Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT
ORADEA
2023
CUPRINS
I. Introducere.....................................................................................................................................3
II. Principiile dreptului notarial..........................................................................................................3
III. Camera Notarilor Publici...........................................................................................................5
i. Funcționarea si organizarea Camerei.............................................................................................5
ii. Organele Camerei Notarilor Publici..............................................................................................6
IV. CONCLUZIE............................................................................................................................8
2
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Dreptul notarial este o ramură a dreptului, formată din ansamblul normelor juridice ce
reglementează modul de organizare a activității notariale, statutul notarului și procedura de
întocmire a actelor notariale.
Notarul este un liber profesionist, care îndeplinește acte de autoritate publică și a cărui
activitate se bazează pe încrederea solicitanților.
Principiul legalității este cel mai important principiu atât în dreptul notarial cât și în
alte ramuri ale dreptului.
Așadar, în cazul în care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul
public va refuza întocmirea lui ori dacă înscrisul prezentat are un conţinut îndoielnic, iar
notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, el va putea atrage atenţia părţilor
asupra consecinţelor juridice la care se expun şi va face menţiune expresă în act.
Acest principiu are o valoare incontestabilă , iar consacrarea acestui principiu în Legea nr.
36/1995 este o consecinţă firească a dispoziţiei constituţionale înscrise în art. 16 alin. (1) din
Constituţie, privitoare la egalitatea cetăţenilor „în faţa legii şi a autorităţilor publice".
3
Așadar, indiferent de rasă, culoare, sex, religie, fiecare persoană trebuie să beneficieze de
același tratament în fața notarului public.
Principiu reglementat în art.70 din Legea 36/1995 conform căruia notarul public şi
personalul biroului notarial au obligaţia să păstreze secretul profesional cu privire la actele
şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea
funcţiei, respectiv după încetarea raporturilor de muncă, cu excepţia cazurilor în care legea
sau părţile interesate îi eliberează de această obligaţie.
Această obligație putem afirma că este o normă morală 1 care trebuie respectată și de
angajații biroului notarial și persistă pe durata întregii activități notariale, însă subzistă chiar
și după încetarea acesteia.
3. Principiul disponibilității
Acest principiu se află în strânsă legătură cu cel al legalității actului notarial, precum și cu
cel al egalității persoanelor în fața notarului public. Interesul public se manifestă prin
obligația notarului ca la cererea părții, daca sunt respectate condițiile legale și morale, să
încheie actul cerut.
Așa cum este menționat în art.82 alin.(1) din Legea Notarilor Publici și dat fiind faptul că
limba oficială a statului este limba română, toate actele solicitate de părți si orice acte de
procedură se vor întocmi în această limbă.
1
https://www.studocu.com/en-us/document/transylvania-university/nursing-4/drept-notarial-curs/21628020
4
III. Camera Notarilor Publici
Camera Notarilor Publici are un patrimoniu și bugete proprii, iar în ceea ce privește
veniturile acesteia, ele se constituie din taxe, contribuții ale membrilor ori diverse surse
permise de lege, etc. De asemenea, aceasta are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin
denumirea Camerei şi stema României, iar în cazul sediilor secundare se menţionează şi
denumirea judeţului în care funcţionează sediul secundar2.
Alegerea în funcțiile de conducere ale Camerei se realizează prin vot secret și numai în
condițiile prevăzute de statut.
Adunarea generală a Camerei este compusă din toți notarii publici din respectiva Cameră
și se întrunește de 2 ori pe an, cu excepția anului în care au loc alegeri la Uniunea Națională a
Notarilor Publici și Cameră. În anul respectiv se întâlnesc de 3 ori pe an, una din ședințe fiind
dedicată organizării respectivelor alegeri.
Aceasta este convocată de către Președinte sau Colegiul director al Camerei la solicitarea
scrisă a Biroului Executiv al Consiliului Uniunii sau cel puțin a unei treimi din numărul
notarilor cu drept de vot în Adunarea generală a Camerei.
2
Legea 36/1995 republicată
5
Este considerată ca legal constituită așa cum se specifică în art.38 alin.(1) în prezența
majorității membrilor săi cu drept de vot, cel puțin o treime din aceștia. În situația în care nu
este legal constituită din lipsa cvorumului, se convoacă o nouă Adunare generală a Camerei.
În ceea ce privește actele pe care le adoptă, Adunarea generală adoptă hotărâri obligatorii
și executorii pentru toți notarii dn Cameră.
Adunarea generală are o serie de atribuții care sunt și ele reglementate în dispozițiile
Legii Notarilor Publici în art.39 dintre care amintim: aprobă Regulamentul de organizare și
funcționare a Camerei; aprobă Regulamentul de alegeri pentru funcțiile eligibile, în baza
regulementului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii; alege şi revocă reprezentanţii Camerei şi
supleanţii acestora în Consiliul Uniunii; alege reprezentanţii Camerei, conform normei de
reprezentare la Congres; alege şi revocă membrii Comisiei de cenzori a Camerei şi stabileşte
indemnizaţia cenzorilor; aprobă bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori şi descărcarea
de gestiune; acordă, în cazuri justificate, sprijin financiar, la cererea notarului public, etc.
Colegiul director adoptă decizii care sunt obligatorii pentru toți notarii publici cu
majoritate simplă a membrilor săi.
Cu privire la atribuțiile pe care acesta le are, ele sunt cuprinse în art.49 din Legea
Notarilor Publici. Cu titlu de exemplu menționăm dintre acestea: sprijină INR în organizarea
examenului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar; stabileşte birourile notariale în care
3
Mihaela Ioana TEACA, Drept notarial-note selective de curs, Editura ProUniversitaria, 2018, p.25
6
se va efectua pregătirea practică a notarilor stagiari; urmăreşte pregătirea teoretică şi practică
a notarilor stagiari; înlocuieşte, la cerere sau din oficiu, biroul notarial în care se efectuează
pregătirea practică; propune Adunării generale a Camerei actualizarea numărului de notari
publici şi a numărului de posturi destinate schimbărilor de sedii; propune Consiliului Uniunii
numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar; întocmeşte documentarea
juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici; ţine evidenţa
veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi; stabileşte comisia de
inventariere şi lichidare a birourilor notariale, în caz de suspendare sau încetare; poate acorda
sprijin şi ajutor material notarilor publici, în cazuri justificate, etc.
4
Legea 36/1995 republicată
7
fizice și juridice; soluționează sesizările îndreptate împotriva notarilor publici;
ordoneazăcheltuielile bugetare ale Camerei; convoacă și conduce ședințele Adunării generale
și ale Colegiului director al Camerei5, etc.
IV. CONCLUZIE
Concluzionând, sunt de părere că principiile prezentate la începutul lucrării sunt foarte
bine fundamentate și trebuie respectate indubitabil de toți notarii publici dat fiind faptul că ei
sunt în slujba cetățeanului în activitatea pe care o desfășoară.În ceea ce privește Camera
Notarilor Publici, este evident că organele acesteia se află în interdependență și exercitarea
atribuțiilor trebuie realizată cu profesionalism.
5
Statutul UNNPR
8
BIBLIOGRAFIE
9
10