SUBIECTE EXAMEN DE LICENȚĂ REZIDENȚI

SPECIALIZAREA PSIHIATRIE
Durata studiilor 4 ani

PSIHIATRIE CLINICĂ ŞI DIAGNOSTIC PSIHOPATOLOGIC (SIMPTOMATIC,

SINDROMOLOGIC, NOZOLOGIC)

1. Legea Republicii Moldova „Privind asistenţa psihiatrică” Nr. 1402-XIII din 16 decembrie
1997. (Monitorul Oficial, 21 mai 1998, nr. 44-46, p. 1, art. 310). Organizarea serviciului
psihiatric în Republica Moldova.
2. Legea privind sănătatea mintală [Denumirea în redacţia Legii nr.35-XVI din 28.02.2008, în
vigoare 04.04.2008]. Nr.1402-XIII din 16.12.97. Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.44-46/310 din 21.05.1998, cu rectificările din 31.07.2015.
3. Legea nr. 263 -XVI din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului.”
Legea nr. 264 din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de medic”.
4. Ordinul MS RM nr. 300 din 24.07.2007 “Cu privire la aprobarea actelor normative pentru
implementarea prevederilor Legii nr. 263-XVI din 27.10.2005 Cu privire la drepturile şi
responsabilităţile pacientului.”
5. Ordinul MS RM nr. 265 din 03.08.2009 “Privind instrucţiunea cu privire la completarea fişei
medicale a bolnavului de staţionar (F 003/e)”.
6. Particularităţile examenării pacientului cu tulburări psihice.
7. Importanţa anamnesticului subiectiv şi obiectiv a catamnezei pentru stabilirea diagnosticului
psihiatric şi pentru evaluarea modelului de evoluţie al tulburării psihice.
8. Particularităţile intervievării copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice.
9. Particularităţile examenării pacienţilor cu farmacodependenţe, structura anamnesticului
narcologic.
10. Parcurgerea etapelor interviului psihiatric. Inițuierea interviului. Întrebări introductive.
Interviul propriu-zis.
11. Tehnici specifice de interviu (întrebări „deschise" versus întrebări „închise", reflecţia;
facilitatea dialogului; tăcerea; confruntările; clarificările; interpretările etc.).
12. Adaptarea interviului la situaţia clinică a pacientului. Interviul pacientului psihotic. Interviul
pacientului nevrotic. Interviul pacientului cu tulburări de personalitate. Interviul pacientului
cu tulburări cognitive. Interviul pacientului suicidar. Interviul pacientului alcoolic şi
toxicoman. Interviul pacientului psihosomatic.
13. Consemnarea datelor obţinute în urma unui prim interviu psihiatric. Efectuarea foii de
observaţie a pacientul psihiatric.
14. Precizarea principalelor motive de internare, aşa cum sunt relatate de către bolnav. Istoricul
actual şi îndepărtat al afecţiunii psihiatrice. Consemnarea internărilor anterioare şi a
tratamentului urmat.
15. Examenul clinic general al pacientului psihiatric.
16. Examenul psihiatric. Consemnarea stării mentale prezente în momentul examinării.
Inventarul simptomatic.
17. Structura şi conţinutul statului psihic în dependenţă de nosologie.
18. Monitorizarea pacientului psihiatric în evoluţie, interviurile psihiatrice ulterioare.
19. Evaluarea stării psihice a pacientului şi asumarea deciziei de externare. Completarea epicrizei
şi a documentelor de externare.
20. Metode şi tehnici fiziologice. Stimularea electrică; Înregistrarea electrică:
electroencefalografia, electrocorticografia, potenţialele evocate,
stereoelectroencefalografia, electroencefalografia cuantificată.
21. Metode şi tehnici anatomice. Metoda leziunilor anatomice. Ablaţia. Lobotomia. Leucotomia.
22. Metode neuropatologice. Principiile de dirijare a metodei neuropatologice. Examinarea
neuroradiologică: radiografie, angiografie, tomografie computerizată (TC). Imagistica
funcţională prin rezonanţă magnetică. Tomografia cu pozitroni.
23. Importanţa metodei genealogice de explorare a pacienţilor cu disabilităţi mentale pentru
stabilirea diagnosticului psihiatric.
24. Metode paraclinice (morfologice, biochimice, imunologice, bacteriologice, etc.) de laborator
utilizate în psihiatrie şi narcologie pentru confirmarea diagnosticului. Stimularea şi
înregistrarea chimică. Analiza lichidului cefalorahidian (cerebro-spinal).
25. Metoda logico-matematică, logico-formală şi cibernetică.
26. Mediaţia dopaminergică, serotoninergică și cholinergică în normă și patologiile psihiatrice.
27. Mediaţia GABA – ergică, peptidergică. Peptidele opioide. Neuropeptidele în normă și
patologiile psihiatrice.
28. Thyrotropin-Releasing Hormone (TRH). Corticotropin-Releasing Factor.
29. Somatostatina (SS). Galanina. Neurotensina (NTS). Semnificația pentru patologie.
30. Neuromediatorii cerebrali cu efect stimulator şi inhibitor.
31. Elementele Scoarţei cerebrale. Cortexul somato-senzorial (zona posterioară). Cortexul
motor / efector (zona anterioară).
32. Lobii cerebrali şi funcţiile principale ale acestora.
33. Funcţiile emisferelor cerebrale. Independenţa emisferica. Asimetria interemisferică.
34. Anatomia formaţiunii hipocampice. Amigdala. Manifestări clinice principale în afectarea
regiunii hipotalamice.
35. Sistemul limbic. Circuitele emoțiilor.
36. Complexul hipocampo-amigdalian.
37. Ganglionii bazali.
38. Simptome clinice în afectarea diferitor regiuni cerebrale.
39. Tulburări estezice în psihopatologia şi medicina clinică.
40. Clasificarea tulburărilor senzației și percepţiei.
41. Agnoziile. Caracteristici clinice. Apartenență nosologică.
42. Iluziile din perspectivă psihopatologică.
43. Instanţe clinice ale fenomenului halucinator : halucinoze, halucinoide, halucinaţii
funcţionale, halucinaţii psihice, halucinaţii psihosenzoriale.
44. Pseudohalucinaţiile. Caracteristici clinice, criterii de diagnostic, semnificație în
diagnosticarea tulburărilor psihice.
45. Modalităţi halucinatorii: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, viscerale, kinestezice,
transpuse (repercursive).
46. Caracteristica clinică şi importanţa diagnostică a tulburărilor psihosenzoriale.
47. Diferenţierea clinico-psihopatologică a iluziilor, halucinaţiilor şi tulburărilor psihosenzoriale.
48. Semiologia gândirii. Clasificarea modernă a tulburărilor de gândire.
49. Dereglarea tempoului gândirii şi tulburări ale structurii şi coerenţei gândirii.
50. Tulburările semantice (predominant de conţinut) ale gândirii. Diferenţierea ideilor obsesive,
de supravaloare şi delirante.
51. Conţinutul tematic al ideaţiei delirante.
52. Caracteristici clinice ale delirului în principalele entităţii nosologice.
53. Etapele de evoluţie ale ideilor delirante.
54. Semiologia memoriei. Clasificarea contemporană a tulburărilor mnezice.
55. Tulburări ale rememorării trecutului (allomnezii).
56. Tulburări mnezice cantitative (hipermnezii, hipomnezii, amnezii) și calitative (confabulații,
criptomnezii, pseudoreiniscențe, ecmnezii).
