LABORATOR NR.

5
REPREZENTAREA ÎN TRIPLĂ PROIECŢIE ORTOGONALĂ A UNEI PIESE DE TIP
ARBORE

Piesa este una de tip arbore drept.

Forma geometrică este dată de o succesiune de tronsoane iniţial cilindrice , cu axele în

prelungire pe care sunt realizate diferite prelucrări.
O astfel de piesă poate fi optim reprezentată într-o vedere longitudinală şi mai multe secţiuni
propriu- zise.
Vederea se alege pe partea pe care sunt vizibile cele mai multe detalii de formă, în raport cu
figura iniţială a pisei , vederea se consideră privind arborele de sus.
Secţiunile pun în evidenţă prelucrările interioare . Cea mai comodă plasare a lor este în poziţie
deplasată în lungul traseului de secţionare. Aceste trasee se aleg astfel încât să fie evidenţiate
elementele de formă în adâncime. Planele de secţionare sunt redate în roşu pe figura de enunţ.
Se începe un desen nou:
Se activează funcţia POLAR TRACKING cu incrementul unghiular de 90 grade.
Se face curent layerul AXE şi se desenează axa longitudinală a arborelui , ca o linie orizontală
începând din 40,200 de lungime 200 unităţi.
Ulterior lungimea axei va fi ajustată corespunzător.Numerotarea tronsoanelor se consideră de la
stânga la dreapta. Această numerotare nu influienţează desenul, ci ajută doar la identificarea
tronsoanelor:
 Primul tronson din stânga are dimensiunile : Φ50 , lungimea de 6
 Al doilea tronson ( cel central ) are dimensiunile : Φ60 , lungimea de 50;
  Al treilea tronson are dimensiunile: Φ40 , lungimea 65.
Modul de abordare a proiecţiei longitudinale va fi asemănător cu cel de la piesele axial-simetrice:
se va desena profilul arborelui de o parte a axei , apoi se va oglindi pentru a obţine întregul profil. În pasul
următor se vor detalia diferitele prelucrări de pe tronsoane.
Se face curent layerul VIZIBILE.
Se setează pasul de Snap pe valoarea 5.
Se trasează conturul redat mai jos , începând din punctul de coordonate 40, 200 unde se
consideră plasat capătul din stânga al arborelui.Se utilizează funcţia POLAR TRACKING , pozioţionând
firul de tracking de fiecare dată pe direcţia necesară, orizontală sau verticală, şi se scrie valoarea
distanţei.

Se activează modul OSNAP INTERSECTION. Aplic comanda MIRROR , şi obţin jumătatea

inferioară a conturului ( din meniul MODIFY )Se selectează conturul trasat şi se indică două puncte
diferite de pe axă pentru a defini linia de oglindire. Trasez muchiile transversale care delimitează
tronsoanele folosind comanda LINE . Punctele de desenare sunt localizate prin modul OSNEP
INTERSECTION:

Se mută originea sistemului de coordonate în punctul 40 , 200 apelând la meniul TOOLS – Move
UCS.
Se desenează în continuare prelucrările de pe primul tronson. Acesta prezintă o crestătură
mediană de lăţime 20 şi lungime 35 unităţi , dispusă în lungul axei , simetric faţă de aceasta.Se va
începe o linie din 0,10 , va fi trasată orizontală ,spre dreapta , de lungime 35 unităţi. Se coboară pe
verticală cu 20 unităţi şi se revine spre stânga , pe orizontală, la capătul arborelui.

Zona mediană a capătului arborelui delimitată de cele două muchii orizontale ale crestăturii ,
trebuie să fie înlăturată. Se apelează comanda TRIM din menuiul MODIFY . Se selectează cele două
muchii orizontale ale crestăturii drept muchii tăietoare . Pentru a indica obiectele tăiate , se punctează pe
muchiile de capăt ale arborelui de o parte şi de alta ale axei.

Pe tronsonul curent există un orificiu cilindric străpuns , de diametru Φ14 , la distanţa de 17 mm

de capătul din stânga. Pentru a trasa axa orificiului se alege stratul AXE ca layer curent.
Se trasează o linie verticală din punctul 17,30 până în 17, -30
Se elege apoi stratul VIZIBILE . activez funcţia OSNEP TRACKING. În dreptul orificiului ,
muchia tronsonului devine o curbă arcuită spre axa tronsonului. Deoarece arcul respectiv are deviaţie
mică de la linia dreaptă , se poate neglija desenarea lui. Pentru a-l pune în evidenţă totuşi , se desenază
un arc prin 3 puncte şi anume: 24,25 17,24 10,25.
Prin comanda MIRROR se obţine arcul simetric faţă de axa longitudinală a arborelui. Se lansează
comanda TRIM şi se selectează cele 2 arce desenate ca muchii tăietoare. Drept obiecte de tăiat se indică
generatoarele tronsonului între capetele arcelor:

