii în sânge este mai rapidă. Metabolismul şi excreţia medicamentelor
administrate parenteral este rapidă iar medicamentele injectabile au o durată de acţiune mai scurtă.
Consumul crescut de oxigen înseamnă că aceste animale sunt mai puţin tolerante la hipoxemie;
leziunile ireversibile ale SNC pot să apară în mai puţin de 30 de secunde de stop respirator.
Majoritatea mamiferelor mici sunt considerate ca reprezentând hrana pentru animalele de pradă şi
prin urmare răspund la stres şi durere cu instalarea stării de şoc. Hipotermia este probabil cea mai
frecventă complicaţie a anesteziei generale. Diametrul redus al căilor respiratorii face intubarea
dificilă . Dieta preanestezică oscilează între 0-4 ore, fără restricţii de apă .

16. Care sunt regulilel generale atunci când se va face anestezia la un mamifer mic?

- cântărirea obligatorie a animalului şi calcularea atentă a dozei, dacă este necesar se va dilua
preparatul comercial, pentru administrare se vor folosi seringi de insulină;

- trebuie avută în vedere masa musculară redusă atunci când se fac administrări IM, cantitatea
injectată să fie proporţională cu aceasta;

- anestezicele iritante tisular, cu pH scăzut, duc la automutilări;

- profunzimea anesteziei se verifică prin reacţia la pensarea cozii, urechii sau retragerea membrelor
posterioare

- reflexele oculare sunt variabile şi în general nesigure.

17. Dintre anestezicele generale injectabile ce grupă nu este indicată la iepure datorită limitelor
înguste de securitate?

Barbituricele nu sunt indicate

18. De ce la iepure doza de atropină trebuie să fie mai mare?

Deoarece iepurii au un nivel circulator crescut al atropinesterazei, atunci când se consideră necesară
includerea în premedicaţie a atropinei doza trebuie crescută

19. Care sunt motivele pentru care este unanim acceptat că anestezia generală la cobai este riscantă
și dificilă?

cecumul mare se comportă ca şi un rezervor pentru anestezice, expunerea iniţială la narcoticul

inhalator determină o apnee lungă, ketamina administrată IM poate produce necroze tisulare cu
automutilare, deficitul de vitamină C şi bolile concurente complică anestezia; venele superficiale sunt
relativ inaccesibile, cavitatea orală trebuie verificată pentru a se scoate alimentele depozitate aici.

20. Dintre mamiferele mci, cine tolerează bine majoritatea anestezicelor, in special barbituricele?

Hamsterii

21. La ce mamifere mici somnul este mai lung la femele atunci când se folosesc barbituricele?
şobolan

22. Care sunt caracteristicile antomice, fiziologice cu implicații anestezice la păsări?

Deoarece rata metabolismului este ridicată o dietă preanestezică de 6-8 ore determină hipoglicemie
şi cetoză fatală. La păsările sub 100 de grame nu se va impune dieta, iar la cele mari dieta va fi de 1-2
ore , După trezire trebuie să mănânce şi consuma lichide cât mai repede posibil. Temperatura
corporală e ridicată şi trebuie acordată atenţie temperaturii din mediu, vor trebui luate toate
măsurile pentru prevenirea hipotermiei. Deoarece păsările nu reacţionează în acelaşi mod ca şi
mamiferele la stimulii ce pot cauza durere, intervenţiile de la nivelul pielii determină un răspuns
minor din partea inimii. Volumul sanguin la unele specii de păsări este atât de mic încât o hemoragie
minoră este suficientă pentru a induce şocul hipovolemic. Lipsa unor vene sau artere superficiale
mari ridică probleme legate de reechilibrarea volemică rapidă. Aparatul respirator este foarte diferit
de al mamiferelor, inspiraţia este pasivă în timp ce expiraţia este activă

23. De ce păsările nu tolerează apneea?

Păsările nu au rezerve de oxigen în plămân ca şi mamiferele dacă respiraţia se opreşte devin rapid
hipoxice şi mor

24. Care sunt căile de administrare a fluidelor (pentru resuscitare) la păsări, sau în general la pacienții
de talie mică?

Injecţia intraosoasă sau intramedulară poate reprezenta o alternativă pentru administrarea de fluide,
anestezice și diverse medicamente în circulaţia sistemică la pacienţii de talie mică

25. Care sunt locurile de elecție pentru cateterizarea intraosoasă la păsări? Ce oase nu trebuiesc
folosite pentru cateterismul intraosos la păsări?

Locurile preferate pentru cateterizarea intraosoasă sunt ulna distal şi proximal tibiotarsal , nu trebuie
plasate în oasele pneumatice (humerus, femur) datorită asocierii acestora cu tractul respirator.

26. Care este semnul care indică necesitatea superficializării imediate a planului narcotic în cazul
anesteziei inhalatorii la păsări?

apneea

27. Termenul de pediatric se referă la animalele având o vîrstă de până la .......luni.

până la 12 săptămâni

28. Care este încadrarea la vîrsta geriatrică dacă este vorba de câini din rase uriașe / medii și mari/
mici / pisici / cai?

peste 6 ani la rase de câini uriaşe, de peste 8-10 ani la rase de câini medii şi mari, de peste 10-15 ani
la rase de câini mici şi pisici. Cabalinele sunt considerate de vârstă geriatrică dacă depăşesc 15 ani

29. Care sunt principiile de management anestezic de bază pentru pacienții aflați la vârste exterme?

- determinarea cu acurateţe a greutăţii corporale înainte de administrarea oricărui anestezic;

- la pui intervalul de timp dintre vaccinare/deparazitare - operaţie să fie minim 72 de ore;

- atropinizarea este contraindicată la căţeii sub 2 săptămâni

- ritmul fluidoterapiei la pacienţii tineri este de 4 ml/kg/oră iar la pacienţii bătrâni, în toate operaţiile
chiar şi pentru proceduri stomatologice, 1-3 ml/kg/oră.

- toţi pacienţii geriatrici sunt consideraţi cu risc crescut (III, IV) chiar dacă vin pentru operaţii scurte
sau pentru proceduri stomatologice;

- la vârstele extreme nu este obligatorie dieta preanestezică, în cazul puilor ea nu va depăşi în nici un
caz 1-2 ore;

- majoritatea anestezicelor folosite în anestezia animalelor adulte pot fi administrate şi la tineret în

doze minime

- sedarea este rareori necesară la nou-născut, poate fi necesară la pacienţii de vârstă pediatrică însă
destul de puţin frecvent

- pentru administrarea anestezicelor este preferată calea IM;

- este recomandată alegerea de anestezice cu acţiune scurtă, uşor de eliminat şi la limita inferioară
de dozare

- necesarul de thiopental, etomidat şi propofol scade odată cu creşterea vârstei

- la animalele sub 5 kg se vor folosi pentru narcoza inhalatorie circuitele fără reinhalare şi un flux de
oxigen de 200 ml/kg/min.

- la toate animalele tinere prezenţa laptelui în stomac poate inhiba absorbţia unor medicamente

- nou-născuţii simt durerea şi pragul nociceptiv poate fi chiar mai scăzut decât la adulţi.

- anestezia loco-regională. Infiltraţia cu lidocaină este foarte dureroasă la pacienţii pediatrici,

- la căţeii nou-născuţi frecvenţa cardiacă este în jur de 200 bătăi/minut

30. Care sunt diferențele fiziologice dintre animalele tinere și cele adulte?

- sistem enzimatic microsomal imatur până la 6- 12 săptămâni.

- imaturitatea sistemului microsomal are implicaţii asupra producţiei de albumine, hipoproteinemia

fiziologică la pui

- rinichiul din punct de vedere morfologic şi funcţional este imatur la momentul parturiţiei

→ incapacitate de a conserva lichidele, lipsa adaptării rapide la modificări volemice importante

- slab control vasomotor → fac mai uşor hipotensiune

- suprafaţă corporală mare, lipsă de ţesut adipos → susceptibilitate la hipotermie

- ţesut muscular redus, alături de cel adipos scăzut → volum scăzut pentru redistribuţia anestezicelor

-dezvoltă hipotensiune ca răspuns la bradicardie

- capacitatea de a compensa hemoragia este mai slabă comparativ cu adultul

- necesarul de oxigen la nou-născut este crescut

-în resuscitare se indică folosirea aerului atmosferic. Oxigenul se va folosi doar la cazurile la care
există dovezi ale desaturării sângelui arterial.
- permeabilitatea barierei hematoencefalice este crescută

- posibil valori scăzute ale glicemiei

31. Care sunt diferențele fiziologice dintre animalele bătrâne și cele adulte?

- funcţia hepatică poate fi scăzută

- pacienţii geriatrici pot prezenta insuficienţă renală cronică sau nefroni nefuncţionali

-scad capacitatea de a compensa modificările hemodinamice induse de anestezice – risc de

hipotensiune

-termoreglare slabă

- elasticitatea pulmonară scăzută

- risc mare de hipoventilaţie

- activitatea SNC mai redusă

32. Care sunt modificările fiziologice asociate stării de gestație și care este semnificația lor pentru
anestezie?

- debitul cardiac este crescut,

- volemia creşte mai mult decât hematocritul astfel încât este prezentă o anemie fiziologică,
toleranţa la pierderile sanguine este inferioară comparativ cu femela negestantă;

- ocluzia parţială a venei cave şi compresiunea aortică duce la hipotensiune la animalele poziţionate
în decubit dorsal

- rezerva respiratorie este scăzută

- există risc crescut de regurgitare şi aspiraţie pulmonară

- nivelul colinesterazelor plasmatice este scăzut

- modificările determinate de creşterea progesteronemiei la nivelul SNC

- volumul spaţiului epidural scade

33. Ce anestezice vor fi folosite la femele gestante pentru premedicație?

anticolinergicele

34. Ce anestezice sunt contraindicate a fi folosite la operația de cezariană în premedicație la

animalele de companie?

Agoniştii alfa-2 adrenergici

35. Ce anestezice vor fi evitate pentru inducție la femele gestante?

barbituricelor

36. Ce recomandări generale referitoare la formula anestezică există pentru operația de cezariană la
vaci și oi / animalele mici și iepe?
La vaci şi oi operaţia de cezariană se practică sub sedare (xylazină) asociată cu anestezie
locoregională. De asemenea, poate fi luată în calcul pentru rumegătoarele mari anestezia epidurală
înaltă sau anestezia chirurgicală obţinută prin asocierea xylazină-ketamină- guaifenesin.

La animale mici şi iepe protocolul ideal trebuie să asigure analgezia, narcoza şi miorelaxarea fără
compromiterea fetusului. La iepe în premedicaţie se pot folosi doze reduse de acepromazină,
xylazină sau detomidină, iar la animalele mici aceleaşi anestezice mai puţin xylazina. Pentru inducţie
se va folosi un anestezic cu acţiune rapidă care să permită intubaţia. În acest scop la căţele se pot
folosi thiobarbiturice, methohexital, propofol, sulfentanil sau ketamină, în doze reduse

37. Care sunt recomandările generale de management la pacienții cu afecțiuni cardiace?

- reducerea stresului de contenție;

- preoxigenare

- fluide IV pentru întreţinere 5 ml/kg/oră, atenție la cantitatea administrată deoarece acești pacienți
sunt mai predispuși spre supraîncărcare volemică;

- suportul funcţiei cardiace cu dobutamină

- suplimentarea analgeziei postoperatorii

- la animalele cu miocardită traumatică şi aritmii ventriculare nu se vor administra în premedicaţie

anticolinergice;

- a se avea în vedere că unele proceduri chirurgicale se pot realiza sub sedare şi anestezie regională
IV pentru membre; anestezie epidurală pentru trenul posterior;

- nu se vor anestezia pacienţi cu insuficienţă cardiacă acută (risc anestezic mare);

-propofolul va fi preferat pentru inducție, se va administra lent în decurs de 1 minut.

- se va evita hipotermia care reprezintă un stres pentru cord

1. Care este definiția monitorizarii?

Monitorizarea este definită ca măsură de urmărire, de supraveghere pentru un scop anume a

dinamicii în timp a unor parametri funcţionali

2. Cum se poate realiza monitorizarea?

Monitorizarea se poate realiza clinic (ex. se observă culoarea mucoaselor aparente) şi cu ajutorul
unor aparate sau instrumente (ex. monitorizarea ECG).

3. Cât timp se face monitorizarea unui pacient anesteziat?

Se va realiza pe toată durata anesteziei şi va continua şi în perioada postanestezică.

4. Unde se notează datele obținute?

fişa anestezică
5. Care este standardul minim de monitorizare?

Include în principiu urmărirea circulaţiei, oxigenării şi ventilaţiei la pacientul anesteziat.

6. Care sunt stadiile de dispariție progresivă a reflexelor şi inhibiţie a funcţiilor vitale? Care situații nu
este de dorit să apară?

 analgezie şi amnezie
 pierderea coordonării motorii şi a conştienţei
 diminuarea reflexelor protectoare
 blocarea stimulilor aferenţi
 miorelaxare

------------------------

 depresie respiratorie şi cardiovasculară,

 apnee
 stop cardiac
 exitus.

7. Care sunt stadiile anesteziei generale? Care sunt planurile stadiului III? Ce se petrece în fiecare
stadiu?

Stadiul I – perioada de inducţie - de excitaţii voluntare

Stadiul II - stadiul răspunsurilor necontrolate, neinhibate – stadiul de risc anestezic incipient - de

excitaţii involuntare

Stadiul III - de anestezie generală fără reflexe - anestezie chirurgicală – narcoză chirurgicală

 planul 1 - anestezie superficială

 planul 2 – anestezie medie
 planul 3 – anestezie profundă

Stadiul IV – toxic, a paraliziei bulbare, de supradozare narcotică

8. Cum mai poate fi monitorizată profunzimea inhibiției SNC?

- electroencefalografie
- monitorizarea indicelui bispectral (BIS)
- determinarea concentraţiei anestezicului general din sânge;
- determinarea concentraţiei de anestezic inhalator inspirat/expirat,
9. Ce incidente legate de profunzimea anesteziei generale pot să apară?

- Profunzime anestezică inadecvată – narcoză prea superficială sau prea profundă, atunci când
nu s-a făcut o dozare corectă sau când există particularităţi reacţionale
- Inducţia lentă apare ca urmare a unei injectări IV prea lente, în situaţia administrării
asocierilor anestezice în zone tisulare puţin irigate, în narcoza inhalatorie când amestecul
gazos are o concentraţie scăzută de narcotic
- Trezirea tardivă cu/fără fenomene de excitaţie este asociată narcozelor profunde, apare ca
urmare a metabolizării şi eliminării lente a narcoticului sau hipotermiei

10. Ce semne caracterizează o profunzime anestezică inadecvată: prea superficială / prea profundă?
Ce măsuri se iau în fiecare din aceste situații?

Narcoza prea superficială este caracterizată de un tonus muscular crescut, activitate motorie,
prezenţa sau chiar accentuarea reflexului palpebral, nistagmus

În această situaţie se recomandă, după caz, administrarea IV a unor cantităţi mici de anestezic
general, creşterea concentraţiei de anestezic inhalator sau suplimentarea analgeziei.

Narcoza prea profundă se caracterizează de ochi poziţionaţi central, pupile dilatate, lipsa reflexelor
oculare, respiraţie superficială, hipotensiune, timp de reumplere capilară crescut, frecvenţă
respiratorie şi cardiacă scăzute.

În acest caz se opreşte administrarea IV de anestezic general, se închide vaporizatorul, se

administrează antagonişti, se asigură ventilaţia (suplimentare cu oxigen, ventilaţie controlată), se
asigură susţinerea cordului

11. De ce este necesară activitatea electrică a cordului?

Este necesară pentru activitatea mecanică a cordului şi este modificată de numeroase anestezice

12. Ce parametri cardio-vasculari, performanța cardiacă, pot fi modificați dramatic sub anestezie?

- mărimea debitului cardiac

- tensiunea arterială
- volemia

13. Ce parametrii exprimă activitatea aparatului cardiovascular și vor fi monitorizați?

 - mărimea debitului cardiac
- tensiunea arterială
- volemia

14. Din ce derivă importanța monitorizării frecvenței cardiace?

Efectul ei asupra debitului cardiac şi presiunii sanguine

15. Care sunt limitele între care ar trebui să se încadreze frecvența cardiacă sub anestezie la câine de
talie mare și mică / pisică / cal?

Pe durata anesteziei generale frecvenţa cardiacă ar trebui să se încadreze între următoarele limite:

55 – 160 bătăi/minut la câine de talie mare,

65 -180 la câine de talie mică,

70(80) – 240 la pisică,

22(26) - 60 la cal.

16. În ce condiții apare bradicardia / tahicardia sub anestezie? Care este tratamentul celor două
situații?

Bradicardia apare de obicei datorită unui plan narcotic prea profund, hipotermiei, anestezicelor
reflexelor vagale stărilor hipoxice, toxicelor exogene

In aceasta situatie se administrareaza:

- anticolinergicelor (atropină sau glicopirolat)

- medicaţiei simpatomimetice cu efect beta-1 inotrop şi cronotrop pozitiv (isoproterenol,
efedrină, mefenteramină, dopamină)

Tahicardia apare ca răspuns compensator în hipovolemie, hipotensiune, hipercapnie, hipoxemie, pe

fond de anestezie superficială, ca şi consecinţă a perceperii durerii, în caz de hipertermie, după
administrarea de ketamină, anticolinergice sau simpatomimetice, în hipertiroidism sau
feocromocitom.

Tratament: manevre de compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian timp de câteva
secunde

17. Din ce punct de vedere sunt analizate zgomotele cardiace?

sunt analizate din punct de vedere al intensităţii, ritmului, zgomotelor supraadăugate

18. Care sunt cauzele care duc la scăderea forţei de contracţie a cordului sub anestezie? Care este
tratamentul în această situație?
Principalele cauze care duc la scăderea forţei de contracţie sunt

- supradozarea narcotică
- tulburări metabolice (acidoza)
- afecţiuni miocardice

19. Care sunt principalii factori incriminaţi în etiologia aritmiilor intraanestezice? Care este
tratamentul în această situație?

Aritmiile sunt produse prin modificarea automatismului, funcţiei de conducere sau prin combinarea
celor două mecanisme

Principalii factori incriminaţi în etiologia aritmiilor intraanestezice sunt următorii:

- agenţii anestezici injectabili (xylazină, morfinice)

- agenţii anestezici inhalatori (halotan, enfluran)
- ventilaţia inadecvată (acidoza respiratorie, hipoxia)
- intervenţia chirurgicală prin tracţiunea pe viscere
- intervenţii pe regiunea orbitară
- intubaţia endotraheală
- hipotermia
- folosirea digitalicelor, suxametoniul,
- hiperpotasemia

Tratamentul include

- eliminarea cauzelor
- reechilibrare hemodinamică, volemica, hidroelectrolitică, acido-bazică
- reducerea concentraţiei de narcotic
- sporirea ventilaţiei – oxigenării
- terapie antiaritmică

20. Ce caracteristici ale pulsului arterial periferic se urmăresc sub anestezie?

- Ritmul
- frecvenţa
- amplitudinea

21. Ce indică prezența pulsului arterial periferic? Ce sugerează dificultatea palpării sale?

Este un indicator al debitului cardiac şi al circulaţiei în regiunea corporală în care este monitorizat

Dificultatea palpării sale la marile artere sugerează hipotensiune şi/sau vasoconstricţie severă.

22. Cum este numit aspectul undei pulsului? Ce informații oferă sfigmograma dacă este analizat
fiecare segment al ei?
Aspectul undei pulsului poate oferi mai multe informaţii decât doar valorile tensiunii arteriale.

- În prima parte a graficului panta ascendentă „a” (viteza creşterii) reflectă contractilitatea
miocardului corelat cu viteza de ejecţie sistolică.
Oferă informaţii asupra răspunsului la medicaţia inotropă. Incizura dicrotică se formează ca
urmare a modificărilor de presiune cauzate de închiderea valvei aortice.
- Înălţimea la care apare pe grafic reflectă rezistenţa vasculară periferică, un nivel mai înalt
(mărimea „b”) reflectă vasoconstricţia pe când un nivel mai scăzut vasodilataţia.
- Rezistenţa vasculară periferică poate fi de asemenea evaluată prin aprecierea ratei de cădere
- panta descendentă (gradient „c”) – care este lentă în caz de vasoconstricţie.

Suprafaţa delimitată sub gradientul „a” şi până la dreapta „b” poate fi folosită pentru estimarea
volumului sistolic şi implicit a debitului cardiac.

23. În ce situații culoarea mucoaselor aparente devine cianotică?

- folosirea agoniştilor alfa-2 adrenergici

- deficit de oxigenare consecutiv unor boli pulmonaresevere sau prin lipsa aportului de oxigen
în aparatul de narcoză inhalatorie

24. Cum este testat timpul de reumplere capilară? Care este valoarea sa normală? Ce valori indică
starea de șoc?

Determinat prin compresiunea digitală a mucoasei gingivale 30 de secunde cu observarea timpului

de reumplere a vaselor exanghinate - trebuie să fie de o secundă

Un TRC prelungit are semnificaţia unui debit cardiac scăzut şi/sau hipotensiune.

Valori mai mari de 3 secunde indică starea de şoc

25. Peste ce valori ale pierderii volemice animalul anesteziat intră în starea de șoc?

O pierdere depăşind 20% din volemie va produce şoc la animalul anesteziat

26. Care este derivația cea mai folosită la animalele mici pentru monitorizarea ECG-ului sub
anestezie?

Sistem de monitorizare intraoperatorie ECG foloseşte trei electrozi (câte un electrod pe fiecare
membru anterior şi unul pe membrul pelvin stâng)

27. Despre ce parametri cardiaci ne informează ECG-ul?

ritm şi frecvenţă
28. Despre ce parametri cardiaci ECG-ul nu aduce nici o informație?

ECG-ul nu furnizează informaţii asupra funcţiei inotrope ventriculare, astfel debitul cardiac poate fi
scăzut, la fel şi tensiunea arterială, dar traseul ECG normal

29. Care este rațiunea folosirii ECG-ului sub anestezie?

Recunoaşterii precoce a bătăilor ectopice (extrasistole) sau aritmiilor care ar putea duce la stop
cardiac.

30. Cum poate fi măsurată (tehnici) tensiunea arterială?

Măsurarea tensiunii arteriale se poate realiza folosind două tehnici:

- direct pe cale invazivă necesitând cateterizarea arterială şi echipament specializat (permit

analiza vizuală a undelor puls-presiune care oferă un plus de informaţii)
- indirect pe cale neinvazivă sfignomanometric

31. Care este formula de calcul pentru TAM dacă sunt cunoscute valorile TAD și TAS?

TAM = TAD + (TAS –TAD)/3.

32. Ce modificare (în ce sens) a tensiunii arteriale apare în general sub anestezie?

În general sub anestezie apare hipotensiunea, excepţional hipertensiunea.

33. Care sunt cauzele hipotensiunii intraanestezice?

- hemoragie
- anestezia rahidiană
- anestezia epidurală înaltă
- modificări bruşte de postură
- tracţiuni pe mezouri
- premedicaţie excesivă
- narcoză profundă.

34. Care sunt valorile tensiunii arteriale TAS; TAM și TAD, minime acceptabile sub anestezie?

- TAS ≥ 80 mmHg;
- TAM ≥ 60 mmHg;
- TAD ≥ 40 mmHg.
35. Între ce valori ar trebui să se încadreze TAS, TAM și TAD sub anestezie?

Valorile tensiunii arteriale sub anestezie ar trebui să fie de:

- TAS 100-120 mmHg

- TAM 80-100 mmHg
- TAD 60-80 mmHg.

