RETRONOSTALGIA/

OSTALGIA ȘI CONSUMUL
IMAGINII SOCIALISMULUI

GO TRABI, GO!
(DAPHNE BERDAHL, 2001)
 INTRODUCERE
Trabantul de la obiect de afecțiune & frustrare în Germania de Est la simbol al Ostalgiei
și obiect de cult (late 90s)

Formarea simbolurilor și schimbarea lor în timp

James Fernandez: “teoria imaginilor și simbolurilor” și “argumentul imaginilor”

“conditions that make practical artefacts into evocative symbols with some historic
resonance…the historical problem of how things become resonant, pass into history
and out of it and go through phases in doing so” (Fernandez, 1990)

OSTALGIA: O poveste despre identitate, despre memorie și uitare, despre cum

simbolurile se manifestă în politici la scară largă care produc memorie, identitate și
reprezentare.

“politics of of significance” (Herzfeld, 1997)

 TRABITIONS
Trabantul: un lux în RDG, 15 ani de așteptare,
salariul pe doi ani

Petreceri de bun venit, absurdul prețurilor,

recunoașterea zgomotului și un love-hate
relationship

Mecanicul ca simbol al economiei de barter din

socialism
 TRABULATIONS

Odată cu căderea zidului:

Symbol formation: “removed from its normal

routine and associations” (Fernandez, 1990)

Trabiklopfen
 RECUNOAȘTEREA

Simbol al libertății și mobilității

Recunoașterea internațională a trabantului

Trabant vs. Porche

Go Trabi, Go! - film de comedie 1991

 DECĂDEREA

Trabantul - ca simbol al ineficienței

socialismului, a înapoierii, a inferiorității

Mașina a devenit o metaforă pentru cele două

Germanii

Un discurs al democrației despre consumer

goods
 FAZA 1: GLUMELE

De câți muncitori ai nevoie să faci un trabant?

De ce nu pleacă un trabant când se face verde la

semafor?

Cum dublezi valoarea unui trabant?

 FAZA 2: RELAȚIA
ANTAGONICĂ
Glumele simptomatice pentru relația antagonică ale celor două
Germanii și ceea ce avea să fie o devalorizare sistematică a
Germaniei de Est (vinderea fabricilor la preț de nimic,
discreditarea învățământului, renumirea locurilor)

O ridiculizare a înapoierii, o ignorare a contextului istoric și

social

“Then along comes the Mercedes society and makes our whole
existence, our dreams and identity, laughable” (McElvoy,
1992)
 FAZA 2: RELAȚIA
ANTAGONICĂ

frenzy-ul consumerist al germaniei de est

De la mirosul libertății la mirosul poluării

pentru vestici: despre îngreunarea traficului și

lipsa locurilor de parcări la supermarketuri
 RERTRABITULATIONS
Reacția: contestarea proiecțiilor vestice despre
inferioritatea estului

Tactici de rezistență simbolică: despre mândria de a fi

din est (Ossis): trabantul, berea, detergentul, târgurile

Mid 90s: cafenele wallfllower, Trabantul - ultimate

symbol of Ostalgie și noile fan-club-uri (povești,
amintiri, idei și schimburi)
 EXPLICAREA OSTALGIEI
De văzut în contextul deziluziei și al sentimentelor de strămutare

Esticii: “emigrated without leaving home”

Ostalgia ca încercare de revendicare a unui homeland, chiar dacă

romanticizat și glorificat

“a way of using available languages and images in constructing

defiance, identity, value and solidarity as eastern Germans”

“about reclaiming a devalued self” - “Cars of paper need drivers of

steel”
OBIECTE ȘI FENOMENE DE
CULT
Ostalgia pentru prezent: practici care contestă noua ordine prin
alegerile de consum

“escaping the dominant order without leaving it”

Ostalgia ca fenomen de cult despre politicile numirii și cele de

reprezentare în post reunificare

A apărut unde istoria era contestată

obiectul de cult: despre eccentricitate, efemeritate, irațional și

marginal
 CONCLUZII
Ostalgia ca fenomen de cult - o critică a vestului, despre dezamăgirile
estului

Povestea trabantului:

despre politicile identității și ale memoriei în Germania reunită

un obiect cu o proprietate a contrastului, acțiunile pe care le-a iscat

vorbesc despre practicile care au continuat să existe în cele două
părți

“Wessie says to Ossi: We are one people. Ossi to Wessi: So are we!”