Noile economii și urbanizarea în creștere cer o capacitate de producție mai bună și mai sigură, în timp

ce creșterea deficitului de pământ și apă, dar și a problemelor climatologice duc la o creștere a crizei
alimentare.

Ținând cont de faptul că până în anul 2050, populația globală va ajunge la 9,7 miliarde, Banca
Mondială a făcut apel la inovații care să contribuie la furnizarea hranei pentru întreaga planetă.

Una dintre soluțiile propuse este reprezentată de agricultura pe verticală.

Conceptul agriculturii pe verticală este viitorul agriculturii urbane, prin intermediul acestui tip de
agricultură inovativă putându-se cultiva orice tip de cultură, în orice sezon și mai ales în orice loc
amenajat în acest sens. Acesta face ca vechile modalități de cultivare să fie considerate învechite,
promițând totodată o producție locală de hrană de o capacitate pe care agricultura biologică din păcate
nu este în măsură să o livreze. Astfel, în locul unei culturi pe o suprafață plană de mari dimensiuni pot
fi cultivate legume pe mai multe niveluri, pe suprafețe mult mai mici, obținându-se producții mult mai
mari. În tot acest timp, culturile sunt iluminate artificial, fiind ferite de mediul extern.

Susținătorii conceptului il consideră a fi unic, deoarece poate furniza fructe și legume mai gustoase
decât alte soiuri cultivate în mod convențional și totodată complet lipsite de pesticide. Gustul definit
vine aparent din capacitatea de a oferi condiții specifice de creștere pentru soiurile respective,
imposibil de garantat în fermele tradiționale.

Un alt avantaj al cultivării pe verticală este perioada de valabilitate prelungită. Clima și solul ne obligă
să cultivăm anumite fructe și legume în anumite zone ale globului, acest fapt impunând transportul
acestora pe distanțe foarte lungi, gustul si valoarea nutritivă suferind mari modificări. Pe măsură ce
fructele și legumele sunt cultivate direct în orașele în care urmează a fi distribuite, prin intermediul
agriculturii pe verticală, se reduce timpul de așteptare și de distribuție, fiind astfel prelungit termenul
de valabilitate.

Deși mulți consideră costurile de producție ale culturilor pe verticală ca fiind mai ridicate comparativ
cu cele tradiționale, cei care au propus conceptul susțin faptul că prețurile sunt „competitive” în raport
cu cele din supermarketurile normale.

Acest lucru se datorează reducerii costurilor prin furnizarea directă a producțiilor clienților, ceea ce
simplifică lanțul tradițional de aprovizionare.

Una dintre cele mai evidente și importante critici la adresa agriculturii pe verticală este cât de dăunător
este sistemul de iluminat. Criticii susțin că accentul ar trebui să fie pus pe utilizarea energiei gratuite și
nepoluante a soarelui, în moduri mai inovative, prin utilizarea mai bună a spațiului orașului, fapt ce ar
putea fi concretizat, de exemplu, prin cultivarea fructelor și legumelor în sere pe acoperișurile
clădirilor orașelor.

Susținătorii conceptului afirmă totodată că o parte din impactul asupra mediului al acestui tip de
agricultură este compensat de distanțele mai mici de transport către casele consumatorilor și de faptul
că fermele lor folosesc aparent mai puțin de 1% din apă și 1% din teren pentru a produce aceleași
culturi ca fermele tradiționale.

Cu toate acestea, până în prezent, nu pare să existe nici o cercetare clară și neutră care să compare
impactul asupra mediului pe întregul lanț de aprovizionare al agriculturii pe verticală și a celei
tradiționale, ceea ce face dificilă înțelegerea fezabilității fermelor pe verticală ca o soluție larg
răspândită.
HIDROPÓNIC, -Ă (< fr. {i}) adj. Cultură ~ = cultură legumicolă sau floricolă în care pământul este
înlocuit fie cu soluții nutritive, fie cu un substrat de pietriș sau de nisip prin care circulă permanent
apă cu îngrășăminte chimice. Are avantajul scurtării perioadei de vegetație, lipsei buruienilor, evitării
pierderilor de substanțe nutritive etc. În prezent, este studiată de NASA, ca o posibilă metodă de
cultivare a plantelor în navele spațiale, pe alte planete etc.

PREZENTARE PPT:

AVANTAJE:

• 20% mai puțin spațiu (optimizare maximă)

• Culturile cresc de 2 x mai repede (tehnică accelerată)

• Întreținere foarte simplă (muncă fizică minimă)

• Plante mai sănătoase, cu valoare nutritivă mai mare (50%)

• Sporirea randamentului recoltei cu 30%

• Posibilitatea reînființării culturii pe tot parcursul anului

• Mai puțin predispuse la boli

. Sisteme de tehnică a filmului nutritiv

Sistemele de tehnică a filmelor nutritive (NFT) suspendă plantele deasupra unui flux de
soluție nutritivă care curge continuu, care se spală peste capetele sistemelor radiculare ale
plantei. Canalele care dețin plantele sunt înclinate, permițând apei să curgă pe lungimea tăvii
de creștere înainte de a se scurge în rezervorul de dedesubt. Apa din rezervor este apoi aerisită
prin piatră de aer. O pompă submersibilă pompează apoi apa bogată în nutrienți din rezervor
și înapoi în partea de sus a canalului. Tehnica filmului nutritiv este un sistem hidroponic cu
recirculare.

Spre deosebire de cultura hidroponică în apă adâncă, rădăcinile plantelor într-un sistem NFT
nu sunt scufundate în apă. În schimb, fluxul (sau „filmul”) curge doar peste capetele
rădăcinilor lor. Vârfurile rădăcinilor vor absorbi umezeala în plantă, în timp ce sistemul
radicular expus are acces suficient la oxigen. Partea inferioară a canalelor este canelată, astfel
încât pelicula de mică adâncime poate trece cu ușurință peste vârfurile rădăcinii. Acest lucru
previne, de asemenea, acumularea sau îndiguirea apei împotriva sistemelor radiculare.
Chiar dacă sistemele de tehnică a foliei nutritive reciclează în mod constant apa, este înțelept
să goliți rezervorul și să completați soluția nutritivă în fiecare săptămână sau cam asa ceva.
Acest lucru asigură că plantele tale primesc o nutriție suficientă. Canalele NFT trebuie să fie
înclinate într-o pantă graduală. Dacă este prea abruptă, apa se va repezi pe canal fără a hrăni
în mod corespunzător plantele. Dacă prin canal este pompată prea multă apă, sistemul se va
revarsa și plantele se pot îneca. Hidroponia NFT este sisteme comerciale populare, deoarece
pot susține mai multe plante pe canal și pot fi produse cu ușurință în masă. Sistemele de
tehnică a filmelor nutritive sunt cele mai potrivite pentru plantele ușoare, cum ar fi verdeața
de muștar, kale, salata verde, spanacul, precum și fructele precum căpșunile. Plantele
fructifere mai grele, cum ar fi roșiile și castraveții, vor avea nevoie de spaliere pentru a susține
excesul de greutate.

Care sunt avantajele unui sistem de tehnică a filmului nutritiv?

Consum redus: Deoarece hidroponia NFT recirculează apa, nu necesită cantități mari de apă
sau nutrienți pentru a funcționa. Debitul constant îngreunează, de asemenea, să se acumuleze
pe rădăcinile plantei'. De asemenea, sistemele de tehnică a filmelor nutritive nu necesită medii
de cultură, astfel încât veți economisi cheltuielile de cumpărare a mediului și bătăile de cap de
a le înlocui.

Design modular: sistemele de tehnică a filmelor nutritive sunt perfecte pentru eforturile
comerciale și pe scară largă. Odată ce aveți un canal configurat și funcțional, este foarte ușor
de extins. Vă puteți umple sera cu mai multe canale care susțin diferite culturi. Este o idee
bună să alimentați fiecare canal cu un rezervor separat. În acest fel, dacă apare o defecțiune a
pompei sau se răspândește boala în apă, nu vă veți pierde întreaga operațiune.

Care sunt dezavantajele unui sistem de tehnică a filmului nutritiv?

Defecțiunea pompei: Dacă pompa eșuează și canalul nu mai circulă pelicula nutritivă, plantele
dumneavoastră se vor usca. În câteva ore, întreaga recoltă poate pieri dacă nu este alimentată
cu apă. Menținerea unui sistem hidroponic NFT necesită vigilență. Veți dori să observați cu
atenție performanța pompei dvs.

Supraaglomerare: Dacă plantele sunt distanțate prea aproape între ele sau creșterea rădăcinilor
este prea proliferată, canalul se poate înfunda. Dacă canalul este obstrucționat de rădăcini, apa
nu va putea curge și plantele tale vor muri de foame. Acest lucru este valabil mai ales pentru
plantele din partea de jos a canalului. Dacă plantele de la sfârșit par vreodată să aibă
performanțe slabe în comparație cu restul canalului, luați în considerare eliminarea unor
plante sau trecerea la o unitate mai mică.
Surse: text - Ghid de proiectare si inginerie tehnologica, Ioana TANASESCU, Editura AcademicPres,
Cluj-Napoca, 2000

poze - http://english.sina.com/technology/p/2008/1027/194400.html

http://www.chinassny.com/en/ProductInfo.aspx?n=20091023160234530749