36. Care este tratamentul hipotensiunii?

- eliminarea cauzei sale

- refacerea întoarcerii venoase, creşterea volumului intravascular
- inducerea vasoconstricţiei cu agonişti alfa-adrenergici
- creşterea debitului cardiac (DC)
- contracararea efectelor anestezicelor
- stabilizarea frecvenţei şi ritmului cardiac
- sistarea ventilaţiei controlate

37. Comparativ cu câinele ce specie este mai predispusă la depresie cardio-vasculară indusă de
anestezie?

Cabalinele

38. Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale intraanestezice?

- anestezia superficială cu stimularea prin manevre chirurgicale sau anestezice

- vasopresoare în exces
- hipercarbia şi asfixia
- hipertensiunea pulmonară acută la pacienţii cu sindrom de detresă respiratorie

39. Ce măsoară presiunea venoasă centrală?

Măsoară presiunea din atriul drept, exprimată în cm coloană H2O

40. Echilibrul dintre ce parametri este reflectat de PVC?

PVC reflectă echilibrul dintre volemie, capacitanţa venoasă şi funcţia cardiacă

41. În ce scop, ce ghidează, măsurarea PVC?

PVC este un ghid mai ales pentru reglarea aportului volemic (evitarea excesului sau deficitului) şi
pentru indicaţia folosirii substanţelor inotrop pozitive

42. Care sunt valorile normale ale PVC la animalele de companie?

+2 H2O la câine

+5 cm H2O la pisică

43. Care sunt parametri prin care este monitorizat oxigenul la un pacient anesteziat?

1. Culoarea mucoaselor aparente

2. Culoarea sângelui din plaga operatorie

3. Pulsoximetria

4. Măsurarea concentrației inspiratorii a oxigenului (FiO2)

5. Determinarea PaO2

44. Ce exprimă pulsoximetria?

Vizualizează concentraţia de O2 (exprimă saturaţia Hb în O2.)

45. Care sunt valorile SpO2 care oglindesc o saturație optimă a Hb în oxigen? Care valori indică
hipoxemia?

Valorile SpO2 ≥ de 96% oglindesc o saturaţie optimă a Hb în oxigen

Valorile mai mici de 85% indică hipoxemia

46. Care sunt valorile PaO2 care indică starea hipoxiemică?

Valori sub 60 mmHg indică o stare hipoxemică.

47. Care sunt parametri prin care este monitorizat bioxidul de carbon la un pacient anesteziat?

1. Eliminarea bioxidului de carbon presupune existenţa mişcărilor respiratorii

 2. Volumele ventilatorii (volumul curent şi minut volumul) sunt măsurate cu diferite modele de
ventilometre
3. Determinarea PaCO2
4. Capnografia, capnometria
5. Spectometria de masă

48. Care este cauza cea mai frecventă a apneei intraanestezice?

Apneea se produce frecvent la inducţia injectabilă dar poate să se instaleze şi la narcoticele

inhalatorii

49. Ce valori ale PaCO2 indică hiperventilația / hipoventilația?

Valori ale PaCO2 mai mici de 35 mmHg indică hiperventilaţia

Valori ale PaCO2 mai mari de 45 mmHg indică hipoventilaţia

50. Ce determină (măsoară) capnograma? Valoarea cui o exprimă EtCO2?

Determinând concentraţia CO2 din amestecul gazos inhalat și exhalat de pacient conectat an circuitul
respirator al aparatului de anestezie inhalatorie

EtCO2 – end tidal CO2

51. Care sunt valorile normale ale EtCO2? Care este relația între EtCO2 și PaCO2?

EtCO2 are valorile normale între 30-40 mmHg, pacientul anesteziat a fi menţinut la valori între 35-50
mmHg

Determinarea EtCO2 permite aprecierea indirectă a valorii PaCO2

52. Care sunt cauzele creșterii / scăderii EtCO2?

Creşterea EtCO2 (>50) poate fi cauzată de:

- tulburări ale ventilaţiei alveolare

- intensificarea metabolismului
- apariţia de CO2 în sistemul respirator al aparatului de narcoză inhalatorie prin existenţa
calcei sodate consumate, funcţionare defectuoasă a supapei expiratorii ceea ce permite
reinhalarea bioxidului expirat, sondă endotraheală de dimensiuni prea mici (căi respiratorii
înguste), administrare de bicarbonat, insuflarea de CO2 în timpul laparascopie

Scăderea (<35) sau absenţa EtCO2 în faza expiratorie apare datorită:

- hiperventilaţiei
- unei hipotensiuni severe
 - unui debit cardiac drept scăzut
- stopului cardiac

53. Care pot fi cauzele acidozei respiratorii / metabolice intraanestezice? Care este tratamentul
acidozei?

Cauze:

- hipoventilaţia
- obstrucţia bronşică
- scăderea difuziunii alveolare

Combaterea se realizează prin asigurarea unei respiraţii adecvate

54. Ce incidente respiratorii pot să survină în perioada postanestezică?

- pneumonia prin aspirare

- obstrucţia căilor respiratorii
- atelectazie postoperatorie
- spasm laringian prin iritaţie reflexă

55. Cum poate fi prevenită pneumonia prin aspirare? Care este tratamentul recomandat în
pneumonia prin aspirare?

Administra anterior anesteziei blocanţi H2 (ranitidină sau cimetidină), antiacide.

56. Ce tulburări ale temperaturii corporale se pot identifica sub anestezie?

hipotermia sau hipertermia

57. La indivizii din ce categorie de vârstă hipotermia este o problemă gravă?

la animalele mici şi în special la pui

58. Tratamentul viguros al unui pacient cu hipotermie trebuie început când temperatura corporală
are valoarea sub..........

sub 350C

59. Ce consecințe negative asupra organismului are hipotermia?

- reducerea metabolismului cu scăderea vitezei de eliminare a anestezicelor şi trezire de lungă

durată;
 - modificarea hemostazei primare, manifestată prin scăderea agregării plachetare şi creşterea
timpului de sângerare
- tulburări ale activităţii cardiace
- reducerea rezistenţei la infecţia plăgii operatorii
- apariţia frisonului care creşte cu 30% necesarul tisular de oxigen

60. Ce măsuri se pot lua pentru a preveni hipotermia?

- animalul va fi încălzit pe durata anesteziei

- fluidele administrate IV vor fi calde
- lavajul viscerelor expuse se va face cu soluţii încălzite
- încălzirea aerului inspirat prin ataşarea la aparatul de narcoză a unui dispozitiv special
conceput ce conţine o rezistenţă electrică

61. Cum sunt clasificate metodele de reîncălzire? Ce înseamnă reîncălzirea externă pasivă / externă
activă / internă activă? Care este valoarea cu care este permis să crească temperatura corporală într-
o oră atunci când animalul este reîncălzit?

- reîncălzire externă, a suprafeţei corporale, ele putând fi pasive sau active

- metode de reîncălzire internă activă, invazivă

Reîncălzirea externă pasivă înseamnă amplasarea într-o încăpere încălzită, acoperirea cu pături.

Reîncălzirea externă activă folosind pături electrice, sticle cu apă caldă.

Reîncălzire internă activă includ administrarea intravenoasă de fluide calde, lavajul peritoneal cald,
lavajul pleural cald, clismele calde, introducerea de lichide saline calde în vezica urinară, şi inhalarea
de aer cald umidificat.

62. Ce înseamnă hipertemia malignă, ce simptomatologie are?

Este o complicaţie rară

Simptomatologia constă în:

- tahicardie
- rigiditate musculară
- creşterea ventilaţiei şi creşterea producţiei de bioxid de carbon
- acidoză metabolică
- eritem cutanat
 - creşterea temperaturii
- colaps circulator
- moarte

63. Care este tratamentul hipertermiei maligne?

- medicaţia specifică
- se opreşte administrarea medicamentului declanşator
- hiperventilare cu oxigen 100%;
- bicarbonat – pentru acidoza
- combaterea hiperpotasemiei administrând bicarbonat sau glucoză
- combaterea hipertermiei prin răcire activă cu gheaţă/băi cu apă rece

64. De ce sub anestezie funcțiile renale sunt inhibate?

Funcţiile renale sunt inhibate prin creşterea secreţiei de ADH şi prin reducerea circulaţiei renale
(hipotensiune).

65. Care sunt valorile normale ale debitului urinar (diurezei) la animalele de companie / cal?

Valori normale sunt la pisică şi câine de 1-2 ml/kg/oră şi la cal 0,5 ml/kg/oră.

66. Cum trebuie încurajată producția de urină după anestezii lungi?

După anestezii lungi producţia de urină trebuie încurajată prin fluidoterapie IV.

67. Ce se face atunci când este constatată oliguria?

Se hidratarea animalului prin administrarea de fluide izotone electrolitice, 20 ml/kg/oră, sau glucoză
5%, 30 ml/kg/oră, timp de 30 minute, după care se urmăreşte reapariţia diurezei

68. Ce tulburări digestive pot să apară la câine postanestezic?

Voma reflexa

69. Ce tulburări hepatice pot să apară postanestezic?

Funcţia hepatică este afectată prin acţiunea toxică directă a anestezicelor

70. Complicațiile neuromusculare postanestezice apar cu frecvență mai mare la .........

Cabaline

71. Miopatia postanestezică la cabaline, este o complicație a .......

Este o complicatie hipoxică ca urmare a hipotensiunii prelungite intraanestezice, poziţia decubitală

laterală prin compresiunea musculară modifică fluxul sanguin în masele musculare poziţionate
dedesubt (ischemie).

72. Care sunt măsurile prin care se poate preveni apariția miopatiei postanestezice la cal?

respectarea anumitor reguli:

- TAM pe durata anesteziei trebuie să depăşească 70 mmHg

- în decubitul lateral membrele trebuie corect poziţionate
- salteaua trebuie să fie suficient de moale (umplută cu aer sau apă).

73. Care sunt reacțiile alergice la anestezice? În ce interval de timp poate să apară reacția anafilactică
după administrarea unui anestezic?

Anafilaxia, este un răspuns care apare după reexpunerea la un antigen (complexul anestezic ataşat la
proteine) care în prealabil a stimulat producerea de anticorpi IgE la acel antigen.

Reacţia anafilactică din timpul anesteziei poate să apară într-un interval de timp de până la 20 de
minute după expunerea la antigen

74. Reacțiile citotoxice / anafilactoide necesită expunerea prealabilă la anestezic?

Nu

75. Care tip de reacție alergică necesită reexpunerea la antigen (un anume anestezic)?

Reacţii anafilactoide, Thiobarbituricele

76. Care este tratamentul reacțiilor anafilactice acute?

Constă în

- oprirea administrării antigenului şi a administrării tuturor anestezicelor

- furnizarea de O2 100%
- perfuzie rapidă IV cu soluţie cristaloidă izotonă
- adrenalină în bolus IV
Curs 8
1. Care este relația bidirecțională ficat-anestezie?

Pe de o parte anestezicele administrate pot să interfereze cu metabolismul hepatic, pot reduce fluxul
sanguin hepatic sau pot fi toxice hepatice. La rândul său, ficatul cu suferinţă cronică sau acută
determină un răspuns alterat la anestezicele administrate întrucât biotransformarea majorităţii
anestezicelor utilizate se face în mare măsură în ficat

2. Care sunt cele două dificultăți de care se lovește anestezia la un animal cu funcție hepatică
alterată?

Farmacocinetica drogurilor anestezice sistemice este alterată de prezenţa unui volum mare de
distribuţie şi de eliminarea hepatică deficitară

3. Care sunt problemele pe care le ridică afecțiunile cronice hepatice și relația lor cu anestezia?

ă. Pe de o parte anestezicele administrate pot să interfereze cu metabolismul hepatic, pot reduce

fluxul sanguin hepatic sau pot fi toxice hepatice. La rândul său, ficatul cu suferinţă cronică sau acută
determină un răspuns alterat la anestezicele administrate întrucât biotransformarea majorităţii
anestezicelor utilizate se face în mare măsură în ficat. În insuficienţa hepatică este afectat clearance-
ul medicamentelor prin mai multe mecanisme: scade fluxul sanguin spre ficat, creşte fracţiunea
nelegată de proteine (hipoalbuminemie, acidoză), scade capacitatea enzimatică şi a sistemelor de
transport care ar trebui să preia medicamentele din sânge. În afectarea hepatică severă apar şi
probleme de farmacodinamică

4. Stabilizarea pacientului cu afecțiune hepatică are drept scop aducerea hemoglobinei,

hematocritului și proteinelor totale la anumite valori minime. Care sunt acestea?

 hemoglobinei la cel puţin 8 g%

 a hematocritului la peste 25%

 a proteinelor totale la minim 35-45 g/l

5. De ce sub anestezie scade debitul utinar?

scăderea fluxului sanguin renal consecinţă a reducerii debitului cardiac şi tensiunii arteriale, şi prin
stimularea sistemului nervos simpatic

6. La ce valori ale TAM fluxul sanguin renal scade semnificativ?

Fluxul sanguin renal scade semnificativ dacă TAM scade sub 80 mmHg

7. De ce este important să se prevină stimularea simpatică din punct de vedere al rinichiului?

e. Stresul, durerea, traumatismele, hemoragia, anestezia superficială, inclusiv actul chirurgical, induc
prin mecanismul de mai sus vasoconstricţie renală şi eventual ischemie.

8. Care este cheia unui management de succes la pacienții cu probleme renale?

Cheia unui management anestezic de succes este menţinerea adecvată a volemiei.

9. Din ce motic pacientul cu probleme renale poate fi anemic?

În bolile renale cronice, există un deficit de eritropoetină, care împreună cu azotemia care reduce
viaţa eritrocitelor, pot face ca pacientul să fie anemic

10. Ce probleme ridică azotemia?

Azotemia se poate asocia cu prelungirea timpului de sângerare în ciuda trombocitelor numeric

încadrate în limitele normalităţii. Azotemia interferează cu funcţia trombocitară şi creşte semnificativ
riscul de hemoragie intraoperatorie.

11. Ce dezechilibru electrolitic se poate constata la pacienții cu probleme renale și ce consecințe

cardiace are?

12. Ce anestezice sunt contraindicate la pacienții cu hipertensiune de cauză renală?

13. Ce anestezic este contraindicat la pacienții cu obstrucție uretrală?

14. Care sunt recomandările de management anestezic la pacienții cu afecțiuni renale?

15. Care sunt acele probleme pulmonare la care se consideră că riscul de complicaţii anestezice este
crescut?

16. Cum va fi poziținat un pacient cu fracturi costale?

17. Ce manevre va include stabilizarea preoperatorie?

18. Miocarditele traumatice însoțesc recvent traumatismele toracice, ce consecințe atrage după sine
prezența acestora?

19. Ce poate să atragă după sine atelectazia pulmonară cronică?

20. Când este necesară ventilația cu presiune mai crescută, de aproximativ 20-30 cm H2O? Care va fi
raportul dintre inspir-expir?

21. Ce variante de ventilație se pot folosi dacă ne referim la durata menținerii presiunii pozitive?

22. Care sunt parametrii ce trebuie monitorizați intraoperator în bolile pulmonare minore / în boli
cardio-respiratorii?

23. De ce după operații pe torace trebuie combătută durerea? Care sunt metodele de lucru?

24. De ce depinde fluxul sanguin cerebral?

25. Între ce valori ale tensiunii arteriale medii mecanismele autoreglării fluxului sanguin cerebral
sunt eficiente?

26. Ce efect are anestezia asupra ratei metabolice cerebrale sau a necesarului metabolic în oxigen?

27. Care sunt anestezicele care, fără nici un dubiu, reduc necesarul metabolic în oxigen?

28. Ce se întâmplă cu fluxul sanguin cerebral când oxigenarea scade sub 50 mmHg?

29. Sub ce valoare a oxigenării scade fluxul sanguin cerebral?

30. Ce influență are hiperventilația asupra fluxului sanguin cerebral?

31. În ce situații se folosește tehnica hiperventilației?

32. La pacienţii cu presiune intracraniană crescută ce rol va avea fluidoterapia? De ce este

contraindicată includerea glucozei în fluidoterapie? După ce procedură diagnostică se poate
administra glucoza și de ce?

33. La ce pacienți este indicată administrarea de glucocorticosteroizi și cănd trebuie începută

raportat la ziua operației? Ce glucocorticosteroid se va folosi? În ce situații folosirea corticosteroizilor
este contraindicată?

34. Cum oscilează presiunea intracraniană dependent de poziționarea capului pacientului?

35. Ce avantaje aduce în neurochirurgie hipotensiunea deliberată? Sub ce valoare nu are voie să
scadă TAM? Ce medicamente se folosesc pentru scăderea TAM?

36. Care va fi managementul anestezic la pacienții predispuși spre fenomene excitatorii?

37. Care va fi managementul anestezic la pacienții operați pentru decompresia discului

intervertebral?

38. Dați exemple de medicamente cu proprietăți neuroprotectoare?

39. Care sunt căile fiziologice implicate în nocicepție? Cu ce medicamente analgezice se poate
interveni la fiecare etapă?

40. Ce stimuli declanșează durerea?

41. Care sunt din punct de vedere didactic căile fiziologice ale transmiterii durerii?

42. Cum este clasificată durerea după aria de culegere a informației dureroase?

43. Care sunt reacţiile organismului la durere după nivelul de integrare a stimulilor algici?

44. Ce reflectă hiperalgezia primară / secundară?

45. Ce modificări induce durerea postoperatorie?

46. Durerea se manifestă diferit în raport de mai mulți factori, care sunt aceștia?

47. Care sunt elementele de diagnostic ale durerii, la animalul vigil, descoperite prin examenul fizic?
48. Care sunt elementele de diagnostic ale durerii, la animalul vigil, date de semnele generale?

49. Care sunt determinările paraclinice care ar putea indica prezența durerii?

50. Care sunt elementele de diagnostic intraoperator al durerii?

51. Care sunt conceptele actuale legate de managementul durerii?

52. Ce grupe de medicamente pot fi folosite pentru controlul durerii? Dați exemple de opioide
(narcotice analgezice) folosite în acest scop alături de calea lor de administrare.

53. Care sunt grupele de substanțe adjuvante pentru controlul durerii?

54. Atunci când pentru combaterea durerii se folosesc NSAIDs (analgezicele antiinflamatorii
nesteroidiene) în ce interval de timp apare de obicei efecul analgezic?

55. Cum se mai numesc NSAIDs (analgezicele antiinflamatorii nesteroidiene)?

56. Care este mecanismul de acțiune al NSAIDs, adică ce enzime blochează?

57. Care sunt indicațiile folosirii NSAIDs?

58. La ce specie NSAIDs trebuie folosite cu precauții?

59. Ce NSAIDs pot fi folosite la pisică?

60. Dacă pentru controlul durerii se folosesc NSAIDs, cu cât timp trebuie administrate preoperator
dacă se folosește calea injectabilă / orală?

61. La ce pacienți nu se recomandă folosirea NSAIDs?

62. Administrarea de analgezice pe tuburi de dren este o metodă folosită pentru ce grupă de
medicamente?

63. În ce situații se recomandă folosirea antidepresivelor triciclice ca adjuvante pentru controlul

durerii? Dați exemple de medicamente din această grupă.

64. În ce situații se recomandă folosirea medicamentelor antiepileptice ca adjuvante pentru

controlul durerii? Dați exemple de medicamente antiepileptice.

1. Care este definiția anesteziei generale?

Anestezia generală (narcoza) este starea neurodepresivă profundă caracterizată prin pierderea
reversibilă a sensibilităţii generale, motilităţii voluntare şi reflexe şi a stării de conştienţă, cu
păstrarea funcţiilor vitale

2. Care sunt treptele de inhibiție ale SNC în funcție de doza de anestezic general administrată?

Prima formaţiune afectată este sistemul reticular ascendent activator, determinând inhibarea
indirectă a scoarţei cerebrale.

În continuare sunt inhibate talamusul, ganglionii bazali, cerebelul şi măduva spinării.

După doza utilizată variază şi profunzimea inhibiţiei: de la sedare la hipnoză şi în final narcoză

3. Care este calea de elecție pentru administrarea anestezicelor generale injectabile?

Calea IV este calea de elecţie pentru majoritatea narcoticelor stabile deoarece permite obţinerea
rapidă a unei concentraţii sanguine şi cerebrale crescută

4. La ce animale anestezicele generale injectabile se pot administra intraperitoneal?

Calea de administrare intraperitoneală este folosită pentru animalele de laborator

5. Pe ce cale se administrează anestezicele generale nestabile?

Ele se administrează pe cale inhalatorie

6. În ce situații se folosesc anestezicele generale injectabile?

In interventiile de baypass coronar si neurochirurgie

7. Care este clasificarea barbituricelor după structura chimică / după durata de acțiune?

Sunt diureide ciclice (compuşi de uree), derivaţi de acid barbituric cu o mare heterogenitate din
punct de vedere chimic, putându-se distinge patru grupe:

1) oxibarbiturice: ex. Pentobarbital (Nembutal).

2) oxibarbiturice metilate: Methohexital (Brietal, Brevital),

3) thiobarbiturice: Thiopental (Pentotal, Nesdonal), Thiamylal (Surital),

4) thiobarbiturice metilate care nu se folosesc în practica medicală datorită convulsiilor severe pe

care le induc.

Din punct de vedere a duratei de acţiune aceste substanţe se subîmpart în patru grupe:

1) barbiturice cu acţiune lungă (peste 8 ore): Fenobarbital (folosit în controlul convulsiilor

postoperatorii), Barbital sodic;

2) cu acţiune medie (sub 7 ore): Amobarbital, Ciclobarbital, Butabarbital;

3) cu acţiune scurtă (2-3 ore): Pentobarbital, Secobarbital;

4) ultrascurtă (5-15 minute): Thiopental, Thiamylal, Methohexital, Inactin (Brevinarcon,

Venobarbital, Tiobarbital). În prezent pentru anestezie prezintă interes doar barbituricele cu efect
ultrascurt.

8. Care este mecanismul de acțiune al barbituricelor?

Constă în inhibiţia SNC în diferite grade, de la sedare medie, hipnoză până la anestezie chirurgicală
sau chiar comă barbiturică, în principal prin:

- inhibarea acumulării de Ca2+ în ţesutul nervos şi astfel blocarea eliberării

neurotransmiţătorilor (norepinefrină, acetilcolină, glutamat);
- prin legarea de receptorul GABA A, rezultând prelungirea efectului inhibitor al GABA (scad
rata disocierii GABA de receptor) sau activarea directă a receptorului în absenţa GABA,
aparent prin modificarea canalelor ionice

9. Ce apare la administrarea accidentală perivasculară, SC sau IM a barbituricelor? De ce?

Toate barbituricele sunt săruri de sodiu iritante pentru ţesuturi, soluţii alcaline cu pH mai mare de 10.
Nu se vor administra IM sau SC deoarece determină necroze tisulare şi cutanate.

Administrarea accidentală perivasculară, SC sau IM constituie o urgenţă medicală, se va infiltra

perivascular ser fiziologic şi se va face blocaj cu lidocaină

10. Există antidot specific pentru barbiturice? Cum se tratează supradozarea?

Nu există antidot specific.

