Seminar 1

Simbolismul (Chagall + Kupka)

Ce este Simbolismul?
Giulio Carlo Argan, Arta modernă, Meridiane, 1982, pp.83-84.
Simbolismul sau Arta fantastică
 Marc Chagall
1887 s-a născut în Vitebsk (ca Moshe Chagall), Russia (familie
de evrei cu 9 copii; tatăl comerciant de pește și mama avea un
magazin de alimente)

- Cum erau percepuți evreii în centrul și estul europei la

începutul secolului XX? Aveau acces la educație și erau
cetățeni complet liberi în orașe?
- Cum își percepea Chagall locul natal?
1905 a început pictura în Vitebsk, și până în 1907 a fost ucenic la un fotograf
1907 s-a mutat ilegal în St. Petersburg și a început să lucreze ca ucenic pentru un
atelier ce făcea inscripții și logo-uri, și a început studiile la școala de pictură a
Societății de promovare a artelor imperiale
Pictează teme din Vitebsk.
1908, Chagall, Decedat

sursă imagine: Wikiart

În autobiografia sa, el povestește o anecdotă a bunicului său din Lyozno. În cursul festivităților,
într-o zi de Sukkot, sau Simhat Tora, s-a constatat că bunicul său lipsea. L-au căutat din toate
părțile pentru el. În cele din urmă, s-a descoperit că bunicul său se urcase pe acoperiș pentru că
vremea era atât de bună și stătea acolo liniștit, delectându-se cu morcovi cruzi. Când adăugăm la
această poveste fraza pe care o folosește despre muzicienii unchiului său Neuch: "El cânta la
vioară ca un cizmar", recunoaștem în aceste amintiri combinate sursa iconografică atât a
violonistului așezat pe acoperiș, cât și a firmei de cizmărie de pe colțul din stânga sus al imaginii.

Apoi, dacă ne întoarcem la o altă amintire din autobiografia sa, cea a primei sale întâlniri cu
moartea, găsim restul subiectului tabloului: "Într-o dimineață, înainte de răsărit. deodată am auzit
strigăte de pe strada de sub ferestrele mele. La strălucirea slabă a lămpii de noapte am reușit să
disting o femeie care alerga singură pe strada pustie. Ea a făcut cu mâna brațele, a plâns, i-a
implorat pe vecinii care încă dormeau să vină să-i salveze soțul, ca și cum eu,
sau verișoara mea grasă care doarme în patul ei, ar putea vindeca sau salva un muribund." Câteva paragrafe
mai departe: "Mortul, solemn de trist, este deja întins pe pământ, cu fața luminată de șase lumânări. În cele
din urmă, îl duc departe. Strada noastră nu mai este aceeași. Eu nu mai recunosc nu o mai recunosc."

Dar, în reprezentarea lui, Chagall a acumulat diversele sale amintiri - chiar și pe cele mai familiare figura
cea mai familiară, măturătorul de stradă - și din aceste elemente disparate și-a făcut tabloul. Acesta este o
anecdotă, nici măcar o corelație de detalii. Există o anumită doză de naturalism în elemente constitutive,
dacă sunt luate individual. Dar perspectiva vizuală este în principal lasată la o parte, în favoarea unei
perspective a valorilor comune artei medievale și primitive, elementele mai importante fiind mai mari. Iar
această grupare aparent ilogică a elementelor naturale stă la baza caracterului metaforic al picturii - o
asemănare cu un grup de imagini literare cu conjuncții suprimate.

sursa: James Johnson Sweeney, in Marc Chagall, Museum of Modern Art, New York, pp.9-10,
https://www.moma.org/documents/moma_catalogue_2810_300086867.pdf
1909 cursuri la școala de artă Svanseva.
Leon Bakst l-a instruit în abordarea unor tehnici mai moderne, și includerea
teatralității și simbolistica culorilor. Chagall învață să picteze nu doar în ulei, dar și
folosind guașă.
Compară o pictură de Leon Bakst și una de Chagall. Se poate sesiza influența?