Pentru a explicita cât mai complet tronsonul , se realizează o secţiune deplasată prin axa
orificiului. Planul de secţionare este perpendicular pe vederea longitudinală
Se micşorează imaginea astfel îăncât în partea de jos să devină vizibilă o zonă de aproximativ
100 de unităţi sub controlul tronsonului. Se selectează axa verticală şi se activează gripp-ul ei inferior. Se
alungeşte axa , mutând gripp-ul în punctul de coordonate 17 , -120. Astfel axa verticală devine traseu de
secţionare. Se tastează succesiv <Esc><Esc>, pentru a înlătura gripps-urile.
Se alege layerul VIZIBLE ca layer curent. Se desenează un cerc cu centru în 17,-90 şi de
diametru 50.Se actualizează layerul AXE: Se desenează axa orizontală a secţiunii , astfel încât să
depăşească cercul cu 2-3 unităţi.

Se revine la layerul VIZIBILE ca layer curent.

Se trasează două linii orizontale , de o parte şi de alta a axei , la distanţa de 10 unităţi fiecare faţă
de axă , mai lungi decât diametrul cercului şi secante la cerc. Distanţa dintre ele este lăţimea
crestăturii.Se ajustează prin comanda TRIM lungimea celor 2 linii , astfel încât să aibă capetele pe
conturul cercului.Aplicând comanda TRIM se îndepărtează porţiunile de cerc cuprinse între cele două
linii , pe stânga şi pe dreapta. Cele două linii vor fi muchii tăietoare , iar cercul pe părţile laterale, va fi
obiectul de tăiat.Se trasează pe o parte şi pe alta a axei , pe verticală la câte 7 mm , muchiile orificiului
străpuns.Se ajustează lungimea lor până la conturul secţiunii , respectiv al crestăturii.
 Se face curent layerul HAŞURI. Se haşurează ( meniul DRAW –HACH ) cele 4 suprafeţe
laterale ale secţiunii. Modelul de haşurare este ANSI31.

Reprezentarea detaliilor pentru primul tronson este încheiată.

Pe tronsonul al II lea , arborele are două găuri cilindrice înfundate de diametru Φ16 şi
adâncime 20 mm măsurată de la generatoarea tronsonului. Axele lor longitudinale sunt în prelungire .
Găurile se găsesc la distanţa de 25 mm de capătul din stânga al tronsonului.
Se face curent layerul AXE: Se afişează în ferestră prin combinaţii de PAN şi ZOOM zona celui
de-al doilea tronson . Se desenează o linie verticală între punctele 90,33 şi 90, -33.
Se face curent layerul VIZIBILE:se conturează gaura transversală de Φ16 , printr-un cerc cu
centrul la intersecţia celor două axe de pe tronson şi de diametru 16 de unităţi.

Adâncimea găurilor nu este vizibilă pe vederea longitudinală . De aceea este necesară o secţine
transversală prin tronson. Planul ei conţine axele găuriolor.Se desenează un cerc cu centrul în 90, -90 şi
de diametru 60 unităţi.
Se face curent layerul AXE .
Se trasează axa orizontală a secţiunii , astfel încât să depăşească cercul cu 2-3 unităţi.Se face
curent layerul VIZIBILE. Se măreşte imaginea în zona de lucru. Se trasează conturul găurilor , apoi se
face curent layerul HAŞURI şi se haşurează secţiunea.
 Pe tronsonul al III lea există un canal de pană de lăţime 12 mm şi adâncime 4,5 mm măsurată
pe peretele canalului. Distanţa între axele capetelor rotunjite este de 18 mm iar poziţia canalului este dată
în raport cu extremitatea dreaptă a arborelui faţă de care se găseşte la distanţa de 21 mm.
Se face curent layerul AXE. Se desenează două linii verticale de lungime 20 de unităţi, având
mijlolacele pe axă , perpendiculare pe axa arborelui, prima la distanţa de 18 unităţi spre stânga faţă de
precedenta.
Se face curent layerul VIZIBILE: se măreşte imaginea în zona de lucru. Se conturează canalul
de pană ca în figura de mai jos:

Adâncimea canalului va fi evidenţiată pe o secţiune deplasată realizată cu un plan perpendicular

pe axa arborelui , în zona dintre cele două axe.
Se face curent layerul AXE şi se desenează traseul de secţionare sub forma unei linii verticale
între punctele 150,33 şi 150, -123.
Se desenează axa orizontală a viitoarei secţiuni , ca o linie între 127 , -90 şi 173 . -90.
Se face curent layerul VIZIBILE. Se desenează un cerc cu centrul la intersecţia liniilor
precedente ( 150,190) şi de diametru 40 de unităţi. Se stabileşte incrementul unghiular de 90 grade
pentru funcţia POLAR TRACKING. Se măreşte mult imaginea acolo unde trebuie plasat canalul de pană.
Se vor desena muchiile de contur ale canalului de pană , ştiind că lăţimea sa este de 12 mm. Această
lăţime se dispune pe secţiune simetric faţă de axa orizontală. Datorită măsurării adâncimii de 4.5 unităţi
pe peretele canalului , ordinea de desenare diferă faţă de tronsoanele precedente. Se va aplica comada
TRIM pentru a înlătura zona de contur circular dintre pereţii canalului de pană.
Se alege layerul HAŞURI. Se apelează comanda de haşurare pe suprafaţa secţiunii. Se aplică
comada ZOOM cu opţiunea ALL . Se ajustează axa longitudinală a proiecţiei principale.
 Se alege layerul COTE pentru a înscrie în desen dimensiunile necesare. Pe timpul cotării se
recomanda ca layerul HAŞURI sa fie îngheţat. Pe tronsonul din stânga e necesar să se coteze lăţimea
şi lungimea crestăturii , poziţia orificiului faţă de capăt şi lungimea tronsonului se înscrie pe secţiune ( din
motive de uniformitate a cotării tronsoanelor şi de eviatarea supraîncărcării proiecţiei longitudinale), iar
diametrul orificiului de asemenea ( nu este vizibil la vedere) .
Pe tronsonul central se cotează poziţia găurilor şi diametrul lor ( precedat de factorul
2 de multiplicare a elementului ) . Nu se înscrie lungimea tronsonului. Ea rezultă ca diferenţă între
lungimea de gabarit şi lungimile tronsoanelor de capăt . Diametrul tronsonului se cotează pe secţiune ,
pentru a nu supraîncărca desenul.Tot pe secţiune se cotează adâncimea găurilor înfundate .
Pe tronsonul al treilea se cotează poziţia şi lungimea canalului de pană, raza canalului la
capete precum şi lungimea tronsonului. Diametrul tronsonului se cotează pe secţiune . Tot pe secţiune se
cotează şi adâncimea canalului de pană. Informativ , s-a înscris şi lăţimea acestuia , ca o cotă auxiliară.
Pe proiecţia longitudinală se mai cotează lungimea de gabarit. Datorită plasării secţiunilor sub
proiecţia principală , s-au dispus majoritatea cotelor deasupra acesteia , începând cu cele mai mici spre
contur.O soluţie de cotare este dată mai jos:

Se continuă cu plasarea desenului în layout ( Format A3 , scara 1:1 ) şi cu completarea

indicatorului. Salvarea desenului se va face folosind File –Save cu numele ARB _1.dwg
În final planşa va arăta astfel:
 MODELAREA ARBORELUI
Pentru modelarea spaţială a arborelui încep prin a desena semiprofilul longitudinal ,similar cu
punctele 6 – 15 din capitolul anterior. Voi lucra însă în layerul CONSTRUCŢII.
Închid conturul semiprofilului , ca în figura de mai jos:

Transform în regiune semiprofilul arborelui , apelând comanda REGION din meniul derulant
DRAW . Selectez tot profilul în acest scop.
Fac curent layerul VIZIBILE.
Din meniul derulant DRAW selectez linia SOLIDS şi optez pentru REVOLVE , cu scopul de a
genera forma de bază a arborelui.AutoCAD a generat forma de bază a arborelui. Împart ecranul în două
viewport-uri , pe verticală:
 în cel din stânga păstrez vederea curentă ( de sus) ,
 iar în cel din dreapta am stabilit o vedere izometrică de sud – est.
Mut originea sitemului de coordonate în punctul de coordonate 40,200 ( meniul TOOLS –MOVE
UCS ) . Astfel capătul din stânga al arborelui are centrul bazei în origine.
Fac apoi curent viewport-ul din stânga. Fac curent layerul CONSTRUCŢII . Pentru a crea
crestătura , construiesc un paralelipiped prin comada BOX ( meniul DRAW linia SOLIDS ) . Primul colţ
este în punctul 0,-10,-25. Introduc apoi opţiunea LENGTH şi specific valoarea lungimii de 35 . Pentru
lăţime , introduc valoarea 20 , iar pentru înălţime valoarea 50 . Se va obţine următorul corp din figura de
mai jos:
 Fac curent layerul VIZIBILE . Aplic scăderea booleană prin comanda SUBTRACT , pentru a
înlătura din corpul albastru pe cel roşu.
Pentru a obţine o imagine mai realistă a arborelui , trec la viewport-ul din dreapta şi aleg afişarea
de tip GOURAUD SHADED ( Meniul derulant VIEW linia SHADE ) .
Revin în viewport-ul stâng.
Fac curent layerul CONSTRUCŢII. Modelez acum un cilindru pentru orificiul străpUns . Lansez
comanda Cylinder şi indic centrul în 17, - 25 ,-0 . Precizez raza bazei de 7 unităţi. Optez pentru
CENTRTER OF OTHER END şi indic centrul celuilalt capăt punctând pe firul de tracking al funcţiei
POLAR TRACKING direcţionat la 90 grade , la distanţa de 50 ( sau tastez @50<90)