Supradozarea se tratează prin:

- asigurarea suportului ventilator (oxigen 100%),

- medicaţie inotrop pozitivă, încălzirea pacientului şi stimularea diurezei pentru a mări
eliminarea

11. Care sunt efectele farmacologice sau consecințele funcționale ale barbituricelor?

Principalele consecinţe funcţionale neurologice sunt:

- reducerea metabolismului şi consumului cerebral de oxigen, care poate să scadă cu până la

55%
- scăderea presiunii intracraniene
- La nivelul sistemului nervos periferic întăresc efectul miorelaxantelor
- Aparatului cardiovascular este şi el influenţat de administrarea barbituricelor care deprimă
contractilitatea miocardului în mod direct proporţional cu creşterea dozei
- Determină hipotensiune
- Dozele narcotice de barbiturice inhibă puternic centrii respiratori bulbari, scad
amplitudinea mişcărilor respiratorii şi răspunsul compensator la creşterea CO2
- Barbituricele scad rata filtrării glomerulare, probabil corelat cu doza şi în relaţie cu
hipotensiunea, vasoconstricţia vaselor renale şi secreţia de hormon antidiuretic. S-a
constatat că traversează bariera placentară

12. Ce efecte au asupra barbituricelor hipoproteinemia / acidoza?

Hipoproteinemia, în special hipoalbuminemia, are ca rezultat creşterea disponibilităţii de

thiobarbiturice.

Acidoza determină apariţia unei proporţii mai mari de medicament neionizat (alcaloza are efect
invers), forma neionizată este mai liposolubilă.

Acidoza va avea ca rezultat un plan narcotic mai profund, şi din perspectiva clinică este necesar mai
puţin narcotic pentru a produce anestezia la un pacient acidotic.

13. Cum este explicată trezirea din anestezirea cu barbiturice?

Echilibrarea concentraţiei din sânge cu cea din ţesuturile bogat irigate, creier, miocard, rinichi, ficat,
se realizează rapid. Urmează redistribuţia prin plasmă către celelalte ţesuturi: muşchi şi ţesutul
adipos. În ciuda faptului că pacientul se trezeşte deoarece scade concentraţia în creier, substanţa se
găseşte încă în organism.

14. De ce după dozele mari și administrări repetate trezirea din anestezia cu barbiturice este de
durată?

Dozele unice şi mici sunt urmate de trezire rapidă (în cazul barbituricelor cu acţiune ultrascurtă), dar
după dozele mari şi repetate rezultă depozitarea în grăsimi (prin efect cumulativ) de unde se
eliberează lent şi continuu ceea ce întârzie trezirea.

Revenirea la starea de conştienţă după administrarea unei singure doze apare ca urmare a reducerii
concentraţiei plasmatice prin redistribuţia substanţei dinspre ţesuturile bogat vascularizate spre
muşchi

15. Ce indicație clinică are în prezent folosirea pentobarbitalului?

Traversează încet bariera hematoencefalică. Dacă se administrează lent în perioada inducţiei pot să
apară fenomene de excitaţie, iar în efortul de a controla şi depăşi acest stadiu de narcoză se poate
conduce la supradozări.

16. Ce indicație clinică are folosirea barbituricelor ultrascurte?

Deseori folosite pentru inducţia anesteziei generale la toate speciile, deoarece prezintă numeroase
avantaje.

17. Ce avantaje au barbituricele ultrascurte?

- sunt cele mai ieftine anestezice injectabile,

- nu necesită echipament special pentru administrare,
- au efect rapid,
- determină un răspuns previzibil şi asigură o trezire rapidă după o singură administrare

18. Care sunt motivele pentru care barbituricele ultrascurte trebuiesc folosite cu atenție?

- trebuie administrate IV, iar dacă accesul venos nu e posibil se va renunţa la folosirea lor;

- au margini de siguranţă înguste între doza anestezică şi cea letală, mai ales la pacienţii debili;

- după administrarea în bolus deseori apare apnee şi depresie respiratorie profundă;

- induc aritmii ventriculare de tipul ritmului bigeminat sau extrasistolelor ventriculare.

19. La ce concentrație se vor prepara thiobarbituricele atunci când se folosesc la animalele de

companie / la animalele mari?

2,5% pentru animalele mici şi 5% pentru animalele mari

20. La ce rase de câini revenirea din anestezia cu thiobarbiturice este de lungă durată?

Ogari

21. Ce durată maximă ar trebui să aibe operațiile dacă pentru menținerea stării de inconsțiență se
vor folosi thiobarbiturice?

40 minute

22. De ce nu este recomandată folosirea thiobarbituricelor fără premedicaţie la câine şi pisică?

Trezirea este agitată cu fenomene excitatorii

23. Care este tehnica de administrare a thiobarbituricelor la animalele de companie?

Este recomandă administrarea thiobarbituricului (thiopental sau thiamylal) urmată imediat de

tranchilizant sau sedativ pentru a preveni sau controla excitaţiile

24. Care este durata anesteziei chirurgicale după administrarea de thiobarbiturice?

10 minute

25. Care este tehnica de administrare a thiobarbituricelor la cai și rumegătoarele mari?

Cale inhalatorie

26. Care sunt situațiile care beneficiază de inducția cu thiobarbiturice?

În mod particular se recomandă inducţia cu thiobarbiturice la:

- pacienţi cu presiune intracraniană crescută, deoarece thiobarbituricele o reduc;

- pacienţi care au în antecedente crize epileptiforme;

- cei cu leziuni ale corneei şi glaucom, deoarece scad presiunea intraoculară;

- la pacienţii la care se doreşte examinarea funcţiei laringiene, deoarece la doze mici aceste reflexe
rămân prezente;

- la pacienţi cu hipertiroidism datorită efectului antitiroidian.

27. Din ce grupă de barbiturice face parte Brietalul?

Metilat ultrascurt
28. La ce concentrație se va prepara soluția de Brietal?

1%

29. La ce rase de câini este recomandată folosirea Brietalului?

Rase slabe de caini

30. La ce pacienți este contraindicată folosirea Brietalului?

Pacienţii epileptici

31. Din ce grupă de anestezice face parte Propofolul /Fospropofolul?

Alkilfenolii

32. Ce concentrație are soluția de propofol?

1%

33. Ce se întâmplă la injectarea accidentală perivasculară de propofol?

Administrarea perivasculară nu va produce iritaţie tisulară sau necroze cutanate

34. În cât timp trebuie folosit flaconul desigilat de propofol? de ce?

Deoarece nu conţine conservant antimicrobian, soluţia este un bun mediu pentru dezvoltarea
germenilor microbieni, orice rest sau fiolă deschisă trebuie aruncată după 8 ore (6-12 ore).

35. Ce este Fospropofolul?

Este microemulsie de promedicament solubil în apă, fără lipide (soluție apoasă, clară) care este
transformat în propofol la nivelul ficatului.

36. În cât timp trebuie folosit flaconul desigilat de fospropofol?

Poate fi folosit până la 28 de zile după ce flaconul a fost desigilat.

37. Care este mecanismul de acțiune al propofolului?

Propofolul acţionează prin receptorii GABA de tip A, dar ocupă un sediu de legare diferit de al
barbituricelor sau benzodiazepinelor.

Prin această legare potenţează efectul inhibitor al receptorului, practic se activează canalele de Cl-
cu creşterea influxului de ion.

Are efect sinergic cu benzodiazepinele, barbituricele şi opioidele, util în asociere cu acestea

38. Care este modalitate de lucru (tehnica administrării) atunci când se administrează propofolul?

Determină pierderea conştienţei în 20-40 de secunde după administrarea IV.

Viteza administrării poate influenţa timpul de instalare al efectului.

Cele mai bune rezultate se obţin dacă ½ din doza calculată se administrează destul de repede în 20-
30 de secunde, şi cealaltă jumătate se dă într-un ritm lent („până la efect”) în mod similar tehnicii
recomandate la thiobarbiturice.

39. Propofolul are efect cumulativ în țesuturi?

Nu

40. Cum decurge trezirea după o singură doză de propofol ? la ce rase de câini este preferat din
cauza acestui avantaj?

Trezirea are loc foarte repede după o singură doză

Este indicat pentru câinii din rase slabe (ogari) şi la rasele de câini brahicefalice la care se doreşte o
trezire rapidă.

41. Ce efecte funcționale (respiratorii, cardiovasculare) are folosirea propofolului?

- apneea, accentuată de premedicaţia cu opioide

- scade frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei
- hipotensiune
- tensiunea arterială scade cu 20-40% faţă de perioada de preinducţie
- creşterea sensibilităţii miocardului la catecolamine
- scăderea întoarcerii venoase
- scăderea debitului cardiac
- reducerea fluxului sanguin cerebral şi consecutiv a presiunii intracraniene şi intraoculare

42. Propofolul are proprietăți analgezice?

Nu

43. Propofolul se folosește la animalele mari?

Nu, este foarte costisitor

44. Din ce grupă de anestezice face parte Etomidatul?

Derivaţilor imidazolici

45. La ce pacienți este indicată folosirea etomidatului? De ce?

Se foloseşte pentru inducţia narcozei la câine, pisică şi om, fiind recomandat pentru pacienţii în
vârstă cu funcţie cardiovasculară compromisă

46. Care sunt efectele secundare ale etomidatului?

- contracţii mioclonice
- apnee
- durere la locul injectării
- excitaţii la administrarea prea lentă

47. Care sunt anestezicele generale steroidiene?

Saffanul si Alfaxanul

48. La ce specie este contraindicată folosirea saffanului? De ce?

Contraindicat la câine, determina eliberare masivă de histamină

49. La ce specii se folosește saffanul?

- Pisica
- Reptile
- Cabaline
- Primate de talie mică

50. Care sunt avantajele pe care le are saffanul?

- indice terapeutic mare

- nu este neapărat necesară premedicaţia
- nu are efect cumulativ după doze multiple
- trezire rapidă şi completă
- depresie respiratorie minimă cu miorelaxare excelentă
- reduce fluxul sanguin cerebral
- consumul cerebral metabolic de oxigen şi presiunea intracraniană
- nu este iritant perivenos
- singurul efect endocrin este cel antiestrogenic
51. Alfaxanul poate fi folosit la câine?

Da

52. Care sunt avantajele pe care le are alfaxanul?

- determină mai puţin depresie respiratorie, dacă injectarea se face lent, nu determină
fenomene excitatorii nici dacă este subdozat, relaxarea musculară este bună, nu are efect
cumulativ şi poate fi administrat în bolusuri sau în perfuzie, nu este iritant la administrarea
accidental perivenoasă, trezirea este de bună calitate la animalele premedicate adecvat.
Poate fi administrat şi IM

53. Care sunt părțile principale ale aparatului de narcoză inhalatorie?

La orice aparat de narcoză inhalatorie se disting trei părţi principale: sursa de gaze (butelii de oxigen,
protoxid de azot sau alte narcotice gazoase), aparatul de narcoză şi sistemul sau circuitul respirator.

54. Care este clasificare clasică a circuitelor respiratorii?

Orice circuit respirator poate fi analizat prin prisma sursei de oxigen a circuitului și a debitului său și
metoda de eliminare a bioxidului de carbon din aerul expirat.

În baza acestor date se disting patru circuite clasice prin care se realizează anestezia generală
inhalatorie, şi anume: circuitul deschis, semideschis, semiînchis şi închis.

55. Care este clasificarea circuitelor respiratorii după prezența sau absența reinhalării?

Reinhalarea este determinată de mărimea fluxului de gaz proaspăt care intră în circuit.

Poate fi partiala (circuit semiinchis) sau totala (circuit inchis).

Atunci când fluxul proaspăt de oxigen este mai mare decât ventilaţia pe minut, excesul de gaz este
foarte mare, FĂRĂ REINHALARE (circuit semideschis).

56. Când reinhalarea este parțială? Care sunt posibilitățile de furnizare ale oxigenului în acest caz?
Exemplificați circuitele cu reinhalare parțială.

Reinhalarea este partiala când se reinhalează doar o parte din aerul expirat, debitul de gaz proaspăt
este mai mare decât consumul bazal, dar mai mic decât ventilaţia pe minut, o parte de gaze este în
exces şi iese în atmosferă.

În cadrul reinhalării parţiale din punct de vedere practic există trei posibilităţi de furnizare a
oxigenului (debitul circuitului) şi anume: cu flux scăzut de oxigen 10-20 ml/kg/min; flux mediu: 20-40
ml/kg/min şi cu flux crescut: mai mare de sau de obicei în jur de 60 ml/kg/minut.
57. La ce specie se folosește sistemul pendular (dus-întors, Walter)?

Acest sistem se foloseste la cabaline, și datorită faptului că este simplu și ușor de transportat poate fi
utilizat și în teren.

58. La cine este recomandată folosirea sistemului respirator Sword sau circular?

La animalele de peste 10 kg și în medicina umană.

59. Când reinhalarea este totală? Care este valoarea consumului bazal de O2 la animalele mici /
animalele

mari adulte? Ce tip de circuit este la o reinhalare totală?

Reinhalarea este totala când debitul de gaz proaspăt este egal cu necesităţile bazale.

Consumul bazal de O2 este de aproximativ de 5-8 ml/kg/min la animale mici şi 3-4 ml/kg/min la
animalele mari adulte.

În cazul reinhalării totale este vorba de un circuit închis.

60. Ce caracterizează un sistem respirator semideschis? Care este debitul de oxigen? La ce pacienți
se folosesc circuitele fără reinhalare?

Atunci când fluxul proaspăt de oxigen este mai mare decât ventilaţia pe minut, excesul de gaz este
foarte mare, circuitul este în acest caz semideschis.

Debitul va fi de 450 ml/kg/min, acceptându-se un debit minim de 200-250 ml/kg/minut, aproximativ

de 2,5-3 ori mai mare decât minut volumul respirator.

Aceste circuite fără reinhalare sunt considerate ideale pentru pacienţi sub 10 kg (câini din rase mici,
pisici, păsări, iepuri, rozătoare, purcei sau miei sub 3 kg).

61. Cine a clasificat circuitele fără reinhalare?

Clasificarea Mapleson a sistemelor fără reinhalare.

62. Care sunt sistemele fără reinhalare cel mai frecvent folosite?

Modalităţile tehnice, cele mai întâlnite în practică sunt: sistemul (circuitul) Ayer’s T-piece și sistemul
coaxial Bain.
63. Ce este caracteristic pentru un circuit deschis?

În circuitul deschis pacientul inspiră şi expiră din şi în atmosferă. Realizarea concentraţiei de

anestezic se face cu ajutorul măştilor de tifon, pe tampoanele de vată în care se face vaporizarea
liberă sau în corturi (recipiente) închise.

64. Ce este volumul curent/ care este valoarea lui medie la animalele mici?

Volumul curent este volumul de gaz inhalat sau expirat la fiecare ciclu respirator înmulţit cu
greutatea corporală. Se exprimă în ml/kg şi valoarea sa pentru pisică şi câine este în medie de 10-15
ml/kg.

65. Care sunt părțile componente ale aparatului de narcoză inhalatorie?

1. Sursa de gaz proaspăt

2. Manometre.

3. Reductoarele (reglatorul) de presiune.

4. Fluxmetrele (debitmetrele)

5. Dispozitiv de introducere rapidă a oxigenului în circuit (by-pass).

6. Vaporizorul (vaporizatorul).

7. Circuitul respirator

66. De cine este reprezentată sursa de gaz proaspăt?

Sursa de gaz proaspăt la aparatele de narcoză inhalatorie sunt reprezentate de butelia de oxigen şi
de butelia cu protoxid de azot.

67. Care sunt motivele folosirii oxigenului la narcoza inhalatorie?

Oxigenul se foloseşte din două motive: este vital pentru viaţa pacientului şi vaporizează anestezicul
volatil eliberat spre pacient.

68. Unde sunt atașate manometrele? Ce indică în fiecare situație?

Se ataşează buteliilor cu gaz şi/sau circuitului respirator. Ataşat buteliei indică presiunea din aceasta
precum şi presiunea gazului la ieşire. Manometrul regăsit în circuitul respirator indică presiunea din
circuit, precum şi presiunea care se exercită asupra căilor respiratorii atunci când se practică
ventilaţia cu presiune pozitivă.
69. Ce rol au reductoarele de presiune?

Asigură reducerea presiunii gazelor din butelie la presiunea de lucru (2-3 atmosfere=2-3 bar=200-
300Kpa=în jur de 40 psi) pentru fluxmetre şi vaporizatoare, precum şi menţinerea constantă a
acesteia (joasă presiune) în circuitul anestezic compensând variaţiile de flux ale oxigenului.

70. Ce fac fluxmetrele? Cum se mai numesc fluxmetrele?

Fluxmetrele (debitmetrele)-măsoară foarte exact cantitatea de gaz distribuit spre circuit şi implicit
spre pacient în unitatea de timp.

71. Ce rol are dispozitivul de by-pass?

Permite trecerea oxigenului din butelie, respectiv de la reductorul de presiune, direct în circuit fără a
trece prin vaporizor realizând umplerea circuitului cu oxigen 100%, în sistem ajung 40-70 l/minut de
oxigen.

Acest dispozitiv se va folosi pentru a dilua anestezicul în circuitul respirator în situaţii de urgenţă sau
la sfârşitul anesteziei.

72. Ce este vaporizorul?

Este dispozitivul care conţine anestezic lichid volatil (halotan, izofluran, desfluran etc.) prin care trece
fluxul de gaz proaspăt care are rolul de a vaporiza şi antrena spre pacient narcoticul lichid volatil.

73. Care sunt modelele de vaporizoare după locul amplasării față de circuitul respirator?

După poziţia vaporizorului faţă de circuitul respirator acesta se poate aşeza:

c) în serie, adică în interiorul circuitului respirator (poziţie VIC - Vaporizer In Circuit)

d) în derivaţie, în afara circuitului respirator (poziţie VOC - Vaporizer Out of Circuit)

74. Ce caracterizează vaporizoarele de tip VIC / VOC?

VIC - Vaporizer In Circuit)-amplasat între valva inspiratorie şi pacient, gazul expirat de pacient
serveşte la vaporizare.

VOC - Vaporizer Out of Circuit- vaporii sunt antrenaţi numai de gazul proaspăt care vine dinspre
butelia de oxigen.

75. Care sunt părțile componente ale circuitului respirator semideschis / semiînchis pendular /
semiînchis sau închis cu circuit filtrant (circular)?

Circuitul respirator constă dintr-un sistem de tuburi prin care pacientul respiră şi care transportă
narcoticele de la aparatul de narcoză spre pacient.
o În cazul circuitului respirator semideschis include alături de tubulatură și balonul de
reinhalare.
 o În cazul sistemului semiînchis pendular (Walter) include alături de tubulatură,
canistra de fixare a CO2, balonul de reinhalare şi vaporizorul de tip VIC.
o Circuitul respirator semiînchis sau închis cu circuit filtrant (circular, Sword) are ca
părţi componente: canistra de fixare a CO2, supapele unidirecţionale, balonul de
reinhalare, supapa de suprapresiune, manometrul, piesa în „Y”, piese de conectare (a
sondei de intubaţie la tubulatură), adaptoare şi garnituri.

76. Ce substanțe se folosesc pentru fixarea bioxidului de carbon expirat?

Există două posibilităţi de fixare a bioxidului de carbon cu calce sodată sau calce baritată.
100 g de calce sodată absoarbe 23 litri de CO2 în timp ce calcea baritată absoarbe 18 litri.

77. La ce interval de timp se schimbă calcea sodată?

De obicei calcea sodată se schimbă după 8 ore de utilizare. Este important de reţinut că va trebui
schimbată la fiecare 30 de zile chiar dacă timpul maxim de utilizare nu a fost atins.

78. Ce rol au supapele unidirecționale?

asigură fluxul gazului într-un singur sens, oprind fluxul retrograd.

79. Ce roluri are balonul de reinhalare? Cum mai este numit acest balon de reinhalare? Ce mărime
trebuie să aibă? Cât de plin trebuie să fie?

Balonul de reinhalare (de ventilaţie, de amestec al gazelor, de rezervă) serveşte drept rezervor de
amestec gazos pentru a compensa necesităţile ventilatorii variabile ale pacientului.

Are o mărime mai mare decât capacitatea vitală a pacientului, ideal de şase ori volumul curent al
acestuia. Se recomandă ca balonul să fie umplut pe trei sferturi de amestecul oxigen-narcotic
deoarece pacientului îi va fi dificil să respire dintr-un balon gol şi imposibil să expire într-un balon
prea plin.

80. Ce permite supapa de suprapresiune? Când se va menține închisă această supapă? Ce

dispozitive pot fi atașate la aceste supape?

Supapa de suprapresiune (pop-off valve, overflow valve) permite direcţionarea deşeurilor şi a

excesului de gaz în atmosferă.

Pe durata ventilaţiei asistate sau controlate cu balonul, valva se va închide astfel gazele vor fi
direcţionate spre pacient şi nu în atmosferă.

Supapele moderne permit ataşarea unor dispozitive antipoluante care dirijează gazul în afara sălii de
operaţie.

81. Care sunt efectele adverse ale inhalării de agenți volatili în sala de operație?
Urmele agenţilor volatili rămase în aerul din sala de operaţie pot cauza o mare varietate de efecte
adverse la om: dureri de cap, oboseală, scăderea puterii de concentrare şi a funcţiilor motorii, boli
hepatice sau renale, cancer, imunosupresie şi supresia măduvei osoase, creşte riscul de avort
spontan, infertilitate, malformaţii congenitale.

82. Cum se poate realiza controlul poluării?

Controlul poluării se poate realiza în mai multe moduri:

- se va evita inducerea anesteziei inhalatorii pe mască, anestezia va fi indusă pe mască doar când se
consideră esenţial pentru securitatea pacientului;
- echipamentul va fi întreţinut în condiţii bune pentru a preveni scăpările de gaz;
- prin folosirea sistemului antipoluare (sistem de exhaustare) care previne acumularea gazelor care
se pierd în sala de operaţie.

83. Cum sunt clasificate ventilatoarele în funcție de mișcarea burdufului?

Ventilatoarele pot avea burduf ascendent(urcă în inspir), majoritatea noilor ventilatoarelor sunt de
acest tip, sau burduf descendent (coboară în inspir) modelele mai vechi.

84. Care sunt indicațiile ventilației controlate?

-hipoventilaţie alveolară de origine centrală prin supradozare de opiacee sau barbiturice sau prin
paralizia musculaturii respiratorii;

-în cursul resuscitării cardio-respiratorii;

-intervenţii cu torace deschis;

-îmbunătăţirea oxigenării în caz de edem pulmonar sever;

-combaterea sau prevenirea colapsului pulmonar

85. Care sunt efectele adverse ale ventilației controlate?

reduce debitul cardiac deoarece presiunea pozitivă necesară umplerii plămânilor împiedică
întoarcerea sângelui spre cord şi pentru că este anulată presiunea negativă care apare normal pe
durata inspirului.

86. Pe durata ventilației controlate la ce valori se va seta vaporizorul

Parametrii funcţionali la care se reglează aparatul: se foloseşte o frecvenţă respiratorie de 8-12

respiraţii/minut la animalele mici şi 6-10 respiraţii/minut la cai adulţi; se ventilează cu un volum
curent respirator de 15-20 (10-20) ml/kg la animalele mici şi 10-12 (6-10) ml/kg la cai adulţi;
presiunea va fi de 15-20 cm H2O la animalele mici şi 20-25 (20-30) cm H2O la cai adulţi; se reglează
durata inspirului mai scurtă decât a expirului (raport 1:2) cu o durata a inspirului de 1,5-2 secunde.

Curs 9
1. Care sunt avantajele / dezavantajele anesteziei loco-regionale?

Avantaje: permite realizarea unor intervenţii chirurgicale mici, chiar şi pe animal în picioare, permite
păstrarea stării de conştienţă, este mai puţin agresivă decât anestezia generală, nu deprimă
circulaţia, respiraţia, este economică şi poate fi utilizată pe teren.

Dezavantaje: nu poate fi aplicată la animalele retive deoarece necesită cooperarea pacientului sau
contenţia foarte serioasă, poate necesita sedarea care are efecte sistemice, nu rezolvă calmarea,
imobilizarea, relaxarea, securitatea, este contraindicată în infecţii locale, la dozarea necontrolată
apar accidente.

