Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Imagini Corint
Imagini Corint
Fig 1
Fig. 5. , Fig. 6.
1. Colesterolul se gaseste doar la interiorul stratului hidrofob al fosfolipidelor;
2. Proteinele de pe fata externa si interna au structura filiforma;
3. Glicolipidele sunt atasate si de proteinele transmembranare si de cele externe;
4. Mitocondriile se afla si in zona activa a citoplasmei.
· Fig 7/pag 8
o In mediul extracelular sunt mai multe particule dizolvate; particulele trec pasiv conform
gradientului
· Fig 8/pag 9
o Proteina transportatoare
o Proteina transmembranara
Fig. 9.
1. Durata PA neuron = Durata PA
fibra musculara neteda de la
nivelul antrului piloric (5 ms).
2. Amplitudinea PA neuron este
pozitiva (+40mV)
3. Amplitudinea PA celulei miocardice ventriculare este usor pozitiva.
4. Amplitudinea PA fibrei musculare netede de la nivelul antrului
piloric este negativa.
5. Timpul de actiune al PA in celula miocardica ventriculara este mai mare
sau egal cu 200 ms (intr-o grila am gasit si mai mic de 200 ms).
6. Diferenta dintre potentialiul de repaus minim si amplitudinea
potentialului de actiune de la nivelul neuronului este de 120 mV.
(80mV+40mV=120)
Fig 9/pag 10
1. Neuron
2. PA-PR=+40-(-80)=120mV
1. PA e usor pozitiv
1. Valoarea PA e negativa
Fig. 11.
Neuronii care pornesc din ganglionii spinali sunt pseudounipolari.
Aici se observa:
1. Atat axonul, cat si dendrita sunt mielinizate;
2. Colaterala axonica este mielinizata și poate sa faca sinapsa (acest lucru
se pate observa la desenul de la pagina 16)
· Fig 11/pag14
o b) neuron senzitiv –in desen este reprezentat un neuron pseudounipolar, dar deoarece
ei mentioneaza ca este senzitiv, asta inseamna ca si un neuron bipolar (ex din ggl Corti)
va avea aceeasi
structura (si axonul si
dendrita sunt
MIELINIZATE)
o 5 – substanta
cromatofila este o
denumire mai veche
pentru corpii Nissl
o In detaliul marit se
observa ca teaca de
mielina este
concentrica; De fapt,
teaca de mielina este
o prelungire a
membranei celulei
Schwann care se
rasuceste si incolaceste in jurul axonului; asadar, teaca de mielina are structura
lipoproteica, la fel ca orice citomembrana
· Fig 16/pag 17
· Fig 18/pag19
Trunchiul nervului este acoperit de meninge (este normal ca si el sa fie protejat avand in
vedere ca trece prin spatiul delimitat de pediculii vertebrali, doua fragmete osoase)
si radacinile sunt acoperite de meninge => sunt „scaldate” in lichid cefalorahidical (LCR)
maduva nu ocupa in totalitate canalul rahidian (se observa spatiul epidural care contine
tesut adipos)
o Maduva spinarii
o Ramura meningeala - fibre viscerosenzitive + vasomotorii (pt vasele arteriale din pia
mater de ex)
· Fig 19/pag19
Fig. 20.
1. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la picior (fasciculul gracilis,
fiindca cuneatul nu ajunge acolo) se proiecteaza medial la nivelul
emisferelor cerebrale.
2. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la mana (fasciculul cuneat) se
proiecteaza lateral la nivelul emisferelor cerebrale.
3. Sensibilitatea termica si dureroasa de la picior (STL) se proiecteaza
medial la nivelul emisferelor cerebrale.
4. Sensibilitatea termica si dureroasa de la mana (STL) se proiecteaza
lateral la nivelul emisferelor cerebrale.
Fig 20/pag 20
2. Pe desenul din dreapta(se vede mai clar), la nivelul bulbului se observa ca nucleul
Burdach este situat lateral fata de nucleul Gracilis (de altfel, si fasciculele omonime au
acelasi raport in maduva)
Fig. 21.
1. Fasciculul piramidal incrucisat are decusatia la nivelul bulbului
(decusatie piramidala).