Fac curent layerul VIZIBILE şi scad prin comanda SUBTRACT din corpul albastru pe cel roşu.
Rezultatul este redat mai jos.

În continuare vor fi modelate prelucrările de pe tronsonul 2. Pentru a modela şi conul de fund

simultan cu lungimea utilă a găurii , forma respectivă va fi obţinută ca un corp de revoluţie.
Fac curent viewport-ul din dreapta şi stabilesc vederea din faţă ( Front View). În acest scop , din
meniul derulant VIEW selectez linia 3D VIEWS şi optez pentru FRONT . Odată cu schimbarea vederii ,
AutoCAD actualizează şi sitemul de coordonate , astfel că noul plan XY corespunde acum vederii din
faţă.
Strabilesc o afişare de tip wireframe. Din meniul derulant VIEW linia SHADE aleg 2D
WIREFRAME. Astfel modelul devine transparent .
Mut originea sistemului de coordonate în centrul bazei din stânga . Interceptez punctul prin mod
OSNEP CENTER.
Fac curent layerul AXE.
Declar şi modul OSNEP QUADRANT activ , pe lângă INTERSECTION.Verific dacă funcţia
OSNEP TRACKING este activă.
Trasez axa comună a celor două orificii , ca o linie verticală situată la distanţa de 25 de unităţi de
capătul stâng al tronsonului central.
 Fac curent layerul CONSTRUCŢII. Setez incrementul unghiular al funcţiei POLAR TRACKING la
30 grade.
Activez funcţia OSNEP TRACKING. Desenez semiprofilul găurii înfundate aflate deasupra axei.
Pentru conul de fund, aleg TRACKING la 210 grade . Închid conturul prin CLOSE.

Apelez comanda REGION şi transform conturul roşu în regiune.

Fac curent layerul VIZIBILE.
Apelez comanda REVOLVE pentru a genera corpul de revoluţie. Selectez regiunea ca obiect
care se roteşte . Introduc opţiunea OBJECT, pentru specificarea axei şi apoi selectez axa trasată cu
câţiva paşi mai devreme.

Pentru a obţine orificiul aflat sub axă , aplic comada MIRROR . Selectez corpul roşu şi indic două puncte
de pe axa longitudinală drept linie de oglindire.

Fac curent layerul VIZIBILE.Scad prin comanda SUBTRACT din corpul albastru pe cele roşii.
Optez în viewport-ul curent pentru afişare GOURAND SHADED şi pentru o vedere sud –est izometrică.