2. Cum acționează anestezicele locale?

Pătrund în celula nervoasă şi blochează canalele de Na pe partea internă a membranei celulare, astfel
inhibă apariţia excitaţiei nervoase şi propagarea potenţialului de acţiune în axon.

3. Care sunt acțiunile farmacodinamice ale anestezicelor locale?

Este cea anestezică locală, de relaxare a musculaturii netede acompaniată de vasodilataţie

(majoritatea anestezicelor locale) sau vasoconstricţie (cocaina) şi antiaritmică (lidocaina IV).

4. La ce nivel se manifestă toxicitatea anestezicelor locale? Cum se manifestă toxicitatea la nivelul

SNC (simptome)? Care este tratamentul? Cum se manifestă toxicitatea cardiovasculară (simptome)?
Care este tratamentul?

La nivelul SNC si cardiovascular;

Iniţial animalul devine sedat sau aţipeşte, dacă nivelul sanguin şi din SNC creşte animalul devine
agitat, vomită, apar convulsii urmate de comă; benzodiazepine, thiobarbiturice sau propofol asociat
cu oxigenoterapie;

Aritmii cardiace sau prin vasodilataţia şi hipotensiunea pe care o induc; fluidoterapia, agonişti
adrenergici, bicarbonat de sodiu, administrarea de oxigen.

5. Care sunt clasele de anestezice locale, după structura lanțului intermediar?

Amide si esteri.

6. Dați exemple de anestezice amide / esteri.

Lidocaina, bupivacaina, mepivacaina, etidocaina, dibucaina, ropivacaina;

Cocaina, procaina, tetracaina, cloroprocaina, prilocaina.

7. La ce clasă de anestezice apar mai frecvent reacțiile alergice?

Esteri.

8. Pe ce cale se metabolizează anestezicele locale: amidele / esterii?

Hepatica.
9. Care sunt căile de administrare ale lidocainei?

În bolus sau perfuzie continuă.

10. Ce anestezic local poate fi folosit ca antiaritmic?

Lidocaina.

11. Care este doza maximă pentru infiltrații în cazul lidocainei? La cabaline care este cantitatea de
lidocaină administrată care dacă este depășită apar semne de intoxicație?

10 mg/k;

Primele simptome de intoxicare apar dacă s-au administrat mai mult de 250 ml de lidocaină soluţie
2%.

12. Ce anestezice locale oferă o analgezie de lungă durată și este foarte bine tolerat de țesuturi?

Bupivacaina, mepivacaina.

13. La ce pacienți acțiunea procainei este mai scăzută datorită fenomenului de interferenţă
metabolică?

La bolnavii trataţi cu sulfamide

14. Care sunt dozele toxice de procaină în cazul infiltrațșiilor la vacă / cal / câine?

1,8 g/100 kg la vacă, cal; 0,25 g/kg la câine.

15. Care este definiția anesteziei locale?

Pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă delimitată şi suprimarea recepţiei senzitive
ca urmare a acţiunii unui mijloc anestezic asupra receptorilor algici.

16. Cum este clasificată anestezia locală după profunzimea la care se face blocarea receptorilor?

De suprafata si prin infiltratie.

17. În ce situații se contraindică infiltrațiile ca variantă de anestezie locală?

În focarele inflamate, edemaţiate sau în cele septice.

18. Ce efect are anestezia regională (de conducere)?

Suprimarea transmisiei centripete a nocicepţiei.

19. Cum se clasifică anestezia regională după nivelul la care se blochează conducerea?

Tronculara, plexala, spinala( epidurala si rahidiana).

20. Care este locul de elecție pentru blocajul n. maxilar la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?

Imediat sub arcada zigomatică pe perpendiculara ce coboară din unghiul lateral al ochiului; maxilar,
plafonul cavităţii orale, buza şi arcada dentară superioară.

21. Care este locul de elecție pentru blocajul n. infraorbitar la cabaline / bovine / animale de
companie? În ce regiune se instalează analgezia?
La cal gaura infraorbitară se reperează la marginea m. ridicător al buzei superioare sau la 1-2 cm
rostro-dorsal de vârful crestei faciale;

La bovine la întretăierea liniei dusă din unghiul medial al ochiului cu perpendiculara ridicată de la
marginea rostrală a primului premolar;

La câine şi pisică deasupra celui de al treilea premolar superior la 0,5-1 cm;

Analgezia premolarilor 1 şi 2, caninilor şi incisivilor şi a ţesuturilor moi adiacente.

22. Care este locul de elecție pentru blocajul n. palatin mare la animalele de companie? În ce regiune
se instalează analgezia?

La intersecţia dintre două linii imaginare, prima trece la jumătatea distanţei dintre arcada dentară şi
mijlocul palatului, iar cea de-a doua trece prin mijlocul premolarului maxilar patru;

Analgezia palatului dur anterior de blocaj, a mucoasei palatine şi gingiei în intervenţiile care
corectează defectele palatului.

23. Care este locul de elecție pentru blocajul n. mandibular la ieșirea din cutia craniană la cabaline?
În ce regiune se instalează analgezia?

La marginea rostrală a articulaţiei temporo-mandibulare, sub arcada zigomatică, la jumătatea

distanţei dintre unghiul lateral al ochiului şi baza pavilionului urechii.

Buză inferioară, mandibulă, dinţi, porţiunea rostrală a limbii.

24. Care este locul de elecție pentru blocajul n. alveolar inferuior la cabaline / câine ? În ce regiune se
instalează analgezia?

Jumătatea distanţei dintre baza urechii şi incizura vaselor faciale de pe mandibulă; intraoral sau pe
cale extraorală înainte ca nervul să pătrundă în canalul osos al mandibulei;

Dinţii inferiori, mandibulă şi buza inferioară.

25. Care este locul de elecție pentru blocajul n. mentonierr la cabaline / bovine / câine? În ce regiune
se instalează analgezia?

Faţa laterală a corpului mandibulei la jumătatea distanţei dintre ultimul incisiv şi primul premolar la
cal, în dreptul comisurii buzelor la bovine şi în dreptul celui de-al doilea premolar la câine;

Buza inferioara.

26. Care sunt ramurile nervului oftalmic? Care sunt efectele blocării n. oftalmic?

N. frontal, n. lacrimal şi n. nazociliar;

Achinezia globului, midriaza, hipotonia intraoculară și pierderea temporară a vederii; în scop

terapeutic în afecţiuni inflamatorii .

27. Care sunt locurile de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la cabaline?

Prin unghiul lateral al fantei palpebrale, prin unghiul medial, prin fosa temporală.

28. Care este locul de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la bovine prin tehnica
Peterson?

Prin fosa temporală în unghiul ventro-rostral.

29. Care sunt locurile de elecție pentru blocajul retrobulbar al n. oftalmic la bovine prin tehnica în
patru puncte?

Prin piele dorsal, ventral, lateral și medial de ochi, la ora 12, 6, 3, respectiv 9.

30. Care sunt riscurile și posibilele complicații ale blocajul retrobulbar al n. oftalmic?

Traumatizarea n. optic, perforarea globului ocular, hematom retrobulbar, dislocarea ochiului, abces
şi flegmon retrobulbar.

31. Care este locul de elecție pentru blocajul n. frontal la cabaline / bovine / animale de companie? În
ce regiune se instalează analgezia?

Se reperează prin palpare gaura supraorbitară la aproximativ 6 cm dorsal de unghiul medial al

ochiului de-a lungul procesului zigomatic al frontalului;

La marginea arcadei orbitare superioare;

La baza pleoapei superioare;

Pleoapa superioară şi frunte.

32. Care este locul de elecție pentru blocajul n. lacrimal la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?

Unghiul lateral al ochiului şi este orientat spre marginea dorsală a orbitei, de-a lungul treimii sale
laterale; porţiunii laterale a pleoapei superioare şi a unghiului lateral.

33. Care este locul de elecție pentru blocajul n. infratrochlear la cabaline? În ce scop se face blocajul
acestuia?

Deasupra unghiului medial şi la 3-4 cm în profunzime pe lângă peretele osos; dezobstrucţia

chirurgicală a canalelor lacrimale sau a conductului lacrimonazal.

34. Care este locul de elecție pentru blocajul n. zigomatic la cabaline? În ce regiune se instalează
analgezia?

Sub comisura fantei palpebrale laterale, în profunzime la baza pleoapei; zigomatice şi a pleoapei
inferioare.

35. Care este locul de elecție pentru blocajul n. aurioculo-palpebral la cabaline / la câine? În ce
regiune se instalează analgezia? Care este originea acestui nerv?

Dorsal de procesul zigomatic al osului temporal;

În treimea caudală a arcadei zigomatice;

N.facial.

36. Care este locul de elecție pentru blocajul n. cornual la bovine? În ce regiune se instalează
analgezia?

Imediat ventral de linia temporală, la mijlocul distanţei dintre unghiul lateral al ochiului şi baza
cornului; cornului şi a bazei acestuia.

37. Care este locul de elecție pentru blocajul nn. lingual și hipoglos la cabaline, în cazul ambelor
variante de lucru?
Perpendicular şi în mijlocul spaţiului intermandibular, la 3-4 cm rostral de hioid;

În dreptul incizurii vaselor faciale de pe mandibulă de o parte şi de alta.

38. Care este locul de elecție pentru blocajul nn. intercostali la cabaline?

La marginea caudală a coastei, puţin sub aceasta.

39. La ce specie este folosită mai frecvent anestezia regională intravenoasă (blocajul Bier)?

Bovine.

40. Ce nervi concură la formarea plexului brahial?

Ramurile ventrale a nervilor cervicali C6, C7, C8 şi toracali Th1 şi Th2.

41. În ce situații este indicat blocajul plexului brahial?

În intervenţii pe regiunile: scapulobrahială, axilopectorală, toracală laterală, braţului, antebraţului.

42. Care este locul de elecție pentru blocarea plexului brahial la câine / pisică?

Pe animalul poziţionat în decubit lateral dacă se ridică membrul se poate palpa spaţiul dintre
articulaţia scapulo-humerală şi prima coastă.

43. Care sunt indicațiile blocării n. median? Care este locul de elecție pentru blocarea n. median la cal
/ câine? Care este locul blocării n. ulnar / n. radial la câine?

În intervenţii pe regiunea palmară a metacarpului şi a falangelor;

Între extremitatea proximo-medială a radiusului şi m. flexor carporadial;

Faţa medială a antebraţului în treimea proximală;

Pe faţa medială a cotului, imediat deasupra epicondilului medial.

44. Care este locul de elecție pentru blocarea n. ulnar la cal – blocajul distal? Care sunt indicațiile
blocajului n. ulnar la cal?

Sub fascia antebrahială între m. flexor carpoulnar şi m. extensor carpoulnar; operaţii pe faţa caudală
a antebraţului şi laterală a carpului şi metacarpului.

45. Care este locul de elecție pentru blocarea n. musculocutranat la cal? Este necesar blocajul
acestui nerv în diagnosticul șchiopăturii la cal?

Faţa medială a antebraţului, în treimea proximală, de ambele părţi ale venei cefalice antebrahiale;
nu.

46. Ce nervi se vor bloca la cal pentru o analgezie completă palmară alături de nn. palmari medial și
lateral? Cum se execută blocajul palmar distal / proximal?

Nn. metacarpali palmari medial şi lateral; extremitatea distală a metacarpienelor II, respectiv IV;
puţin sub articulaţia carpo-metacarpiană.

47. Care sunt cele trei modalități de blocare a nervilor digitali palmari medial și lateral la cal? Care
sunt indicațiile pentru anestezia acestor nervi?

În regiunea buletului pe feţele excentrice ale marilor sesamoizi;

La aproximativ 1 cm deasupra marginii libere a cartilajului ungular corespunzător;

Blocajul semicircular al chişiţei;

Operaţii sub regiunea buletului sau pe copită.

48. Care este locul de elecție pentru blocarea nn. palmari la bovine?

Două pe faţa dorsală şi dorso-laterală a metacarpului şi altele două pe faţa palmară medial şi lateral
de pachetul tendinos flexor.

49. Unde se face blocajul (regiunea) nervilor digitali la bovine?

Buletului si chisitei.

50. Care este tehnica blocajului interdigital la bovine?

Se introduce subcutanat un ac. Un alt ac este introdus perpendicular pe axul chişiţei prin piele
imediat deasupra spaţiului interdigital.

51. Care este locul de elecție pentru blocajul nervului sciatic la animalele de companie?

Imediat caudal de articulaţia coxo- femurală, între trocanterul mare şi cuspidul extern al tuberozităţii
ischiadice.

52. Care este locul de elecție pentru blocarea n. tibial la cal? Care sunt indicațiile blocajului n. tibial la
cal?

Faţa medială a piciorului, la 10-15 cm proximal de calcaneu, la 1-2 cm cranial de tendonul calcanean
comun; operaţiile pe regiunile acropodiale, metatarsului şi tendonului.

53. Care este locul de elecție pentru blocarea nn. fibulari la cal? Care sunt indicațiile blocajului nn.
fibulari la cal?

La 10-15 cm proximal de maleola laterală a tibiei (deasupra jaretului); operaţii pe teritoriul de

distribuţie de pe faţa dorsală a jaretului, metatarsului, buletului şi chişiţei.

54. Care este locul de elecție pentru blocarea n. safen la cal – blocajul proximal / distal? Care sunt
indicațiile blocajului n. safen la cal?

Blocajul proximal pe faţa medială a coapsei, în treimea distală, blocajul distal- înaintea venei safene
mediale, imediat proximal de articulaţia tibio-tarsiană;

Anestezia completă a şi pentru intervenţii pe faţa cranială şi medială a gambei şi a jaretului.

55. Care este locul de elecție pentru blocarea n. cutanat sural caudal la cal? Care sunt indicațiile
blocajului n. ulnar la cal?

Pe faţa laterală a tendonului calcanean comun în porţiunea sa superioară; anestezia completă a

metapodiului şi acropodiului şi pentru operaţii pe faţa laterală a jaretului şi metatarsului.

56. Unde se va infiltra anestezicul local în anestezia flancului prin tehnica ”L” răsturnat?

În ţesuturile de la marginea dorso-caudală a ultimei coaste, pe toată lungimea sa, şi de la fața ventro-
laterală a proceselor transverse ale vertebrelor lombare, până la L4.

57. De câte tipuri este blocajul paravertebral lombar la bovine? Ce nervi vor fi blocați?
Proximal si distal; Ramurile dorsale şi ventrale ale ultimului nerv toracic şi ale primilor doi nervi
lombari.

58. Care este tehnica de lucru (locurile de elecție) pentru blocajul paravertebral lombar proximal /
distal la bovine?

Blocaj liniar orizontal între ultima coastă şi tuberculul coxal pe linia de curbură maximă a peretelui.

59. Ce nervi se vor bloca în cazul blocajului paravertebral lombar la cal? Ce zonă va fi anesteziată?
Care sunt locurileîn care va fi infiltrate anestezicul local?

Ramurile dorsale şi ventrale ale ultimului nerv spinal toracal şi ale primilor doi nervi spinali lombari ;

Analgezia cutanată, a muşchilor şi a peritoneului în regiunea fosei paralombare;

Între marginea caudală a ultimei coaste şi extremitatea cranială a procesului transvers al primei
vertebre lombare;

60. Ce indicații are blocajul nn.pudend și rectali caudali la cabaline și bovine? Cum se execută
blocarea acestor nervi prin metoda intrapelvină pararectală?

Proceduri obstetricale, proceduri chirurgicale pe coadă, perineu, anus, rect, vulvă, prepuţ şi pielea
scrotului, regiunea caudo-medială a coapsei, poţiunea caudală a ugerului.

Pe animalul contenţionat în picioare, se identifică prin explorare rectală mica incizură ischiadică ca o
depresiune moale, bine delimitată de ligamentul sacro-ischiadic. N. pudend intern se găseşte cu
degetul, dorsal de artera pudendă pulsatilă prezentă în fosă.

61. În cazul anesteziei epidurale extensia cranială, spre înainte, a blocului depinde de mai mulți
factori. Care sunt cei doi factori principali?

Nivelul injectării și doza de anestezic.

62. Unde este localizat spațiul epidural? Ce structuri anatomice străbate acul pentru a ajunge în
acest spațiu?

Imediat sub ligamentul galben; tegumentul, ţesutul adipos subcutanat, ligamentul supraspinos,
ligamentul interspinos şi ligamentul galben.

63. În ce spațiu se află lichidul cefalorahidian?

Subarahnoidian.

64. În ce situație o anestezie lombosacrală sau sacrococcigiană spunem că este înaltă sau joasă?

Dacă acesta se extinde la ramurile nervoase ale segmentelor sacrale doi şi la segmente mai craniale,
analgezia se numeşte înaltă sau anterioară. Dacă acest segment nu este atins se numeşte joasă sau
posterioară.

65. Ce metode există pentru a se verifica corectitudinea amplasării acului în spațiul epidural?

Testul lipsei de rezistenta la injectare; după traversarea ligamentului galben se scoate mandrenul iar
lumenul acului şi amboul se vor umple cu anestezic.

66. Care este locul de elecție pentru anestezia epidurală caudală la cal? Unde se extinde analgezia?

Spaţiul intercoccigian C1-C2; coadă, perineu, anus, rect, vulvă, vagin, uretră.
67. În ce locuri (regiuni anatomice) se poate practica anestezia epidurală la bovine?

În spaţiul epidural dintre ultima vertebră toracală T13 şi prima lombară L1 sau între vertebrele
lombare L1-L2.

68. Care este tehnica de lucru pentru analgezia epidurală caudală la bovine?

Un ac de se introduce în centrul acestui spaţiu pe o direcţie cranio- ventrală la un unghi de 10-200

faţă de linia verticală.

69. Care este poziția unui câine pentru anestezia epidurală lombo-sacrală?

Decubit sternal cu membrele pelvine duse sub el sau în decubit lateral cu membrele întinse şi duse
înainte pentru a deschide spaţiul intervertebral.

70. La ce nivel se termină măduva spinării / sacul dural la câine?

La nivelul L6-L7 şi sacul dural la L7-S2.

71. Care este tehnica anesteziei epidurale lombo-sacrale la câine?

Se reperează tuberul sacral al aripii iliumului, se duce o linie imaginară care uneşte aceste două
puncte. Procesul spinos L6 se află imediat cranial de această linie. Caudal de L6 şi de linia imaginară
respectivă se află procesul spinos L7, care este mai puţin înaltă şi poate fi uneori dificil de palpat.
Caudal de ea se poate palpa spaţiul lombo-sacral. Se introduce acul transcutanat perpendicular pe
piele în mijlocul spaţiului identificat palpator, apoi se orientează cranial.

72. Ce alte grupe de anestezice în afara anestezicelor locale mai pot fi administrate pe cale
epidurală?

Agonisti alfa 2 arenergici.

73. Care sunt avantajele / dezavantajele rahianesteziei?

Simplicitate, acţiunea directă a anestezicului asupra rădăcinilor nervoase la ieşirea lor din măduva
rahidiană, instalare rapidă a efectului analgezic, doze reduse de anestezic, tulburări fiziologice
minime;

Riscul de traumatizare a măduvei spinării, pierderea controlului motor al membrelor pelvine sau
tulburări hemodinamice la supradozare ,meningite după o tehnică septică.

74. Ce spațiu se abordează de obicei pentru anestezia rahidiană?

Lombosacral.

75. În anestezia segmentară subarahnoidiană la cal care este locul de puncție? Până la ce nivel va
avansa catetrul prin spațiul subarahnoidian?

Spaţiul intervertebral lombo-sacral L6-S1;

T18-L1

1. Care sunt problemele și dificultățile anesteziei generale la rumegătoare datorită particularităților

anatomo-fiziologice?
- capacitatea respiratorie redusă şi o sensibilitate comparativ mai mare a centrilor respiratori la
acţiunea inhibitoare a anestezicelor antrenează hipoventilaţia
- decubitul se asociază la bovinele adulte, la fel ca şi la cabaline, cu probleme legate de ventilaţia-
perfuzia pulmonară având rezultat final starea de hipoxemie
- abdomenul cilindric şi viscerele voluminoase fac poziţia decubitală greu de suportat
- deoarece fermentaţia ruminală continuă dar eructaţia este stopată pentru o perioadă de timp,
după anestezia generală apare timpanizarea
- majoritatea anestezicelor generale produc hipotonie şi atonie digestivă la doze inferioare celor
utile
- la rumegătoare analgezicele morfinice sunt contraindicate;
- folosirea anticolinergicelor pentru prevenirea salivaţiei este controversată.

2. Ce măsuri este necesar să fie luate la rumegătoare pentru prevenirea accidentelor şi complicaţiilor
de cauză anestezică?

Pentru prevenirea accidentelor şi complicaţiilor este necesar să se ia următoarele măsuri:

- dietă alimentară obligatorie 36-48 ore la vaci adulte, la rumegătoare mici 24-36 ore, restricţia
hidrică cu 6-12 ore înaintea inducţiei anestezice;
- pentru prevenirea complicaţiilor pulmonare datorate regurgitării pasive se recurge fie la
intubaţie endotraheală, fie la intubaţie oroesofagiană astfel încât lichidul regurgitat să fie
eliminat la exterior.
- dacă nu există sondă endotraheală, se va plasa un sac sau o pernă sub gât pentru devierea
esofagului şi traheii în porţiunea cervicală
- aspiraţia secreţiilor bucale, faringiene şi laringiene
- aşezare în decubit lateral drept, excepţional în cel stâng, cu capul poziţionat decliv pentru
scurgerea salivei şi împiedicarea acumulării ei în faringe
- utilizarea de saltele care să permită evitarea aplatizării abdomenului în decubit;
- în perioada de trezire rumegătoarele nu vor fi lăsate nesupravegheate până nu-şi recapătă în
totalitate tonusul musculaturii gâtului şi vor fi poziţionate cât mai devreme în decubit sterno-
abdominal;
- se va asigura linie venoasă folosind cateter gros.

3. Care sunt treptele de dozare ale xylazinei la rumegătoarele mari?

Xylazina de departe este cel mai utilizat anestezic la bovine. Dozarea (IV) în patru trepte:

- treapta I 0,05 mg/kg, sedare şi analgezie suficiente pentru intervenţii chirurgicale mici
- treapta a II-a 0,1 mg/kg, sedare cu intensitate medie cu analgezie şi miorelaxare, intervenţii de
mică chirurgie
- treapta a III-a 0,15 mg/kg, toate efectele sunt marcate, se pot realiza intervenţii chirurgicale
importante, în majoritatea cazurilor animalul nu se poate ţine pe picioare
- treapta a IV-a, 0,2 mg/kg, sedare îndelungată şi miorelaxare intensă.

4. Ce concentrație a soluției de xylazină este recomandată pentru bovine?

2%

5. Ce observații se impune a fi cunoscute atunci când se folosește xylazina la rumegătoare?

- în ciuda dozării corecte numeroase animale cad jos după injecţie;
- există diferenţe importante între rase raportat la intensitatea sedării şi durata acesteia;
- în plan respirator se instalează întotdeauna hipoxemie, uneori cuplată cu hipercapnie şi ulterior
cu acidoză metabolică;
- reflexul de deglutiţie este abolit, intubarea este posibilă dar şi pneumonia prin aspiraţie;
- după administrarea IV sau IM se instalează o reducere a frecvenţei cardiace şi respiratorii
manifestată în câteva minute

6. Se folosesc derivații fenotiazinici la bovine? Ce dezavantaje au?

Este foarte restransa folosirea ei, deoarece provoacă bradicardie, scăderea frecvenţei respiratorii şi a
tensiunii arteriale şi venoase, creşte riscul de regurgitare, revenirea este tardivă

7. Se folosesc benzodiazepinele la bovine? La ce indivizi efectul sedativ este intens?

Da sunt folosite dar va avea efect sedativ intens asupra nou-nascutilor

8. Dați exemple de combinații anestezice folosite la rumegătoare pentru inducție.

- perfuzie rapidă până la obţinerea efectului a combinaţiei guaifenesin – thiopental

- guaifenesin – ketamină – xylazină
- xylazină urmată de ketamină după aproximativ 5 minute
- diazepam urmat de ketamină în aproximativ 5 minute

9. Este recomandată folosirea protoxidului de azot la rumegătoare? Daca nu, de ce?

Nu, se acumuleaza in rumen si determina timpanism

10. Care sunt factorii asociați accidentelor în cazul cabalinelor?

- vârstă: la caii adulţi, de peste 1 an, riscul creşte odată cu vârsta.

