CATEDRA MILITARĂ UTM

Instrucţia focului

Tema: Determinarea distanţelor în

teren .

Creat de Bubulici Leonid

2013
mun. Chişinău
 Distanţele până la obiectivele din teren pot fi determinate prin mai
multe procedee simple:
a) din vedere
b) cu ajutorul sunetului şi a luminii
c) cu pasul
d) după dimensiunea liniară a obiectivelor (cu ajutorul riglei gradate)
e) după dimensiunea unghiulară a obiectivelor (cu utilizarea miimilor)

a) Determinarea distanţelor din vedere.

Procedeul se bazează pe aprecierea din vedere a distanţelor pe baza unui
exerciţiu şi deprinderi formate în acest sens.
Pentru a avea o precizie corespunzătoare trebuie să ţinem cont de
următoarele:
 un detaliu (obiect) din teren pare cu atât mai mare cu cât este mai aproape de
observator;
 din două obiecte (detalii) situate la aceeaşi distanţă, cel mai mare pare mai
aproape;
 pe timpul nopţii, obiectele mai bine luminate, par mai apropiate decât cele
slab luminate;
 obiectele de culori mai deschise par mai aproape decât cele de culori închise;
 obiectele din teren par mai aproape dacă sânt observate din picioare;
 obiectele (detaliile) par mai aproape decât sânt în realitate, în teren
descoperit (şes, lac etc.) sau pe zăpadă;
 cu cât contrastul dintre culoarea unui obiect (detaliu) şi fondul pe care se
proiectează este mai mare, cu atât acel obiect (detaliu) pare mai apropiat;
 obiectele (detaliile) privite de jos în sus, par mai apropiate decât atunci când
sânt privite de sus în jos (de la vârf spre piciorul pantei).

Obiectivele şi caracteristicile Distanţa la care sunt

vizibile
Casă individuală nu mare 5 км.
Hogeagul pe acoperişul casei 3 км.
Tancul pe loc 2 км.
Trunchiul copacilor, pilonii liniilor de comunicaţii 1 км.
Mişcarea mâinilor şi picioarelor omului în mişcare 0,7км.
Aruncătorul de bombe, tunul antitanc, stâlpii barajelor din 0,5 км.
sârmă, ramele ferestrelor
Mitraliera de mână, pistol mitraliera, culoarea şi detaliile 0,3 км.
îmbrăcămintei, ovalul feţii omului
 b) Determinarea distanţei după zgomot
Sursa de zgomot Distanţa propagării, m
Paşii omului 40
Trosnetul crengilor rupte 80
Convorbirea lină, încărcarea armei 100
Comenzile în glas tare, strigăte 500 - 1000
Zgomotul toporului (tăierea pădurii) 300
Mişcarea tehnicii pe şenile (tancurilor) pe şosea < 3000
pe drum de câmp < 2000
Mişcarea autovehiculelor pe şosea < 1000
pe drum de câmp 500
Mişcarea subunităţii în pas pe drum de câmp 300
pe şosea 600
Tragerile din obuziere < 15000
Tragerile din arme de infanterie 3000 - 4000
 c) Determinarea distanţelor cu ajutorul sunetului şi luminii.
Acest procedeu se utilizează, de regulă, pe timpul nopţii pentru stabilirea
distanţei până la poziţiile de tragere ale artileriei, rampele de lansare a
rachetelor, până la organele de foc etc.

Distanţa se calculează cu formula: D = Vs x Ts,

unde:
Vs - viteza sunetului ( 340 m/s);
Ts - nr. de secunde trecute de la apariţia luminii până la detunătură;
D - distanţa până la obiectiv exprimată în m.

Cunoscând că sunetul parcurge 1 km în aproximativ 3 secunde (Vs =

340 m/s), putem obţine distanţa până la obiectiv exprimată în idiometri:
D = Ts/3

La aplicarea acestui procedeu s-a considerat instantaneu momentul

vederii fumului sau luminii cu momentul plecării proiectilului sau rachetei.
 d) Determinarea distanţelor cu pasul.
Pentru a aplica acest procedeu, trebuie ca înainte militarul să aibă
pasul etalonat. Etalonarea pasului se face pe o porţiune de teren de
aproximativ 300 m, care se parcurge de mai multe ori. Se stabileşte ulterior
numărul de paşi pe care militarul îl face în medie pe 100 m, cât şi lungimea
pasului.

Acest procedeu asigură o precizie corespunzătoare dacă măsurarea

distanţei respective se face în condiţii obişnuite (teren cu grad de accidentare
redus, condiţii climaterice prielnice).

Lungimea pasului este influenţată de natura şi gradul de accidentare al

terenului, tăria vântului etc.

1p.p. ≈ 1,5 m.
 e) Determinarea distanţelor cu ajutorul riglei gradate
Acest procedeu se bazează pe recunoaşterea dimensiunilor unor obiecte
(detalii) din teren şi lungimea braţului uman. Pentru măsurare, rigla se tine în
poziţie verticală, cu mâna întinsă în faţa ochilor. C

B H
dxH 0,5 x 6 50cm. x 6m.
D= h D = h 0,01 = 300 D= 1cm. = 300 m.
A m. B C
d
H (cm) D
D = (600/10)x5 = 60x5 = 300m.
D = h (mm) X 5
d x H Rezultă din asemănarea celor două triunghiuri ABB' şi ACC'
D= h
D - distanţa până la obiectivul (detaliul) din teren;
d - lungimea braţului (50 cm. sau 0,5 m.);
H - dimensiunea (înălţimea), presupusă cunoscută a obiectivului (detaliului) din
Măsurarea unghiurilor (distanţelor) cu rigla.
teren.
h - porţiunea de riglă gradată, sub care se vede obiectivul în teren;
 Obiectivul Înălţime, m Lăţimea (lungimea), m
Infanteristul în picioare 1,7 0,5
Stâlp telegrafic: din lemn 6,0 -
de beton 8,0 -
Casă cu un etaj 5,0 -
Un etaj a casei cu multe etaje 3,0 -
Vagon cu 4 osii: marfar 4,0 14 - 15
de pasageri 4,0 20,0
Autovehicul 2,0 – 3,0 2,0 – 3,5 (5,0 – 6,0)
Tanc mijlociu 2,0 – 2,5 3,0 – 3,5 (6,0 – 7,0)
Transportor auto blindat 2 2,0 – 2,4 (5,0 – 6,0)
Autoturism 1,5 1,5 (3,8 – 4,5)
Capul omului: fără cască 0,25 0,2
cu cască 0,3 0,3
Cărămidă: grosimea 6 - 7 cm., lungimea
25 cm., capăt 12 cm.
 f) Determinarea distanţelor prin construcţia figurilor geometrice.

AC = 40 p.p.
CD = 20 p.p.
Măsurăm DE
AB = 2 x DE

D C A

E
a) Prin utilizarea triunghiului isoscel. Catetele AC şi AB sunt egale. Unghiul
ACB se măsoară cu busola ca să fie egal cu 45º.
b) Punctul C se alege ca unghiul ACB să fie egal cu 60°. Lăţimea râului va fi
egală cu distanţa AC x 2. (Tangenta unghiului de 60° este egală cu 1/2).
 g) Determinarea indirectă a înălţimii obiectelor.

Determinarea înălţimii unor obiecte ca:

turnuri de observare, castele de apă, coşuri
de fabrică, copaci, etc., se poate efectua prin
următorul procedeu, folosindu-se un băţ sau
un jalon.
Băţul sau jalonul de mărime cunoscută
(h) se observă de la o distanţă (d) din poziţie
culcat (pe spate), în aşa fel ca să se vadă
vârful lui cât şi al obiectului a cărui înălţime
H
(H) dorim să o determinăm.
Măsurând distanţa D până la acest obiect
scriem proporţionalitatea laturilor triunghiurilor
asemenea formate:

h d , unde
hxD
H = D H=
d
h
D
d
h) Determinarea înălţimii detaliilor cu ajutorul echerului.
Pentru determinare se foloseşte un echer cu cele
două catete egale.
Observatorul ţinând echerul în mână la înălţimea
ochiului, într-un plan vertical, ca una din catete cât mai
orizontală, se deplasează dinspre sau spre obiect până
când observă în prelungirea ipotenuzei vârful al acestuia.
Fixează apoi punctul respectiv printr-un ţăruş, de la care
măsoară distanţa (D) până la obiect.

H=D+h

D
 i) Determinarea pantei terenului.
Pantele pot fi apreciate vizând un punct de pe pantă, care se află la
înălţimea (h) celui care face observaţia, măsurând în dubli paşi, distanţa (D)
până la acel punct şi folosind formula:
h x 60º
αº =
D (m.)
Cum însă înălţimea unei persoane este aproximativ egală cu un dublu pas
al aceiaşi persoane formula se simplifică şi anume:
60º unde N - numărul de perechi de paşi
αº =
N
C

h B
)
D (m
A
 În practica tragerilor cu armamentul de infanterie se foloseşte miimea ca
unitate de măsurare a unghiurilor. Miimea reprezintă valoarea unghiulară
sub care se vede un segment de un metru dintr-un punct situat pe
mediatoarea segmentului, la 1000 de metri de acesta.
După cum cunoaştem, lungimea cercului este egală 2R sau 6,28R 1/1000
(R-
raza cercului). Dacă cercul de împărţit în 6000 de părţi egale, atunci fiecare
parte va fi egală: 6,28 R 1 1
 R sau aproximativ R 30 cm 300 m
6000 955 1000
Miimea – esteα1unghiul
α2la centru sub care se vede – la orice distanţă – un
front (AC) egal cu a mia parte din distanţă (rază). B
20 cm
200 m

ilor C
ii m
Din imagine reesă U mcă obiectele din teren în afară1 de R valori
1 miime 1000
O
(dimensiuni) liniare, Rau şi valori unghiulare, care Adepind de 10 cm
100 m
De ce până
distanţa şoseaua în depărtare
la ele. Cunoscând este
valorile mai îngustă?
unghiurilor şi una
Considerând că cercul
din dimensiuni estemare
uşor de aredeterminat
raza OA egală cu 1000m.,
distanţa până la
a mia parte din rază (coarda AC) este egală cu 1m.
obiecte.
De aici decurge şi definirea
Rămâne să determinămmiimii prin intermediul
valoarea unghiul
acestor unghiuri.
sub care se vede un front de 1m. la distanţa de 1000.
 Valoarea unghiului Se scrie
Se citeşte
exprimată în miimi
1 (o miime) 0 – 01 Zero, zero, unu
5 (cinci miimi) 0 – 05 Zero, zero, cinci
10 (zece miimi) 0 – 10 Zero, zece
100 (o sută de miimi) 1 – 00 Unu, zero
115 1 – 15 Unu, cincisprezece
1000 10 – 00 Zece, zero
1005 10 – 05 Zece, zero, cinci
3776 37 – 76 Treizeci şi şapte, şaptezeci şi şase
6000 60 - 00 Şaizeci, zero
Valorile exprimate în Valorile exprimate în
Raportul dintre „grad” şi „miime”. grade miimi
Întrucât unele unghiuri, cum este unghiul de 1o 0 -17
teren, folosit la tragerea în munţi, se exprimă 2o 0 – 33
în grade, trăgătorii trebuie să cunoască şi 3o 0 – 50
15o 2 – 50
corelaţia dintre grad şi miimi. Cunoscând că 30o 5 – 00
un cerc are 360º sau 60-00, valoarea unui 45o 7 – 50
grad exprimat în miimi se determină astfel: 60o 10 – 00
1º = 6000 / 360 º = 16,7 ( 0 – 17 ) 90o 15 – 00
După efectuarea calculelor şi rotunjirea 180o 30 – 00
270o 45 – 00
rezultatelor se obţin valorile menţionate în 360o 60 – 00
tabel.
 În teren, unghiurile pot fi măsurate cu ajutorul unor aparate (goniometru –
busolă, lunetă de observare, periscop, binoclu) sau cu mijloace aflate la
îndemână (linia gradată, palma, degetele, creionul, cutia de chibrituri etc.).
Pentru măsurarea unghiului e necesar de ţinut obiectul, linia gradată
orizontal sau vertical în faţa corpului, la înălţimea ochilor, la 50cm. distanţă de
ochi. Valoarea unui milimetru de pe linia gradată este egală cu 0 – 02, valoarea
altor obiecte conform tabelei.
De exemplu am citit pe linia gradată Obiectele Valorile
8mm., rezultă că mărimea unghiulară creion rotund 0 – 12
dinspre reper şi obiectiv este de 0 – 16. creion hexagonal 0 – 10
ţigară 0 – 12;
degetul mare 0 – 40
degetul arătător, mijlociu şi inelar 0 – 30
degetul mic 0 – 20
palma 1 – 20
cutia cu chibrituri: lungime 0 – 90
lăţime 0 – 60
grosime 0 – 30
grosimea cătării 0 – 02
 În practica tragerilor cu armamentul de infanterie se folosesc următoarele
formule, cunoscute sub denumirea de formulele miimii:
Î Î DxU
D= U X 1000 U= D X 1000 Î=
1000
unde: U – unghiul sub care se văd diferite obiective, exprimat în miimi;
D – distanţa până la obiective, exprimată în metri;
Î – înălţimea (lăţimea) obiectivelor , exprimată în metri.
D = (6/20)x1000 = 0,3x1000 = 300m.

