Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT

CAMERA NOTARILOR PUBLICI

Profesor coordonator, Student,


Lect. Univ. dr. Mihaela Teacă Flița Alex Nicușor
Anul II, grupa 2

ORADEA
2023
CUPRINS
I. Introducere.....................................................................................................................................3
II. Principiile dreptului notarial..........................................................................................................3
III. Camera Notarilor Publici...........................................................................................................5
i. Funcționarea si organizarea Camerei.............................................................................................5
ii. Organele Camerei Notarilor Publici..............................................................................................6
IV. CONCLUZIE............................................................................................................................8

2
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Dreptul notarial este o ramură a dreptului, formată din ansamblul normelor juridice ce
reglementează modul de organizare a activității notariale, statutul notarului și procedura de
întocmire a actelor notariale.

Notarul este un liber profesionist, care îndeplinește acte de autoritate publică și a cărui
activitate se bazează pe încrederea solicitanților.

Întreaga activitate a notarului public se desfășoară în conformitate cu Legea


nr.36/1995 republicată.

II. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI NOTARIAL


Dreptul notarial se fundamentează pe anumite principii care constituie dipoziții
normative de bază ce determină structura și trăsăturile acestei ramuri de drept.

1. Principiul legalității activității notariale

Principiul legalității este cel mai important principiu atât în dreptul notarial cât și în
alte ramuri ale dreptului.

Aplicarea acestui principiu al legalității implică, în primul rând, constituirea birourilor


notariale în conformitate strictă cu legea, precum şi respectarea tuturor normelor de
competenţă ce se regăsesc în reglementările aflate în vigoare.

Respectarea formelor procedurale este, de asemenea, deosebit de importantă în


activitatea notarială, căci numai actul ce întruneşte toate cerinţele legale se bucură de
„autoritate publică".

Așadar, în cazul în care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul
public va refuza întocmirea lui ori dacă înscrisul prezentat are un conţinut îndoielnic, iar
notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, el va putea atrage atenţia părţilor
asupra consecinţelor juridice la care se expun şi va face menţiune expresă în act.

2. Principiul nediscriminării și egalității de tratament în fața notarului

Acest principiu are o valoare incontestabilă , iar consacrarea acestui principiu în Legea nr.
36/1995 este o consecinţă firească a dispoziţiei constituţionale înscrise în art. 16 alin. (1) din
Constituţie, privitoare la egalitatea cetăţenilor „în faţa legii şi a autorităţilor publice".

3
Așadar, indiferent de rasă, culoare, sex, religie, fiecare persoană trebuie să beneficieze de
același tratament în fața notarului public.

2. Principiul confidențialității și păstrării secretului profesional

Principiu reglementat în art.70 din Legea 36/1995 conform căruia notarul public şi
personalul biroului notarial au obligaţia să păstreze secretul profesional cu privire la actele
şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea
funcţiei, respectiv după încetarea raporturilor de muncă, cu excepţia cazurilor în care legea
sau părţile interesate îi eliberează de această obligaţie.

Această obligație putem afirma că este o normă morală 1 care trebuie respectată și de
angajații biroului notarial și persistă pe durata întregii activități notariale, însă subzistă chiar
și după încetarea acesteia.

Nerespectarea obligației de confidențialitate constituie o abatere disciplinară.

3. Principiul disponibilității

În baza acestui principiu toate actele se îndeplinesc la cerere.

Notarul public are dreptul şi obligaţia de a instrumenta acte şi proceduri, la cererea


părţilor, cu excepţiile prevăzute de leg

4. Principiul realizării unui serviciu de interes public

Acest principiu se află în strânsă legătură cu cel al legalității actului notarial, precum și cu
cel al egalității persoanelor în fața notarului public. Interesul public se manifestă prin
obligația notarului ca la cererea părții, daca sunt respectate condițiile legale și morale, să
încheie actul cerut.

Principiul desfășurării activității notariale în limba română

Așa cum este menționat în art.82 alin.(1) din Legea Notarilor Publici și dat fiind faptul că
limba oficială a statului este limba română, toate actele solicitate de părți si orice acte de
procedură se vor întocmi în această limbă.

1
https://www.studocu.com/en-us/document/transylvania-university/nursing-4/drept-notarial-curs/21628020

4
III. Camera Notarilor Publici

i. Funcționarea si organizarea Camerei


Camera Notarilor Publici este formată din totalitatea notarilor care funcționează în
circumscripția acesteia, reprezentând una dintre cele două forme de organizare ale profesiei
de notar, alături de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, fiind reglementată în
Capitolul III art.47 alin.(1) din Legea 36/1995.

În ceea ce privește Camera Notarilor Publici, aceasta are personalitate juridică și


funcționează în circumscripția fiecărei Curți de Apel. De asemenea fiecare Cameră are câte
un sediu secundar în fiecare județ al circumscripției Curților de Apel, fără personalitate
juridică.

Camera Notarilor Publici are un patrimoniu și bugete proprii, iar în ceea ce privește
veniturile acesteia, ele se constituie din taxe, contribuții ale membrilor ori diverse surse
permise de lege, etc. De asemenea, aceasta are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin
denumirea Camerei şi stema României, iar în cazul sediilor secundare se menţionează şi
denumirea judeţului în care funcţionează sediul secundar2.

Alegerea în funcțiile de conducere ale Camerei se realizează prin vot secret și numai în
condițiile prevăzute de statut.

ii. Organele Camerei Notarilor Publici


Organele Camerei sunt și cele care o conduc. Acestea sunt: Adunarea generală a Camerei;
Colegiul director al Camerei și Președintele Colegiului director al Camerei.

Adunarea generală a Camerei este compusă din toți notarii publici din respectiva Cameră
și se întrunește de 2 ori pe an, cu excepția anului în care au loc alegeri la Uniunea Națională a
Notarilor Publici și Cameră. În anul respectiv se întâlnesc de 3 ori pe an, una din ședințe fiind
dedicată organizării respectivelor alegeri.

Aceasta este convocată de către Președinte sau Colegiul director al Camerei la solicitarea
scrisă a Biroului Executiv al Consiliului Uniunii sau cel puțin a unei treimi din numărul
notarilor cu drept de vot în Adunarea generală a Camerei.

2
Legea 36/1995 republicată

5
Este considerată ca legal constituită așa cum se specifică în art.38 alin.(1) în prezența
majorității membrilor săi cu drept de vot, cel puțin o treime din aceștia. În situația în care nu
este legal constituită din lipsa cvorumului, se convoacă o nouă Adunare generală a Camerei.

În ceea ce privește actele pe care le adoptă, Adunarea generală adoptă hotărâri obligatorii
și executorii pentru toți notarii dn Cameră.

Adunarea generală are o serie de atribuții care sunt și ele reglementate în dispozițiile
Legii Notarilor Publici în art.39 dintre care amintim: aprobă Regulamentul de organizare și
funcționare a Camerei; aprobă Regulamentul de alegeri pentru funcțiile eligibile, în baza
regulementului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii; alege şi revocă reprezentanţii Camerei şi
supleanţii acestora în Consiliul Uniunii; alege reprezentanţii Camerei, conform normei de
reprezentare la Congres; alege şi revocă membrii Comisiei de cenzori a Camerei şi stabileşte
indemnizaţia cenzorilor; aprobă bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori şi descărcarea
de gestiune; acordă, în cazuri justificate, sprijin financiar, la cererea notarului public, etc.

Colegiul director este ales de Adunarea general a Camerei pentru un mandate de 4


ani, fiind format dintr-un președinte care îndeplinește și funcția de președinte al Camerei, un
vicepreședinte care de asemenea este și vicepreședintele Camerei și un număr de 3-7 membri.

Colegiul director adoptă decizii care sunt obligatorii pentru toți notarii publici cu
majoritate simplă a membrilor săi.

Se întrunește în ședinte ordinare cel puțin o data pe lună, la convocarea președintelui


Colegiului sau, în lipsa acestuia, a vicepreședintelui, iar prezența membrilor este obligatorie.

Pentru a fi legal constituit, Colegiul director al Camerei trebuie să aibă un cvorum de


două treimi din numărul membrilor săi, conform art.152 din Legea 36/1995, iar în cazul în
care nu se îndeplinește cvorumul atunci este posibilă o nouă convocare a cvorumului cu
posibilitatea prezenței a jumătate din numărul membrilor săi.

O obligație a Colegiului Camerei este cea de informare cu privire la activitatea


desfășurată anul precedent, care se înaintează Colegiului Uniunii.3

Cu privire la atribuțiile pe care acesta le are, ele sunt cuprinse în art.49 din Legea
Notarilor Publici. Cu titlu de exemplu menționăm dintre acestea: sprijină INR în organizarea
examenului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar; stabileşte birourile notariale în care

3
Mihaela Ioana TEACA, Drept notarial-note selective de curs, Editura ProUniversitaria, 2018, p.25

6
se va efectua pregătirea practică a notarilor stagiari; urmăreşte pregătirea teoretică şi practică
a notarilor stagiari; înlocuieşte, la cerere sau din oficiu, biroul notarial în care se efectuează
pregătirea practică; propune Adunării generale a Camerei actualizarea numărului de notari
publici şi a numărului de posturi destinate schimbărilor de sedii; propune Consiliului Uniunii
numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar; întocmeşte documentarea
juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici; ţine evidenţa
veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi; stabileşte comisia de
inventariere şi lichidare a birourilor notariale, în caz de suspendare sau încetare; poate acorda
sprijin şi ajutor material notarilor publici, în cazuri justificate, etc.

Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții, reglementate în


Legea Notarilor Publici, Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Atât funcția de președinte al Colegiului cât și cea de membru sunt remunerate.

Conform art.44 alin.(1) din Statutul UNNPR, în activitatea profesională și în


exercitarea atribuțiilor de conducere, președintele Colegiului director trebuie să dea dovadă
de probitate morală și profesională, disponibilitate permanent, devotement față de profesie și
atașament față de interesele Camerei și a membrilor săi.

Alin.(2) al aceluiași articol specific că în exercitarea atribuțiilor de reprezentare


internă și internațională a Camerei, președintele trebuie să fie permanent documentat cu
privire la realitățile interne și internaționale și să reprezinte cu demintate și profesionalism
interesele notarilor publici din Cameră.

Președintele Colegiului director are următoarele atribuții conform Legii 36/1995 și a


Statutului UNNPR: reprezintă Camera în raporturile cu terții; desemnează notarul public care
va elibera, în condiţiile legii, certificatul european de moştenitor, în situaţia în care arhiva
succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea Camerei;
desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepţionale, un notar public care să asigure
funcţionarea unui alt birou de notar public; angajează personalul de specialitate şi auxiliar, în
numărul şi în structura stabilite de Colegiul director al Camerei; coordonează şi conduce
compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei; convoacă şi conduce
şedinţele Colegiului director al Camerei şi ale Adunării generale a Camerei; 4 asigură
conducerea activității curente a Camerei; reprezintă Camera în raporturile cu persoanele

4
Legea 36/1995 republicată

7
fizice și juridice; soluționează sesizările îndreptate împotriva notarilor publici;
ordoneazăcheltuielile bugetare ale Camerei; convoacă și conduce ședințele Adunării generale
și ale Colegiului director al Camerei5, etc.

Art.48 alin.(1)din Legea Notarilor Publici reglementează Curțile de arbitraj care se


constituie și funcționează pe lângă Camere.

Alin.(2) al aceluiași articol precizează următoarele Curtea de arbitraj este o instituţie


permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în
exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care funcţionează pe lângă Camera Notarilor Publici şi
care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.

Aceste Curți de arbitraj au o activitate care se desfășoară conform prevederilor


Codului de procedură civilă, a Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Regulilor de
procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului cadru aprobat de
Consiliul Uniunii. Ele pot soluționa numai litigii izvorâte din actele și procedurile notariale.

IV. CONCLUZIE
Concluzionând, sunt de părere că principiile prezentate la începutul lucrării sunt foarte
bine fundamentate și trebuie respectate indubitabil de toți notarii publici dat fiind faptul că ei
sunt în slujba cetățeanului în activitatea pe care o desfășoară.În ceea ce privește Camera
Notarilor Publici, este evident că organele acesteia se află în interdependență și exercitarea
atribuțiilor trebuie realizată cu profesionalism.

5
Statutul UNNPR

8
BIBLIOGRAFIE

 Mihaela Ioana TEACA, Drept notarial-note selective de curs, Editura


ProUniversitaria, 2018
 Legea 36/1995 republicată
 Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România
 Constituția României
 https://administrare.info/domenii/drept/18093-principiile-dreptului-notarial
 https://www.librariaonline.ro/rasfoieste-editie-digitala/drept-notarial-note-de-
curs-ionas-diana-geanina-universul-juridic-attachment-1.pdf
 https://ro.scribd.com/doc/46608908/Drept-Notarial
 https://www.studocu.com/en-us/document/transylvania-university/nursing-
4/drept-notarial-curs/21628020

9
10

S-ar putea să vă placă și