Mânjii, sub o lună prezintă un risc de deces crescut
- tipul operaţiei: intervenţiile în caz de colică, chirurgia fracturilor reprezintă operaţiile cu cel mai
mare risc;
- momentul efectuării operaţiei: intervenţiile executate în afara programului de lucru au fost
asociate cu creşterea riscului de deces, cel mai frecvent decesul a survenit la intervenţiile
efectuate între miezul nopţii şi 6 a.m.
Acest lucru reflectă probabil ritmul circadian şi capacitatea de lucru mai scăzută a personalului
- anestezicele folosite şi protocolul anestezic: premedicaţia cu acepromazină reduce riscul de
deces, pus pe seama efectului antiartimic al acepromazinei
- durata anesteziei: o intervenţie chirurgicală lungă este asociată unui risc mai mare, risc care
creşte exponenţial în cazul când operaţia depăşeşte 2 ore

11. Care sunt considerațiile generale de care trebuie să se țină cont la anestezia cabalinelor (toate
cele enumerate cu detalii)?

- prin particularităţile anatomofiziologice reacţionează foarte violent la constrângere şi agresiunea

traumatică (stimulii algici produşi de actul operator).
Este necesar să se inducă anestezia generală rapid şi profund pentru a reduce riscurile de
accidentare ale personalului.
- Masivitatea corporală, viteza de reacţie, puterea musculară sunt elemente de dificultate şi risc
atunci când se practică contenţia forţată în vederea unor intervenţii chirurgicale, riscul de
accidentare apare atât pentru pacient cât şi pentru personal;
- se va avea în vedere faptul că aceste animale nu sunt imobilizate nici chiar atunci când sunt
puternic sedate (xylazină sau detomidină), în mod neaşteptat şi imprevizibil ies din această stare
lovind foarte precis cu membrele posterioare;
- intervenţiile chirurgicale, mai ales cele pe cavitatea abdominală sunt stresante şi şocante, nu se
pot realiza decât sub o bună protecţie neurovegetativă, analgezie şi relaxare. De aici derivă
importanţa cunoaşterii anestezicelor sigure pentru această specie;
- administrarea perivasculară sau accidentală intraarterială au rezultate dezastruoase.
Administrarea perivasculară a thiopentalului produce inflamaţii şi necroze tisulare.
În acest caz este indicată infiltrarea regiunii cu ser fiziologic şi lidocaină
- temperamentul are o mare influenţă asupra cantităţii de anestezic şi tehnicii anestezice folosite
- în mod fiziologic la cabaline apar BAV de gradul 2 fără nici o consecinţă, dar care asociate
efectelor majorităţii anestezicelor traduse prin reducerea debitul cardiac şi a presiunii sanguine,
pot conduce la scăderi ale TAM sub 60 mmHg, situaţie în care perfuzia organelor este
compromisă
- atunci când calul anesteziat este contenţionat în decubit dorsal sau lateral au loc numeroase
schimbări în dinamica respiraţiei
La calul anesteziat ventilaţia este deprimată de anestezice.

12. Ce măsuri se impun pentru reducerea tulburărilor de ventilație/perfuzie la cabaline contenționate

în decubit?

- dieta preanestezică, mai exact interdicţie pentru consumul de cereale cu 24 ore înainte de
anestezie, fân cu 12 ore, acces la apă permanent.
Mânjii sunt opriţi de la supt cu o oră înainte de anestezie, se va preveni consumul grâului sau
fânului mamei cu câteva ore înainte de anestezie;
- poziţionarea calului să permită unei suprafeţe mai mari de plămân să stea deasupra, decubitul
lateral stâng este mai indicat decât decubitul lateral drept şi decât decubitul dorsal;
- suplimentarea cu oxigen pentru a reduce hipoxemia
- ventilaţie asistată

13. Ce măsuri include pregătirea preoperatorie a cabalinelor?

Pregătirea preoperatorie a cabalinelor include

 spălarea gurii pentru a îndepărta alimentele ce ar putea trece în trahee la intubaţie

 despotcovirea sau înfăşurarea potcoavelor (copitei)
 protejarea regiunii coronare
 pregătirea câmpului operator dacă este posibil pe animalul în picioare pentru a reduce
durata perioadei anestezice

14. Sub ce valoare a frecvenței cardiace este recomandată corecția cu anticolinergice?

sub 20 bătăi/minut

15. În ce situație apare tahicardia la cal?

Stare de soc

16. Sub ce valoare a frecvenței respiratorii se ia în considerare ventilația controlată la cal?

sub 6 respiraţii/minut

17. La ce cai acepromazina se poate dovedi ineficientă?

La pacientii cu temperament nervos

18. Are proprietăți analgezice acepromazina?

Nu

19. La ce cai (în ce situații) folosirea acepromazinei este riscantă?

 animalele predispuse la convulsii sau la animalele cu probleme neurologice

 nu se foloseşte la armăsarii de montă

20. Ce efecte au agoniștii alfa-2 adrenergici la cai?

provoacă

 sedare
 miorelaxare
 analgezie prin acţiune centrală şi periferică asupra receptorilor alfa-2 adrenergici

21. Care sunt efectele adverse ale agoniștilor alfa-2 adrenergici la cai?

Nu sunt deloc de neglijat, şi ele se manifestă în principal în sfera cardiovasculară şi respiratorie.

Se înregistrează

 bradicardie uneori severă

 tulburări de conducere cu blocuri sino-atriale şi atrio-ventriculare de gradul 1, 2 sau 3
 reducerea debitului cardiac cu 30% (xylazină) sau 50% (detomidină)
 Perturbările hemodinamice sunt de tipul unei hipertensiuni tranzitorii urmată de
hipotensiune
 În plus agoniştii alfa-2 adrenergici reduc frecvenţa respiratorie, scad secreţia ADH, provoacă
hipoinsulinemie şi hiperglicemie, cresc diureza şi reduc motilitatea digestivă.

22. Care este avantajul folosirii diazepamului la cal?

datorită calităţilor de miorelaxant

23. Din grupa opioidelor ce produse își găsesc utilizare la cai?

butorfanolului şi buprenorfinei

24. La ce rase de cai dozele de ketamină sunt mai mari?

Doze mai mari sunt necesare la:

 Ponei
 rasă arabă
 rasă pur-sânge

25. După administrarea ketaminei la cal acesta rămâne în picioare?

Nu

26. În cât timp după administrarea intravenoasă a ketaminei la cal acesta cade în decubit?
1-2 minute

27. Care este durata decubitului după administrarea unei doze de ketamină la cal?

de 10-25 minute dependent de premedicaţie

28. După administrarea thiobarbituricelor la cal acesta rămâne în picioare?

Nu

29. Care sunt metodele de control ale căderii la cal?

- căderea liberă - o singură persoană ţine capul calului în timp ce aceasta adoptă decubitul
- folosirea porţii - calul este poziţionat sprijinit de un perete în camera de inducţie şi reţinut acolo
de o poartă care îl împinge în perete dinspre partea opusă
- bascularea (înclinarea) mesei de operaţie – masa de operaţie se află iniţial în poziţie verticală,
animalul premedicat adecvat sau dacă este un animal liniştit şi uşor de manevrat este imobilizat
lângă blatul mesei cu ajutorul chingilor

30. Dați exemple de formule anestezice folosite la cal.

- Premedicaţie - xylazină 2 sau 10% - Inducţie – thiopental 5%

- Premedicaţie cu xylazină/detomidină - inducţie cu ketamină IV, administrată la interval de
aproximativ două-trei minute
- Premedicaţie cu xylazina - inducţie cu guaifenesin
- Premedicaţie xylazină - butorfanol
- Premedicaţie xylazină - fentanyl 1
- Detomidină IV - butorfanol
- acepromazina administrată cu 20-30 de minute înainte de inducţia narcotică - ketamina

31. Dați exemple de formule anestezice folosite la cal pentru intervenţii chirurgicale minore,
practicate pe animal în picioare şi asociate cu anestezie loco-regională.

- detomidina în doză de 0,01-0,02 mg/kg IV sau 0,02-0,04 mg/kg IM;

- asocierea acepromazină (0,01-0,04 mg/kg IV) - xylazină (0,44-1,1 mg/kg IV)
32. Cum se procedează atunci când se decide administrarea unei asocieri de acepromazină-xylazină
la cai?

- simultan efectul sedativ va fi ceva mai intens

- În momentul în care efectele xylazinei dispar acepromazina va ajunge la efect maxim
- dacă acepromazina se va administra cu 30 de minute înaintea xylazinei sedarea se va amplifica
deoarece efectele maxime ale celor două anestezice se vor suprapune

33. De ce este dificilă puncția venei jugulare la măgar?

Jgheabul jugular este mascat de mușchi care se extind deasupra sa astfel că vizibilitatea venei este
stânjenită complicând puncția venoasă sau amplasarea branulei

34. De ce este dificiă intubarea endotraheală / nazală la măgar?

Intubarea nazală este dificilă datorită căilor nazale înguste.

35. Ce implicații are metabolizarea mai rapidă a anestezicelor la măgar comparativ cu calul?

Metabolismul anestezicelor este rapid comparativ cu calul, astfel sunt necesare doze mai mari și un
interval de repetare a administrărilor mai scurt.

36. Care este anestezicul la care doza este mai mică la măgar decât cea de la cal?

- guiafenesina

37. La ce procent de deshidratare apare creșterea hematocritului la măgar?

Creșterea hematocritului observată în deshidratare la cai nu are loc până când măgarul nu este
deshidratat în procent de 30%.

38. Ce modificări sanguine induce anorexia la măgar?

Măgarii sunt foarte susceptibili la hiperlipidemie când sunt anorexici

39. Ce poziție adoptă măgarul după administrarea de xylazină?

poziția decubitală, el nu cade jos ci se așează în mod deliberat atunci când simte că își pierde
coordonarea

40. Dați exemplu de asociere anestezică – premedicație, inducție, menținere - folosită în

orhidectomie la măgar în condiții de teren.

TEREN

- premedicație: acepromazină IM cu 30 de minute înainte - urmată de detomidină administrată cu

5 minute înainte de inducție.
- inducție ketamină IV asociată cu diazepam
- În etapa inducției se poate folosi și butorfanolul la animalele foarte stresate
- menținerea: la fiecare 10-15 minute dacă este necesar se poate administra suplimentar 1/3 din
doza de ketamină și la 30 de minute ½ din doza de detomidină

41. Dați exemplu de asociere anestezică – premedicație, inducție, menținere - folosită în

orhidectomie la măgar în condiții de clinică.

CLINICA
- premedicația va include în locul detomidinei xylazina, care va fi administrată IV cu 5 minute
înainte de inducție.
- pentru inducție se va utiliza combinația: ketamină + diazepam
- menținerea se va face: pe cale inhalatorie cu izofluran sau cu asocierea
xylazină+ketamină+guaifenesin (triple drip)

42. Cum este de obicei revenirea din anestezie la măgar?

Intr-o manieră liniștită, se aduce în decubit sternal până când sunt atenți și capabili să stea în picioare
de la prima încercare, deseori fară a fi ajutați.

Curs 10
1. Care este definiția monitorizarii?

Măsură de urmărire, de supraveghere pentru un scop anume a dinamicii în timp a unor parametri
funcţionali.

2. Cum se poate realiza monitorizarea?

Clinic sau cu ajutorul unor aparate/instrumente.

3. Cît timp se face monitorizarea unui pacient anesteziat?

Pe toată durata anesteziei şi va continua şi în perioada postanestezică.

4. Unde se notează datele obținute?

În fişa anestezică.

5. Care este standardul minim de monitorizare?

Urmărirea circulaţiei, oxigenării şi ventilaţie, monitorizarea profunzimii anesteziei, şi a temperaturii

corporale.

6. Care sunt stadiile de dispariție progresivă a reflexelor şi inhibiţie a funcţiilor vitale? Care situații nu
este de dorit să apară?

analgezie şi amnezie, pierderea coordonării motorii şi a conştienţei, diminuarea reflexelor

protectoare, blocarea stimulilor aferenţi, miorelaxare, depresie respiratorie şi cardiovasculară,
apnee, stop cardiac şi exitua; ultimele 4

7. Care sunt stadiile anesteziei generale? Care sunt planurile stadiului III? Ce se petrece în fiecare
stadiu?

Stadiul I – perioada de inducţie - de excitaţii voluntare. Începe odată cu administrarea anestezicului

general. Dacă inducţia este lentă şi inhalatorie animalul se zbate, cade în decubit, frecvenţa
respiratorie şi pulsul cresc, pupilele sunt dilatate, frecvent animalul urinează şi defecă. Acestea
simptome caracterizează teama. Ca durată în timp acest stadiu este scurt, iar manifestările se
estompează mult cu o premedicaţie adecvată;

Stadiul II - stadiul răspunsurilor necontrolate, neinhibate – stadiul de risc anestezic incipient - de

excitaţii involuntare. Prin adâncirea inhibiţiei corticale rezultă o exaltare şi necoordonare a activităţii
centrilor subcorticali cu apariţia de tulburări neurovegetative, excitaţie psihomotorie (mişcări de
galop ale membrelor, lătrat, mieunat, nechezat când animalul este inconştient şi căzut în decubit,
tonus muscular crescut). Acest stadiu necesită supraveghere şi evitarea manoperelor de contenţie,
chirurgicale sau administrarea altor medicamente.

Stadiul III - de anestezie generală fără reflexe - anestezie chirurgicală – narcoză chirurgicală în care se
produce inhibiţia totală a SNC cu excepţia bulbului. Clinic se caracterizează prin stabilitate cardio-
respiratorie, absenţa/reducerea unor reflexe (senzitivo-palpebral, cornean, pupilar, anal, plantar, de
strănut, de deglutiţie, senzitive şi motorii medulare).

Stadiul IV – toxic, a paraliziei bulbare, de supradozare narcotică. Este o fază preletală, atinsă doar din
greşeală.

Planurile: anestezie superficiala, anestezie medie, anestezie profunda.

8. Cum mai poate fi monitorizată profunzimea inhibiției SNC?

Electroencefalografie, monitorizarea indicelui bispectral, determinarea concentratiei anestezicului

general din sange, determinarea concentraţiei de anestezic inhalator inspirat/expirat.

9. Ce incidente legate de profunzimea anesteziei generale pot să apară?

Profunzime anestezică inadecvată – narcoză prea superficială sau prea profundă;

Inducţia lentă;

Trezirea tardivă cu/fără fenomene de excitaţie.

10. Ce semne caracterizează o profunzime anestezică inadecvată: prea superficială / prea profundă?
Ce masuri se iau în fiecare din aceste situații?

Narcoza prea superficială este caracterizată de un tonus muscular crescut, activitate motorie,
prezenţa sau chiar accentuarea reflexului palpebral, nistagmus. Pupila se dilată dacă animalul este în
narcoză superficială şi simte durerea, frecvenţa respiratorie, frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială
cresc brusc. În această situaţie se recomandă, după caz, administrarea IV a unor cantităţi mici de
anestezic general, creşterea concentraţiei de anestezic inhalator sau suplimentarea analgeziei;

Narcoza prea profundă se caracterizează de ochi poziţionaţi central, pupile dilatate, lipsa reflexelor
oculare, respiraţie superficială, hipotensiune, timp de reumplere capilară crescut, frecvenţă
respiratorie şi cardiacă scăzute. În acest caz se opreşte administrarea IV de anestezic general, se
închide vaporizatorul, se administrează antagonişti, se asigură, se asigură susţinerea cordului.

11. De ce este necesară activitatea electrică a cordului?

Pentru activitatea mecanică a cordului şi este modificată de numeroase anestezice.

12. Ce parametri cardio-vasculari, performanța cardiacă, pot fi modificați dramatic sub anestezie?

Performanţa cardiacă, exprimată prin mărimea debitului cardiac, tensiunea arterială şi volemia.

13. Ce parametrii exprimă activitatea aparatului cardiovascular și vor fi monitorizați?

Debitul cardiac;

Dacă pacientul este tahicardic, o frecvenţă cardiacă excesivă reduce fracţia de ejecţie sistolică încât
debitul cardiac scade la zero,
Dacă sistemul vagal este blocat şi inima în sine nu poate încetini, pacientul va deceda,

Dacă pacientul este hipertensiv (prin vasoconstricţie), DC scade deoarece inima pompează în vase cu
diametru redus.

14. Din ce derivă importanța monitorizării frecvenței cardiace?

Efectul ei asupra debitului cardiac şi presiunii sanguine.

15. Care sunt limitele între care ar trebui să se încadreze frecvențacardiacă sub anestezie la câine de
talie mare și mică / pisică / cal?

55 – 160 bătăi/minut la câine de talie mare,

65 -180 la câine de talie mică,

70(80) – 240 la pisică,

22(26) - 60 la cal.

16. În ce condiții apare bradicardia / tahicardia sub anestezie? Care este tratamentul celor două
situații?

Apare de obicei datorită unui plan narcotic prea profund, hipotermiei, , reflexelor vagale, stărilor
hipoxice, toxicelor exogene, hipotiroidismului, hiperpotasemiei, tulburărilor de conducere
miocardică. Tratament: medicaţiei simpatomimeticecu efect beta-1 inotrop şi cronotrop pozitiv si
anicolinergice.

Apare ca răspuns compensator în hipovolemie, hipotensiune, hipercapnie, hipoxemie, pe fond de

anestezie superficială, ca şi consecinţă a perceperii durerii, în caz de hipertermie, după administrarea
de ketamină, anticolinergice sau simpatomimetice, în hipertiroidism sau feocromocitom.Tratament:
manevre de compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian timp de câteva secunde.

17. Din ce punct de vedere sunt analizate zgomotele cardiace?

Intensităţii, ritmului, zgomotelor supraadăugate.

18. Care sunt cauzele care duc la scăderea forţei de contracţie a cordului sub anestezie? Care este
tratamentul în această situație?

Supradozarea narcotică, tulburări metabolice (acidoza) şi afecţiuni miocardice.

19. Care sunt principalii factori incriminaţi în etiologia aritmiilor intraanestezice? Care este
tratamentul în această situație?

Agenţii anestezici injectabili, agenţii anestezici inhalatori, ventilaţia inadecvată, intervenţia

chirurgicală prin tracţiunea pe viscere, intervenţii pe regiunea orbitară, intubaţia endotraheală,
hipotermia, folosirea digitalicelor, suxametoniul, hiperpotasemia;

Eliminarea cauzelor, reechilibrare hemodinamică, volemică, hidroelectrolitică, acido-bazică;

reducerea concentraţiei de narcotic, sporirea ventilaţiei – oxigenării; terapie antiaritmică.

20. Ce caracteristici ale pulsului arterial periferic se urmăresc sub anestezie?

Ritmul, frecvenţa şi amplitudinea.

21. Ce indică prezența pulsului arterial periferic? Ce sugerează dificultatea palpării sale?
Este un indicator al debitului cardiac şi al circulaţiei în regiunea corporală în care este monitorizat;

Hipotensiune şi/sau vasoconstricţie severă.

22. Cum este numit aspectul undei pulsului? Ce informații oferă sfigmograma dacă este analizat
fiecare segment al ei?

Panta ascendenta;

a-reflectă contractilitatea miocardului corelat cu viteza de ejecţie sistolică;

b-reflectă vasoconstricţia pe când un nivel mai scăzut vasodilataţia;

c-panta descendenta

23. În ce situații culoarea mucoaselor aparente devine cianotică?

Deficit de oxigenare.

24. Cum este testat timpul de reumplere capilară? Care este valoarea sa normală? Ce valori indică
starea de șoc?

Compresiunea digitală a mucoasei gingivale 30 de secunde;

1s;

Ma mari de 3s.

25. Peste ce valori ale pierderii volemice animalul anesteziat intră în starea de șoc?

Depăşind 20%.

26. Care este derivația cea mai folosită la animalele mici pentru monitorizarea ECG-ului sub
anestezie?

Derivaţia standard bipolară DII (membru anterior drept electrod negativ, membru posterior stâng
electrod pozitiv).

27. Despre ce parametri cardiaci ne informează ECG-ul?

Ritm şi frecvenţă.

28. Despre ce parametri cardiaci ECG-ul nu aduce nici o informație?

Funcţiei inotrope ventriculare.

29. Care este rațiunea folosirii ECG-ului sub anestezie?

Recunoaşterii precoce a bătăilor ectopice (extrasistole) sau aritmiilor care ar putea duce la stop
cardiac.

30. Cum poate fi măsurată(tehnici) tensiunea arterială?

Direct pe cale invazivă necesitând cateterizarea arterială;

Indirect pe cale neinvazivă sfignomanometric.

31. Care este formula de calcul pentru TAM dacă sunt cunoscute valorile TAD și TAS?

TAM = TAD + (TAS – TAD)/3

32. Ce modificare (în ce sens) a tensiunii arteriale apare în general sub anestezie?

Hipotensiunea.

33. Care sunt cauzele hipotensiunii intraanestezice?

Hemoragie, anestezia rahidiană, anestezia epidurală înaltă, modificări bruşte de postură, tracţiuni pe
mezouri, premedicaţie excesivă, narcoză profundă.

34. Care sunt valorile tensiunii arteriale TAS; TAM și TAD, minime acceptabile sub anestezie?

Valorile tensiunii arteriale sub anestezie ar trebui să fie de: TAS 100-120 mmHg, TAM 80-100 mmHg
și TAD 60-80 mmHg.

Minim acceptabile:TAS ≥ 80 mmHg; TAM ≥ 60 mmHg; TAD ≥ 40 mmHg.

35. Între ce valori ar trebui să se încadreze TAS, TAM și TAD sub anestezie?

Câine pisică

TAS 100-160 mmHg 120-170 mmHg

TAM 90-120 mmHg 90-130 mmHg

TAD 60-110 mmHg 70-120 mmHg

36. Care este tratamentul hipotensiunii?

Eliminarea cauzei, refacerea intoarcerii venoase cresterea volumului intravascular, reducerea

vasocontrictiei, cresterea debitului cardiac, contracararea efectelor anestezicelor, stabilizarea
frecventei si ritmului cardiac, sistarea ventilatiei controlate.

37. Comparativ cu câinele ce specie este mai predispusă la depresie cardio-vasculară indusă de
anestezie?

Cabalinele.

38. Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale intraanestezice?

Anestezia superficială cu stimularea prin manevre chirurgicale sau anestezice, vasopresoare în exces,
hipercarbia şi asfixia, hipertensiunea pulmonară acută la pacienţii cu sindrom de detresă respiratorie.

39. Ce măsoară presiunea venoasă centrală?

Presiunea din atriul drept.

40. Echilibrul dintre ce parametri este reflectat de PVC?

Volemie, capacitanţa venoasă şi funcţia cardiacă.

41. În ce scop, ce ghidează, măsurarea PVC?

Intervenţii chirurgicale la care se anticipează hemoragii mari, pacienţi hipovolemici, în stare de şoc
sau cu politraumatisme.

