Invata anu asta

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaşi

Facultatea de Construcţii
Specializarea: CFDP-Ingineri zi

Lucrari Topografice

Lucrarea numărul 3

Masurari directe de aceasi precizie

Data Predarii Student: Grigoras Vlad

8-11-2006 An III
Grupa: 3309
Nr. de ordine n=10

An universitar 2006-2007
 Conţinutul lucrării

Lucrarea prezintă modul de rezolvare a unor probleme inginereşti apărute în

studiul conţinutului hărţilor şi planurilor topografice. În aceasta se utilizează o hartă
la scara 1:25.000, cuprinzând o porţiune de 9 km 2 de teren, cu echidistanţa naturală a
curbelor de nivel e=5m, pe care sunt fixate două puncte, M şi N. Lucrarea cuprinde:

Fig 1.Cadrul geografic si coroiajul kilometric

1. Descrierea porţiunii de teren, reprezentată pe hartă pe baza cunoaşterii

semnelor convenţionale.
Acest pas presupune cunoaşterea unor date cu privire la aşezările umane, căile
de comunicaţii (drumuri, căi ferate) şi alte elemente realizate de om(terenuri agricole,
livezi) situate pe suprafaţa de teren studiată, dar şi a unor date referitoare la cadrul
natural (râuri, lacuri, zone forestiere, particularităţi ale reliefului local).

2. Determinarea coordonatelor geografice şi a coordonatelor rectangulare

plane ale punctelor M şi N.
Coordonatele geografice ale unui punct M, longitudinea λM si latitudinea φM,
se determină în raport cu cadrul geografic, ducând perpendiculare din punct pe acesta;
se citesc valorile longitudinii şi latitudinii înscrise în colţul cadrului geografic, λ şi φ;
se măsoară cu rigla, în milimetri, lungimile corespunzătoare la 1’ pe longitudine şi pe
latitudine, şi cele corespunzătoare fracţiunilor de minut, şi .

Coordonatele rectangulare plane ale unui punct M, abscisa xM şi ordonata yM,

se determină faţă de liniile caroiajului kilometric, ducându-se perpendiculare din
punct pe liniile caroiajului; se determină coordonatele rectangulare ale colţului de
sud-vest al caroului în care se află punctul, xC şi yC; se măsoară în milimetri
distanţele de la colţul caroiajului la picioarele perpendicularelor, Δx şi Δy, care se
vor înmulţi cu inversul scării numerice, N.

1
 d – distanţa pe hartă
D – distanţa pe teren

Fig 2.Reprezentarea reliefului prin cote de nivel

3. Determinarea cotelor punctelor M şi N.

Un punct situat pe o curbă de nivel are cota curbei pe care se află. Pentru
determinarea cotei unui punct situat între curbe de nivel se consideră că panta
terenului între curbe naturale este uniformă.

Fig. 1. Determinarea cotei unui punct pe hartă şi în secţiune verticală.

Se stabilesc cotele curbelor între care se află punctul, folosind cotele curbelor
principale, echidistanţa naturală, e, şi sensul de creştere sau descreştere a pantei; se
trasează linia de cea mai mare pantă prin M(perpendiculara din M pe curbele vecine)
şi se notează cu a şi b intersecţia acestei linii cu curbele de nivel, iar apoi se măsoară
distanţele în milimetri ab şi aM; se calculează diferenţa de înălţime Δz.

4. Determinarea distanţei orizontale din teren dintre punctele M şi N.

Distanţa orizontală din teren dintre două puncte se află în funcţie de
corespondenţa ei de pe hartă şi mărimea scării hărţii.

În practică distanţele măsurate pe teren(D) se exprimă în metri şi distanţele

măsurate pe plan sau hartă(d) se exprimă în milimetri.

d=39mm → D=N*39=25000*39=975m

2
5. Determinarea pantei liniei MN.