57. Semiologia afectivităţii. Clasificarea modernă a tulburărilor afective.
58. Caracteristica variantelor clinice de dereglare a reactivităţii afective.
59. Caracteristica variantelor clinice de dereglare a fondului emoţional şi a expresivităţii
emoţionale.
60. Diferenţierea reacţiilor de afect fiziologic şi patologic.
61. Apartenenţa nosologică a diferitor stări afective.
62. Caracteristica clinică a sindromului disforic şi apartenenţa lui nosologică.
63. Caracteristica clinică a sindromului apatico-abulic şi apartenenţa lui nosologică.
64. Caracteristica diferitor variante clinice de depresie şi apartenenţa lor nosologică.
65. Clasificarea modernă a sindroamelor depresive.
66. Caracteristica clinică a sindroamelor depresive complexe.
67. Caracteristica clinică a sindroamelor depresive atipice.
68. Caracteristica clinică a sindromului depresiv clasic.
69. Depresia larvată – criterii de diagnostic.
70. Anxietatea din perspectiva psihopatologică.
71. Afectivitatea paradoxală şi „anaestezia psihica dolorosa”. Caracteristica clinică.
72. Caracteristica clinică a dispoziţiei delirante.
73. Manifestările expansive în practica psihiatrică.
74. Fenomenologia fobică şi obsesională în practica psihiatrică.
75. Tulburări dispoziţionale particulare (paratimii): inversiunea afectivă, ambivalenţa afectivă,
indiferenţa afectivă, incontineța afectivă.
76. Tulburări afective sezoniere.
77. Particularităţile comportamentului suicidar în funcţie de varianta clinică a depresiei.
78. Delimitări semantice ale unor noţiuni cu implicaţii clinice : conştiinţa, conştienta,
cunoştinţa.
79. Caracteristici ale orientării allo- şi autopsihice.
80. Semiologia conştienţei. Clasificarea modernă a tulburărilor de conştienţă.
81. Tulburările cantitative (obtuzie, obnubilare, sopor, coma) și calitative ale conştiinţei (starea
oneiroidă, amentivă, crepusculară, automatismul ambulator). Caracteristici clinice.
82. Principalele sindroame confuzionale. Apartenenţa lor nosologică.
83. Deliriumul ca tulburare calitativă a conştienţei. Caracteristica clinică în dependenţă de
apartenenţa nosologică a deliriumului.
84. Diferenţierea clinică a oneiroidului de delirium.
85. Sindromul amenţial. Caracteristici clinice.
86. Starea crepusculară a conştienţei - stare excepţională în psihiatrie. Variantele clinice ale
stărilor crepusculare. Caracteristica clinică a acestora.
87. Apartenenţa nosologică a principalelor sindroame confuzionale.
88. Tulburările ţinutei vestimentare.
89. Psihopatologia expresiei mimice.
90. Ticurile şi pantomimica în aspect psihopatologic.
91. Psihopatologia psihomotricităţii. Clasificarea modernă a tulburărilor conduitei motorii şi
voliţionale.
92. Exacerbarea activităţii motorii. Caracteristica diferitor variante de agitaţie psihomotorie
(halucinator-paranoidă, maniacală, catatonică, hebefrenică, etc.).
93. Diminuarea şi anularea activităţii motorii. Caracteristica diferitor variante clinice de inhibiţie
psihomotorie şi apartenenţa nosologică a acestora.
94. Disprosexiile : delimitare clinică şi ierarhizare taxinomică. Tulburări prosexice în
principalele entităţi nosologice.
95. Voinţa ca latură reglatorie a comportamentului şi conştiinţei. Tulburări ale voinţei „active".
Tulburări ale voinţei „defensive". Dereglarile comportamentului instinctual şi caracteristica
lor clinică.
96. Clasificarea sindroamelor psihopatologice.
97. Apartenenţa nosologică a diferitor variante clinice de halucinoză (Alzheimer, Rozental,
Plaut, Habeck, etc.), caracteristica clinică a acestora.
98. Principalele sindroame ce se referă la semiologia percepţiei.
99. Caracteristica clinică a sindromului derealizare-depersonalizare.
100. Manifestările clinice ale sindromului dismorfofobic şi dismorfomanic.
101. Sindromul senestopatic şi manifestarea clinică a acestuia.
102. Sindromul Capgras. Manifestări clinice, apartenență nosologică.
103. Dereglarea schemei corporale. Manifestări clinice, apartenență nosologică.
104. Sindromul Kandinsky-Clerambault ca variantă a sindromului halucinator-paranoid.
Caracteristica clinică, apartenenţa nosologică.
105. Sindromul paranoial - caracteristica clinică şi apartenenţa nosologică.
106. Sindromul paranoid - caracteristica clinică şi apartenenţa nosologică.
107. Sindromul parafren - caracteristica clinică şi apartenenţa nosologică.
108. Principalele sindroame confuzionale. Apartenenţa nosologică.
109. Deliriumul ca tulburare calitativă a conştienţei. Caracteristica clinică în dependenţă de
apartenenţa nosologică a deliriumului.
110. Sindromul amenţial şi caracteristica clinică a acestuia.
111. Starea crepusculară a conştienţei. Variante clinice. Caracteristica clinică a acestora.
112. Sindroamele psihopatologice ce se încadrează în semiologia memoriei.
113. Sindromul amnestic Korsakoff şi psihoza amnestică Korsakoff. Caracteristica clinică.
114. Apartenenţa nosologică a diferitor stări afective.
115. Caracteristica clinică a sindromului disforic. Apartenenţa nosologică.
116. Caracteristica clinică a sindromului apatico-abulic. Apartenenţa nosologică.
117. Caracteristica diferitor variante clinice de depresie şi apartenenţa lor nosologică.
118. Angoasa şi atacul de panică. Caracteristica clinică.
119. Afectivitatea paradoxală şi „anaestezia psihica dolorosa”. Caracteristica clinică.
120. Caracteristica clinică a dispoziţiei delirante.
121. Sindromul anxios-depresiv şi raptusul melancolic. Caracteristica clinică.
122. Sindromul obsesivo-fobic - caracteristica clinică.
123. Sindromul hipocondriac, diferenţierea clinică cu sindromul obsesivo-fobic.
124. Sindromul astenic și cerebrastenic. Caracteristica clinică, apartenenţa nosologică.
125. Paralizia generală progresivă şi sindromul pseudoparalitic – apartenenţa nosologică a
acestora.
126. Caracteristica diferitor variante de agitaţie psihomotorie (halucinator-paranoidă, maniacală,
catatonică, hebefrenică, etc.). Apartenenţa nosologică.
127. Sindromul orbito-frontal. Caracteristica clinică, apartenenţa nosologică.
128. Sindromul psihopatoid – caracteristica clinică.
129. Caracteristica clinică a diferitor variante de stupoare (catatonică, depresivă, reactivă,
apatică, isterică, etc.).
130. Caracteristica clinică şi apartenenţa nosologică a bulimiei, polifagiei, anorexiei.
131. Sindroamele psihopatologice de nivel neurotic și psihotic.
132. Sindromul convulsiv. Caracteristica clinică, apartenenţa nosologică.
133. Simptome „productive” (pozitive) şi „deficitare” (negative) în tabloul clinic al diferitor
tulburări psihice.
134. Sindromul afazo-apracto-agnozic. Caracteristica clinică şi apartenenţa nosologică.