42. Care sunt valorile normale ale PVC la animalele de companie?

+2 - +5 cm H2O la câine şi pisică

+5 - +10 cm H2O la cal

43. Care sunt parametri prin care este monitorizat oxigenul la un pacient anesteziat?

Culoarea mucoaselor aparente, culoarea sangelui din plaga operatorie, pulsoximetria.

44. Ce exprimă pulsoximetria?

Saturaţia Hb în O2.

45. Care sunt valorile SpO2 care oglindesc o saturație optimă a Hb în oxigen? Care valori indică
hipoxemia?

≥ de 96%

sub 90%

46. Care sunt valorile PaO2 care indică starea hipoxiemică?

mai mici de 85%

47. Care sunt parametri prin care este monitorizat bioxidul de carbon la un pacient anesteziat?

Miscarile respiratorii, volumele ventilatorii, determinarea PaCO2, capnografia/capnometria,

spectometria de masa.

48. Care este cauza cea mai frecventă a apneei intraanestezice?

Supradozarea narcoticului.

49. Ce valori ale PaCO2 indică hiperventilația / hipoventilația?

mai mici de 35 mmHg indică hiperventilaţia

mai mari de 45 mmHg indică hipoventilaţia

50. Ce determină (măsoară) capnograma? Valoarea cui o exprimă EtCO2?

Concentraţia CO2 din amestecul gazos inhalat și exhalat de pacient conectat an circuitul respirator al
aparatului de anestezie inhalatorie;

Afişarea cifrei absolute a concentraţiei de CO2 la sfârşitul expirului (EtCO2 – end tidal CO2).

51. Care sunt valorile normale ale EtCO2? Care este relația între EtCO2 și PaCO2?

EtCO2 are valorile normale între 30-40 mmHg, pacientul anesteziat a fi menţinut la valori între 35-50
mmHg;

PaCO2 este cu aproape 2-5 mmHg mai mare decât cea din aerul expirat.

52. Care sunt cauzele creșterii / scăderii EtCO2?

Tulburări ale ventilaţiei alveolare, intensificarea metabolismului sau apariţia de CO2 în sistemul
respirator al aparatului de narcoză inhalatorie;

Hiperventilaţiei, unei hipotensiuni severe şi a unui debit cardiac drept scăzut, embolii pulmonare,
stopului respirator sau stopului cardiac.

53. Care pot fi cauzele acidozei respiratorii / metabolice intraanestezice? Care este tratamentul
acidozei?

Hipoventilaţia, obstrucţia bronşică, scăderea difuziunii alveolare;

Hiperventilaţie şi perfuzie cu bicarbonat de sodiu.

54. Ce incidente respiratorii pot să survină în periada perianestezică?

Pneumonia prin aspirare, obstructia cailor respiratorii, atelectazir postoperatorie, spasm laringian.

55. Cum poate fi prevenită pneumonia prin aspirare? Care este tratamentul recomandat în
pneumonia prin aspirare?

Neutralizarea acidităţii conţinutului gastric se pot administra anterior anesteziei blocanţi H2,
antiacide;

Ventilaţie asistată sau cu presiune intermitent pozitivă, administrarea de oxigen, aspirarea

conţinutului regurgitat, antibioprofilaxia, monitorizarea echilibrului hidric.

56. Ce tulburări ale temperaturii corporale se pot identifica sub anetezie?

Hipotermia sau hipertermia.

57. La indivizii din ce categorie de vârstă hipotermia este o problemă gravă?

La animalele mici şi în special la pui.

58. Tratamentul viguros al unui pacient cu hipotermie trebuie început când temperatura corporală
are valoarea sub..........

sub 35 C

59. Ce consecințe negative asupra organismului are hipotermia?

Reducerea metabolismului cu scăderea vitezei de eliminare a anestezicelor, modificarea hemostazei

primare tulburări ale activităţii cardiace, reducerea rezistenţei la infecţia plăgii operatorii, apariţia
frisonului.

60. Ce măsuri se pot lua pentru a preveni hipotermia?

Animalul va fi încălzit pe durata anesteziei; fluidele administrate IV vor fi calde; lavajul viscerelor
expuse se va face cu soluţii încălzite; încălzirea aerului inspirat.

61. Cum sunt clasificate metodele de reîncălzire? Ce înseamnă reîncălzirea externă pasivă / externă
activă / internă activă? Care este valoarea cu care este permis să crească temperatura corporală într-
o oră atunci când animalul este reîncălzit?

Reincalzire externa, reincalzire interna pasiva;

Reîncălzirea externă pasivă înseamnă amplasarea într-o încăpere încălzită, acoperirea cu pături,
Reîncălzirea externă activă folosind pături electrice, sticle cu apă caldă, Reîncălzire internă activă
includ administrarea intravenoasă de fluide calde, lavajul peritoneal cald, lavajul pleural cald,
clismele calde, introducerea de lichide saline calde în vezica urinară, şi inhalarea de aer cald
umidificat;

0,5 C.

62. Ce înseamnă hipertemia malignă, ce simptomatologie are?

O complicaţie rară, la unele rase de porci, la cai şi câini anesteziaţi cu succinilcolină şi narcotice
volatile, temperatura rectală creşte rapid peste 41- 420C prin accelerarea metabolismului muscular;
Tahicardie, rigiditate musculară, creşterea ventilaţiei şi creşterea producţiei de bioxid de carbon,
acidoză metabolică, eritem cutanat, creşterea temperaturii, colaps circulator, moarte.

63. Care este tratamentul hipertermiei maligne?

-medicaţia specifică

-se opreşte administrarea medicamentului declanşator, se schimbă calcea;

- hiperventilare cu oxigen 100%;

- bicarbonat, pentru combaterea acidozei metabolice;

- combaterea hipertermiei prin răcire activă cu gheaţă/băi cu apă rece;

- combaterea hiperpotasemiei administrând bicarbonat sau glucoză

- aritmiile, dacă persistă se administrează 3 mg/kg procainamidă cu repetare până la o doză totală de
maxim 15 mg/kg;

- se va susţine diureza peste 1 ml/kg/oră administrând fluide parenteral, manitol şi furosemid.

64. De ce sub anestezie funcțiile renale sunt inhibate?

Sunt inhibate prin creşterea secreţiei de ADH şi prin reducerea circulaţiei renale

65. Care sunt valorile normale ale debitului urinar (diurezei) la animalele de companie / cal?

La pisică şi câine de 1-2 ml/kg/oră

La cal 0,5 ml/kg/oră.

66. Cum trebuie încurajată producția de urină după anestezii lungi?

Prin fluidoterapie IV.

67. Ce se face atunci când este constatată oliguria?

Hidratarea animalului prin administrarea de fluide izotone electrolitice .

68. Ce tulburări digestive pot să apară la câine postanestezic?

Voma refleza.

69. Ce tulburări hepatice pot să apară postanestezic?

Metabolizarea lentă a anestezicelor, tulburări de coagulare, hipoproteinemie, hipoglicemie, spasm

biliar, hepatită postanestezică.

70. Complicațiile neuromusculare postanestezice apar cu frecvență mai mare la .........

Cabaline

71. Miopatia postanestezică la cabaline, este o complicație a .......

Hipotensiunii prelungite intraanestezice.

72. Care sunt măsurile prin care se poate preveni apariția miopatiei postanestezice la cal?
TAM pe durata anesteziei trebuie să depăşească 70 mmHg; în decubitul lateral membrele trebuie
corect poziţionate şi anume: cele de deasupra menţinute pe orizontală paralel cu solul şi niciodată
împinse puternic spre înapoi, piciorul anterior de dedesubt spre înainte; salteaua trebuie să fie
suficient de moale.

73. Care sunt reacțiile alergice la anestezice? În ce interval de timp poate să apară reacția anafilactică
după administrarea unui anestezic?

Anafilaxia,reactiile citotoxice, reactiile anafilactoide;

20 min.

74. Reacțiile citotoxice / anafilactoide necesită expunerea prealabilă la anestezic?

Nu.

75. Cate tip de reacție alergică necesită reexpunerea la antigen (un anume anestezic)?

Anafilaxia.

76. Care este tratamentul reacțiilor anafilactice acute?

Oprirea administrării antigenului şi a administrării tuturor anestezicelor, furnizarea de O2 100%,

perfuzie rapidă IV cu soluţie cristaloidă izotonă, adrenalină în bolus IV.

1. Care sunt considerațiile generale de care se ține cont când se lucrează cu

suinele?

 Animalele de talie mare sunt dificil de contenţionat

 Lipsa venelor (cu excepţia celor de pe faţa dorsală a pavilionului auricular) şi arterelor
superficiale
 accesibile impune necesitatea folosirii acelor lungi
 stimulii algici sunt relativ mai uşor de toleraţi decât la alte specii dar legislaţia de protecţie a
animalelor nu permite practicarea intervenţiilor chirurgicale fără anestezie
deşi tolerează stimulii algici suinele sunt stresabile fizic şi neuropsihic, fiind considerate
animale incomplet domesticite; rasele precoce sunt
 foarte sensibile la factorii de stres.

2. Care sunt particularitățile suinelor care au influență asupra anesteziei cu

existența de riscuri, accidente, complicații?

- capacitate cardio-respiratorie redusă cu limite de adaptare foarte reduse

- hipoventilaţia este un fenomen frecvent şi apare în principal atunci când animalul este
contenţionat în decubit dorsal
- obstrucţiile căilor respiratorii apar cu uşurinţă la nivelul laringelui atunci când capul şi gâtul
sunt aduse în flexie
- sistem nervos vegetativ este predominant simpaticoton cu descărcări mari de catecolamine,
ceea ce determină vasoconstricţie periferică şi creşterea sensibilităţii cordului la narcotice
- în ţesutul adipos bogat anestezicele se solubilizează uşor, se produc depozite remanente
care fac dozarea, dirijarea profunzimii şi duratei narcozei greu de controlat;
- toate analgezicele morfinice au efecte disleptice traduse prin stări de excitaţie şi distonii
neuro-vegetative
 - intubaţia la această specie este dificilă
- temperatura corporală este puternic influenţată de mediu
- suinele au o predispoziţie genetică la un răspuns fatal la constrângere şi la unele anestezice
- riscul de regurgitare şi vomă impune restricţia de hrană cu 6-12 ore şi hidrică cu maxim 2
- ore înainte de anestezie

3. Dați exemple de asocieri anestezice ce pot fi folosite la suine.

- operaţia de cezariană anestezie epidurală lombosacrală -> lidocaină

- Stresnil (azaperonă) 4%. Poate fi dozat gradat în funcţie de cerinţe, cu efect de sedare până
la hipnoză
- Innovar-Vet (fentanyl-droperidol)
- Premedicaţie acepromazină IM urmată de administrarea după 20 de minute a ketaminei

4. Care este specia cea mai puțin sensibilă la efectele xylazinei?

Suinele

5. Care sunt considerațiile generale corelate cu specia, fiind vorba de câine și

pisică?

 câinele şi pisica pot vomita atât în perioada inducţiei cât şi la trezire

 frecvent sunt supuse anesteziei animale în stare gravă, la vârste extreme, prin urmare se
impune meticulozitate în examenul preanestezic şi cunoaşterea particularităţilor
fiziologice ale acestor pacienţi
 hipotermia reprezintă o complicaţie anestezică mai ales în cazul intervenţiilor de lungă
durată
 deseori la aceste animale se recurge la anestezia generală inhalatorie
 orice intervenţie dureroasă e greu suportată de pisică, care de altfel se pretează foarte
greu la manevrele de contenţie
 la pisică s-au impus tehnici simple realizabile pe cale IM;
 pisica este animal simpaticoton, la care apar frecvent reacţii imprevizibile, colaps sau
sincopă
 pisicile sunt predispuse la laringospasm în timpul manevrelor de intubare traheală
 includerea în premedicaţie a anticolinergicelor pentru efectul vagolitic şi reducerea
salivaţiei nu a intrat în practica de rutină

6. Ce grupe de anestezice pot fi folosite în premedicație la câine și pisică?

 eurolepticele fenotiazinice
 analgezicele morfinice
 tranchilizantele benzodiazepinice
 agoniştii alfa-2 adrenergic

7. Ce observații sunt valabile referitor la efectele acepromazinei administrate la

câine și pisică?

 Se caracterizează prin efect antiemetic şi antiaritmic

 Nu are proprietăţi analgezice
 Pot să apară probleme în anumite circumstanţe, la pacienţii la care debitul cardiac este
scăzut se instalează hipotensiune severă
  La rasele de câini şi pisici brahicefalice, rase cu tonus vagal crescut, acepromazina poate
determina sincopă asociată cu bradicardie

8. Dacă premedicația cu acepromazină s-a administrat cu mai mult de 3 ore înainte

de inducție, se poate repeta administrarea de acepromazină? Dacă da, în ce

doză?

Da, se poate repeta ½ din doza administrată inițial cu 30 de minute înainte de inducție.

9. Dacă se decide administrarea de morfinice este recomandată includerea

anticolinergicelor în premedicație? Din ce motiv?

Se recomandă administrarea anticolinergicelor pentru a se combate bradicardia pe care o pot

determina

10. Care este opioidul folosit cel mai frecvent în practica anestezică la animalele

mici?

 butorfanolul

11. Ce se recomandă să se facă pentru a reduce răspunsul excitator care apare la

pisică atunci când se folosesc morfinicele?

Combinarea cu un tranchilizant va micşora răspunsul excitator

12. La ce rase de câini diazepamul administrat IV determină fenomene excitatorii?

Determina excitaţii severe la

 Setter
 Cocker Spaniel

13. Care sunt efectele secundare ale xylazinei și medetomidinei la câine și pisică?

 inhibiţie cardio-respiratorie
 sensibilizarea cordului la aritmiile cardiace induse de catecolamine
 bradicardie
 vomă
 depresie respiratorie
 apnee

14. Din grupa agoniștilor alfa-2 adrenergici ce produse se folosesc la câine și

pisică?

 Xylazina
 Medetomidina

15. Ce anestezice sau asocieri pot fi folosite pentru inducția pe cale injectabilă la

câine și pisică?

 Thiopental
  Thiamylal
 Methohexital
 Propofol
 Ketamină

Sau asocieri de:

 tiletamină-zolazepam
 diazepam-ketamină
 midazolam-ketamină
 diazepam-thiamylal-lidocaină

16. Care este tehnica administrării anestezicelor generale dacă se dorește menținerea

anesteziei generale pe cale injectabilă? Ce anestezice injectabile se pot folosi

pentru menținerea anesteziei?

Menţinerea injectabilă se realizează prin administrarea, în bolus sau perfuzie continuă, de:

 telazol
 ketamină
 propofol (TIVA)

17. De ce nu se recomandă pentru tranchilizarea animalelor când sunt transportate

pe calea aerului folosirea fenotiazinicelor? Ce produs este recomandat în această

situație? cărei grupe de medicamente îi aparține?

Deoarece prin efectul lor alfa-1 adrenergic determină vasodilataţie ceea ce creează susceptibilitate la
hipotermie şi incapacitatea de adaptare la modificările presiunii atmosferice şi ale temperaturii

Se recomanda Diphenhydramine HCl (Benadryl, Dimedrol, Carpoject), un antihistaminic de primă

generaţie

18. Ce produse medicamentoase sunt recomandate pentru tranchilizarea animalelor

în cazul transportului pe uscat

Sedative orale

 Alprazolamul
 Diazepamul
 Acepromazina
 Diphenhydramina

19. Care sunt caracteristicile fiziologice ale mamiferelor mici și riscurile asociate

anesteziei?

 Pacienţii de mici dimensiuni au o rată metabolică mare, în consecinţă durata anesteziei

devine un element de risc (o intervenţie de o oră necesită acelaşi consum metabolic ca o
procedură de 6 ore la pisică)
 Complicaţiile apar mai repede şi timpul de investigaţie este mai scurt
  Rezervele reduse de glicogen predispun la hipoglicemie
 Hipotermia este probabil cea mai frecventă complicaţie a anesteziei generale
 Volemia este între 50-78 ml/kg, dependent de specie. Corelat cu rata metabolică crescută
toleranţa la hemoragie este mică
 Diametrul redus al căilor respiratorii face intubarea dificilă,
 Dieta preanestezică oscilează între 0-4 ore, fără restricţii de apă

20. Care sunt regulile generale atunci când se va face anestezia la un mamifer mic?

Reguli generale:

- cântărirea obligatorie a animalului şi calcularea atentă a dozei

- trebuie avută în vedere masa musculară redusă atunci când se fac administrări IM,
cantitatea injectată să fie proporţională cu aceasta;
- anestezicele iritante tisular, cu pH scăzut, duc la automutilări
- profunzimea anesteziei se verifică prin reacţia la pensarea cozii, urechii sau retragerea
membrelor posterioare
În general, primul care dispare este reflexul de retragere al cozii la pensare urmat de cel
al membrelor.
Dispariţia acestuia din urmă indică debutul anesteziei chirurgicale
- reflexele oculare sunt variabile şi în general nesigure
Ochii exoftalmici ficşi indică moartea sau un dezastru inevitabil.

21. Dintre anestezicele generale injectabile ce grupă nu este indicată la iepure

datorită limitelor înguste de securitate?

Barbituricele

22. De ce la iepure doza de atropină trebuie să fie mai mare?

Deoarece iepurii au un nivel circulator crescut al atropinesterazei, atunci când se consideră necesară
includerea în premedicaţie a atropinei doza trebuie crescută, dar apare risc de toxicitate.

23. Care sunt motivele pentru care este unanim acceptat că anestezia generală la

cobai este riscantă și dificilă?

- cecumul mare se comportă ca şi un rezervor pentru anestezice,

- expunerea iniţială la narcoticul inhalator determină o apnee lungă,
- ketamina administrată IM poate produce necroze tisulare cu automutilare
- deficitul de vitamină C şi bolile concurente complică anestezia
- venele superficiale sunt relativ inaccesibile
- cavitatea orală trebuie verificată pentru a se scoate alimentele depozitate

24. Dintre mamiferele mici, cine tolerează bine majoritatea anestezicelor, în special
barbituricele?

Hamsterii

25. La ce mamifere mici somnul este mai lung la femele atunci când se folosesc

barbituricele?

Sobolani

26. Care sunt caracteristicile anatomice, fiziologice cu implicații anestezice la

păsări?

- Deoarece rata metabolismului este ridicată o dietă preanestezică de 6-8 ore determină
hipoglicemie şi cetoză fatală
- Temperatura corporală e ridicată şi trebuie acordată atenţie temperaturii din mediu, vor
trebui luate toate măsurile pentru prevenirea hipotermiei
- După trezire trebuie să mănânce şi consuma lichide cât mai repede posibil
- Intervenţiile de la nivelul pielii determină un răspuns minor din partea inimii

27. De ce păsările nu tolerează apneea?

Păsările nu au rezerve de oxigen în plămân ca şi mamiferele dacă respiraţia se opreşte devin rapid
hipoxice şi mor

28. Care sunt căile de administrare a fluidelor (pentru resuscitare) la păsări, sau în

general la pacienții de talie mică?

Injectie intraosoasă sau intramedulară

29. Care sunt locurile de elecție pentru cateterizarea intraosoasă la păsări? Ce oase

nu trebuiesc folosite pentru cateterismul intraosos la păsări?

- Locurile preferate pentru cateterizarea intraosoasă sunt ulna distala şi proximala tibiotarsial
- NU trebuie plasate în oasele pneumatice (humerus, femur)

30. Care este semnul care indică necesitatea superficializării imediate a planului

narcotic în cazul anesteziei inhalatorii la păsări?

Apneea este un semnal important de alarmă care indică necesitarea superficializării imediate a
planului narcotic
Curs 11
1. Care sunt cele mai frecvente cauze care determină instalarea stopului cardio-pulmonar pe durata
intervenţiei chirurgicale şi implicit a anesteziei?

Anoxia acută, anemia severă, hipovolemia, supradozajul de anestezice, tulburările de pH, la care se
cumulează manevrele operatorii şocogene.

Extensia şi durata actului operator şi anestezic desfăşurate în condiţiile unui pacient cu rezerve
compensatorii limitate.

2. Care este elementul fiziopatologic fundamental al stopului cardio-circulator?

Incetarea activităţii de pompă a inimii, la care se poate asocia sau nu oprirea oprirea bruscă a funcţiei
ventilatorii.

3. Ce include prima fază a resuscitării, și ce înseamnă aceste lucruri de fapt?

Pregătire, promptitudine şi prevenire.

Echipamentele şi medicamentele din trusa de urgenţă trebuie să fie disponibile, echipa de lucru
trebuie să cunoască atribuţiile ce îi revin când se confruntă cu o asemenea situaţie; pacientul este
monitorizat correct, s-a ales tehnica anestezică corectă.

4. Pe ce elemente se bazează diagnosticul stopului cardio-circulatort?

Lipsa pulsului palpabil, lipsa zgomotelor cardiac, pierderea cunostintei, cianoza mucoaselor, oprirea
sangerarii in plaga operatorie, apnee, bradipnee extrema, respiratie agonica, pupile fixe si dilatate,
modificari ale traseului ECG.

5. Care sunt ultimele recomandări pentru realizarea CPCR legate de ventilația pulmonară / masajul
cardiac extern / tratamentul tahicardiei ventriculare refractare la defibrilare / temperatura
corporală?

A evita frecvenţele excesive ale aparatului de ventilaţie pulmonară;

Executarea corecta şi neîntrerupta a comprimării toracelui. Întreruperea masajului cardiac extern ar

trebui să fie evitată şi, dacă este necesară, ar trebui să fie redusă până la maxim 10 secunde;

După defibrilare se preferă utilizarea amiodaronei în defavoarea lidocainei;

Hipotermie usoara postresuscitare

6. Care sunt cele trei faze în care pot fi încadrate măsurile de resuscitare?

Măsuri de bază de susţinere a vieţii (procedurile mecanice aplicate pentru a obţine un flux sanguin
efectiv şi oxigenarea organelor vitale);

Măsuri avansate de suport a vieţii (proceduri necesare pentru corectarea cauzei stopului şi efortul de
a câştiga o ventilaţie normală şi un ritm cardiac);

Măsuri prelungite de susţinere a funcţiilor vitale (controlarea răspunsului pacientului, măsuri pentru
susţinerea funcţiei SNC, terapia intensivă)
7. Ce includ măsurile de bază de susținere a vieții? Ce rol au ele?

A-aerul sa circule liber; B-asigurarea ventilatiei artificiale; C-circulatia sangelui.

8. Ce includ măsurile de avansate de suport a vieții? Ce rol au ele?

D-diagnostic si medicatie; E-electricardiografie; F-fluidoterapie.

9. Ce includ măsurile de prelungite de susținere a funcțiilor vitale? Ce rol au ele?

G-verificarea raspunsului pacientului la terapia aplicata; H-suportul functiei neurologice; I-terapie

intensiva

10. La ce pacienți ordinea secvenței A-B-C a resuscitării este schimbată cu C-A-B?

Stop cardiac subit, stop cardiac iminent cu stop respirator sau la pacient cu boli respiratorii;

Stop cardiac iminent la pacient fără afecţiune respiratorie.

11. Prin ce manevre ne asigurăm că există libertatea căilor aerine?

Aşezarea capului şi gâtului în extensie, deschiderea gurii şi control rapid al orofaringelui.

12. Care este gestul imediat următor după dezobstrucţia căilor respiratorii, în condiţiile în care
animalul este în stop respirator sau ventilaţia este ineficientă?

Respiratia artificiala.

13. Care sunt tehnicile de respiraţie artificială?

Respiraţia gură la nas (prin intermediul unui tifon );

Gură la sonda endotraheală ;

Cu balonul AMBU.

14. Care este frecvența respiratorie pentreu animamlele mari / mici / pacient cu boală pulmonară
severeă sau hipoxie preexistentă?

