Capitolul II

APARITIA DREPTURILOR
SI OBLIGATIILOR CIVILE.
EXERCITAREA SI APARAREA
DREPTURILOR CIVILE

Articolul 8. Temeiurile apariţiei drepturilor şi obligaţiilor civile

(1) Drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor
persoanelor fizice şi juridice care, deşi nu sînt prevăzute de lege, dau naştere la drepturi
şi obligaţii civile, pornind de la principiile generale şi de la sensul legislaţiei civile.
(2) Drepturile şi obligaţiile civile apar:
a) din contracte şi din alte acte juridice;
b) din acte emise de o autoritate publică, prevăzute de lege drept temei al apariţiei
drepturilor şi obligaţiilor civile;
c) din hotărîre judecătorească în care sînt stabilite drepturi şi obligaţii;
d) în urma creării şi dobîndirii de patrimoniu în temeiuri neinterzise de lege;
e) în urma elaborării de lucrări ştiinţifice, creării de opere literare, de artă, în urma
invenţiilor şi altor rezultate ale activităţii intelectuale;
f) în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane;
g) în urma îmbogăţirii fără justă cauză;
h) în urma altor fapte ale persoanelor fizice şi juridice şi a unor evenimente de care
legislaţia leagă apariţia unor efecte juridice în materie civilă.

1. În articolul comentat se enumără temeiurilor de apariţie a drepturilor şi obligaţiilor civile.

Printre acestea sunt menţionate: legea, actele persoanelor fizice şi juridice care nu sunt prevăzute
de lege, dar nu contravin principiilor generale şi sensului legislaţiei civile. Legea este considerată
temeiul principal de apariţie a drepturilor şi obligaţiilor. Termenul de „lege” nu trebuie înţeles în
sens îngust, adică exclusiv actul emis de organul legislativ, ci şi celelalte acte normative elaborate
în concordanţă cu legea.
Articolul comentat admite posibilitatea apariţiei drepturilor şi obligaţiilor civile în baza
actelor persoanelor fizice şi juridice care, deşi nu sunt prevăzute de lege, dar nu contravin
principiilor generale şi sensului legislaţiei civile. Din aceste considerente enumerarea temeiurilor
de apariţie a drepturilor şi obligaţiilor nu este exhaustivă şi este posibilă apariţia drepturilor şi
obligaţiilor civile în baza altor temeiuri, dar cu respectarea condiţiilor cerute de lege.
Actele juridice fac parte din categoria faptelor juridice. Faptele juridice sunt acele
circumstanţe de fapt care dau naştere, modifică sau sting drepturi şi obligaţii. În unele cazuri
ele apar datorită voinţei persoanei fizice, iar altele contrar voinţei acesteia. Această deosebire
permite delimitarea faptelor juridice în acţiuni şi evenimente. Şi unele şi altele constituie temei
pentru apariţia, modificarea şi stingerea raporturilor juridice civile, doar cu condiţia că norma
de drept leagă de ele anumite consecinţe juridice.
Acţiunile, ca fapte juridice, se delimitează în acţiuni legale şi ilegale. Acţiunile ilegale sunt
acţiunile care se săvîrşesc contrara prevederilor legii sau altor acte normative. În art. 8 se
menţionează printre temeiurile de apariţie a drepturilor şi obligaţiilor aşa acţiuni i legale precum
cauzarea de prejudicii unei persoane şi îmbogăţirea fără justă cauză.
Printre acţiunile ilegale ca temei de apariţie a drepturilor şi obligaţiilor se atribuie şi
abţinerea de la anumite acţiuni – inacţiunile. Într-o serie de norme ale prezentului cod se
foloseşte termenul sinonim de „eschivare”. Eschivarea reprezintă neexecutarea acţiunilor în
termenele şi ordinea stabilită fără indicarea motivelor. Astfel, eschivarea părţii obligate de la
înregistrarea actului juridic dă dreptul părţii interesate să ceară repararea prejudiciului cauzat
prin întârzierea înregistrării actului juridic (art. 215). Aceleaşi consecinţe survin şi în cazul
eschivării de la autentificarea notarială a actului juridic (art. 213 alin. 2).
Manifestarea de voinţa a persoanei cu scopul de a da naştere, modifica sau stinge drepturi
şi obligaţii, poate fi exprimată nu numai prin acţiuni active, ci şi prin tăcerea acesteia. Astfel,
tăcerea se consideră exprimarea voinţei de a încheia actul juridic doar în cazurile prevăzute de
lege sau de acordul părţilor (art. 208 alin. 4).
Evenimentele sunt acele circumstanţe care nu depind de voinţa omului (naşterea şi
moartea persoanei fizice, calamităţile naturale, acţiunile militare). Evenimentele ca temei pentru
apariţia şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor sunt cuprinse într-o serie de articole ale codului.
2. Alineatul comentat conţine enumerarea temeiurilor în baza cărora apar drepturile şi
obligaţiile civile.
a) Printre temeiurile de apariţia a drepturilor şi obligaţiilor civile în primul rînd sunt
menţionate contractele. Contractele, în condiţiile economiei de piaţă, constituie faptul juridic de
bază care dă naştere la drepturi şi obligaţii civile. În virtutea principiului libertăţii contractuale,
consfinţit la art. 667, acesta, de regulă, se încheie la acordul comun al părţilor, în mod liber, fără
a fi impuşi. Art. 669 stabileşte excepţia de la principiul libertăţii contractuale, care constă în
obligarea unei părţi contractante la încheierii contractului.
De rînd cu contractele civile, care sunt acte juridice bi- sau multilaterale, temei pentru
apariţia drepturilor şi obligaţiilor civile constituie şi actele juridice unilaterale, pentru săvîrşirea
cărora este suficient manifestarea de voinţă a unei singure părţi (art. 196). Ca exemplu poate
servi promisiunea publică de recompensă (art. 1371).
b) Actele emise de o autoritate publică (organele legislative, executive sau administraţiei
publice locale) sunt fapte juridice independente pentru apariţia drepturilor şi obligaţiilor civile.
Actele emise de autoritate publică constituie temei pentru apariţia drepturilor şi obligaţiilor
numai în cazurile expres prevăzute de lege, deoarece ele dau naştere la raporturi administrative,
în care părţile se află pe poziţie de subordonare.
În calitate de asemenea acte pot fi menţionate: actul înregistrării de stat a persoanei
juridice, care constituie temei pentru constituirea persoanei juridice (art. 63); actul emis de
autoritatea administraţiei publice locale prin care se dobândeşte dreptul de proprietate asupra
bunurilor găsite (art. 324 - 325) ş. a.
c) Hotărârea judecătorească constituie un alt temei pentru apariţia drepturilor şi
obligaţiilor civile. Astfel, ea constituie temei nu numai pentru modificarea sau stingerea
drepturilor şi obligaţiilor deja apărute, dar temei pentru apariţia lor. Recunoaşterea hotărârii
instanţei de judecată ca fapt juridic, presupune că din momentul intrării ei în vigoare, drepturile
şi obligaţiile civile se consideră apărute şi nu necesită acţiuni suplimentare pentru executarea
forţată a hotărârii instanţei de judecată. Asemenea semnificaţie este atribuită hotărârii
judecătoreşti prin care se declară valabilitatea actului juridic executat total sau parţial, iar
cealaltă parte se eschivează de la autentificarea notarială (art. 213 alin. 2). Existenţa hotărârii
judecătoreşti privind declararea valabilităţii actului juridic, nu necesită autentificarea ulterioară
a acestuia.
d) Patrimoniul poate fi creat sau dobîndit nu numai în baza contractelor sau altor acte
juridice, dar şi în urma altor temeiuri care nu sunt interzise de lege. Astfel, dreptul de proprietate
poate fi dobîndit prin producerea de bunuri (art. 320), descoperirea unei comori (art. 327) ş. a.
e) La acţiunile care constituie temei pentru apariţia drepturilor şi obligaţiilor se atribuie
elaborarea de lucrări ştiinţifice, cercetării de opere literare, de artă, în urma invenţiilor, precum
şi altor rezultate ale activităţii intelectuale. Drepturile civile asupra lucrărilor apar în virtutea
faptului creării lor.
Rezultatele activităţii intelectuale trebuie să fie recunoscute drept invenţii în ordinea
stabilită de lege. Adică, dreptul asupra invenţiilor trebuie să fie confirmat prin patent.
f) Acţiunile ilegale - cauzarea de prejudicii unei persoanei - constituie alt temei pentru
apariţia drepturilor şi obligaţiilor civile. Ca rezultat al cauzării de prejudicii apare obligaţia
debitorului de a repara prejudiciul cauzat, precum şi dreptul creditorului de a cere repararea
lui. Aceste obligaţii extracontractuale sunt reglementate la Capitolul XXXIV, care stabileşte
condiţiile survenirii răspunderii pentru cauzarea de prejudicii, subiecţii care răspund pentru
prejudicile cauzate, precum şi ordinea de repararea a prejudicului cauzat vieţii şi sănătăţii
persoanelor, compensarea pagubei morale.
g) Caracter extracontractual au şi obligaţiile care rezultă din îmbogăţirea fără just cauză,
reglementarea juridică a cărora se conţine la Capitolul XXXIII. Astfel, în rezultatul îmbogăţirii
fără justă cauză apare obligaţia persoanei de a restitui ceea ce a dobîndit sau a realizat din contul
altei persoanei fără temei legal sau contractuale (art. 1389 alin. 1).
h) Prin alte fapte ale persoanelor fizice sau juridice care dau naştere la drepturi şi obligaţii
se înţeleg acele temeiuri care deşi nu sunt acte juridice, dar ca fapte juridice dau naştere la
raporturi juridice.
Evenimentele sunt acele fenomene care se produc independent de voinţa omului şi
constituie temei pentru apariţia drepturilor şi obligaţiilor numai în cazul în care legea leagă de
producerea lor apariţia unor efecte juridice. Ca exemplu de asemenea evenimente poate servi
naşterea copilului după decesul celui ce a lăsat moştenirea, astfel lărgindu-se cercul
moştenitorilor ( art. 1433).