Putregaiul Cenusiu al Strugurilor - O boala care ameninta viile in ultimele zile.

Dupa o perioada destul de lunga de seceta a solului, incepand cu ultimele zile ale lunii august
au cazut si pe teritoriul judetului nostru ploi destul de consistente cantitativ, ploi insotite de o scadere
generala a temperaturilor atmosferice.
Explicand pe intelesul maselor largi de cititori, radacinile insetate ale vitei de vie, au absorbit
importante cantitati de apa din sol, pe care frunzele inca sanatoase si active in ceea ce priveste
fotosinteza au transformat-o rapid intr-o mare cantitate de seva si care a ajuns apoi cu presiune
osmolara ridicata inclusiv in boabele strugurilor provocand craparea acestora.
Peste aceste disfuncii de ordin fitofiziologic, se mai suprapune si activitatea nociva a moliilor
strugurilor-(Cochilis si Eudemis)- si respectiv ceea a viespilor, care pe langa faptul ca inteapa ele
insele coaja strugurilor, au un foarte mare rol in raspandirea inestarii cu fungi –(samanta bolii)-
putregaiului cenusiu.
Forma ordinara a agentului patogen a putregaiului cenusiu a fost numita de catre fitopatologi
Botrytis Cinerea.
Anumite rase ale ciupercii grupate de specialisii oenologi in tulpina Botryotinia Fukeliana –
( impropriu numita si Botrytis Fukeliana)-se pot selectiona natural in conditii de toamna insorita si
secetoasa, expozitie a vitei de vie pe pantele ori pe zidurile cu expozitie sudica si insorita, producand
ceea ce se numeste Mucegaiul –(putregaiul)- nobil al strugurilor, situatie in care se consuma de
catre fungi o parte din apa din struguri, mustul acestora concentrandu-se in zahar si arome naturale
specifice si dand apoi un vin dulce-licoros de o calitate exceptionala. Bineinteles ca din punct de
vedre cantitativ, productia de must la unitatea de suprafata poate sa scada chiar si cu 60%, dar se
castiga mult la calitate.
In cele mai multe cazuri insa, viile micilor producatori fiind amplasate pe teren plan, prin
curti,adesea cu expozitii nu foarte insorite, pe suprafata boabelor se dezvolta un mucegai cenusiu,
care poate cuprinde intreg ciorchinele. Musturile obtinute din struguri atacati de putregai au un gust
neplacut,cele albe se tulbura si devin predispuse la casare oxidazica, iar cele rosii se decoloreaza si se
maniteaza –(imbolnavesc)- foarte usor.
Dintre soiurile nobile sunt recunoscute ca fiind mai sensibile la Botrytis soiurile: Chasselas,
Cramposie, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling, Pinot Gris etc..Ceva mai rezistent este doar
soiul Traminer Roz, dintre soiurile nobile. Dintre hibrizi direct producatori si cei interspecifici cei
mai sensibili sunt: Basarabeana Alba, Terras 1001, Seyval, Rayon D’or, Seibel 4426, Seibel 7412,
Couderc 67, Gaillard alb,etc. Cu cat pielita boabelor este mai subtire si cu cat boabele sunt asezate
mai des in ciorchine,cu atat soiul ori hibridul respectiv e mai sensibil.
Masuri preventive si de combatere a bolii.
In primul rand trebuie facut de urgenta un desfrunzit partial,rupandu-se cu petiol cu tot cate
patru pana la sase frunze din zona care umbreste fiecare strugure, astfel ca lumina soarelui sa poata
ajunge pe cat e posibil pe fiecare strugure, iar aerul sa poata circula nestingherit printre struguri.
Aici viticultorii din judetul nostru se pot lovi de conceptia paguboasa ramasa din batrani de-a
carni (suprimarea varfului lastarilor in crestere) prea puternic lastarii vitei de vie. Daca cu nici o luna
in urma, in luna august viticultorul a rupt lastarii in crestere la numai trei ori patru frunze deasupra
fiecarui strugure, inspre varf, iar din patru frunze de pe aceea coarda purtatoare de rod acum trebuie
sa le suprime pe toate patru cine mai prepara hrana pentru cresterea strugurilor, ce organ mai
sintetizeaza seva pt. hrana butucului si a strugurilor???
 Iata de ce eu mi-am sfatuit intotdeauna prietenii sa carneasca –(ciupeasca)- cat mai putin
varfurile lastarilor purtatori de rod,daca se poate sa nu carneasca de loc,dar sa caute sa formeze zona
care va produce struguri la inaltime cat mai mare de la pamant, mai ales in cazul hibrizilor
interspecifici moderni rezistenti la ger si goli. Am invatat asta prin anii 1990, lucrand in Austria in
zona Burgerland, unde absolut toate viile nobile sunt cultivate in sistemul Lenz-Moser prin plantare
la 3-3.5 metri intre randuri si formate prin taieri cu trunchi de cel putin 1,10 metri,chiar de 1,30-1.40
metri mai sus de suprafata solului.
Pana prin anii 1950-1960 si-n Austria vita de vie era plantata din metru in metru, se cercuia si
se lega la par ,si se rupea in verde de 7-8 ori pe vara, se stropea cu zeama bordeleza de 15-16 ori, iar
productiile rareori depaseau 6-8 tone de struguri la hectar. Exact ca la noi in Transilvania. Dupa
punerea la punct a sistemului de cultura Lenz-Moser, de catre avocatul Lenz-Moser (culmea Moser
n-a fost inginer horticultor ori agronom ), toata viticultura europeana de la vama Bors incolo si pana
in Alsacia a adoptat acest sistem de cultura. Drept rezultat, productiile de struguri au crescut pana pe
la 13-15…16 tone la hectar, numarul de stropiri cu substante fungicide s-a redus la mai mult de
jumatate,si asta in conditiile in care se cultiva aceleasi soiuri nobile apartinand speciei Vitis Vinifera
dar alese cu mai multa grija si mai ales altoite pe portaltoi care sa grabeasca coacerea lemnului
coardelor in toamna. Numai ca, prin anii 1955-1956, in timp ce “chiaburii”, fruntea satelor din
Austria primea subventii pt. a-si defrisa viile vechi si-a planta altele noi in sistem Lenz-Moser,
fruntasii satelor noastre mureau pe la canal ori prin temnitele comuniste. Detalii si explicatii
suplimentare pot fi gasite in lucrarea avocatului Lenz Moser intitulata Viticultura Moderna, si
aparuta si-n limba romana in cateva editii succesive.
Pe langa dezfrunzirea partiala a zonei cu struguri, in acest moment al anului, cand strugurii
intra in faza de coacere in viile din judetul nostru, nu se mai poate preveni boala decat prin instalarea
de capcane impotriva viespilor si nu se poate combate combate decat prin stropiri. Insa ATENTIE –
substantele cuprice de tipul zemei bordeleze ori a oxiclorurii de cupru, nu combat putregaiul cenusiu
al strugurilor.
Un oarecare efect limitat il au stropirile cu produse pe baza de sulf muiabil folosite in principal
pentru combaterea fainarii, apoi mult mai sigur este produsul Topsin, personal candva prin anii 90
avusesem rezultate bune cu fungicidul Sonax care atunci era avizat pt. combaterea rapanului la mar
iar daca strugurii se prelucrau mai repde de 10-14 zile de ultimul tratament inhibau fermentarea
mustului, iar mai nou obtin rezultate bune cu produsele Teldor si Rovral. Mentionez ca produsul
Rovral nu inhiba fermentarea mustului chiar daca ar fi culesi si presati strugurii a doua zi dupa
stropire.
Mai multe detalii puteti obtine de la specialistii care lucreaza in domeniul protectiei plantelor,
eu fiind doar mic viticultor si oenolog de timp liber care studiez si aplic cele scrise mai sus din si cu
pasiune.
Asigur toti cititorii acestui material de cea mai distinsa consideratie din partea mea.

Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept

Doctorand in Agronomie Andron Traian Ioan