2. Fasciculul piramidal direct are decusatia la nivelul maduvei spinarii.
3. Fasciculul rubrospinal se incruciseaza la nivelul mezencefalului.
Fig 21/pag 22
Fascicului Goll are raport cu santul median posterior si este situat medial fata de
fasciculul Cuneat
Gowers este ventral, incrucisat (ca sa tin minte am asociat litera W cu incrucisat)
Substanta cenusie se afla in contact direct cu fasciculele fundamentale (ce leaga maduva
in AMBELE SENSURI)
Fasciculul piramidal incrucisat/lateral este mai voluminos decat fasc. piramidal direct (el
contine 75% din fibre fata de cel direct ce contine 25%)
Fig. 23.
Observam aici urmatoarele:
1. Doar tibia se articuleaza cu rotula, nu si fibula.
2. Reflexul miotatic se manifesta printr-o extensie.
3. Ligamentul rotulian se insera pe tibie.
Fig. 24.
1. Bicepsul are insertia pe radius si doua origini pe procesul coracoid
al omoplatului si pe un tubercul situat deasupra cavitatii
glenoidale a scapulei.
2. Tricepsul are insertia pe ulna si trei origini, dintre care una se
prinde pe omoplat.
3. Reflexele nociceptive se manifesta prin flexarea membrului
respectiv.
Aici se observa care este procesul coracoid
si care este cavitatea glenoida .
Fig. 25.
Fig 25/pag 26
3. Fibrele motorii ale nervului V sunt mai putine si situate medial fata de cele senzitive
4. In santul bulbopontin, dinspre medial spre lateral au originea aparenta nervii: abducens
(VI), faciali (VII) si vestibulocohleari (VIII)
7. In santul retroolivar (retro-in spatele olivei, posterior fata de oliva) au originea aparenta
nervii 9, 10, 11; in aceasta ordine de sus in jos ( originea nervului 11 este inferioara fata
de originra lui 10)
8. Singurul nerv cu originea in santul preolivar (pre=in fata olivei) este hipoglosul (12)
Fig. 26.
Se observa:
1. O cavitate pneumatica in osul frontal (sinusul frontal).
2. O formatiune inelara cartilaginoasa prinsa de osul frontal - aici
muschiul oblic superior isi schimba directia; acesta se insera pe
sclerotica profund fata de muschiul drept superior.
3. Muschiul oblic inferior se insera superficial fata de muschiul drept
inferior.
4. Nervul optic este ”infasurat” in muschi care prezinta la nivelul
foramenului optic o formatiune tendinoasa circulara (inelul
tendinos al lui Zinn).
5. Muschiul drept intern se insera pe fata mediala a scleroticii, iar cel
extern pe fata laterala.
Fig 26/pag 27
1. Nervul 4 este „agatat” de tavanul orbitei printr-un ligament numit trohlee (de aici si
denumirea nervului trohlear)
2. Muschiul drept superior trece peste tendonul de insertie al muschiului oblic superior
Fig 28/27
Fig 29/pag 28
Nervul 11/accesor/spinal
o Are 2 ramuri
Fig 32/pag 29
Fig 37/pag 31
Paleocortexul
Sistemul limbic
Tabel / pag 35
▪ Medulosuprarenala
▪ Splina
Observatie! Fibrele care inerveaza rinichiul fac sinapsa in ggl. celiac, dar
apartin micului nerv splahnic.
Fig. 42
Un desen destul de ambiguu, din care nu stii ce sa mai interpretezi fiindca
este in contradictie cu unele grile care considera ca hipodermul nu are
terminatii nervoase libere, desi acestea trec prin el. Cred ca in grile se ia
asa fiindca dupa textul incomplet din manual, aceste TNL doar trec prin stratul
de adipocite, dar nu se si distribuie la nivelul lor.
De aici observam urmatoarele:
1. Muschiul erector al firului de par nu se insera perpendicular pe
stratul papilar al dermului, ci oblic.
2. Corpusculii Ruffini sunt distribuiti pe langa glomerulii glandelor
sudoripare.
3. Glandele sebacee se distribuie in jurul firului de par, nu la baza
acestuia, ci inspre dermul papilar.
4. Corpusculii Vater-Pacini au un aspect ovalar cu discuri concentice la
interior.
Fig 43/pag 41
▪ Fibrele cu nuclei in sac se gasesc central in fus, iar cele in lant periferic
Fig. 44
1. STL si STA se unesc inainte
sa ajunga la nivelul bulbului,
sensibilitatea condusa de
acestea se proiecteaza
lateral pe cortex.
2. Lemniscul medial este mai
gros decat STL si STA.
3. Lemniscul medial se
proiecteaza tot lateral pe
scoarta cerebrala.
o Fig 44/pag 41
Fig 45/pag 42
o Epiteliul nu este lipit de osul etmoid; intre cele doua se interpune tesut conjunctiv (care
hraneste epiteliul)
o Contactul sinaptic dintre protoneuron si deutoneuron are loc in bulbul OLFACTIV (nu
rahidian!)
o In cazul analizatorului olfactiv, protoneuronul joaca si rolul de receptor
Fig 48/pag 44
o 1.conjunctiva
o Retina este mai groasa spre pata oarba (se ingroasa stratul fibrelor nervului optic)
o Corpul vitros este transparent; vasele de sange nu apartin lui, ele sunt vizibile prin
transparenta; niciun mediu reftingent nu are vase de sange
Fig. 49
Aici este foarte important sa stiti
ordinea straturilor si
conexiunile sinaptice dintre
acestea, precum si tipul
sinapselor.
1. Celulele multipolare
fac sinapsa cu celulele
amacrine - celule
unipolare (sianpsa axosomatica);
2. Celulele multipolare fac sinapsa cu celulele bipolare (sinapsa axodendritica)
3. Celulele orizontale fac sinapsa cu celulele cu conuri si bastonase (sinapsa
axodendritica);
4. Membrana limitanta interna, fibrele nervului optic, membrana limitanta externa
si stratul pigmentar sunt straturi acelulare!!! (4 la numar).
5. Lumina strabate toate straturile retinei pana ajunge la celulele receptoare,
unde este transformata in potential receptor si este transmis succesiv
celorlalte straturi retiniene in ordinea: bastonase-conuri-orizontale-
bipolare-amacrine-multipolare-fibrele nervului optic.
Sinapsa celulelor orizontale cu celulele receptoare este o sinapsa chimica
neuroneuronala.
Fig 49/pag 45
o Celulele multipolare strabat retina dinspre membrana limitanta interna spre membrana
limitanta extrerna in PATA OARBA
o Membranele limitante interna si externa nu sunt straturi celulare (retina are 10 straturi,
dar nu toate sunt celulare)
o Sunt mai multi fotoreceptori decat cel bipolare; mai multe bipolare decat multipolare
o Celulele cu conuri sunt mai scurte si nu ajung pana la membrana limitanta externa
precum celulele cu bastonas
o Celule fotoreceptoare
Fig 51/pag47
Fig 53/pag 50
2. Fibrele nervului vestibular sunt superioare (sau au raport de inferioritate) fata de fibrele
nervului acustic
Fig 54/pag 50
3. Celulele senzoriale nu sunt in raport direct cu membrana bazilara; ele sunt „asezate” pe
niste celule epiteliale de sustinere, care secreta membrana reticulata (in care patrund
cilii celulelor auditive)
4. Prin tunelul Corti trec dendrite ale fibrelor care se distribuie celulelor auditive externe
Fig. 55
Esential din aceasta imagine este sa
realizatii faptul ca auzul este un simt
care se proiecteaza bilateral la
nivelul emisferelor.
Incerc sa va explic putin traseul
acestor neuroni:
1. Protoneuronii fac sinapsa la
nivelul nucleilor cohleari
ventral si dorsal din punte.
2. Deutoneuroii care pornesc
din nucleul cohlear ventral se
incruciseaza si ajung la
nivelul nucleului corpului
trapezoidal (acela de langa
linia unde scrie 6) si fac
sinapsa acolo. Al treilea
neuron care porneste de la
nivelul acesta, ajunge la
coliculul inferior unde face
sinapsa. Ulterior sinapsand la
nivelul corpului geniculat
medial si proiectandu-se lateral pe emisfere.
3. Deutoneuronii care pornesc din nucleul cohlear dorsal: unul se
incruciseaza si strabate nucleul corpului trapezoidal fara sa faca
sinapsa, ulterior avand acelasi traseu precum cel descris mai sus; iar
celalalt ajunge direct la coliculul inferior si apoi la corpul geniculat
medial de aceeasi parte, proiectandu-se lateral pe emisfera. Desi pe
desen apare, in grile nu se considera neuronul de la nivelul
nucleului corpului trapezoidal! Deci al treilea neuron al caii
acustice este cel de la nivelul coliculului inferior.
Fig 55/pag 51
Fig 57/pag 54
· daca am face o sectiune printr-un plan medio-sagital, am sectiona istmul, nu lobii (intrucat ei
sunt lateral fata de acest plan)
· canalul principal Wirsung se varsa impreuna cu canalul coledoc la nivelul sfincterului Oddi
· canalul accesor Santorini este superior fata de cel principal si se intalneste doar la nivelul capului
pancreasului
· acel „Y verde”; cele doua ramuri de sus sunt canalele hepatice principale (drept+stang); dupa ce
s-au unit, au format canalul hepatic comun; canalul cistic este cel al vezicii biliare; cand canalul
cistic s-a varsat in canalul hepatic comun, au format canalul coledoc
o 3.capilare epifizare!
· Pana la 20 de ani se osifica epifizele; ramane cartilaginos cartilajul metafizar pana in jurul varstei
de 20-25 ani, cand si acesta se osifica si epifizele se sudeaza cu diafiza
· Fig 64/ pag63
o Scapula/omoplatul se articuleaza cu
humerus si clavicula
o Corpul vertebral este anterior fata de arcul vertebral; apofiza spinoasa este cea pe care
o putem simti pe spate, deci, este orientata spre posterior;
· Parghia de ordin I : este pe modelul de “balansoar”; forta activa este exercitata de muschii
trapezi; rezistenta este greutatea craniului
· Parghia de ordin II : forta exercitata de muschii posteriori ai gambei se exercita la tendon (am
translatat forta si am reprezentat-o cu sageata neagra); greutatea se resimte la pingea (cam
unde este si punctul de sprijin); se observa cum bratul fortei este mai lung decat bratul
rezistentei
· Parghia de ordin III : asemanator ca la parghia de ordin II, am translatat forta activa, exercitata
de biceps; se observa ca in acest caz bratul rezistentei este mai mare decat bratul fortei active
· Fig.68
o Punctul de sprijin pentru articulatia de ordin I este prima vertebra cervicala, atlas
o Bicepsul se insera pe radius
▪ Muschii pectorali
▪ Muschii deltoizi
▪ Muschii trapezi
▪ Muschiul fesier
· Fig 72/pag 70
· Fig 74/pag71
· Fig 75/pag 74
o Buzele sunt conectate cu gingia prin frenuri (2.frenul buzei superioare, frenul buzei
inferioare nu este notat pe desen, dar se poate observa)
o Pe fata ventrala, limba se leaga prin frenul lingual (fata dorsala este cea care prezinta
papile gustative)
o Fiecare jumatate a unei arcade dentare are : 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari si 3 molari;
deci 8 dinti;
· Rolurile masticatiei
o Fragmenteaza alimentele
· Rolurile salivei
· Fig 76/pag 74
o Stomacul prezinta 2 curburi: mica (in dreapta, spre medial) si mare (in stanga, spre
lateral)
o Peretele are 4 teci dinspre exterior spre interior: adventice, patura musculara (3 tipuri
de fibre: longitudinale, circulare, oblice*), submucoasa, mucoasa;
o Fibrele oblice*sunt specific stomacului; restul tubului digestiv are fibre longitudinale
si/sau circulare
o Mucoasa gastrica este plicaturata; in regiunea antrala (10.antru piloric) plicile sunt
paralele;
· Fig 77/pag74
o 2. Flexura duodeno-jejunala este imediat sub pancreas
· Fig 78/pag74
o Intestinul gros are muschi circulari; cei longitudinali sunt in tenii (benzile musculare)
o Canalul principal Wirsung este in tot pancreasul; Canalul accessor Santorini este doar la
nivelul capului
o La nivelul ficatului se unesc canalele hepatice drept si stang si formeaza canalul hepatic
comun; in canalul heaptic comun se varsa bila din canalul cistic si formeaza canalul
coledoc
▪ Voluntar
o Timpul faringian
o Timpul esofagian
▪ Peristaltismul primar
· Coordonat vagal
▪ Peristaltismul secundar
o Cand unda de relaxare ajunge la nivelul esofagului inferior, stomacul si o parte din
duoden se relaxeaza pentru a primi alimentele
o Acetilcolina
o Gastrina
o Acetilcolina
o Secretina
o Gastrina
o ADH (reduce secretia tutoror glandelor exocrine; stomacul face parte din aceasta
categorie; din nou, nu are efect DIRECT pe secretia de HCl, dar poate fi considerat ca o
influenteaza)
o Se observa cele doua surse de sange : vena porta (care aduce produsi ai
digestiei/substante nutritive) si artera hepatica (aduce sange oxigenat)
o Sangele din vena porta si din artera hepatica „se aduna” in capilarele sinusoide (este
reprezentat la 4, dar se observa mai bine pe desen unde este sageata mov); sangele din
capilarele sinusoide contine „tot ce e mai bun”(oxigen + substante absorbite la nivelul
intestinelor)
o Sangele din capilarele sinusoide se varsa in 7.vena centrolobulara (cum ii spune si
numele, se gaseste in centrul lobulului)
o Mai multe vene centrolobulare se undesc si dau nastere venelor hepatice care se vor
varsa in vena cava inferioara
· Fig 83/pag 79
o Canalul hepatic comun se formeaza prin confluenta canalelor hepatice drept si stang
· Fig 84/ pag 79
· Fig 87/pag 84
o Leucocite
· Hemostaza fiziologica = totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul
vaselor MICI
· Are 2 timpi
▪ Faza I
· Formarea trombopastinei
▪ Faza II
· Formarea trombinei
▪ Faza III
Hemostaza ≠ coagulare
· Fig 88/pag 87
o 18. Vena pulmonara (este de fapt artera pulmonara deoarece are sange cu CO2)
o Peretii VASELOR limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor de sange
· Fig 89/pag89
o Aorta ascendenta este intre vena cava superioara (la dreapta) si trunchiul pulmonar (la
stanga)
o Originea arterei aorte este inferior si posterior fata de originea trunchiului pulmonar
o Crosa aortica/arcul aortic trece dinspre anterior spre posterior, dinspre dreapta spre
stanga
o Peretii ventriculelor sunt grosi si prezinta trabecule si muschi papilari (care prin
cordajele tendinoase se insera pe cuspele valvulelor atrioventriculare)
o Ventriculul drept are si o portiune neteda
· Asincronismul de 0,1 secunde intre sistola atriala si cea ventriculara este datorat intarzierii
propagarii stimulului prin nodul atrioventricular
o Manifesteri electrice
o Manifestari mecanice
▪ Socul apexian
▪ Pulsul arterial
o Manifestarile acustice
▪ Zgomotele cardiace
· Zgomotul I, sistolic
Respiratie
· Sistemul respirator
o Cai respiratorii
▪ Faringe (raspantie)
▪ Laringe (respirator+fonator)
▪ Trahee (10-12cm)
o Bronhia principala
o Bronhii
o Bronhiole
o Bronhiola lobulara
o Bronhiole terminale
o Bronhiole respiratorii (pot prezenta alveole) = ultimele ramificatii ale arborelui bronsic,
din care deriva:
▪ Ducte/canale alveolare
▪ Saci alveolari
▪ Alveole
▪ Fata bazala a
plamanilor este
“mulata” de
diafragma si ii ia
forma
▪ Cum diafragma este mai ridicata in partea dreapta => plamanul drept este
mai scurt decat cel stang
o Plamanul :
o 2. Arteriola pulmonara are sange “cu dioxid”, deci este din circulatia mica
· Membrana alveolo-capilara/respiratorie
▪ 1.endoteliu capilar
▪ 2.interstitiu pulmonar
▪ 3.epiteliu alveolar
o Suprafata 50-100 m2
Excretia
Metabolism
Reproducere
· Fig 101
o Simfiza pubiana vine in contact cu vezica urinara (nu are raport cu uterul)
o Uretra are raport cu simfiza pubiana
o Vaginul se afla intre uretra si rect
o Se observa in profunzime cum ovarul este “acaparat”, “luat in brate” de pavilionul
trompei; de aici putem deduce ca fata MEDIALA este cea acoperita
de pavilionul trompei (eu vizualizam cum era in poza pe care am atasat-o unde
pare ca pavilionul acopera cumva fata laterala, dar NU trebuie gandit asa)
Fig 102