SCHIZOFRENE ȘI TULBURĂRI SIMILARE

135. Conceptele şi teoriile moderne referitoare la etiopatogenia schizofreniei. Modificări

neurobiologice şi morfopatologie în shizofrenie.
136. Schizofrenia: trăsături clinice generale.
137. Caracteristica clinică a simptomelor „pozitive” şi „negative” în cadrul schizofreniei.
138. Caracteristica manifestărilor clinice ale perioadei iniţiale a schizofreniei în funcţie de forma
clinică a acesteia.
139. Caracteristica clinică a variantelor de debut ale schizofreniei.
140. Schizofrenia paranoidă. Manifestările clinice în funcţie de etapa de evoluţie a formei
paranoide de schizofrenie.
141. Schizofrenia hebefrenică. Criteriile de diagnostic. Tipuri de debut ale formei hebefrenice de
schizofrenie. Prognosticul în aspect de funcţionalitate psihică şi vitalitate.
142. Schizofrenia forma simplă. Manifestările clinice. Principii de tratament.
143. Schizofrenia catatonică. Tablou clinic. Evoluție și prognostic. Principii de tratament.
144. Schizofrenia nediferenţiată. Simptomele clinice de bază.
145. Schizofrenia heboidă. Manifestări clinice, diagnosticul pozitiv și diferenţial.
146. Schizofrenia grefată. Caracteristici clinice.
147. Variante clinice de „defect” în cadrul schizofreniei. Caracteristica clinică a acestora.
148. Variante clinice de evoluţie ale scizofreniei.
149. Tulburarea schizotipală. Manifestări clinice. Diagnostic pozitiv și diferenţial.
150. Tulburări delirante persistente.
151. Tulburări psihotice acute şi tranzitorii.
152. Tulburarea psihotică acută fără simptorne de schizofrenie.
153. Tulburarea psihotică acută polimorfa cu simptome de schizofrenie.
154. Tulburarea psihotică acută schizofreniformă.
155. Tulburarea delirantă indusă.
156. Tulburarea schizoafectivă expansivă, depresivă și tip mixt. Manifestări clinice. Diagnostic
pozitiv și diferenţial.
157. Tratamentul etiopatogenetic modern al schizofreniei remediile antipsihotice “clasice” și
“atipice”.
158. Măsuri de protecţie socială a pacienţilor cu schizofrenie.
159. Reabilitarea şi reinserţia socială a suferinzilor de schizofrenie.
160. Particularităţile discuţiei medicului psihiatru cu rudele bolnavilor de schizofrenie.
Principalele recomandări practice, ce pot fi date acestora în sensul reinserţiei şi reintegrării
sociale a pacientului.

TULBURAREA AFECTIVĂ BIPOLARĂ

161. Conceptele şi teoriile moderne referitoare la etiopatogenia tulburării afective bipolare.

162. Tulburarea afectivă bipolară, manifestări clinice. Tipuri de evoluţie (tipul I și II).
163. Tulburări afective expansive. Episodul afectiv expansiv (maniacal). Hipomania. Mania
cu/fară simptome psihotice.
164. Tulburarea afectivă bipolară - episod depresiv sever cu/fară simptome psihotice și cu/fară
simptome somatice. Tulburarea afectivă bipolară - episod mixt.
165. Tulburarea afectivă bipolară – în prezent în remisiune.
 EPILEPSIILE

166. Conceptele şi teoriile moderne vizâd etiopatogenia eplepsiei.

167. Importanţa EEG, M-ECO, CT, RMN, în diagnosticarea pozitivă şi diferenţială a epilepsiei.
168. Epilepsia. Caracteristici clinice generale. Criterii de diagnostic pentru reacţia convulsivă,
sindromul convulsiv şi epilepsie.
169. Aura epileptică. Caracteristica clinică a diferitor variante de aură (viscerală,
visceromotorie, sensorială, impulsivă, psihică, etc.).
170. Simptome tranzitorii în epilepsie. Caracteristica clinică.
171. Tulburări psihice constante în cadrul epilepsiei (demenţa epileptică şi particularităţile
caracterului epileptic). Caracteristica clinică.
172. Caracteristica clinică a crizelor „grand mal” şi diferenţierea acestora de crizele isterice.
173. Caracteristica clinică a crizelor „petit-mal” şi diferenţierea acestora de pseudoabsenţele
temporale.
174. Crizele epileptice cu simptomatologie „cognitivă” (tip dismnestic sau paramnezie („dreamy
state”) şi ideatorii).
175. Crizele epileptice cu siptomatologie paroxistică afectivă.
176. Crizele psihosenzoriale. Caracteristica clinică.
177. Crizele propulsive şi retropulsive (sindromul West). Caracteristica clinică.
178. Crizele convulsive jaksoniene. Caracteristica clinică.
179. Crizele Kojevnikov. Caracteristica clinică.
180. Sindromul Lennox – Gastaut. Manifestări clinice.
181. Remediile anticonvulsivante de elecţie în funcție de tipul acesului (comițial) epileptic.
182. Starea de rău epileptic și crizele convulsive în serie. Manifestări clinice. Principii de
tratament.
183. Tulburări psihotice în cadrul epilepsiei. Manifestări clinice.

TULBURĂRI MINTALE ȘI DE COMPORTAMENT DATORATE UNEI LEZIUNI SAU

DISFUNCȚII CEREBRALE SAU UNEI BOLI SOMATICE

184. Starea halucinatorie organică. Manifestări clinice. Principii de tratament.

185. Tulburarea organică catatonică. Manifestări clinice. Principii de tratament.
186. Tulburarea delirantă organică asemănătoare cu schizofrenia (schizofrenia-like). Manifestări
clinice. Principii de tratament.
187. Tulburări organice ale dispoziției (afective). Manifestări clinice. Principii de tratament.
188. Tulburarea organică anxioasă. Manifestări clinice. Principii de tratament.
189. Tulburarea disociativă organică. Manifestări clinice. Principii de tratament.
190. Tulburarea organică labil-emoțională (astenică) Manifestări clinice. Principii de tratament..
191. Tulburarea cognitivă organică – formă ușoară. Manifestări clinice. Principii de tratament.
 PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI EXAMEN CLINICO-PSIHOLOGIC

192. Psihologia ca ramură a antropologiei.

193. Relaţiile psihologiei cu filosofîa, pedagogia şi medicina.
194. Domenii aplicative ale psihologiei.
195. Domenii medicale de aplicare a psihologiei: psihologia clinică.
196. Istoricul și orientările psihologiei clinice.
197. Conținutul psihologiei clinice.
198. Raportul dintre psihologia clinică și boala mintală.
199. Consiliere genetică.
200. Teorii referitoare la dezvoltarea umană (psihanalitică, behavioristă, învățării sociale,
cognitiv-constructivistă (Piaget), teoria constructelor lui G. Kelly).
201. Psihologia vârstelor. Concepte asupra etapelor dezvoltării psihice.
202. Psihologia etapelor de dezvoltare raportată la diagnosticul clinic.
203. Conținutul psihologic al diagnosticului clinic. Diagnosticul personalității pacientului.
204. Contribuţia examenului psihologic la evaluarea pacientului psihic. Posibilităţi şi limite de
utilizare ale testelor psihologice în psihiatrie.
205. Examenul psihometric. Domenii de aplicare. Relevanța în stabilirea diagnosticului clinic.
206. Examenul psihometric în psihopatologie.
207. Psihologia comportamentului auto- și heteroagresiv.
208. Aplicarea psihologiei clinice în expertiza psihiatrică.
209. Teste de evaluare psihologică. Evaluarea în tulburările de gândire.
210. Teste de evaluare în tulburările afective.
211. Teste de evaluare în tulburările de memorie.
212. Teste de evaluare în retardul mental și în demență.
213. Introducere în bioetică. Definiție, delimitarea obiectului de studiu.
214. Relația medic-pacient. Modele ale relației medic-pacient.
215. Confidențialitatea, consimțământul informat.
216. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
217. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
218. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală. Rolul comunicării în
relația medic-pacient.
219. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
220. Etica cercetării pe subiectul uman. Comisia de bioetica în cercetare. Conflictul de interese
și comportamentul științific în cercetare.
221. Etica transplantului de țesuturi și de organe umane. Donarea de organe de la cadavru.
Donarea de organe de la persoana vie.
222. Probleme etice genetice. Testarea genetică ante și postnatală. Etica cercetării pe embrionul
uman. Intervențiile genetice.
 METODE DE TRATAMENT ȘI PSIHOFARMACOLOGIE

223. Remediile antipsihotice (neuroleptice) “clasice” și “atipice”. Clasificare, mecanisme de

acțiune, indicații, contraindicații.
224. Remediile antipsihotice “clasice” și “atipice” cu eliberare prelungită. Importanța în
tratamentul schizofreniei și altor tulburări psihotice.
225. Complicațiile tratamentului antipsihotic (extrapiramidale; sindromul dismetabolic,
neuroleptic malign).
226. Sindromul neuroleptic malign. Manifestări clinice și paraclinice, principii de tratament.
227. Remediile antidepresive. Clasificare, mecanisme de acțiune, indicații, contraindicații.
228. Principiile administrării remediilor antidepresive în diferite tulburări mintale și de
comportament (nevrotice și corelate cu stresul, somatoforme, schizoafective, tulburarea
depresivă majoră, sindromul depresiv în cadrul schizofreniei, epilepsiei, etc.).
229. Remediile cu efect timostabilizator. Clasificare, mecanisme de acțiune, indicații,
contraindicații.
230. Principiile administrării timostabilizantelor în TAB (tulburarea afectivă bipolară).
231. Remediile anxiolitice. Clasificare, mecanisme de acțiune, indicații, contraindicații.
232. Principiile administrării remediilor tranchilizante în diferite tulburări mintale și de
comportament (nevrotice și corelate cu stresul, somatoforme, tulburarea de anxietate
generalizată și atacul de panică, tulburarea de stres posttraumatic, schizofrenie, epilepsie,
etc.).
233. Complicațiile tratamentului inadecvat cu anxiolitice benzodiazepinice. Sevrajul indus de
benzodiazepine. Principii de tratament.
234. Remediile hipnotice. Clasificare, mecanisme de acțiune, indicații, contraindicații.
235. Remediile anticolinesterazice de tip central și periferic. Mecanisme de acțiune, indicații,
contraindicații. Principiile monitorizării terapiei.
236. Modulatori ai echilibrului GABA-Glutamat. Mecanism de acțiune, indicații,
contraindicații. Principiile monitorizării terapiei.
237. Remediile anticonvulsivante. Clasificare, mecanisme de acțiune, indicații, contraindicații.
238. Terapia electroconvulsivă. Mecanism de acțiune, indicații, contraindicații.
239. Clase de remedii utilizate în tratamentul dependenței de alcool și droguri.
240. Sisteme de neurotransmisie cerebrală implicate în etiopatogenia tulburărilor psihice și de
comportament, inclusiv datorate utilizării de substanțe psihoactive. Caracteristici generale.
241. Ipoteza dopaminergică în etiopatogenia schizofreniei și altor tulburări psihotice acute. Căile
de neurotransmisie dopaminergică cerebrală: mezolimbică, mezocorticală,
tuberoinfundibulară, nigrostriatară. Semnificația pentru patologie și pentru realizarea
tratamentului antipsihotic.
242. Circuitele serotoninergice cerebrale. Semnificația pentru patologie și pentru realizarea
tratamentului antidepresiv sau/și anxiolitic.
243. Sistemul acetilcolinergic cerebral. Importanța pentru dereglarea funcțiilor cognitive și
realizarea tratamentului antidemențial.
244. Sistemul GABA-ergic. Implicarea acestuia în etiopatogenia tulburărilor de spectru anxios,
dar și în etiopatogenia declinului cognitiv și diverselor tipuri de dependență chimică și non-
chimică.
245. Sistemul Glutamat-ergic. Semnficația pentru patologie și tratamentul diverselor tulburări
mintale și de comportament.
246. Sistemul opioid endogen de neurotransmisie și neuromodulare cerebrală. Semnificația
pentru patologie și realizarea tatamentului diferitor tulburări mintale și de comportament.
247. Sistemul endocanabinoid cerebral. Semnificația pentru patologie și tratament.
248. Noțiuni de farmacochinetică și farmacodinamică. Semnificația acestora pentru realizarea
tratamentului diferitor tulburări mintale și de comportament.
249. Principalele clase de remedii psihoactive, timostabilizatoare, vasoactive, neuroprotective,
anticolinergice de tip central utilizate în psihiatria modernă.
250. Principii generale de administrare a remediilor psihoactive. Particularități la copii și la
vârstnici.
251. Principalele metode de tratament utilizate în tratamentul pacienților cu diverse tulburări
mintale și de comportament.

PSIHIATRIE LIMITROFĂ

252. Noțiuni generale privind personalitatea și deviațiile de dezvoltare a acesteia. Personalități

accentuate.
253. Tulburări de personalitate. Clasificarea etiopatogenetică și în funcție de manifestările
clinice, în conformitate cu CIM-11 și DSM-V.
254. Criterii generale de diagnostic privind tulburarea de personalitate.
255. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip paranoid.
256. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip schizoid.
257. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip disocial.
258. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip impulsiv.
259. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip borderline.
260. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip histrionic.
261. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip anankast.
262. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip anxios-evitant.
263. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate de tip dependent.
264. Noțiuni vizând tulburarea de personalitate cu structură mixtă.
265. Dinamica de vârstă a tulburărilor de personalitate.
266. Evoluția clinică a reacțiilor caracterologice la personalitățile patologice.
267. Noțiuni de “compensare” și „decompensare” în tulburările de personalitate.
268. Tulburarea de personalitate cu structură severă.
269. Tulburările anxios-fobice.
270. Adaptarea cu și fără tulburare de panică.
271. Fobiile sociale. Fobiile specifice.
272. Tulburarea de panică (anxietatea paroxistică, episodică) și Anxietatea generalizată
(angoasa).
273. Tulburarea anxios-depresivă.
274. Tulburarea obsesiv-compulsivă. Ideația obsesivă. Actele compulsive (ritualurile)
obsesionale. Gânduri și acte obsesionale mixte.
275. Reacția acută la stres sever. Noțiunea de stare confuzională reactivă.
276. Tulburarea de stress-posttraumatic.
277. Tulburările de adaptare cu: reacție depresivă de scurtă durată; reacție mixtă anxioasă și
depresivă; cu reacție depresivă, anxioasă și depresivă prelungită ; reacție cu tulburare de
conduită și a emoțiilor.
278. Tulburările disociative. Amnezia disociativă. Fuga disociativă. Stupoarea disociativă.
Tulburarea de transă și posesiune. Tulburări disociative ale mișcării și senzației (motorii,
convulsii, anestezie și pierdere senzorială disociativă).
279. Tulburări disociative de (conversie) mixte (Sindromul Ganzer, Puerilismul,
Pseudodemența).
280. Tulburări somatoforme. Hipocondria. Tulburarea de somatizare. Disfuncția vegetativă
somatoformă. Tulburarea somatoformă de tipul durerii persistente.
281. Anorexia și Bulimia nervoasă.
282. Alimentația excesivă. Asociată cu alte tulburări psihologice.
283. Insomnia și hipersomnia non-organică.
284. Tulburarea anorganică a ciclului somn-veghe.
285. Somnambulismul. Pavorul nocturn. Coșmarurile.

PSIHIATRIE DE URGENȚĂ

286. Considerații asupra noțiunii de „urgență psihiatrică”. Actele legislative în vigoare.

287. Clasificarea urgențelor psihiatrice. Urgențele psihotice și nonpsihotice.
288. Agitația psihomotorie. Caracteristica principalelor tipuri de agitație psihomotorie.
Tratamentul farmacologic în cadrul agitației psihomotorii.
289. Urgențele psihiatrice în cadrul schizofreniei. Tratamentul urgențelor psihiatrice în cadrul
schizofreniei.
290. Schizofrenia hipertoxică – urgență majoră. Tablou clinic. Principii de tratament. Evoluție,
prognostic, complicații.
291. Sindromul neuroleptic malign. Tablou clinic. Principii de tratament. Evoluție, prognostic,
complicații.
292. Urgențe psihiatrice în tulburarea afectivă bipolară (TAB). Tablou clinic. Principii de
tratament.
293. Depresia și comportamentele autoagresive. Conduita suicidară. Principii de tratament.
294. Urgențele psihiatrice în cadrul alcooldependenței. Psihozele metalcoolice. Caracteristica
clinică. Principii de diagnostic și tratament.
295. Tulburările psihice în epilepsie. Accesul convulsiv în serie. Statutul epileptic. Stările
disforice și crepusculare.
296. Urgențele psihiatrice în cadrul neurozelor. Atacul de panică. Anxietatea generalizată.
Tablou clinic. Diagnostic. Tratament.
297. Raptus melancolicus. Diagnosticul diferențial. Principii de tratament.âUrgențele psihiatrice
în demențe. Tratamentul urgențelor psihiatrice la persoanele de vârsta a treia.
298. Urgențele psihiatrice în caz de stres psihic sever (inclusiv doliu). Doliul patologic.
299. Psihozele reactive. Aspecte psihiatrico-legale. Principii de tratament.

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
300. Perioadele dezvoltării psihice normale a copilului.
301. Retardul mintal. Caracteristici clinice în funcție de severitate.
302. Tulburări de învăţare (dislexii, discalculii, disgrafii).
303. Tulburări de comunicare (de limbaj expesiv, receptiv, fonologică, balbismul).
304. Tulburare autistă, tulburarea Asperger, sindr. Rett, tulburarea de dezvoltare pervazivă.
305. Hiperactivitatea cu Deficit Atențional (HDA).
306. Tulburarea de conduită.
307. Tulburarea de opoziţionism provocator.
308. Tulburările de alimentare în perioada de sugar (pica, ruminaţia, anorexia, bulimia).
309. Ticurile (vocal, motor, tranzitor), tulburarea Tourette.
310. Encoprezie, enurezie.
311. Anxietatea de separare.
312. Mutismul electiv.
313. Tulburarea reactivă de ataşament.
314. Tulburarea de mişcare stereotipă.
315. Rolul familiei în patologia inantilă.
316. Principii de tratament la copii.

PSIHIATRIE GERIATRICĂ

317. Psihologia persoanelor de vârsta a treia.

318. Tulburări somatoforme. Etiopatogenia, tabloul clinic şi evoluţia acestora. Particularități la
persoanele de vârsta a treia.
319. Tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului. Particularitățile modificării
personalității la pacienții de vârsta a treia.
320. Tulburări neurotice și corelate cu stresul. Particularități la persoanele de vârsta a treia.
321. Reacțiile acute la stres sever și tulburările de adaptare (psihozele reactive). Particularități la
persoanele de vârsta a treia.
322. Psihozele endogene. Particularități la persoanele de vârsta a treia.
323. Tulburările psihice în perioada de involuție. Depresia de involuție. Deliriumul senil.
Declinul cognitiv minor și major.
324. Procese degenerative cerebrale corticale și subcorticale asociate cu declin cognitiv. Maladia
Alzheimer și Pick.
325. Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial pentru tulburările psihice în hipertensiunea
arterială. Declinul cognitiv minor și major datorat tulburărilor vasculare (post-AVC,
Bingswanger, multiinfarct).
326. Declinul cognitiv minor și major în alte boli (boala Creutzfield-Jacob, maladia Huntington,
boala Parkinson, în HIV-SIDA ș.a.).
327. Tulburări mintale și de comportament în procesele infecțioase cerebrale. Luesul cerebral și
paralizia generală progresivă.
328. Principii de tratament psihofarmacologic în psihiatrie şi narcologie. Particularități la
persoanele de vârsta a treia.

PSIHIATRIE COMUNITARĂ

329. Îngrijirile comunitare de sănătate mintală: context internațional și local. Îngrijirile de

sănătate mintală din Republica Moldova.
330. Concept despre sănătatea mintală. Povara sănătătii mintale la nivel mondial si de tară.
Epidemiologia tulburărilor psihice.
331. Bazele etice ale serviciilor de sănătate mintală şi egalizarea şanselor pentru persoanele cu
tulburări psihice.
332. Organizarea servicilor de Sanatate Mintala in Republica Moldova. Legislatia internatională
si natională în domeniul Sănătății Mintale si Drepturile Persoanelor cu tulburări mintale.
Fenomenul de Stigma în sănătate mintală.
333. Modelul Matriceal al sănătăţii mintale. Dimensiunile și serviciile bazate pe dovezi.
334. Conceptul despre îngrijiri integrate (servicii medicale cu cele sociale). Servicii de sănătate
mintală integrată, dezvoltare, evoluţie şi fundamente istorice. Principiile recuperării.
Îngrijiri axate pe recuperare.
335. Elaborarea scopurilor pentru tratament și recuperare: cum să le definești împreună cu
clientul și cum de scris un plan de tratament și de recuperare cu clientul.
336. Tipologia şi metodologia serviciilor comunitare pentru persoanele cu probleme de sănătate
mintală: Descrierea şi analiza modelelor internaţionale de servicii comunitare pentru
sănătate mintală; Metodologia generală de creare a serviciilor comunitare pentru sănătate
mintală; Structura administrativă şi organizaţională a CCSM (Centrului Comunitar de
Sănătate Mintală).
337. Principiile îngrijirilor comunitare de sănătate mintală. Îngrijirile comunitare de sănătate
mintală în bolile mintale severe: principiile Tratamentului Comunitar Asertiv Flexibil
(FACT) pentru bolile mintale severe și adaptarea unor elemente ale acestuia la condițiile
Republicii Moldova.
338. Echipa multidisciplinară comunitară ca unitate structurală de intervenţie în caz de acordare
a serviciilor comunitare de sănătate mintala.
339. Competenţe profesionale necesare pentru realizarea serviciului comunitar pentru sănătate
mintală.
340. Roluri și responsabilități în cadrul echipei comunitare multidisciplinare de sănătate mintală
și modalități de activitate în practica cotidiană.
341. Organizarea echipei comunitare de sănătate mintală. Structurarea programului de activitate
și a volumului de muncă ca echipă comunitară de sănătate mintală să fie una eficientă.
Conlucrarea cu alți specialiști care prestează îngrijiri pacientului cu probleme psihice în
afara echipei comunitare multidisciplinare de sănătate mintală.
342. Reabilitarea (recuperarea) psihosocială. Noțiunea de recuperare în intervențiile
psihologice. Tipurile de acțiuni utilizate în procesul de recuperare.
343. Stabilirea scopurilor de tratament și recuperare: cum să le definim împreună cu clientul și
cum să scriem un plan de recuperare și tratament împreună cu clientul.
344. Intervențiile psihologice și psihoeducație în serviciile comunitare de sănătate mintală.
345. Terapii ocupaționale și ergoterapia. Recuperarea prin artă și muzică.
346. Planul de tratament individualizat: stabilirea și implementarea. Lucrul în cadrul unei echipe
multidisciplinare.
347. Schimbări de atitudine și de mentalitate: strategii de angajament personal în calitate de
specialist. Modalități de comunicare cu clientul și îngrijitorii săi. Strategii de comunicare în
cadrul echipei. Strategii de implicare a clienților în îngrijirile comunitare.
348. Intervieviul motivațional și argumente pentru utilizarea acestuia în evaluarea, planificarea
tratamentul și managementul de caz. Principiile intervievării motivaționale: crearea
condițiilor pentru schimbarea comportamentului. Strategii și abilități de utilizare a
intervievării motivaționale cu clienții.
349. Serviciile Comunitare de Sănătate Mintală (SCSM) în Republica Moldova. Instrumente și
forme de evaluare pentru Planul de Interventie Individualizat (PII) în Republica Moldova.
Planul de recuperare.
350. Conceptul de agresiune. Lucrul cu clienții greu de implicat. Ce este o criză, ce tipuri de
crize există și cum se poate dezvolta o criză. Rezolvarea crizei în practică. Tehnici de de-
escaladare a unui client agresiv. Planul de acțiuni de prevenire a crizei și fișa de criză.
351. Importanța tratamentului la domiciliu și a vizitelor la domiciliu în contextul îngrijirilor
comunitare de sănătate mintală. Practicarea vizitelor la domiciliu și discutarea impresiilor
după aceste vizite.
352. Abordări de tip outreach (inclusiv față de îngrijitori și membri ai comunității). Rolul
familiei, rețelei de suport social și al comunității în procesul de recuperare. Cum să
organizăm o echipă comunitară de sănătate mintală.

NARCOLOGIE

353. Teorii şi concepte moderne referitoare la etiopatogenia tulburărilor mentale şi

comportamentale datorate utilizării de substanţe psihoactive.
354. Definiţia şi rezonanţa biopsihosocială a tulburărilor mintale şi comportamentale datorate
utilizării de substanţe psihoactive.
355. Alcooldependența. Definiția, precizări de termine psihopatologice. Etiologia.
356. Dependența de alcool. Manifestări clinice, criterii de diagnostic.
357. Formele de ebrietate în alcoolism (beția alcoolică simplă). Formele modificate ale beției
alcoolice simple. Ebrietatea patologică.
358. Sindromul de sevraj alcoolic. Caracteristica diferitor etape ale sindromului de sevraj
alcoolic.
359. Particularităţile alcoolismului la copii şi adolescenţi.
360. Particularităţile alcoolismului feminin.
361. Psihozele metalcoolice. Clasificarea contemporană, evoluția, pronosticul.
362. Variantele clinice ale psihozelor metalcoolice acute şi trenante.
363. Manifestările clinice şi tratamentul deliriumului tremens (forma clasică).
364. Deliriumul alcoolic profesional şi musitant. Manifestările clinice.
365. Encefalopatiile alcoolice (psihoza alcoolică Korsakoff, ș.a.). Cinica şi diagnisticul
diferenţial. Tratamentul contemporan.
366. Clasificarea narcomaniilor şi toxicomaniilor conform ICD10.
367. Variantele clinice ale pulsiunii patologice faţă de substanţele psihoactive. Componentele de
bază ale pulsiunii patologice pentru diverse remedii psihoactive.
368. Modificările de personalitate în cadrul farmacodependenţelor, caracteristica clinică a
acestora.
369. Tulburări mintale şi comportamentale datorate utilizării opioizilor. Manifestările clinice în
cadrul intoxicaţiei acute şi cronice. Tratamentul sevrajului opiomanic.
370. Supradozarea derivaţilor morfinei. Manifestări clinice. Tratamentul de urgenţă.
371. Sevrajul cauzat de intoxicaţia cronică cu derivaţi ai morfinei. Principiile terapiei de
substituție cu metadonă.
372. Tulburări mentale şi comportamentale datorată utilizării canabinoizilor. Manifestările
clinice ale intoxicaţiei acute şi a consumului cronic de canabinoizi.
373. Tulburări mintale şi comportamentale datorate utilizării tutunului (caracteristica clinică a
intoxicației acute și sindromului de dependență).
374. Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării sedativelor și hipnoticelor.
Manifestările clinice ale intoxicaţiei acute şi a consumului cronic.
375. Barbituromania. Manifestările clinice ale intoxicaţiei acute şi a consumului cronic.
376. Benzodiazepinomania. Manifestările clinice ale intoxicaţiei acute şi a consumului cronic de
benzodiazepine.
377. Sevrajul cauzat de intoxicaţia cronică cu benzodiazepine, asistenţa medicală de urgenţă.
378. Efedronomania. Manifestările clinice ale intoxicaţiei acute şi a consumului cronic de
efedronă.
379. Tulburări mentale și comportamentale datorată utilizării cocainei. Manifestările clinice ale
intoxicaţiei acute şi cronice. Stările de sevraj, diagnostic, tratament.
380. Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării halucinogenelor. Manifestări
clinice, criterii diferenţial diagnostice, metode de tratament.
381. Narcomania cauzată de ekstasy. Manifestări clinice, tratament de urgență.
382. Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării de stimaulante (inclusiv cafeina).
Manifestări clinice, tratament.
383. Sevrajul cauzat de intoxicaţia cronică cu psihostimulente, asistenţa medicală de urgenţă.
384. Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării solvenților volatili. Manifestări
clinice în stările intoxicaționale, terapia de urgență.
385. Metode moderne de identificare a substanţelor psihoactive în mediile biologice ale
organismului.
386. Acte legislative în vigoare şi efectuarea expertizei narcologice.
387. Metodele psihoterapeutice de bază în practica narcologică.
388. Profilaxia dependenței de substanțe psihoactive la etapa contemporană.
389. Reabilitarea și reintegrarea socială a bolnavilor alcool- și drogodependenți.

EXPERTIZA PSIHIATRICĂ

390. Organizarea și efectuarea expertizelor psihiatrico-legale militare și a capacității muncii.

Tipuri de expertiză psihiatrică judiciară. Acte normative.
391. Evaluarea psihiatrico-legală a pacienților cu tulburări de personalitate.
392. Evaluarea psihiatrico-legală a pacienților cu schizofrenie.
393. Evaluarea psihiatrico-legală pacienților cu declin cognitiv (defect schizofren, demență,
retard mintal).
394. Evaluarea psihiatrico-legală a pacienților cu dependență de alcool și psihoze metalcoolice.
395. Expertiza psihiatrico-legală a pacienților cu tulburări mintale (organice) datorate disfuncției
cerebrale sau bolii somatice.
396. Evaluarea psihiatrico-legală a pacienților cu stări psihice excepționale (affect fiziologic sau
pathologic).
397. Evaluarea psihiatrico-legală a pacienților cu stări de conștiință confuză (delirium, oneiroid,
stări crepusculare, amențiale).
398. Evaluarea psihiatrico-legală a psihozelor în cadrul epilepsiei.
399. Expertiza psihiatrico-legală a pacienților cu narcomanii și toxicomanii.
400. Expertiza psihiatrico-legală a pacienților cu psihoze vasculare și senile.
401. Expertiza pacienților cu tulburări de personalitate datorate afecțiunilor organice și abuzului
de substanțe psihoactive.
402. Tulburarea delirantă indusă, ca obiect de expertiză psihiatrico-legală.
403. Expertiza psihiatrico-legală a pacienților cu tlburare afectivă bipolară.
404. Particularitățile expertizei psihiatrico-legale post-mortem.
405. Expertiza pacienților cu tulburări ale habitusului (deprinderilor/obiceiurilor) și
impulsiunilor.
406. Expertiza psihiatrico-legală a pacienților cu tulburări legate de identitatea, preferința și
orientarea sexuală.
407. Retardul mintal ca obiect al expertizei psihiatrico-legale.
408. Particualriățile expertizei ce ține de evaluarea vitalității și capacității de muncă. Acte
normative în vigoare.
409. Expertiza psihiatrico-militară (obiective, repere de conduită în luarea deciziei).

PSIHOTERAPIE

410. Istoricul psihoterapiei. Curentele cele mai importante. Indicaţii şi contraindicaţii

411. Hipnoza clasică. Principii generale. Indicații, contraindicații.
412. Hipnoza ericsoniană. Principii generale. Indicații, contraindicații.
413. Programarea neurolingvistică. Principii generale. Indicații, contraindicații.
414. Antrenamentele autogene, Şulţe, Djacobson, Ioga. Principii generale. Indicații,
contraindicații.
415. Terapia umanistă Rogers. Principii generale. Indicații, contraindicații.
416. Grupuri de training. Principii generale. Indicații, contraindicații.
417. Ghestalt terapia. Principii generale. Indicații, contraindicații.
418. Analiza tranzacţională. Principii generale. Indicații, contraindicații.
419. Terapia cognitivă. Principii generale. Indicații, contraindicații.
420. Terapia comportamentală. Principii generale. