Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Între timp, textul a fost de mai multe ori transcris și modificat, astfel că unele
versiuni au un final diferit față de cel original.
Legenda despre prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja
lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinț, se poate întâlni în basmele mai
multor popoare.
Personajele:
Actul I
În prolog aflăm despre transformarea în lebădă a unei prințese, blestemată de
geniul rău, Rotbart. Urmează o petrecere la majoratul prințului Siegfried, al carui
mama îi propune ca a doua zi să-și aleagă o mireasă. Dansurile nu-l înveselesc; mai
degrabă pleacă singuratic spre malul lacului din parcul castelului de unde se văd în
zare ruinele unui vechi palat. Gândurile sunt întrerupte de zborul unui stol de lebede
care poposește pe malul lacului, lângă ruine. Dornic să le vâneze prințul ia arbaleta și
aleargă prin pădure.
Actul II
Ajunse la mal, lebedele se transformă în prințese chiar în momentul în care
Siegfried voia să o țintească pe cea mai frumoasă. Lebedele îl înconjoară, iar cea mai
frumoasă dintre ele, Odetta, îi destăinuie blestemul lor. Siegfried este hotărât să lupte
pentru nimicirea geniului rău, Rotbart, dar Odetta îl previne că nu prin luptă poate
dezlega blestemul, ci printr-un jurământ de iubire. Siegfried îi jura iubirea.
Actul III
În sala de onoare a palatului îi sunt prezentate lui Siegfried mai multe tinere
posibile mirese. El le refuză și se arată cucerit de o stranie pereche care intră
neanunțată, recunoscând în trăsăturile fetei (de fapt fiica lui Rotbart) pe Odilia.
Acceptă să se căsătorească cu ea, călcându-și astfel jurământul.
Actul IV
2
Trădată, lebăda-prințesă se vede condamnată la prelungirea blestemului.
Siegfried vine, recunoscându-și greșeala și implorând iertarea. Iubirea celor doi este
mai puternică decât Rotbart. Blestemul se risipește la cele dintâi raze ale aurorei.
Spectacole
Premiera a avut loc la Balșoi Teatr (Teatrul Mare) din Moscova pe 4
martie (20 februarie stil vechi) 1877, avândul ca dirijor pe Semen Riabov și în
coregrafia lui Julius Reisinger. Din păcate, publicul epocii nu era obișnuit cu stilul
"simfonic" al unei muzici pentru balet, așa că nu a înțeles bogăția partiturii. La aceasta
s-a adăugat și coregrafia mediocră a lui Julius Reisigner, ceea ce a făcut ca primele
reprezentații să fie un real eșec.
După moartea compozitorului, la cererea conducerii teatrului Mariinsky
din Sankt Petersburg, Marius Petipa și Lev Ivanov au modificat coregrafia baletului,
iar dirijorul teatrului Mariinsky, Riccardo Drigo, a adus mai multe modificări
partiturii. În noua formă, baletul a avut premiera pe 15 ianuarie 1895. A fost un succes
bine meritat. Deși au mai existat și alte versiuni, aceasta este reprezentată în mod
curent.
Ecranizări
1957 Lacul lebedelor – film-balet sovietic, regia Zoe Tulubieva, prim-
solistă: Maia Plisețkaia
1968 Лебединое озеро, regia Apolinari Dudco