EXAMENUL CLINIC AL

PACIENTULUI EDENTAT
TOTAL

Examenul clinic reprezintă modalitatea de investigare a pacientului în

vederea culegerii datelor necesare pentru stabilirea unui diagnostic și
elaborarea unui plan de tratament.
Examinarea edentatului total necesită o etapă de pregătire ce include:
- Pregătirea cabinetului
- Pregătirea medicului
- Pregătirea pacientului
Pregătirea cabinetului constă în asigurarea condițiilor de curățenie,
ordine, liniște, cu scopul de a induce pacientului senzația de confort. Prezența
instrumentarului și a materialelor necesare examinării este obligatorie.
Instrumentar:
- trusă de consultație
- instrument bont pentru palparea mucoasei
- creion de anilină pentru marcarea diferitelor repere la nivelul
mucoasei orale
Pregătirea medicului Medicul trebuie să poată identifica corect
modificările cauzate de starea de edentaţie, să analizeze caracteristicile
câmpului protetic, să stabilească un diagnostic corect şi să elaboreze un plan de
tratament individualizat.
Pregătirea pacientului Pacienții cu afecțiuni cronice cardiovasculare,
neurologice, boli de nutriție, etc trebuie să-şi ia medicația înaintea prezentării
la cabinet. Este necesară și o pregătire psihică a pacientului, medicul
explicându-i scopul examinării și în ce va consta examinarea.
Examenul clinic se desfășoară pe etape, respectând o anumită
succesiune logică. Datele obținute sunt înscrise în foaia de observație,
document cu importanță medico-legală, administrativă și științifică, sau într-un
software. O situație favorabilă este cea în care, pentru a insera datele obținute,
se poate utiliza fișa din perioada de dentat a pacientului, care cuprinde date
foarte importante pentru protezarea edentației totale (tipul de ocluzie din perioada
de dentat, dimensiunea verticală de ocluzie, forma, dimensiunea și culoarea
dinților naturali, evoluția stării de edentație, precum și etiologia acesteia).
Unele date importante pentru diagnostic și tratament se obțin din conversația cu
pacientul.
2

FOAIA DE OBSERVAȚIE A PACIENTULUI

EDENTAT TOTAL

DATELE PERSONALE
Numele și prenumele ..........................................................................................
Vârsta ...................................................................................................................
Adresa ..................................................................................................................
Nr. de telefon .......................................................................................................
Ocupația ..............................................................................................................

ANAMNEZA
Motivul prezentării
 aspect estetic nesatisfăcător;
 eficienţă masticatorie deficitară;
 tulburări fonetice;
 reoptimizarea protezelor vechi;
 realizarea unor proteze noi.
Istoricul afecțiunii pentru care se prezintă ......................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
Antecedente herdo-colaterale generale: ...........................................................
Antecedente herdo-colaterale loco-regionale: membrii familiei prezintă
următoarele afecţiuni:
 anomalii dento-maxilare;
 leziuni carioase;
 parodontopatii;
 edentaţie parţială;
 edentaţie totală.
Antecedente personale fiziologice .....................................................................
Antecedente personale patologice generale:
 afecţiuni cardiovasculare
 diabet zaharat;
 avitaminoze;
 afecţiuni ale sistemului osos (osteoporoză, osteomalacie, boala
Paget, reumatism articular, etc);
 afecţiuni ale aparatului digestiv (gastrite, ulcere, hepatite cronice,
ciroze hepatice);
 discrazii sanguine (anemii, leucoze, sindroame hemoragipare);
 afecţiuni pulmonare;
 3

 afecțiuni renale;
 afecţiuni infecto-contagioase;
 afecţiuni alergice.
Urmați un tratament medicamentos? Care anume? ..................................
Ați suferit vreo intervenție chirurgicală?...................................................
Sunteți alergic la medicamente sau anestezice? .......................................
Antecedente personale patologice loco-regionale:
- data celei mai recente prezentări la medicul dentist: ..............................
- accidente ale erupției dinților permanenți: .............................................
- vârsta la care i s-au efectuat primele tratamente odontale: ....................
- vârsta la care i s-a efectuat prima extracţie dentară: ..............................
- cauzele pierderii dinţilor:
 leziuni carioase şi complicaţiile acestora;
 parodontopatie cronică marginală;
 traumatisme OMF;
 tumori OMF;
- vârsta la care vi s-a efectuat prima restaurare protetică fixă: .................
- vârsta la care vi s-a efectuat prima restaurare protetică mobilizabilă: ...
- vârsta instalării edentaţiei totale: ............................................................
- purtător de proteză totală:  DA  NU
- inconvenientele actualei proteze: ..................................................
- calităţile actualei proteze: .............................................................
- calităţile cerute viitoarei proteze: ..................................................

EXAMENUL CLINIC GENERAL:

Tipul constituțional al pacientului:
În funcție de greutatea pacientului:  normosom  hiposom  hipersom
În funcție de înălțimea pacientului:  picnic  longilin  de talie medie
Statusul psihic al pacientului edentat total:
 cooperant  necooperant
 orientat temporo-spațial  dezorientat temporo-spațial
 echilibrat psihologic  cu comportament psihologic alterat
Concordanța dintre vârsta cronologică și cea biologică:
 concordante
 neconcordante: .....................................................................................

EXAMENUL CLINIC LOCO-REGIONAL

EXAMENUL CLINIC EXOORAL
Inspecția din normă frontală:
Tipul de formă a feței:  muscular  respirator  digestiv  cerebral
4

Tipul facial:  leptoprosop  mezoprosop  euriprosop

Facies:  voltaire-ian  îmbătrânit  palid  vultuos 
icteric
 teleangiectazic  exoftalmic  pământiu
Integritatea tegumentelor faciale:  integre  cu soluție de
continuitate Culoarea tegumentelor faciale:
.................................................................
Simetria facială:  simetrică  ușor asimetrică  asimetrică, prin......
Egalitatea etajelor feței: egale  inegale, prin: ..................................
Unghiul nazo-labial:  normal conformat  micșorat  mărit
Șanțul nazo-labial:  normal conformat  accentuat  șters
Șanțul labio-mentonier:  normal conformat  accentuat  șters
Celelalte șanțuri ale feței:  normal conformate  accentuate  șterse
Aspectul obrajilor:  normal  înfundat
Profilul facial: drept  concav  convex
Treapta labială: normală  în linie dreaptă  inversată accentuată
Unghiul gonion:  normal conformat  micșorat  mărit
Poziția mandibulei: ................................................................................
Palpare:
Contururile osoase faciale (arcada sprâncenoasă, rebordul orbitar
inferior, arcada temporo-zigomatică, piramida nazală, ramul ascendent al
mandibulei, marginea bazilară a mandibulei):  continui  discontinui
 dureroase  nedureroase
Punctele sinusale (frontale, etmoidale, maxilare):
 dureroase  nedureroase
Punctele de emergență trigeminale (supraorbitare, infraorbitare,
mentoniere):  dureroase  nedureroase
Tonusul principalelor grupe musculare (mușchii temporali, orbiculari ai
buzelor, mușchii maseteri, mușchii buccinatori):
normoton hipoton hiperton
Grupe ganglionare (occipitale, retroauriculare, preauriculare,
submandibulare, submentoniere, laterocervicale, supraclaviculare):
 nedecelabile clinic
 decelabile clinic
- localizare: ...............................................................................
- mărime: ..................................................................................
- consistență:  elastică  dură
- durere:  dureroase  nedureroase
- aderență pe planurile supraiacente:  aderente  neaderente
- aderență pe planurile subiacente:  aderente  neaderente
 5

Examenul A.T.M.
Inspecția regiunii parotideo-maseterine - tegumente acoperitoare:
 aspect și colorație normale  aspect și colorație
modificate Palparea A.T.M.
Mișcarea de deschidere și închidere a gurii:  continuă  sacadată
 în arc de cerc  cu deviație la dreapta  cu deviație la
stânga Traiectoria de deplasare a condililor  simetrică  asimetrică
 continuă  întreruptă
Auscultația:  crepitații  cracmente
Examenul buzelor
Gradul de vizibilitate al roșului buzelor:  normal  mărit  micșorat
Arcul lui Cupidon:  simetric  asimetric
 continuu  discontinuu

EXAMENUL CLINIC ENDOORAL

Amplitudinea deschiderii gurii:  normală  diminuată  crescută
Examenul câmpului protetic edentat total maxilar
Zona de sprijin
 Creasta edentată
Inspecție
- formă:  semielipsă  trapez  pentagon  U  M  V  Ω
- colorație:  normală  modificată ..............
- înălțime:  redusă  mare  de înălțime medie
- lățime:  redusă  mare  de înălțime medie
- muchia:  rotunjită  ascuțită
- relief:  regulat  neregulat
- grad de retentivitate:  neretentivă  retentivă  neutră
- direcție:  ascendentă spre distal  descendentă spre distal
Palpare
- reziliența mucoasei crestei edentate:  redusă  medie  mare
- durere:  absentă  sensibilă
 Tuberozitățile maxilare
Inspecție
- mărime:  mare  medie  mică
- grad de retentivitate:  neretentivă  retentivă  neutră
- consistență:  redusă  medie  crescută
Palpare
- reziliența mucoasei acoperitoare:  redusă  medie  mare
- durere:  absentă  sensibilă
6

 Bolta palatină
Inspecție
- formă:  U  V
- colorație:  normală  modificată ..............
- adâncime:  redusă  medie  mare (ogivală)
- torus palatin:  absent  prezent - localizare:  în 1/3 anterioară
 în 1/3 medie  în 1/3 posterioară
- rafeul median:  slab reprezentat  proeminent
- papila incisivă:  slab reprezentată  medie  proeminentă
- rugile palatine:  slab reprezentate  medii  proeminente
- foveele palatine:  slab reprezentate  medii  proeminente
Palpare
- reziliența mucozală în 2/3 anterioare:  redusă  medie  mare
- reziliența mucozală în zona Schroeder: redusă  medie  mare
- durere:  absentă  sensibilă
Zona funcțională periferică
 Spațiul retrozigomatic drept și stâng (punga lui Eisenring)
- înălțime: .....................
- lățime: ........................
- creasta zigomato-alveolară: inserată la..........mm distanță de muchia
crestei edentate
- retentivitate:  neretentiv  retentiv  neutru
- mucoasa fixă:  aderentă  neaderentă
- mucoasa mobilă:  cu aspect normal  cu aspect modificat: .........
- mucoasa pasiv-mobilă: aproximativ.......mm lățime
- șanțul pterigo-maxilar - lățime:  medie  redusă  mare
- ligamentul pterigo-maxilar: palpabil, ferm
 Spațiul vestibular lateral drept și stâng
- lungime: ...............
- înălțime: ...............
- lățime: ..................
- mucoasa fixă:  aderentă  neaderentă
- mucoasa mobilă:  cu aspect normal  cu aspect modificat: .........
- mucoasa pasiv-mobilă:  ușor de evidențiat  dificil de evidențiat
- ligamentul alveolo-jugal: slab reprezentat
 Spațiul vestibular anterior
- lungime: ..................
- înălțime: ..................
- lățime: .....................
- retentivitate: medie
 7

- mucoasa fixă:  aderentă  neaderentă

- mucoasa mobilă:  cu aspect normal  cu aspect modificat: .........
- mucoasa pasiv-mobilă: aproximativ.......mm lățime
- ligamentul pterigo-maxilar: ...................
- frenul buzei superioare: inserat la nivelul ..................
 Zona periferică distală (Ah)
- formă: se prezintă ca o linie cu convexitatea situată anterior
- poziția vălului palatin:  orizontală  oblică  verticală
- linia de vibrație anterioară
- linia de vibrație posterioară
- mucoasa pasiv-mobilă: aproximativ.......mm lățime
Examenul câmpului protetic edentat total mandibular
Zona de sprijin
 Creasta edentată
Inspecție
- formă:  parabolă  trapez  pentagon  U  M  V  Ω
- înălțime:  redusă  mare  de înălțime medie
- lățime:  redusă  mare  de înălțime medie
- muchia:  rotunjită  ascuțită
- relief:  regulat  neregulat
- grad de retentivitate:  neretentivă  retentivă  neutră
- direcție:  ascendentă spre distal  descendentă spre distal
Palpare
- reziliență:  redusă  medie  mare
- durere:  absentă  sensibilă
 Tuberculul piriform drept și stâng:
- mărime:  slab reprezentat  bine reprezentat  mediu
- direcție:  orizontală  oblică  verticală
- consistență:  fermă  redusă  medie
- reziliență mucozală:  redusă medie  crescută
Zona funcțională periferică vestibulară
 Spațiul vestibular lateral (punga lui Fisch) drept și stâng
- înălțime: ................
- lățime: ...................
- mucoasa fixă:  aderentă  neaderentă
- mucoasa mobilă: cu aspect normal
- mucoasa pasiv-mobilă: cu lățime redusă
- ligamentul alveolo-jugal: inserat la .......mm de muchia crestei
edentate
- inserții musculare: .................
8

- zona corticală laterală (platoul Ackermann): întindere ..........

 Spațiul vestibular anterior (frontal)
- înălțime: .................
- lățime: ....................
- mucoasa fixă:  aderentă  neaderentă
- mucoasa mobilă:  cu aspect normal  cu aspect modificat: .........
- mucoasa pasiv-mobilă: cu lățime redusă
- inserții musculare: în apropierea crestei
- frenul buzei inferioare: inserat la nivelul ............................
Zona funcțională periferică linguală
 Spațiul retromilohioidian (nișa Bowen) drept și stâng
- suprafață: redusă
- retentivitate:  neretentiv  retentiv  neutru
- mucoasa: mobilă pe planurile profunde
 Spațiul lingual lateral drept și stâng
- înălțime: redusă
- lățime: redusă
- mucoasa:  prezintă pliuri longitudinale  nu prezintă
pliuri
longitudinale
- linia milohioidiană:
 poziție: situată aproape de muchia crestei edentate
 relief: ascuțit
- torusul
mandibular:
Inspecție
- mărime:  mare  medie  mică
- grad de retentivitate:  neretentivă  retentivă  neutră
- consistență:  redusă  medie  crescută
Palpare
- reziliență:  redusă  medie  mare
- durere:  absentă  sensibilă
 Spațiul lingual central
- înălțime: ............
- direcția versantului crestei edentate: ..............
- apofizele genii: volum..........., sensibilitate
- mucoasa fixă:  aderentă  neaderentă
- mucoasa pasiv-mobilă: se prezintă sub forma unei benzi de
aproximativ......mm lățime
- frenul lingual: inserat...................
 9

Examenul limbii
Inspecție:
- colorație:  normală  modificată:............
- aspect:  neted  limbă geografică  limbă păroasă  altele.........
- mărime:  normală  crescută
- poziție:  anterioară  posterioară
Palpare:
- tonus muscular:  normal  crecut  scăzut
- consistență  elastică  indurată
Examenul planșeului oral
Inspecție:
- colorație:  normală  modificată: .............................
- fren lingual: subțire  lat  cu dimensiune medie
inserția față de muchia crestei
edentate:
 aproape  la distanță  la distanță medie
Palpare:
- consistență:  elastică  indurată
Saliva
- flux:  normal  abundent  redus  continuu  intermitent
- aspect:  fluidă  vâscoasă

EXAMENUL FUNCȚIONAL
Examenul funcției masticatorii
Funcția masticatorie alterată prin .............................................................
Examenul funcție fonetice
Funcția fonetică alterată prin ....................................................................
Examenul funcție fizionomice
Funcția fizionomică alterată prin ..............................................................

EXAMENE PARACLINICE
Examene paraclinice generale ..............................................................................
Examenul modelelor montate în articulator..........................................................
Examenul radiografic............................................................................................

DIAGNOSTICUL
Diagnosticul stării locale:
- diagnosticul anatomo-clinic ...................................................................
- diagnosticul topografic ..........................................................................
- diagnosticul etiologic .............................................................................
- diagnosticul funcțional ...........................................................................
10

- diagnosticul chirurgical .........................................................................

- diagnosticul evolutiv: complicații la nivelul A.T.M., mucoasei orale,
musculaturii ............................................................................................
- diagnosticul etapei de tratament .............................................................
- diagnosticul stării de igienă orală ...........................................................
Diagnosticul stării generale: .................................................................................
Prognosticul stării de edentație totală:  favorabil ..............................................
 defavorbil ...........................................
PLAN DE TRATAMENT
Condiţionarea ţesuturilor:......................................................................................
...............................................................................................................................
Chirurgia proprotetică: .........................................................................................
Alegerea dinţilor: culoare, formă, materiale: .......................................................
...............................................................................................................................
Supraprotezare: .....................................................................................................
Protezare: ..............................................................................................................

FOAIA DE OBSERVAȚIE A PACIENTULUI

EDENTAT TOTAL NEPROTEZAT- EXEMPLIFICARE

1. Datele personale
Numele și prenumele: A. B.
Vârsta: 68 ani
Domiciliu: Craiova
Profesie: avocat

2. Anamneza
Motivele prezentării: tulburarea funcției masticatorii.
Istoricul afecțiunii: edentat total de șase luni prin extracții impuse de
evoluția proceselor carioase de la nivelul ultimilor dinți restanți. Anterior, a
beneficiat doar de tratament protetic fix, atât la nivelul arcadei maxilare cât și a
celei mandibulare.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanță.
Antecedente personale:
- antecedente personale generale: HTA stadiul II, hepatită cronică.
- antecedente personale stomatologice: multiple leziuni carioase
netratate, prima extracție la 16 ani, tratamente odontale sporadice; a
beneficiat de protezare fixă până în urmă cu 2 ani; manifestă
neîncredere în protezarea mobilă.
 1

3. Examenul clinic
Examenul clinic general:
- dezvoltarea somatică: normosom
- tipul de sistem nervos: echilibrat
- concordanța dintre vârsta cronologică și cea biologică: concordante
Examenul clinic facial (exooral):
Inspecție:
Din normă frontală
- tipul facial: leptoprosop
- culoarea tegumentelor: palidă, pete purpurice
- egalitatea etajelor feței: etajul inferior al feței micșorat
- simetria facială: ușor asimetrică
- șanțurile de la nivelul feței: accentuate
- unghiul nazo-labial: obtuz
- șanțul nazo-labial: șters
- aspectul buzelor: buzele înfundate, vizibilitatea roșului buzelor mult
diminuată, fanta labială alungită, stomatită angulară
- aspectul obrajilor: înfundat
Din normă laterală
- profilul facial: concav
- treapta labială: inversată
0
- unghiul mandibular: 90
- poziția mandibulei: avansată în plan sagital
Palpare
Tegumente: uscate, atrofice
Contururile osoase: continui, nedureroase la palpare
Punctele sinusale frontale, etmoidal, maxilare: nedureroase
Punctele de emergență trigeminale supraorbitar, infraorbitar, mentonier:
nedureroase
Principalele grupe musculare: mușchii temporali, orbiculari ai buzelor
normotoni, mușchii maseteri și buccinatori hipotoni
Grupele ganglionare: nepalpabile
Examenul articulației temporo-mandibulare: excursia condililor
asimetrică, cracmente articulare bilaterale
Examenul clinic endooral:
Deschiderea cavității orale:
- amplitudine de 5 cm
- traiectorie în baionetă
- mișcări de propulsie și lateralitate cu amploare mărită
12

Vestibulul oral:
- fundurile de sac vestibulare: înălțime redusă
- mucoasa vestibulară: palidă, atrofică
Saliva: flux continuu, cantitate redusă, vâscozitate crescută
Limba: volum mediu, poziție anterioară, tonus crescut, depapilată
Planșeul oral: refluează peste creasta edentată
Examenul câmpului protetic edentat total maxilar
Zona de sprijin:
 Creasta edentată:
- formă: semielipsă
- înălțime: redusă (5 mm)
- lățime: redusă (2 mm)
- muchia: ascuțită
- relief: regulat
- grad de retentivitate: neretentivă
- direcție: ascendentă distal
- simetria: asimetrică
- mucoasa crestei edentate:
 culoare: roz
 grosime: redusă
 aderență: redusă în zona laterală dreaptă
 reziliență: variabilă
 mobilitate orizontală: mărită în zona laterală dreaptă
 sensibilitate: crescută în zona frontală
 Tuberozitățile maxilare:
- prezență: prezente bilateral
- mărime: medie
- grad de retentivitate: mediu la nivelul ambilor poli vestibulari
- consistență: medie
 Bolta palatină:
- formă: de "U"
- versantele orale: paralele
- adâncime: medie
- torus palatin: absent
- rafeul median: slab reprezentat
- mucoasa:
 culoare: roz
 grosime: redusă
 sensibilitate: medie
 aderență: redusă
 1

 reziliență: variabilă, mai scăzută în zona anterioară a

bolții palatine și mai crescută la nivelul zonelor Schröder
 papila incisivă: bine reprezentată
 rugile palatine: bine reprezentate
 foveele palatine: șterse
Zona funcțională periferică
 Spațiul retrozigomatic (punga lui Eisenring) drept și stâng:
- înălțime: 10 mm
- lățime: 3 mm
- creasta zigomato-alveolară: inserată la 4 mm distanță de muchia
crestei edentate
- retentivitate: polul vestibular al tuberozității maxilare cu
retentivitate medie
- mucoasa fixă: aderentă
- mucoasa mobilă: cu aspect normal
- mucoasa pasiv-mobilă: aproximativ 1,5 mm lățime
- șanțul pterigo-maxilar: lățime medie
- ligamentul pterigo-maxilar: palpabil, ferm
 Spațiul vestibular lateral drept și stâng:
- lungime: 6 mm
- înălțime: 5 mm
- lățime: 4 mm
- mucoasa fixă: aderentă
- mucoasa mobilă: cu aspect normal
- mucoasa pasiv-mobilă: dificil de evidențiat
- ligamentul alveolo-jugal: slab reprezentat
 Spațiul vestibular anterior:
- lungime: 3 cm
- înălțime: 10 mm
- lățime: 4 mm
- retentivitate: medie
- mucoasa fixă: glisantă
- mucoasa mobilă: cu aspect normal
- mucoasa pasiv-mobilă: aproximativ 2 mm lățime
- ligamentul pterigo-maxilar: palpabil, ferm
- frenul buzei superioare: inserat la nivelul polului liber al crestei
edentate
 Zona periferică distală (Ah):
- formă: se prezintă ca o linie cu convexitatea situată anterior
- poziția vălului palatin: verticală
14

- linia de vibrație anterioară se suprapune cu linia de vibrație

posterioară
- mucoasa pasiv-mobilă: redusă la o linie

Examenul câmpului protetic edentat total mandibular

Zona de sprijin
 Creasta
edentată:
- formă: parabolă
- înălțime: redusă (5 mm)
- lățime: redusă în zona anterioară (2 mm)
- muchia: ascuțită
- relief: regulat
- grad de retentivitate: neretentivă
- direcție: ascendentă distal
- simetria: asimetrică
- torus mandibular: prezent bilateral
- mucoasa crestei edentate:
 culoare: roz
 grosime: redusă
 aderență: redusă în zona laterală dreaptă
 reziliență: redusă
 pliuri longitudinale în zona linguală laterală
 sensibilitate: crescută
 Tuberculul piriform drept și stâng:
- reprezentare: slab reprezentat
- direcție: oblică
- consistență: redusă bilateral
- reziliență mucozală: medie
- ligamentul pterigo-mandibular: inserat în 1/3 distală
- inserții musculare: la distanță
Zona funcțională periferică vestibulară
 Spațiul vestibular lateral (punga lui Fisch) drept și stâng:
- înălțime: 4 mm
- lățime: 3 mm
- mucoasa fixă: aderentă, puțin mobilă
- mucoasa mobilă: cu aspect normal
- mucoasa pasiv-mobilă: cu lățime redusă
- ligamentul alveolo-jugal: inserat la 1 mm de muchia crestei
edentate, cu mobilitate medie
- inserții musculare: în apropierea crestei
 1

- zona corticală laterală (platoul Ackermann): cu întindere medie

 Spațiul vestibular anterior (frontal):
- înălțime: 2 mm
- lățime: 3 mm
- mucoasa fixă: subțire, aderentă
- mucoasa mobilă: cu aspect normal
- mucoasa pasiv-mobilă: cu lățime redusă
- inserții musculare: în apropierea crestei
- frenul buzei inferioare: inserat la nivelul 1/3 inferioare
a versantului vestibular al crestei edentate
Zona funcțională periferică linguală
 Spațiul retromilohioidian (nișa Bowen) drept și stâng:
- suprafață: redusă
- retentivitate: medie
- mucoasa: mobilă pe planurile profunde
 Spațiul lingual lateral drept și stâng:
- înălțime: redusă
- lățime: redusă
- mucoasa: prezintă pliuri longitudinale
- linia milohioidiană:
 poziție: situată aproape de muchia crestei edentate
 relief: ascuțit
 retentivitate: crescută
- torusul mandibular: prezent bilateral, volum mediu,
aproximativ 5 mm diametru
- planșeul oral: inserat aproape de muchia crestei edentate
 Spațiul lingual central:
- înălțime: 4 mm
- direcția versantului crestei edentate: înclinat către lingual
- apofizele genii: volum mediu, sensibilitate crescută
- mucoasa fixă: aderentă
- mucoasa pasiv-mobilă: se prezintă sub forma unei benzi de
aproximativ 1 mm lățime
- frenul lingual: inserat la distanță de muchia crestei edentate.
16

FOAIA DE OBSERVAȚIE A PACIENTULUI

EDENTAT TOTAL PROTEZAT- EXEMPLIFICARE
Examinarea edentatului total protezat se efectuează în cazul pacienților
purtători de proteze totale, care necesită reprotezare din cauza:
- instabilității protezelor
- aspectului fizionomic necorespunzător
- ineficienței masticatorii
- fonației defectuoase
- fracturării repetate a bazei protezei sau a dinților artificiali
- deteriorării rapoartelor de ocluzie
- producerii de leziuni de către proteză la nivelul părților moi
- procesului de îmbătrânire a acrilatului
Este important ca din conversația cu pacientul să se rețină care aspecte
din vechea protezare sunt apreciate pozitiv de către acesta (ex: culoarea
dinților, forma lor, etc), pentru a le reda în noua protezare. Examinarea se face
în două etape:
- examinarea extraorală a protezelor
- examinarea cu protezele aplicate

Examinarea extraorală a protezelor

1. Examinarea bazei protezei maxilare și/sau mandibulare:
- materialul din care este realizată
- culoarea
- prezența unor eventuale fisuri, porozități, sau zone nelustruite
- prezența unor eventuale reparații
- prezența unor eventuale căptușiri
- aspectul marginilor bazei protezei: modelaj, grosime, eventuale
fragmente lipsă
- starea de igienă a protezelor

2. Examinarea arcadelor dentare artificiale

- culoarea dinților artificiali: poate fi modificată în nuanțe de galben
sau chiar brun, cu cât vechimea protezelor este mai mare;
- dimensiunea dinților artificiali: poate fi diminuată, cu cât vechimea
protezelor este mai mare;
- gradul de cuspidare al dinților artificiali: redus ca urmare a abraziei
ce apare la protezele vechi, îndelung purtate.
 1

Examinarea pacientului cu protezele aplicate

1. Examinarea exoorală
- proporționalitatea etajelor feței: înălțimea etajului inferior poate fi
micșorată, dacă protezele sunt vechi, cu dinți abrazați, iar procesul de atrofie
osoasă este mai avansat decât la momentul aplicării vechilor proteze;
- profilul facial: poate fi concav, dacă protezele sunt vechi și
necorespunzătoare;
- aspectul buzelor: înfundat, vizibilitatea roșului buzelor diminuată;
- treapta labială: este inversată în cazul protezelor vechi,
necorespunzătoare;
- rapoartele intermaxilare: dacă DVO, DVR și modalitatea de
montare a dinților sunt corespunzătoare, ele pot fi reproduse la noile proteze;
dacă protezele sunt însă vechi, cu arcade dentare cu uzură accentuată și DVO
modificată, noua protezare va trebui să corecteze aceste deficiențe;
- gradul de vizibilitate al dinților artificiali: poate fi normal, în
concordanță cu vârsta și sexul pacientului, situație în care va fi reprodus în
noua protezare; poate fi însă redus, sau, din contră, poate să fie prea mare, caz
în care noua protezare va trebui să corecteze și acest aspect;
- dimensiunea coridorului bucal

2. Examinarea endoorală
Examinarea protezei maxilare
Examinarea bazei protezei
maxilare:
- lungimea marginilor protezei: poate fi corespunzătoare, prea scurtă,
sau prea mare;
- grosimea marginilor protezei: poate fi sau nu concordantă cu
lățimea fundurilor de sac
- raportul cu zona Ah: corect, marginea distală a protezei fiind
situată la nivelul zonei de mucoasă pasiv-mobilă, sau incorect, marginea distală
a protezei fiind situată pe mucoasa fixă și deci fiind prea scurtă;
- menținerea protezei în statică și dinamică: poate fi corespunzătoare
sau, din contră, deficitară;
- stabilitatea protezei: poate fi corespunzătoare sau pot apărea
mișcări de basculare;
Examinarea arcadei dentare artificiale a protezei maxilare:
- nivelul și direcția planului de ocluzie
- curbele de ocluzie
18

Examinarea protezei mandibulare

Examinarea bazei protezei
mandibulare:
- lungimea marginilor protezei: poate fi corespunzătoare, prea scurtă,
sau prea mare;
- grosimea marginilor protezei: poate fi sau nu concordantă cu
lățimea fundurilor de sac
- raportul cu tuberculii piriformi: corect, baza protezei acoperind 2/3
anterioare ale tuberculilor piriformi, sau incorct, baza protezei oprindu-se
înainte de tuberculii piriformi și fiind deci prea scurtă;
- raportul cu ligamentul pterigo-mandibular: corect, atunci când
marginea protezei nu interferează cu inserția caudală a acestuia, sau incorect,
atunci când marginea protezei jenează inserția ligamentului, ceea ce produce
dislocarea protezei de pe câmpul protetic în timpul mișcărilor de deschidere a
gurii;
- raportul cu liniile oblice interne: corect sau, din contră, margini
prea lungi care provoacă leziuni de decubit ale mucoasei supraiacente liniilor
oblice interne, sau margini prea scurte, situate la distanță prea mare de liniile
oblice interne;
- raportul cu limba: dacă limba are o poziție anterioară, se va srijini
pe versantul lingual corect modelat al bazei protezei (concav) - aspect favorabil
protezării; dacă limba are o poziție posterioară, aceasta nu va fi în contact cu
versantul lingual al bazei protezei;
- menținerea protezei în statică și dinamică: poate fi corespunzătoare
sau, din contră, deficitară;
- stabilitatea protezei: poate fi corespunzătoare sau pot apărea
mișcări de basculare.
Examinarea arcadei dentare artificiale a protezei mandibulare:
- nivelul și direcția planului de ocluzie
- curbele de ocluzie
Examinarea relațiilor de ocluzie
- în zona frontală: raportul poate fi neutral, cap la cap, sau inversat;
- în zonele laterale dreaptă și stângă: raportul poate fi neutral,
lingualizat, sau invers;
- relația RC - IM: cele două poziții pot să coincidă - relație corectă în
terapia protetică a edentatului total, sau pot să nu coincidă, aspect care va
trebui corectat prin noua protezare;
- ocluzia în dinamica mandibulară: verificăm ca rapoartele ocluzale
ce se stabilesc endooral în dinamică între arcadele dentare artificiale ale celor
două proteze totale să fie conforme cu schema ocluzală aleasă (cel mai adesea
schema de ocluzie bilateral echilibrată).
 1

INVESTIGAȚII PARACLINICE COMPLEMENTARE

Examinarea modelelor
Examinarea modelelor montate într-un articulator oferă posibilitatea
unor observații ce nu pot fi făcute prin examenul clinic direct. Se oferă
posibilitatea de a studia modelele din unghiuri inaccesibile examenului
endooral și de a observa relația dintre crestele edentate maxilară și mandibulară
în plan sagital și transversal.
Analiza modelelor oferă date cu valoare clinică deosebită:
 forma, întinderea, direcția și relieful suprafeței de sprijin, în funcție
de care se poate face:
 alegerea portamprentei standard;
 alegerea materialului pentru confecționarea portamprentei
individuale; la mandibulă, când suprafața de sprijin este redusă, există
posibilitatea fracturării lingurii individuale și se impune realizarea ei din
material rezistent;
 limitele portamprentei individuale;
 evaluarea menținerii și sprijinului viitoarei proteze totale.
 gradul de retentivitate a unor componente ale câmpului protetic
(creste edentate, tuberozități maxilare, liniile milohioidiene), în funcție de care se
apreciază:
 axul de inserție al protezei (dinspre zona retentivă);
 necesitatea unei interventii chirurgicale de corectare sau
completare a gradului de retentivitate;
 întinderea lingurii individuale (se evită plasarea marginilor în
zone intens retentive);
 alegerea materialului de amprentă (ex: câmpurile protetice
retentive se amprentează cu materiale elastice).
 forma, volumul și poziția torusului palatin și a torusului mandibular
 poziția papilei incisive, a rafeului median și a rugilor palatine (repere
importante pentru montarea dinților).
Analiza modelelor montate în articulator, efectuată din normă frontală
și laterală permite decelarea următoarelor aspecte:
- existența tuberozităților maxilare procidente (micșorează spațiul
necesar pentru grosimea bazelor protezelor)
- înălțimea vestibulară frontală, distanța ce separă punctele plasate la
cea mai mare adâncime în zonele parafrenulare ale vestibulului superior și
inferior. În mod normal, între aceste puncte există o distanță de 40 mm. Planul
de orientare ocluzală se plasează la 22 mm de punctul maxilar și la 18 mm de cel
mandibular.
- direcţia liniei interalveolare în zona frontală şi laterală, în funcţie
de care se face montarea dinţilor.
20

Examenul radiologic:
Se utilizează:
 radiografii panoramice
 ortopantomografii
 teleradiografii
 radiografii ale A.T.M.
 tomografia computerizată
 rezonanţa magnetică

Prin examenul radiografic, se urmăreşte:

- cantitatea osului alveolar (înălţimea şi lăţimea crestelor edentate)
- relaţia dintre suprafaţa câmpului protetic şi anumite elemente
anatomice învecinate: sinusul maxilar, fosele nazale, gaura
mentonieră, canalul mandibular
- calitatea osului alveolar: se apreciază mărimea, continuitatea şi
orientarea traveelor osoase, care la maxilar trebuie să fie verticală,
iar la mandibulă orizontală.
- eventuala prezenţă a unor resturi radiculare sau a unor dinţi incluşi
- eventuala prezență a unor exostoze sau a hiperostozelor tuberozitare
DIAGNOSTICUL
Datele obţinute în urma examinării clinice şi paraclinice se sintetizează
într-un diagnostic care cuprinde:
diagnosticul de urgență: afecțiuni acute ale unor dinți incluși (în
acest caz edentația totală este doar aparentă, pacientul nefiind investigat
radiologic la momentul diagnosticării), eventuale stomatopatii, fracturi ale
protezelor;
diagnosticul stării locale:
- diagnosticul anatomo-clinic (diagnosticul de edentaţie totală)
- diagnosticul topografic
- diagnosticul etiologic
- diagnosticul funcțional
- diagnosticul chirurgical: eventuale leziuni cu potențial de
malignizare, sau alte leziuni ce însoțesc edentația totală
- diagnosticul evolutiv: complicații la nivelul A.T.M., mucoasei
orale, musculaturii
- diagnosticul etapei de tratament
- diagnosticul stării de igienă orală
 2

Prognosticul stării de edentație totală: poate fi favorabil sau defavorbil,

depinzând de precocitatea și de corectitudinea protezării.
diagnosticul stării generale
Exemplu de diagnostic
Diagnosticul stării locale
Edentaţie totală bimaxilară veche de 3 ani, de etiologie carioasă, cu
accentuate tulburări masticatorii, fizionomice și fonetice, disfuncție A.T.M.,
protezată mobil necorespunzător, igienă orală deficitară.
Prognostic: favorabil doar în cazul instituirii cât mai rapide a unei noi
terapii de protezare, precedată de tratamente proprotetice și defavorabil dacă se
menține actuala protezare.
Diagnosticul stării generale: HTA stadiul II, dislipidemie.