8-10 la animale mari;

10-12 la animale mici;

12-15 respiraţii/minut.

15. Care este consecința unor frecvențe respiratorii excesive?

Scăderea presiunii perfuziei coronariene, a presarcinii, a debitului cardiac, a funcţiei ventriculare

stângi, cresc presiunea intratoracală şi scad întoarcerea venoasă spre cord.

16. Care sunt teoriile care stau la baza masajului cardiac extern? Care din teorii se aplică la animalele
mai mici de 10 kg?

A pompei cardiace şi cea a pompei toracice;

Prima.

17. Care sunt factorii determinanți ai perfuziei organelor vitale pe durata CPCR?
Fluxul de sânge cerebral- este dependent de gradientul dintre artera carotidă şi presiunea
intracraniană în timpul sistolei ;

Fluxul sanguin miocardic -este dependent de gradientul dintre aortă şi atriul drept în timpul
diastolei.

18. Cum se execută masajul cardiac extern la cîine / pisică?

Decubit lateral drept cu o pernă sub stern, capul decliv şi membrele posterioare ridicate,
compresiune cu palma pe joncţiunile condro-costale 4-8;

Decubit lateral drept, compresiunea se face cu arătătorul şi degetul mare.

19. Cum este posibil să fie executat masajul cardiac extern la câinii cu toracele în butoi sau peste 15
kg?

In poziţie dorsală comprimând sternul.

20. Cu cât trebuie să scadă diametrul toracic prin aplicarea forței de compresiune pe durata
masajului cardiac extern?

25-33%

21. Care trebuie să fie frecvența compresiunilor în timpul masajului cardiac extern la animalele mici /
animalele mari?

80-120/minut la animalele mici;

60-80/minut la animalele mari.

22. Care este raportul raportul compresiune toracală/ventilaţie dacă o singură persoană practică
resuscitarea?

30:2

23. Cum se face controlul eficienței manevrelor de resuscitare?

Palparea arterelor mari.

24. Care sunt situațiile în care se decide să se facă masaj cardiac intern? Cum se execută acesta?

Pneumotorax, hernie diafragmatică, obezitate severă, efuzii pericardice masive, stări hipovolemice,
fracturi costale.

25. Care sunt cele patru tipuri de aritmii cardiace care duc la oprire cardiacă fără puls?

Asistola ventriculara, fibrilatie ventriculara, activitate electrica fara puls, tahicardia ventriculara.

26. Cum arată traseul ECG în asistolă ventriculară? Care este prognosticul în această situație? Care
este tratamentul medicamentos al asistolei ventriculare? De câte ori poate fi repetată doza de
atropină și la ce interval de timp? La ce interval de timp poate fi repetată administrarea de
epinefrină? Când este recomandată administrarea de bicarbonat de sodiu în cazul unei asistole
ventriculare?

O linie izoelectrica;

Prognostic grav;
Atropină la animalele mici 0,04 mg/kg IV, IO (intraosos) 0,08-0,1 mg/kg IT, epinefrină 0,01 mg/kg IV,
IO sau 0,03-0,1 mg/kg IT pentru animalele mici;

La fiecare 3-5 minute maxim de 3 ori;

La fiecare 3-5 minute;

Dacă se suspectează acidoza metabolică preexistentă, supradozarea de antidepresive triciclice şi

hiperpotasemie.

27. Care sunt metodele de tratament ale fibrilației ventriculare (în ordinea logică a aplicării lor)?

Lovitura cu pumnul, soc electric extern-defibrilarea.

28. De câte tipuri poate fi defibrilarea?

2-> externa si interna

29. Cât timp va fi continuat masajul cardiac extern imediat dup defibrilare?

2 min

30. Care este tratamentul medicamentos de elecție al fibrilaţiei ventriculare refractare la defibrilare?

Amiodarona.

31. Dacă nu se dispune de amiodaronă, cu ce alt medicament poate fi înlocuită?

Lidocaina.

32. Care este vechea denumire a activității electrice fără puls? Care este prognosticul în această
situație? Care sunt cauzele acestei artimii? Care este tratamentul?

Disociere electro-mecanică sau cord ineficace;

Defavorabil;

Hipoxia, hipovolemia, acidoza metabolică, hiper/hipopotasemia, hipoglicemia, hipotermia,

pneumotoraxul sub presiune, tamponada cardiacă, embolia pulmonară masivă, infarctul miocardic
masiv, intoxicațiile;

Este controversat tocmai din cauza lipsei eficienţei sale. Se poate recurge la administrarea de
atropină, epinefrină, corticosteroizi - dexametazon (sol. 0,2%) 2 mg/kg IV (1 ml/kg), naloxonă 0,02—
0,04 mg/kg IV, 0,04-0,1 mg/kg IT la animalele de companie.

33. De ce apare tahicardia ventriculară? În ce tip de aritmie poate degenera? Care este tratamentul
tahicardiei venrticulare fără puls periferic / cu puls palpabil?

Rezultatul descărcărilor repetitive ale unuia sau mai multor focare ectopice din miocardul ventricular
sau din sistemul Purkinje;

Fibrilatie ventriculara;

Tahicardia ventriculară fără puls periferic se va trata ca o fibrilaţie ventriculară

Tahicardia ventriculară cu puls palpabil: lidocaină, procainamidă 6-12 mg/kg bolus IV, sulfat de
magneziu sau clorură de magneziu, esmolol.

34. Cum ar trebui procedat dacă pe durata CPCR medicația este administrată într-un vas periferic?
In bolus şi trebuie să fie urmată de administrarea de ser fiziologic (20-30 ml) şi ridicarea extremităţii
pentru 10-20 secunde pentru creșterea vitezei de circulație a drogului.

35. Care este cea de-a doua cale preferată de administrare a medicației pe durata cPCR?

36. Dacă calea IV sau IO nu sunt accesibile cum poate fi administrată medicația pe durata CPCR?

Intracardiaca.

37. De ce ar trebui evitată calea de administrare intracardiacă?

Este dificilă injectarea oarbă intraventriculară stângă, este posibilă lezarea arterelor coronariene,
sunt posibile hemoragii sau pneumotorax.

38. Ce fluid este contraindicat să se administreze pe durata CPCR cu excepția situației unui pacient
hipoglicemic?

Glucoza.

39. Când (după cât timp) se va face prima evaluare a stării generale şi stabilirea indicaţiei de
continuare a resuscitării?

10-15min

40. Cît de lungi pot fi pauzele din timpul reanimării?

5 secunde(max10)

41. Care sunt situațiile în care răspunsul nefavorabil la manevrele de resuscitare conduce la
încetarea lor?

- debutul reanimării la peste 4 minute de la instalarea stopului;

- pupile fixe, dilatate, care nu se contractă după masaj cardiac efectuat timp de 10 minute, aspect
clinic convingător al morţii cerebrale;

- boală de bază incurabilă.

42. Ce măsuri terapeutice includ măsurile prelungite de resuscitare?

Terapia medicamentoasă se adresează îmbunătăţirii fluxului sanguin cerebral, în acest scop este
indicată dobutamină (2-20 μg/kg/min) sau ca a doua alegere dopamina (1-10 μg/kg/min);
administrarea în perfuzie continuă IV până la obţinerea efectului dorit a epinefrinei,vasopresinei sau
norepinefrinei;

la pacienţii cu convulsii se va administra medicaţia antiepileptică. Pentru protecţia neuronală sunt

recomandate thiobarbituricele.

43. Dați exemple de medicamentre citoprotectoare ale cordului și SNC?

inhibitori ai canalelor de calciu (Verapamil, Lidoflazine, Nimodipine),

inhibitori ai radicalilor liberi (Diferoxamine, Lazavoides)

stabilizatori ai membranelor celulare(lidocaina)

44. Care sunt cauzele pierderilor de lichide din organism?

Hemoragiilor intra- sau extracorporale; pierderilorplasmatice ; pierderilor hidro-electrolitice.

45. Pe ce elemete de certitudine, exacte, se va baza planul de fluidoterapie înainte de punerea sa în
practică?

1. deficitul existent (procentul de deshidratare; gradul hipovolemiei - tab. 13.1 şi 13.2);

2. mărimea pierderilor în curs;

3. necesarul de întreţinere

4. alegerea fluidului şi a cantităţii care se va administra pentru corectarea deficitului existent

dependent de etiologia pierderilor;

5. calea de administrare;

6. ritmul (viteza) de administrare;

7. monitorizarea efectelor terapeutice.

46. Cum poate fi apreciat procentul de deshidratare? Care sunt criteriile clinice de care se ține cont în
aprecierea deshidratării? Care sunt criteriile clinice de care se âține cont când se evaluează gravitatea
pierderii sanguine?

Pe baza unor criterii clinice sau paraclinice, cu ajutorul unor formule de calcul în care se introduce
valoarea actuală a hematocritului;

Pierderile anormale în curs se stabilesc pe baza pierderilor anterioare, relatate de proprietar, sau pe
baza caracteristicilor bolii;

Deshidratare < 5% din greutatea corporală -> Nu poate fi identificată clinic, doar anamneza relatează
pierdere de fluide

5-6% Uşoară pierdere a elasticităţii pielii, mucoase umede

6-8% Persistenţă clară a pliului cutanat (2-4 secunde), prelungire uşoară a TRC, mucoase lipicioase
posibil uscate, posibil enoftalmie

10-12% Persistenţa pliului cutanat (20 secunde), TRC crescut, ochi înfundaţi în orbite, mucoase
uscate, posibil semne ale şocului (tahicardie, extremităţi reci, puls slab şi rapid)

12-15% Semne clare de şoc, pliul cutanat se menţine mult timp, mucoase uscate, ochi enoftalmici,
slăbiciune, inhibiţie mentală, pacient muribund.

47. Ce tip de lichide se vor folosi pentru corectarea pierderilor în curs (în desfășurare)?

Izotone.

48. Care este formula de calcul pentru estimarea necesarului de întreținere / 24 ore? Cu cît crește
febra necesarul hidric de întreținere?

(30 x greutatea în kg) + 7;

15-20 ml/kg/zi.

49. Ce caracteristici ar trebui să aibă soluțiile de întreținere? Ce soluții se folosesc pentru asigurarea
necesarului de întreținere?

Să fie sărace în Na şi mai bogate în K;

Amestecul glucoză 5%-ser fiziologic 1:1, glucoză 5%-Ringer lactat 1:1, Normosol M

50. Ce tip de soluții vor fi folosite pentru corectarea deficitului hidro-electrolitic?

Soluţii izotone poliionice.

51. În ce uinterval de tip peste 75% din soluțiile cristaloide izotone administrate IV se vor regăsi în
spațiul extravasxcular?

O ora.

52. Ce soluții sunt recomandate în caz de hipoproteinemie severă?

Sânge integral, plasmă sau soluţii coloidale, ulterior completate cu soluţii electrolitice.

53. Ce este oxiglobina?

Un coloid biologic modificat, conţine hemoglobină polimerizată fără stromă, şi reprezintă o soluţie
transportoare de oxigen.

54. Care sunt grupele de soluții coloidale macromoleculare sintetice? În ce situații se dovedesc în
principal utili coloizii sintetici? Dați exemple de soluții coloidale sintetice.

Dextranii; gelatinele; derivați de amidon;

In caz de hipoproteinemie cu valori ale PT sub 4 g/dl, în toate cazurile de şoc, în particular cel
hemoragic şi septic, situaţii în care refac volemia într-o manieră rapidă şi de durată, şi în caz de
sindroame hemolitice cu hipervâscozitate sanguină (babesioză);

Dextranul-70, Oxipoligelatină, Plasmagel, Marisang, Haemacel, Vetaplasma R, Hydroxy ethyl starch.

55. Care sunt efectele benefice ale perfuziei cu Hydroxy ethyl starch (Hetastarch)?

Expandare volemică bună și de durată, ameliorează funcția renală, manifestă efect antiinflamator și
imun.

56. Ce lichid poate fi administrat în caz de şoc hemoragic, doar atunci când hemoragia este oprită, ca
tratament de primă intenție?

Soluţiei hipertone de NaCl 3%, 7% sau 7,5%.

57. Dacă corecția unui deficit hidroelectrolitic se face pe baza ionogramei, cu ce este asigurat
necesarul hidric?

Necesarul hidric se asigură cu o soluţie glucidică

58. Dacă corecția unui deficit hidroelectrolitic se face pe baza ionogramei iar necesarul hidric se
asigură cu o soluţie glucidică, cu ce se va asigura cantitatea de ioni de Na, Cl, K sau bicarbonat?

Cantitatea de ioni se procură din soluţii hipertone molare.

59. Dacă corecția unui deficit hidroelectrolitic se face pe baza ionogramei, necesarul hidric se asigură
cu o soluţie glucidică iar cantitatea de ioni se procură din soluţii hipertone molare. Care este
concentrația soluției molare de NaCl / KCl / bicarbonat de sodiu?

1 ml sol. NaCl 5,8% = 1 mmol (mEq) Na şi 1 mmol Cl

1 ml sol. KCl 7,4% = 1 mmol K şi 1 mmol Cl

1 ml sol. bicarbonat de sodiu 8,4% = 1 mEq HCO3- şi 1 mEq Na+

60. Care este formula pentru calculul necesarului ionic?

Necesarul ionic (în mEq sau mmol)4 = 0,3 (volumul de distribuţie al ionilor în organism) x greutatea
exprimată în kg x deficitul (mmo/l) ionului respectiv

61. Dacă determinările paraclinice nu sunt disponibile care este necesarul zilnic care trebuie asigurat
pentru Na / pentru K?

Na este de 1 mmol/kg/24 ore iar pentru K este de 2 mmol/kg/24 ore.

62. Cum se manifestă clinic hipopotasiemia / hiperpotasiemia?

Slăbiciune musculară, parestezii, diminuarea reflexelor osteotendinoase, tulburări de ritm cardiac,

ileus paralitic, poliurie.

Slăbiciunea musculaturii scheletice (membre) și apoi paralizia, iar la nivel miocardic modificările ECG
însoțite de tulburări de ritm și de oprire cardiacă în diastolă.

63. Care sunt regiulile potasiterapiei parenterale?

nu se administrează potasiu dacă nu există diureză;

administrarea IV rapidă sau a concentraţiilor mari trebuie făcută sub monitorizare ECG; pentru a
evita hiperpotasemia iatrogenă;

ritmul de administrare nu va depăşi 0,5 mEq/kg/oră, cu un maxim de 1 mEq/kg/oră la animalele

mari; nu se administrează niciodată potasiu în stări de acidoză;

nu se va administra bicarbonat pacienţilor cu acidoză dacă sunt hipokalemici fără administrarea

simultană de potasiu deoarece alcalinizarea scade şi mai mult potasemia;

trebuie luate precauţii când se administrează insulina sau glucoza, în special la pacienţii cu
hipopotasemie, deoarece potasiul va fi transportat în celule şi hipopotasemia se va accentua.

64. Ce tratament se administerază în caz de hiperpotasiemie?

glucoză 5%, bicarbonat de sodiu, clorură de sodiu, se va crește eliminarea digestivă

65. Cum se manifestă clinic hipernatremia / hiponatremia?

semne de suferință a SNC – neliniște, iritabilitate, letargie, alterarea conștienței, comă, convulsii, dar
și sete vie, tresăriri musculare, spasticitate, exagerarea reflexelor;

semnele neurologice expresie a expandării spațiului intracelular, deci ale edemului cerebral – apatie,
agitație, ataxie, dezorientare, stupoare, comă, alături de respirația de tip Cheyne-Stokes, anorexie,
vomă, crampe musculare, diminuarea reflexelor.

66. Care este regula de administrare a bicarbonatului?

necesarul de bicarbonat (mEq) = baze deficit (mEq/l) x greutatea (exprimată în kg) x 0,25 (volumul
estimat de distribuţie al bicarbonatului infuzat)
 67. Care este calea de administrare a lichidelor în deshidratări uşoare sau medii, deci cazuri care
exclud urgenţele, dacă animalul nu vomită? Ce contraindicație are administrarea orală? Ce soluții nu
se administrează pe această cale?

Orala prin sonda buco-esofagiana; tulburărilor digestive de tip ocluziv şi în nici un caz pe această cale
nu vor fi administrate soluţiile hipertone;

68. În ce situații este indispensabilă calea venoasă?

deshidratare >8% sau în pierderi volemice.

69. Care sunt locurile de acces pentru calea IO la animalele de companie? Care oase nu se vor canula
la păsări?

fosa intertrocanterică a femurului

faţa medială a tibiei;

extremitatea proximală a humerusului;

mijlocul diafizei ulnei;

Humerusul pneumatizat sau în femur.

70. Care este factorul picurător pentru trusele standard pentru adulți / pediatrice?

10(15) 1ml solutie contine 10-15 picaturi; 60 picaturi-1ml

71. Care este schema generală de fluidoterapie?

Nu există o schemă rigidă de corecţie, în general se corectează rapid ½ din pierderi în primele 3 ore,
în următoarele 5 ore cealaltă jumătate, iar în restul de 16 ore se administrează întreţinerea plus
pierderile în curs, într-un ritm constant.

72. Ce parametrii vor indica un răspuns pozitiv la fluidoterapie?

Hemodinamici, hematologici.

Curs 12
1. In ce scopurui se recurge la administrarea de glucoză?

se constată un nivel scăzut al glicemiei

2. Care este formula de calcul pentru necesarul energetic bazal /24 ore la animale ≤ 5 kg / > 5 kg?

≤ 5 kg după formula: (60 x kg greutate corporală) + 70 kcal ;

> 5 kg după formula: (30 x kg greutate corporală) + 70 kcal.

3. Care sunt problemele care fac c transfuzia să fie o practică rar întâlnită în medicina veterinară?

Problemelor legate de: incompatibilitatea de grup, de manipulare, conservare şi riscul transmiterii

unor boli infecţioase.

4. Dați exemple de derivați de sânge.

Sânge proaspăt integral, sânge integral stocat, masă eritrocitara, plasmă proaspătă și plasmă
congelată.

5. Sângele intergral stocat recoltat pe anticoagulant cât timp poate fi păstrat la frigider la 4^C?

21 zile

6. La ce pacienți este indicată folosirea masei eritrocitare?

Care au nevoie de creşterea capacităţii de transport de oxigen dar care nu necesită refacere
volemică.

7. La ce pacienți este indicată folosirea plasmei proaspete sau congelată?

Se foloseşte în stări de hipovolemie, hipoproteinemie şi deficienţe de coagulare.

8. Care sunt testele de compatibilitate de grup?

Proba compatibilității directe, testul incrucișat, testul de compatibilitate biologică.

9. Care sunt complicațiile transfuziei? Ce natură au de obicei complicațiile neimunologice? Care sunt
semnele în supraîncărcarea volemică?

Neimunologice și imunologice(reacții hemolitice acute/întarziate;reacții plasmatice);

Iatrogenă;

Tuse uscată, vomă, dispnee, urticarie, eventual edem pulmonar.

10. Postrtansfuzional în ce interval de timp se poate instala hemoliza?

În primele 24 de ore şi până la 21 de zile.

11. Complicațiile imunologice postratnsfuzionale ar putea fi prevenite prin administrarea unoor

medicamente, care?

Antihistaminice sau glucocorticoizi.

12. Ce cerințe trebuie să îndeplinească donatorii de sânge în cazul câinilor / pisicilor?

La câine: donatorul trebuie să aibă o greutate mai mare de 30 de kg, să aibă vârsta între 1 şi 8 ani,
docil, cu vene accesibile şi negativ la DEA (dog erythrocite antigen) 1.1, 1.2 şi 7;

La pisică: donatorul trebuie să aibă peste 4,5 kg, vârsta între 1 şi 8 ani, mascul, castrat, animal de
preferat care locuieşte în apartament. În alimentaţie nu trebuie să primească carne neprelucrată
termic pentru a se preveni infecţia cu Toxoplasma gondii.

13. Care este cantitatea maximă de sânge ce se poate recolta la câine / pisică?

20-22ml/kg-caine

15ml/kg-pisică(50ml)

14. Ce se înțelege prin politraumatism?

Sindromul rezultat ca urmare a acţiunii unei multitudini de agenţi vulneranţi cu afectarea a minim
două regiuni anatomice din care cel puţin o leziune pune în pericol supravieţuirea.

15. Cum sunt încadrați în funcție de urgența cazului pacienții la prezentarea într-o unitate medicală?
Cazuri cu leziuni ce afectează funcțiile vitale, cazuri cu leziuni fară pericol de moarte, cazuri cu leziuni
oculte.

16. La ce se referă examinarea clinicăprimară a unui pacient cu politraumatism?

Examinarea căilor respiratorii, plămânilor şi sistemului cardiocirculator urmată imediat de evaluarea

disabilităţilor.

17. Ce urmează după examinarea clinică primară a unui pacient cu politraumatism?

Evaluarea externă a tuturor zonelor corporale.

18. Cu ce se va încehia examinarea unui pacient cu politraumatism?

Examene paraclinice, investigații imagistice, şi monitorizarea cel puţin a tensiunii arteriale, ECG şi
gradului de oxigenare.

19. Care sunt etapele protocolului de diagnostic și tratament, sistematizare, în cazul unui pacient cu
politraumatism?

- căile respiratorii libere şi oxigenoterapie;

- reanimare cardio-circulatorie cu monitorizare cardiacă;

- hemostaza prin mijloace provizorii sau definitive în cazul plăgilor cu hemoragie externă;

- asigurarea a uneia sau mai multor linii venoase cu acces de scurtă lungă durată ;

- administrarea IV de Ringer-lactat asociat la nevoie cu bicarbonat;

- administrarea de corticosteroizi;

- antibioticoterapie cu spectru larg administrată IV, presupune prevenirea infecţiilor ce au ca sursă

fie flora intrinsecă, fie cea extrinsecă;

- cateterizarea şi golirea vezicii urinare, trimitere probă pentru examenul de urină şi monitorizarea
diurezei deoarece este un indicator esenţial al eficienţei funcţiei cardiovasculare şi renale;

- recoltare de probe sanguine cu determinarea constantelor biochimice şi hematologice;

- monitorizarea tensiunii arteriale, pulsului, oxigenării, ECG, temperaturii corporale, frecvenţei şi

calităţii pulsului, frecvenţa respiraţiei, TRC şi culoarea mucoaselor aparente, se estimează timpul de
reumplere după ocluzia digitală jugulară (1-2 secunde normal, peste 3 secunde prelungit -
pneumotorax compresiv, alte probleme ale spaţiului pleural ca hemotorax, formaţiuni tumorale
mediastinale);

- imobilizarea fracturilor, toaleta şi pansarea plăgilor;

- observarea semnelor de nelinişte, inconfort şi hiperventilaţie asociate cu durerea şi nu cauzate de

hipoxie, combaterea durerii cu antialgicele adecvate;

- dacă temperatura corporală scade sub 34oC mecanismele compensatorii asociate hipotermiei nu
pot opera, astfel este necesară încălzirea activă care include şi administrarea IV de lichide calde;

- reevaluarea pacientului în dinamică şi sistematic din punct de vedere diagnostic şi terapeutic pe

baza evoluţiei clinice, a datelor de laborator şi imagistic;

- deciderea priorităţilor terapeutice chirurgicale cu continuarea măsurilor de terapie intensivă.

20. Care sunt conceptele cele două concepte în medicina umană referitoare la tratamentul
chirurgical al politraumatismelor?

Tratament in etape,ierarhizat; tratament complet de la inceput.

21. Ce disfuncționalități au rol cheie în stările de șoc?

Cardiovasculare.

22. Cum sunt împărţiţi agenţii agresori în funcţie de capacitatea lor şocogenă?

Stimul nociv, stimul nocivcu potențial șocogen, stimul nociv șocogen.

23. Din punct de vedere fiziopatologic ce reacții sau fenomene sunt caracteristice stărilor de șoc?

- reacţie adrenergică care determină vasoconstricţie cu menţinerea fluxurilor cerebral şi coronarian

suficiente pentru apărarea organelor vitale;

- tulburări ale microcirculaţiei şi perfuziei tisulare, hipoxie, hipercapnie şi acidoză, cu oprirea

metabolismului aerob, stoparea proceselor metabolice ATP-dependente şi prin aceasta a activităţii
pompelor ionice;

- creşterea permeabilităţii membranelor celulelor endoteliului capilar, consecinţa fiind pierderea de

lichide în spaţiul interstiţial şi pătrunderea de apă şi Na+ în celule, cu dezvoltarea edemelor
interstiţiale şi celulare, cu depertiţie de apă din spaţiul vascular agravând hipovolemia

24. De ce tipuri sunt leziunile celulare în stările de șoc traumatic? Care este cauza apariției fiecăreia
dintre ele?

- leziuni de tip ischemic. Se produc prin hipoxia care determină oprirea metabolismului aerob, a
producţiei ATP şi a tuturor mecanismelor metabolice dependente de ATP, a activităţii sistemelor
enzimatice şi a pompelor ionice, precum şi a sintezei proteice;

- leziuni de tip inflamator. Apar în toate zonele ischemiate şi/sau traumatizate şi implică participarea
elementelor celulare ale imunităţii nespecifice, macrofagelor şi polinuclearelor neutrofile şi a
numeroşi mediatori;

- leziuni de reperfuzie. Apar în ţesuturile care au stat în stare de ischemie un timp variabil, însă
nedepăşind faza de ireversibilitate.

25. Care sunt cele trei elemente necesare unei perfuzii tisulare normale?

O contracţie ventriculară eficientă, sânge suficient în vase şi rezistenţă periferică normală care
menţine presiunea în sistem chiar şi atunci când inima este în diastolă.

26. Care sunt factorii etiologici ai șocului hipovolemic?

Hemoragia, pierderea de plasmă, pierderi masive de fluide izotone.

27. Cum este încadrat șocul hipovolemic raportat la procentul de sânge pierdut?

-şocul mediu cu o pierdere de până la 20% din volemie;

-şocul moderat caracterizat de o pierdere de 20-40% din volemie;

-şocul sever cu pierdere de peste 40% din volemie.

28. Care hemoragie este mai bine tolerată, cea în etape sau cea masivă unică, chiar dacă în ambele se
pierde aceeaşi cantitate de sânge?

Hemoragia in etape.

29. Care sunt factorii etiologic ai șocului cardiogen?

Toţi acei factori care duc la scăderea performanţei miocardice.

30. Cum este clasificat șocul cardiogen?

- intrinsec datorat miopatiilor prin afecţiuni intrinseci sau prin efect direct al toxinelor sau
substanţelor chimic;

- extrinsec (şoc obstructiv) în care nu se produce umplerea atrială.

31. De ce este crucial diagnosticul diferențial între cele două forme de șoc cardiogen?

Deoarece în cazul şocului cardiogen intrinsec administrarea masivă de fluide poate fi letală.

32. Care este profilul hemodinamic al șocului vasomotor?

Hipotensiune arterială, debit cardiac crescut și scăderea rezistenței vasculare periferice.

33. Care este tabloul clinic al SIRS? Ce alte simptome apar în SIRS septic?

Hiper- sau hipotermie; tahicardie; tahipnee sau hiperventilaţie; leucocitoză sau leucopenie;

Starea septică, hipotensiune arterială în ciuda refacerii volemice şi hipoperfuzia tisulară.

34. Care sunt cele două forme ale sindromului hemodinamic din SIRS-ul septic?

Hiperdinamică cu debit cardiac crescut dar însoţită de maldistribuţie sanguină și hipodinamică cu

debit cardiac scăzut.

35. Ce se înțelege prin MODS? Care este mecanismul de producere al MODS? Ce leziuni determină în
mod primar acest mecanism?

Sindrom de disfuncţie organică multiplă;

Imunologic;

Leziune celulară şi secundar modificări hemodinamice precum şi leziuni în toate organele şi sistemele
de organe .

36. Când apare șocul de garou?

Apare invariabil după o ischemie completă de 3-3,5 ore sau peste 6 ore de ischemie parţială.

37. Care sunt cauzele șocului neurogen? Cum se manifestă?

Şocul neurogen apare prin bloc traumatic sau farmacologic al sistemului nervos simpatic, manifestat
prin vasodilataţie arteriolară regională, în zona afectată de trauma, sau generalizată.

38. Care sunt stadiile evoluției unei stări de șoc?

Șoc compensat, etapa reacţiei nespecifice de apărare, urmată de cel de-al doilea stadiul, etapa de
stare de şoc care progresează către stadiul de şoc ireversibil.
39. Ce componente implicate în șoc sunt analizate atunci când se pune diagnosticul acestei stări?
Cum este definită hipotensiunea? Cum se manifestă disfuncțiile de organe? Cum se diagnostică o
perfuzie tisulară diminuată?

Hipotensiunea, disfuncţiile de organe şi perfuzia tisulară diminuată;

Prin valorile TAS sub 80 mmHg sau a TAM sub 60 mmHg;

Oligurie până la anurie, dispnee, hiperventilaţie amplă ischemie miocardică, tulburări mentale;

Pulsul capilar încetinit, puls filiform până la imperceptibil, rapid, extremităţi reci şi umede, cianoză,
timp de reumplere capilară prelungit, creşterea diferenţei între temperatura centrală şi cea cutanată
cu peste 4-6C.

40. Ce determinare paraclinică va permite o apreciere mai corectă a perfuziei tisulare şi hipoxiei
tisulare precum și evaluarea eficienţei terapiei?

Determinarea nivelului lactatului plasmatic.

41. Ce cuprinde tratamentul complex al șocului?

Cuprinde tratamentul cauzal, tratamentul fiziopatologic de optimizare hemodinamică și tratamentul

de suport al diverselor sisteme și aparate pentru a preveni/corecta disfuncția acestora.

42. Care sunt obiectivele generale ale tratamentului?

Optimizarea perfuziei tisulare, prevenirea sau corectia perturbarilor metabolice secundare

hipoperfuziei tisulare, aport suficient de factori nutritionali pt metabolismul celuar.

43. Ce acronim rezumă preoacuparea principală în cazul tratamentului unui pacient în șoc?

VIP

44. Care sunt cei doi piloni de bază ai terapiei moderne a șocului?

Oxigenoterapia şi reumplerea vasculară.

45. Care sunt valorile țintă ale resuscitării în cazul unui pacient cu SIRS?

Sunt la valori supranormale.

46. care sunt situațiile în care se vrecurge la reanimarea hipotensivă?

Edemul, hemoragia pulmonară sau cerebrală.

47. În ce constă concret tehnica resuscitării cu volume mari / mici?

Presupune în mod obişnuit, o perfuzie iniţială de 20-50 ml/kg de soluţii cristaloide echilibrate
electrolitic urmată de 5- 15 ml/kg de hetastarch sau dextran-70;

O doză iniţială de soluţii electrolitice echilibrate izotone (10-15 ml/kg pentru câini; 5-10 ml/kg pentru
pisici). Ulterior, după 1- 5 minute, se administrează fie hetastarch fie dextran-70 (5 ml/kg la câini; 2-5
ml/kg la pisici).

48. Cu ce se continuă terapia dacă există pacienţi refractari la reumplerea volemică, cu hipotensiune
care persistă?

Vasopresine.
Curs 13
1. Cu examenul cărui aparat va începe investigarea clinică rapidă în suspiciunea de șoc?

Cardiovascular.

2. Ce semnificație are creșterea TRC?

Deficit al perfuziei tisulare.

3. Ce arteră poate fi palpată la pacienții obezi în șoc, dacă pulsul femural nu poate fi identificat
palpator?

Sublinguala.

4. Ce fenomen compensator apare în caz de acidoză metabolică?

Tahipnee.

5. Ce element clinic este folosit pentru identificare unei deshidratări extracelulare / intracelulare?

Pliul cutanat.

6. Care dintre tipurile de șoc este însoțit de creșterea temperaturii corporale în faza de debut?

Septic.

7. Ce investigare, simplu de realizat, se practică dacă se suspicionează o tulburare de coagulare?

Timpul de sangerare.

8. În cît timp trebuie începută reanimarea cardio-respiratorie dacă pacientul este în stop cardiac?

Imediat.

9. După câte ore cade Ht în șocul hemoragic? În ce situații crește Ht?

8-12 ore; in toate situatiile ce duc la hemoconcentratie.

10. Prezența cărorei stări va determina modificări ale PT?

Subnutriţie, sindrom nefrotic, exsudat, etc.

11. În ce tipuri de șoc valoarea PVC scade / crește?

Șocul hipovolemic, vasoplegic şi septic;

Crescută în şocul cardiogen.

12. În ce tipuri de șoc valoarea TA scade / crește?

In toate formele de șoc;

Șoc septic.

13. În ce tipuri de șoc administrarea de fluide este primordială? Dar contraindicată?

Toate tipurile de șoc necardiogene;

Cand nu apar modificari favorabile.

14. Care pot fi cauzele insuicienței renale cute de cauză postrenală?

Ruptură vezică, obstrucţii uretrale, retroflexie de vezică, hipertrofie/adenom prostată.

15. Care sunt medicamentele folosite pentru stimularea diurezei? Care este doza de dopamină
maximă folosită în acest scop?

Furosemid, manitol, glucoza hipertona;

1-2 µg/kg/min, maxim 5-8 µg/kg/min.

16. Ce amestec de lichide este preparat pentru a fi folosit la dializă peritoneală? La ce temperatură se
încălzește soluția? Care este tehnica de lucru? Ce parametri vor fi monitorizați pentru a se vedea
dacă pacientul s-a stabilizat?

Ringer lactat sau ser fiziologic + glucoză + bicarbonat + heparină;

38-39C;

Puncţie pe linia albă înapoia ombilicului, condiţii de asepsie şi antisepsie, se introduce un cateter cu
fenestraţii multiple pe aprox. 12 cm lungime care se conectează la un robinet cu trei căi;

Nivelul creatininei.

17. Cu ce se va corecta hiperkalemia?

Fluide, gluconat de Ca, 1-2g glucoza/unitate de insulină.

18. Ce antibiotice se indică în stările de șoc dacă starea septică este suspicionată sau dovediă sau
dacă hipovolemia are o durată mai mare de două ore?

Corticosteroizi si antibiotice.

19. Care sunt cele două grupe mari de medicamente încadrate în categoria terapiei simptomatice de
urgență în șoc?

Cefalosporine si antibiotice.

20. Ce tratament d urgență se impune în caz de tamponadă cardiacă?

Epanşament pericardic

21. Ce grupe de medicamente se folosesc pentru tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen?

Bronhodilatatoare si vasodilatatoare.

22. Ce medicamente se folosesc pentru tratamentul emboliei pulmonare?

Morfina, noradrenalina, heparina, urokinazina.

23. În sindromul de dilatație-torsiune gastrică apar o serie de elemente car conduc la starea de șoc
polifactorial; care sunt acestea?

Perturbări circulatorii prin compresiune, inhibiţie miocardică, perturbări hidroelectrolitice şi acido-

bazice majore prin sechestrare digestivă, aritmii cardiace, proliferare bacteriană în tractul digestiv,
durere abdominală acută.

24. În ce situații este indicată folosirea metronidazolului IV?

Soc septic-daca se suspecteaza infectii cu anaerobi.

25. Cu ce procent crește necesarul energetic bazal în stările septice?

Aproximativ 30%.

Curs 14
1. Ce se înțelege prin traumatism în sens chirurgical / fiziopatologic?

Prin traumatism, în sens chirurgical se înțelege efectul acțiunii brutale a unui agent vulnerant
(traumatic) asupra organismului cu producerea de leziuni sau traume locale. În sens fiziopatologic se
înțelege ansamblul consecințelor locale și sistemice urmare a producerii leziunii traumatice.

2. Cum se clasifică agenții traumatici după modul de acțiune?

Mecanici, fizici, chimici.

3. De ce depind particularitățile lezionale ale traumatismelor mecanice?

Faza fizica a agentului vulnerant, forta de livire, rezistenta opusa de structurile organismului.

4. Cum pot acționa agenții traumatici?

Presiune directa, presiune tangentiala, tractiune, actiune combinata.

5. Care sunt zonele identificate într-un focar traumatic?

De distructie, ischemiata, de reactie inflamatorie.

6. Ce se înțelege prin sindrom lezional/ reacțional?

Ansamblul consecințelor sistemice apărute în urma producerii leziunii traumatice.

7. Care sunt componenetele principale ale agresiunii traumatice?

Pierderile de capital structural si energetic, durerea, intoxicatia.

8. Cum se clasifică traumatismele după afectarea țesutului de acoperire / natura agentului traumatic
și condițiile de producere / extindere?

După afectarea țesutului de acoperire :închise, deschise

După natura agentului traumatic și condițiile de producere: accidentale, intenționate

După extindere: unice, multiple.

9. Cum se clasifică complicaţiile posttraumatice după momentul apariţiei şi caracterul etiopatogen?

Ce conține fiecare categorie?

- primare: hemoragia, durerea, stresul, sincopa, şocul, tromboza şi embolia venoasă, sindromul
ischemic periferic, emfizemul şi nevralgia.

- secundare: septice (infecţii aerobe locale, infecţii aerobe generale, infecţii anaerobe şi micoze)
polifactoriale (vindecarea şi cicatrizarea anormală, gangrena umedă şi uscată, ulcer şi fistulă).

10. Care sunt clasificările hemoragiilor? Care sunt tipurile de hemoragii interne?

Dupa sediul sangerarii, dupa vasul afectat, dupa debitul sangerarii, dupa momentul producerii in
raport cu factorul causal, dupa etiologie.
Hemoragiile interne pot fi exteriorizabile şi neexteriorizabile.

11. Care este limita pierderii sanguine până la care este eficientă compensația naturală?

30%

12. Cum va reacționa organismul la o hemoragie?

Vasoconstricţie periferică, mobilizarea trecerii lichidului interstiţial în spaţiul vascular, reducerea

eliminării renale și mobilizarea sângelui de depozit.

13. Care sunt manifestările clinice în hemoragii?

Paloarea mucoaselor aparente, răcirea extremităţilor, tahicardie, tahipnee, puls accelerat, greu
perceptibil, oliguria.

14. Care este prognosticul în hemoragii? Care sunt măsuile profilactice?

Grav in hemoragii cu pierderi peste 25% sânge la animale slăbite, deshidratate şi cu alte insuficienţe
funcţionale.

Rezervat în hemoragiile medii dacă nu se intervine în primele ore şi dacă nu se realizează hemostaza.

În hemoragiile postoperatorii sau posttraumatice accidentale se însumează factorii de agresiune,

şi prognosticul capătă caracter de gravitate şi în hemoragiile medii.

15. Care este tratamentul diferențial al hemoragiilor?

In hemoragii reduse se realizează hemostaza locală obișnuită.

In hemoragii mari măsurile au caracter maxim de urgenţă și constau în oprirea hemoragiei prin
garou, pansament compresiv, la locul unde se află animalul.

În cazul hemoragiilor venoase, dacă nu se reuşeşte oprirea hemoragiei, animalul va fi aşezat într-o
poziţie în care plaga sângerândă să fie antideclivă.

În caz de hemoragie arterială animalul se va aşeza în decubit pe partea plăgii, greutatea corporală să
contracareze presiunea şi sângerarea.

16. Ce semnificație are persistența şi accentuarea durerii posttraumatic?

Complicatie septica.

17. Ce semne clinice vor trăda starea de stres?

Agitaţie, tulburări de comportament, tahicardie, tahipnee, accelerarea tranzitului gastrointestinal.

18. Ce trebuie făcut pentru evitarea instalării acestuia?

Animalele vor fi abordate cu blândeţe, celor agitate li se va administra un neuroleptic.

19. Ce este sincopa?

Pierderea bruscă şi de scurtă durată a stării de vigilitate, determinată de o hipoxie cerebrală

consecutivă unei insuficienţe circulatorii.

20. Care sunt cauzele sincopei? Care este tratamentul?

Stres neuropsihic, durere intensa, iritatie vagala, hiperreflexivitate sinocarotidiană şi cardioaortică,
hipotensiune brusca ortostatica, variatii brutale volemice,greseli terapeutice, modificari brutale ale
compozitiei sangelui.

Tratamentul: resuscitarea respiratorie şi cardio- vasculară şi ulterior consecinţele şocogene generate

de tulburarea circulatorie.

21. Care este simptomatologia clinică în caz de tromboză venoasă?

Stază venoasă în segmentul periferic, reliefarea venei sub aspectul unui „cordon” evident în cazul
venelor mai superficiale, stagnarea proceselor de cicatrizare, edem distal, iar după 3-4 zile apariția
complicaţiilor septice şi gangrenei umede.

22. Cum se manifestă complicația embolică pulmonară?

Insuficienţă respiratorie acută şi de cele mai multe ori la moarte, sau dă metastaze septice
pulmonare.

23. Care este tratamentul trombozei?

In traumatismele recente se va administra medicaţie anticoagulantă şi antiagregantă eritrocitară şi

plachetară alături de terapia corespunzătoare particularităţilor focarului traumatic.

24. Când apare sindromul de ischemie periferică acută posttraumatică? Care este simptomatologia?
Care este tratamentul?

Complicaţie a traumatismelor cu implicaţia unui trunchi arterial, de regulă pe un sector al

extermităţilor.

Absenţa pulsului, scăderea temperaturii cutanate, rigiditate musculară, reflexe osteotendinoase

profunde absente, golirea venelor subcutanate, cianoză sau paloare, durere severă, tulburări
senzitivo-motorii – parestezii chiar paralizii, pierderea sensibilității.

Tratamentul are carater de urgenţă, este chirurgical și constă în procedee de bypass arterial.

Când nu se poate recurge la intervenția chirurgicala constă în administrarea de streptokinază.

25. Ce este emfizemul posttraumatic? Cum se manifestă clinic? Care este tratamentul?

Acumularea de aer în spaţiile subcutanate sau subfasciale (complicaţie în plăgile accidentale sau
operatorii din regiunile mobile).

Deformarea regiunii, care la palpaţie şi percuţie prezintă semnele caracteristice acumulării de gaze.

Evacuarea aerului prin aspiraţie sau masaj.

26. Cum se manifestă clinic nevralgia traumatică?

In primele zile postoperator când animalul prezintă tulburări senzitive sau motorii (durere,
hiperestezie, parestezie, hipoestezie).

Ulterior, dacă manifestările persistă, nevralgia este de natură cicatriceală, când ţesutul cicatriceal
comprimă nervul.

27. Cum sunt clasificate arsurile termice în medicina umană?

Arsuri de gradul I, II şi III.

28. Cum sunt clasificate arsurile din punct de vedere practic?

Arsuri superficiale si arsuri complete, profunde.

29. Cât reprezintă din suprafața corporală fiecare membru anterior/ posterior / capul și gâtul /
trunchiul și abdomenul?

Membru anterior 9%; posterior 18%; capul si gatul 9%; trunchiul si abdomenul 18% .

30. Care sunt complicațiile arsurilor?

Soc hipovolemic, complicatii pulmonare, complicaţii tardive: pneumonii bacteriene, colaps pulmonar,
embolie pulmonară.

31. Când apare șocul hipovolemic ca și complicație a unei arsuri termice?

Cand animalul prezinta arsuri pe 15% sau mai mult din suprafata corpului.

32. Care este prognosticul în arsurile termice?

Favorabil în cazul arsurilor de gradul I și II;

Grav în arsuri de gardul III și indiferent de formă când 1/4 din suprafața corporală este afectată.

33. Ce cuprinde tratamentul de urgență într-o arsură termică? Ce include tratamentul local? Cu ce se
va completa tratamentul de urgență și cel local la un pacient ars?

Se vor verifica semnele vitale, se va asigura libertatea căilor respiratorii, ventilaţia şi susţinerea
cardio-circulatorie. Se vor administra IV fluide la pacienţii în şoc hipovolemic. Pacienţiii vor fi
monitorizaţi frecvent pentru a se descoperi precoce semnele de edem pulmonar. Oxigenul (100%)
este indispensabil acelor cazuri care au inhalat gaze sau prezintă tulburări respiratorii. Combaterea
durerii şi anxietăţii se va face prin administrarea de sedative şi analgezice. Se va prefera calea IM
deoarece prin administrarea SC absorbţia rămâne nesigură.

Părul din regiunea arsă se tunde, toate corpurile străine se vor îndepărta folosind ser fiziologic sau
soluţii de betadină diluată.

Tratamentul local este diferențiat dependent de gradul arsurii, astfel:

- în arsurile de gradul I – local 1 – 3 ore hidroterapie rece, unguente analgezice antinflamatorii

(Bioxiteracor, Cutaden)

- în cele de gradul II - antibiotice topic, protecție cu pansament.

- în arsurile de gradul III – toate crustele se îndepărtează, procedeul se repetă zilnic (fiind dureros se
face sub anestezie), această toaletare va ajuta la expunerea țesutului sănătos și formarea țesutului
de granulație.

34. Ce caractere au arsurile cu acizi anorganici / organici / alcali?

Arsurile cu acizi anorganici : escare galben negre, în jur edem și congestive.

Acizii organici acționeaza lent și produc escare albicioase și reacție inflamatorie puternică.

Alcalii : leziuni profunde penetrante, remanente.

35. Ce presupune tratamentul arsurilor chimice?

Diluarea-spălarea cu apă rece cîteva minute, tunderea părului din zonă, debridarea atentă a
eventualelor plăgi, acoperirea plăgilor cu unguent cu antibiotic și protejare cu pansament.

Nu se vor lua măsuri de neutralizare a substanțelor acide sau alcaline deoarece procedura poate
conduce la reacții exoterme, cu leziuni suplimentare celor inițiale.

36. Ce complicație poate să apară în primele 36 de ore de la incident în cazul unei arsuri electrice?

Edem pulmonar necardiogen (eliberare masiva de catecolamine) .

37. Care este tratamentul în caz de arsuri electrice?

Se vor verifica semnele vitale, se va asigura libertatea căilor respiratorii, ventilaţia şi susţinerea
cardio-circulatorie. Se vor administra IV fluide la pacienţii în şoc hipovolemic. Pacienţiii vor fi
monitorizaţi frecvent pentru a se descoperi precoce semnele de edem pulmonar. Oxigenul (100%)
este indispensabil acelor cazuri care au inhalat gaze sau prezintă tulburări respiratorii. Combaterea
durerii şi anxietăţii se va face prin administrarea de sedative şi analgezice. Se va prefera calea IM
deoarece prin administrarea SC absorbţia rămâne nesigură.

38. Ce forme morfoclinice îmbracă degerăturile locale? Care este tratamentul?

Aspect eritematos, edematos sau necrotic.

Tratamentul începe cu reîncălzire progresivă cu apa rece. În formele uşoare, eritematoase, sunt
recomandate frecții cu alcool de 70 vol. sau alcool camforat, blocaj regional, unguente analgezice,
antiinflamatorii, emoliente. În forma medie, edematoasă, se recurge la blocaj regional, antisepsie,
drenarea flictenelor, aplicarea de pudră sicativă, unguente (vezi arsuri). Formele necrotice
beneficiază de antisepsie mecanică (vezi arsuri gradul III).

39. Care este tratamentul hipotermiei prin expunere la frig?

Reîncălzire progresivă în decurs de 4–6 ore, fricții, masaje, tonice cardiace, perfuzii cu electroliți,
ventilație artificială.