Leon Bakst, 1909, Scheherezade Marc Chagall, 1909, Sabath

 1909 - o cunoaște pe Bella, care îi va deveni soție câțiva ani mai târziu
1910 - obține bursă de studiu în Paris, și își schimbă numele în Marc
1910-1914 expune la Salonul Independenților, Paris
1914-1915 expune la galeria Der Sturm, Berlin
Cunoaște lumea artistică din Vestul Europei și marile curente la modă: cubismul,
fauvismul, suprarealismul. Cunoaște și pictorii care nu se înscriu într-un curent, ce
preiau elemente din diferite stiluri, precum Amedeo Modigliani.

-A făcut Chagall parte dintr-o mișcare artistică, sau un curent?

-Era mai apropiat de grupul pictorilor sau de cel al poeților?
Marc Chagall,
1911-1912, Bețivul

pictură expusă la
Salonul
Independenților

Analizează
imaginea din
punct de vedere
al:
-cromaticii
-compoziției
-perspectivei
-simbolurilor

Ce influențe se
observă?
1911, Chagall, Eu și satul
sursă: John Sweeney, op. cit, p. 19.

Aici, respectul cubismului pentru planul pânzei este

ilustrat și mai clar. Compoziția dreptunghiulară este încă
mai strânsă decât în Nunta, printr-o mai mare nepăsare
față de o tratare
naturalistă a spațiului.

Și acest tablou oferă un exemplu al idealurilor lui Chagall:

"Umplu spațiul gol din pânza mea, așa cum cere
structura tabloului meu, cu un corp sau un obiect în
funcție de umorul meu". Compoziția ne frapează mai
întâi, apoi detaliile: mai întâi profilurile mari, apoi
reminiscențe mai mici ale vieții din Vitebsk: lăptăreasa,
fermierul și însoțitor și biserica din cartier.

Chagall, ca și expresioniștii, folosește culoarea și linia

pentru a subliniază emoția, dar face ca detaliile să
servească drept comentarii emoționale, note de subsol
sau glosare.
Marc Chagall,
1912, Rusia, măgarii și alții

pictură expusă la Salonul Independenților

Analizează imaginea din punct de vedere al:

-cromaticii
-compoziției
-perspectiva
-simbolurilor

Ce influențe se observă?
 1915 se căsătorește cu Bella Rosenfeld și e mobilizat în armată

1915-1917 Revoluția din Octombrie 1917 înseamnă că se întoarce în orașul natal

1919 înființează o academie de artă în Vitebsk, alături de Kasimir Malevic și El Lissitzky

1920 părăsește academia, având opinii diferite față de Malevic

● Malevic va redenumi instituția drept Academia Suprematistă

-De ce nu s-ar fi înțeles cei doi?

-A ajuns Chagall să accepte abstractizarea suprematistă?

Kazimir Malevic, 1915-1916, Compoziție Marc Chagall, 1915, Ziua de naștere
suprematistă
 -pictură realizată după
expoziția grupului simbolist
Blue Rose, St. Petersburg

-este dintr-o serie mistică

-schiță pentru o frescă

1907 Malevich, Triumful raiului

 ● 1919 expune în străinătate, și are comenzi și în Rusia
● 1922 părăsește Rusia și se mută în Berlin, iar apoi în Paris

Descoperă că o parte din lucrările pe care le lăsase în atelierul din La Roche dispăruseră și
pictează replici și versiuni actualizate ale lor pentru câțiva ani.

● 1931 e invitat în Palestina pentru câteva luni

● 1933 câteva lucrări de-ale lui Chagall sunt arse în public în Germania nazistă
● 1937 toate lucrările din muzeele germane au fost înlăturate, iar 3 au fost prezentate în
Expoziția Degeneraților
Marc Chagall 1912, Un praf de tutun,

Expoziția Degeneraților
● 1938 Chagall devine cetățean francez

● 1941 se mută în SUA, la invitația MOMA, New York de a i se oferi protecție lui și familiei sale

● 1944 Bella moare de la o infecție virală

1944 Nunta 1944 Iubiții
 ● 1948 se mută înapoi în Franța
● 1950 s-a mutat în Vence, Franța, unde se întâlnește cu Matisse și Picasso
● 1952 studiază vitralii medievale
● 1959 crează vitralii pentru catedrala din Metz
● 1960, la 73 de ani primește comandă pentru vitralii la sinagoga din Clinica universitată din
Ierusalim
● 1969 Knesset, parlamentul evreiesc din Ierusalim, mozaic pe podea și tapiserie pe perete
● 1970 vizitează Rusia, la invitația Ministerului Culturii Sovietic

A continuat să lucreze și a realizat litografii, picturi, vitralii

● 1985 a murit la vârsta de 97 de ani

1959 vitralii la Metz
1959 vitralii la Metz
1969 Knesset
Bibliografie
Giulio Carlo Argan, Arta modernă, Meridiane, 1982, pp.83-84.

Prut, Constantin, Dictionar de arta moderna si contemporana, Univers Enciclopedic, 2012,

Bucuresti, pp. 92-93.

de Solier, Rene, Arta si imaginarul, Meridiane, 1978, Bucuresti, p. 62

James Johnson Sweeney, in Marc Chagall, Museum of Modern Art, New York, pp.9-10,
https://www.moma.org/documents/moma_catalogue_2810_300086867.pdf

Persecution, Exile, Confrontation; Marc Chagall the Painter of Love and Light,
https://www.youtube.com/watch?v=zz2f8xBWxD0&ab_channel=ArtHistorySchoo l
František Kupka
1871 s-a născut în Opočno, Bohemia de East (azi Croația)

1871 - 1887 a învățat desenul și cioplitul în lemn de la tată,

și germana la o moară unde e trimis ca ucenic

1889 - Academia de Artă din Praga

1892 Școala de Arte frumoase din Viena

1894 Academia Julian și Ecole de Beaux-Arts din Paris

1900 - expune la Expoziția Universală de la Paris

1915 - 1919 Voluntar pe front

1900 - 1931 locuiește în Franța și își dezvoltă un stil specific

1931 - Crează Abstraction-Creation

Între 1906 și 1910, Kupka a făcut numeroase experimente. Așa cum s-a sugerat
mai devreme, stilul său personal de exprimare a început să apară în jurul anului
1908. Cu toate acestea, evident, Kupka era nemulțumit de compoziția incorectă
sau amorfă a Spectrului de Galben. Ulterior, a început să își articuleze
suprafețele mai vizibil cu benzi sau pastiluțe de culoare. Nu este surprinzător
faptul că primele sale experimente în această direcție sunt congruente cu primele
sale studii de mișcare.
Toate notele scrise de Kupka, începând cu 1910-11, exprimă o tendință
constantă de a defini pictura ca fiind o reprezentare bidimensională
specifică, non-iluzionistă. În acest context, un plan de culoare poate fi
subordonat față de nimic altceva. El funcționează ca suprafață, nuanță,
coeficient de lumină; este un termen dat în relație cu albul, cu valori înrudite sau
cu nuanțe contrastante. În sine el determină structura ritmică a câmpului
perceptiv.

(op. cit, p. 69)

 Analizează lucrarea prin
referință la ce spunea
autorul:
“pictura ca fiind o
reprezentare
bidimensională specifică,
non-iluzionistă. În acest
context, un plan de culoare
poate fi subordonat față de
nimic altceva. El
funcționează ca suprafață,
nuanță, coeficient de
1910 Frantisek Kupka,
Portret de familie lumină”
Portret de familie din 1910 (cat. nr. 44) prezintă o sumedenie de
experimente cromatice ale lui Kupka din anii precedenți. O somptuoasă
compoziție, construită doar pe culoare, cuprinde două noțiuni diferite,
aproape contradictorii, despre cum poate funcționa culoarea ca plan.
Împărțită practic pe diagonală, luminozitatea strălucitoare, masele largi și
claritatea conturului triunghiului din stânga jos contrastează puternic cu
mozaicul aglomerat de culori închise la culori întunecate, aplicate în tușe
scurte și egale, care animă restul zonei.

Planurile foarte saturate ale rochiei femeii ating o planeitate fără precedent
în opera lui Kupka. Acest lucru se datorează nu numai absenței
modelajului, ci și alegerii și dispunerii culorilor.
După cum s-a menționat mai sus, Kupka credea că roșul și culorile
calde avansează, în timp ce albastrul și culorile reci se retrag în
spațiu. Aici el a inversat aceste axiome.

Zonele albastre apar ca niște planuri largi lovite de soare, în timp ce

dungile roșii zimțate provoacă umbre, descriind faldurile și pliurile
veșmintelor femeii, care îi subliniază brațele, coloana vertebrală,
fesele și coapsele. Paradoxul este intensificat pe măsură ce roșul
devine mai cald, iar albastrul mai rece prin juxtapunerea lor. În cele
din urmă, linia portocalie care înscrie silueta femeii este la fel de
contradictorie în funcția sa.

op. cit, p. 69.

1900, Kupka, Începutul vieții

“Reprezentarea de fătului este

destul de naturalistă, reflectând
interesul lui Kupka pentru
științele naturale.

Coloritul și atmosfera
acuarelelor lui Kupka din
această perioadă îl evocă pe
Redon, un artist pe care îl
cunoștea și îl admira nu numai
pentru utilizarea culorilor, ci și
pentru intuițiile sale mistice.”
op. cit., p. 89.
1909, Kupka, Clape de pian, lac

- În ce manieră e redată
imaginea prin simbolurile
culorilor?

- Se optează pentru o redare

naturalistă sau
abstractizantă? Ce indică
această direcție?
1910-1911, Kupka, Plan de culori 1912, Kupka, Fuga în 2 culori
1913, Kupka, Aranjament vertical în galben

Multe dintre picturile abstracte

ale lui Kupka derivă dintr-o
experiență perceptuală a
lumii reale care, atunci când
sunt transpuse în termeni pur
picturali, își pierd orice urmă de
vizibilitate.

Este foarte posibil ca

Aranjament vertical în galben a
fost inspirată de interiorul unei
catedrale gotice.
op. cit., p. 158.
 “Ajungând pe un drum sinuos, dar pe care și-l asumă singur, la formula
compozițiilor muzicale din preajma anilor 1912, Kupka va rezista ispitelor
unei excesive muzicalități (la care va apela, în mod exemplar, orfismul), ca și
unei geometrii prea severe, pe care i-ar fi putut-o transmite apropierea de
Section d’or sau neoplasticismul (vezi De Stijl) lui Mondrian.”
Prut, Constantin, Dicționar de artă modernă și contemporană, Univers Enciclopedic, 2012, București, pp.
278-279.

-Conform descrierii de mai sus și picturilor observate, face Kupka parte

dintr-un curent artistic?

-Ce influențe se observă în arta sa?

-Se aseamănă cu traseul artistic al lui Chagall? În ce fel e similar, sau

asemănător?
Bibliografie
Prut, Constantin, Dicționar de artă modernă și contemporană, Univers
Enciclopedic, 2012, București, pp. 278-279.

Thomas M. Messer, František Kupka 1871-1957, A Retrospective, The Solomon

R. Guggenheim Museum, pp. 305-318,
https://ia600503.us.archive.org/17/items/frantisekkupka00kupk/frantisekkupka00
kupk.pdf

https://www.youtube.com/watch?v=dMuOGFbJb8s&ab_channel=RadioPrague