Fig 3. Panta terenului

Panta liniei MN se calculează cu relaţia:

Panta are următoarele moduri de exprimare:

- panta în procente

- panta la mie

- panta în mărime unghiulară, sexazecimală sau centezimală

6. Redactarea profilului topografic al terenului între punctele M şi N, luându-se

scara lungimilor 1:10.000 şi scara înălţimilor 1:1.000.

Profilul terenului pe o direcţie dată este linia obţinută din intersectarea

suprafeţei terenului cu un plan vertical ce conţine direcţia respectivă. Profilul
topografic se realizează pe baza unor elemente(distanţe orizontale şi cote) obţinute
prin măsurări grafice pe hartă, sau plan, sau prin măsurări pe teren.
Se unesc punctele M şi N de pe hartă şi se notează intersecţia liniei cu curbele
de nivel cu 1,2,3,...; se consideră un sistem rectangular de axe cu o scară a lungimilor
pe abscisă şi o scară mai mare a înălţimilor pe ordonată pentru evidenţierea reliefului
terenului; pe scara lungimilor se fixează poziţia primului punct, iar sub aceasta, în
coloană: denumirea punctului, cota zM, o linie verticală, un zero şi iar o linie verticală;
se măsoară din M la scara lungimilor, distanţa M-1, se obţine poziţia celui de-al doilea
punct, iar sub el se scriu în coloană: cifra 1, cota z1, o linie verticală, distanţa
cumulată în valoare reală D1 şi iar o linie verticală; pe coloană, între liniile verticale,
se notează distanţa orizontală din teren între cele două puncte şi mărimea pantei
terenului între cele două puncte, cu trasarea diagonalei dreptunghiului format în
sensul creşterii sau descreşterii pantei terenului. Aceşti paşi se repetă până la punctul
N. Pe scara înălţimilor se fixează valorile cotelor curbelor de nivel, apoi de pe scara
lungimilor, din punctele M,1,2,...,N se ridică perpendiculare până în dreptul cotelor
corespunzătoare. În final se unesc vârfurile perpendicularelor, obţinându-se profilul
topografic de-a lungul direcţiei MN.

Prelucrarea datelor de pe harta topografică

3
 Datele problemei: o porţiune de 9 km 2 de pe o hartă la scara 1:25.000, având
echidistanţa curbelor de nivel e=5m şi poziţia a două puncte, M şi N, de pe suprafaţa
luată în studiu.

1. Descrierea porţiunii de teren, reprezentată pe hartă, pe baza cunoaşterii

semnelor convenţionale.
*. in N,N-E se afla localitatea Toflea care are in partea de E ca vecin Raul Alb
*.in E se afla localitatea Ciorasti care are ca vecin in partea de N o livada iar in
partea de E Raul Alb
*.in partea de V se afla localitatea Dumbrava care are ca vecin in partea de est
o livada
*.in partea de N.N-V se afla localitatea Colfesti
*.legatura dintre loc. Dumbrava si Colfesti este facuta de un drum judetean
*.cota cea mai inalta de pe teren este 216.4

3. Determinarea cotelor punctelor M şi N.

M – situat între curbele de nivel de cote 205m şi 210m
ab=7mm aM=5mm

N – situat între curbele de nivel de cote 165m şi 160m

ab=4mm aN=2mm

4. Determinarea distanţei orizontale din teren dintre punctele M şi N.

d=39mm

5.Determinarea pantei liniei MN.

- panta în procente:
- panta la mie:

6. Redactarea profilului topografic al terenului între punctele M şi N, luându-se

scara lungimilor 1:10.000 şi scara înălţimilor 1:1.000.
Dist. hartă Dist. corespondentă Dist. profil
Denumirea
1:25.000 din teren 1:10.000
distanţei
d(mm) D(m) d(mm)
M-1 6 150 15.00
1-2 11 275 27.50
2-3 4 100 10.00
3-4 3 75 7.50
4-5 3 75 7.50
5-6 2 50 5.00
6-7 3 75 7.50
7-8 3 4 75 7.50
8-9 3 75 7.50
9-N 1 25 2.50
Tabel 1. Transformarea distanţelor.

5
6