H (cm)
Vă amintiţi formula
D = determinării
X 5 distanţelor cu ajutorul
D = (600/10)x5 riglei gradate?
= 60x5 = 300m.
h (mm)
Înălţimea medie a copacilor = 12 m
După riglă am măsurat 6 diviziuni (milimetri)
Distanţa până la pădure = ?
 Pentru determinarea distanţei prin acest mod, este necesar să se cunoască
dimensiunea liniară a obiectivului, lăţimea sau înălţimea lui.
Obiectivul Înălţime, m Lăţimea, m
Infanteristul în picioare 1,7 0,5
Stâlp telegrafic: din lemn 6,0 -
de beton 8,0 -
Casă cu un etaj 5,0 -
Un etaj a casei cu multe etaje 3,0 -
Vagon cu 4 osii: marfar 4,0 14 - 15
de pasageri 4,0 20,0
Autovehicul 2,0 – 3,0 5,0 – 6,0
Autoturism 1,5 3,8 – 4,5
Capul omului: fără cască 0,25 0,2
cu cască 0,3 0,3
Cărămidă: grosimea 6 - 7 cm., lungimea
25 cm., capăt 12 cm.

Autovehiculul cu lungimea = 6 m Î
este acoperit de degetul arătător. D= U X 1000
Distanţa până la autovehicul = ?
 Lăţimea cătării acoperă ţintă sub unghiul
de 2 miimi.
Înălţime cătării – sub 3 miimi.
Lăţimea înălţătorului – 6 miimi.

Care este distanţa până la ţintă?

Lăţimea cătării = 2 miimi,
lăţimea ţintei (infanteristului) = 0,5 м.

D = (0.5 х 1000)/2 = 250 м.

D = (~1.5 х 1000)/3 = 500 м.

PCO-1
 Măsurarea prin miimi cu înălţătorul optic PSO-1:
1 - distanța între două diviziuni mici este egală cu
0.01 (o miime), înălțimea unei diviziuni mici a scalei de
corecție laterală este de 0,01 (o miime).
2 - cornerul principal pentru trageri la 1000 m.
3 - trei corneri suplimentari pentru trageri la 1100,
1200, 1300 m.
4 - numerele de pe scara telemetrică 2, 4, 6, 8, 10
corespund distanțelor de 200, 400, 600, 800 și 1000 m.
5 - înălțimea diviziunii verticale de lângă cifra 10 este
de 0,02 (2 miimi).
Care este distanţa până la ţintă?

Memorizăm: Lăţimea ţintei piept = 0,5 m.

Când ţinta ocupă o diviziune, D = 500 m.,
2 diviziuni, D = 250 m.
1/2 diviziuni, D = 1000 m.
Înălţimea copacului = 10 m
D = (10 х 1000)/5 = 2000 м.
După înălţător 5 diviziuni
Distanţa până la copac = ?
 Calculaţi distanţa

D = (1,5 х 1000)/5 = 300 м.

D = (0,5 х 1000)/10 = 50 м.

D = (0,5 х 1000)/5 = 100 м.

Măsurarea unghiurilor
Măsurarea cu binoclu
prin miimi cu scara binoclului şi periscopului:
1 - distanța între diviziunea mică şi mare = 0.05 (cinci miimi)
2 - distanța între două diviziuni mari = 0.10 (zece miimi)
3 - înălţimea diviziunii mici = 0,025 (2,5 miimi)
4 - înălţimea diviziunii mari = 0,05 (5 miimi)
5 - distanța între două cruciuliţi = 0.10 (zece miimi)
Mulţumesc
pentru
atenţie