Canalul de pană de pe tronsonul din dreapta se modelează lucrând în viewport-ul din stânga. Fac
curent viewport-ul din stânga apoi fac curent layer construcţii. Măresc imaginea în zona tronsonului 3.
Conturul bazei canalului se desenează cu o polilinie închisă , formată dintr-o succesiune de o linie , un
arc , o linie de închidere pe arc. Încep o polilinie din 150,6,20. Trasez un segment spre stânga de lungime
18 unităţi , cu ajutorul funcţiei POLAR TRACKING . În cadrul comenzii curente , introduc opţiunea de
ARC . Pun firul de TRACKING la 270 0 şi indic o distanţă de 12 unităţi pe fir.Tot în cadrul comenzii
curente , introduc opţiunea LINE; Pun apoi firul de tracking pe orizontală spre dreapta şi introduc distanţa
de 18 în lungul firului. Optez pentru ARC si apoi pentru CLOSE . Am obţinut rezultatul de mai jos:
 Acest profil urmează a fi extrudat . Pentru a cunoaşte grosimea corpului extrudat deschid desenul
ARB_1.dwg şi măsor pe secţiunea din tronsonul 3 adâncimea canalului până la generatoarea cilindrului.
Rezultă o valoare de 5.42 unităţi. Pentru siguranţa lucrului , în cazul în care conturul canalului nu a fost
construit printr-o polilinie închisă automat cu CLOSE , transform întâi în regiune acest contur. Din meniul
derulant DRAW apelez comanda REGION . Selectez conturul roşu. Din meniul derulant DRAW aleg
linia SOLIDS şi de aici lansez comanda EXTRUDE. Selectez regiunea roşie pentru a fi extrudată.
Introduc înălţimea de -5.42 şi unghiul 0.Semnul din faţa înălţimii de extrudare determină programul să
creeze corpul în sensul negativ a lui Z. Fac apoi curent layerul VIZIBILE. Aplic comanda SUBTRACT ,
scăzând din corpul albastru pe cel roşu . Aplic COMANDA ZOOM cu opţiunea EXTENS în viewport-ul
curent. Optez pentru o afişare GOURAUD SHADED şi dezactivez grila . Rezultatul este prezentat în
continuare. Cu aceasta operaţia de modelare s-a încheiat.

Pentru evidenţierea secţiunilor în tronsoane vor fi generate aceste forme. Apelez prin comanda
LAYER ( meniul derulant FORMAT ) caseta LAYER PROPERTIES MANAGER . Modific tipul de linie
asociat layer-ului AUXILIARE în linie continuă. Schimb de asemenea culoarea asociată layerului haşuri
în verde ( green ) .

Fac curent layerul AUXILIARE . Optez în ambele viewport-uri pentru afişare 2D wireframe
( meniul derulant VIEW linia SHADE ) . Fac curent viewport-ul din stânga. Din meniu derulant DRAW
selectez linia SOLIDS , optând pentru SECŢION . Selectez arborele. La cererea de precizare a planului
de secţionare , introduc opţiunea YZ ( tastez YZ , sau selectez opţiunea din meniu contextual asociat
butonului drept al mouse-ului). Specific apoi punctul 17,0,0 ca apaţinând planului de secţionare.
AutoCAD generează conturul secţiunii plane corespunzătoare. Acesta este vizibil pe ambele
viewport-uri , în culoare verde.
Repet comanda SECTION ci aceeaşi opţiune privind corpul de secţionat ( arborele ) şi tipul
planului de secţionare ( YZ ) . Indic punctul de centru al găurii tronsonului 2 ca puinct aparţinător planului
de secţionare.Generez secţiunea prin dreptul canalului de pană în mod similar ,punctul aparţinător
planului de secţionare fiind 150,0,0.

Fac curent layerul HAŞURI . Haşurarea suprafeţelor secţionate se poate realiza numai dacă
planul curent XY concide cu cel al secţiunii. Din meniul derulant TOOLS apelez linia NEW UCS şi optez
pentru OBJECT.Selectez secţiunea prin tronsonul 1. AutoCAD schimbă corespunzător sistemul de
coordonate, dispunând planul XY în planul secţiunii selectate . Planul curent este perpendicular pe
viewport.Totuşi se poate desena în el.
Din meniul derulant DRAW selectez linia HACH. Aleg modelul ANSI 31 şi optez neapărat pentru
metoda SELECT OBJECT în indicarea zonei de haşurat . Selectaţi secţiunea pe conturul ei . Pe
viewport-ul din dreapta puteţi observa crearea haşurii. Se vor repeta paşii anteriori vizând pe rând a doua
şi a treia secţiune . În viewport-ul izometric cele 3 secţiuni sunt bine vizibile.

Pentru siguranţa unor construcţii sau modificări ulterioare , voi reveni în viewport-ul din stânga la
sistenmul de coordonate asociat vederii , restabilind vederea ortogonală de sus . Din meniu derulant
VIEW selectez linia 3D VIEWS şi apoi optez pentru TOP. Automat AutoCAD restabileşte şi sitemul de
coordonate corespunzător. Parcurg mai departe paşii de realizare a unui layout adecvat. Trec în layout-ul
A3 tip X. Fac curent layer 0. Şterg viewport -ul existent şi generez altele noi.Tuturor viewport-urilor li s-a
stabilit proprietatea de HIDE PLOT. Pentru viewport-urile ortogonale s-a ales scara de afişare 1:1.
 O prezentare mai realistă a modelului poate fi realizată prin atribuirea texturilor de material , prin
iluminare , umbrire şi prezentare în imagine randată a acestuia. În figura următoare este redată imaginea
creată în acest mod: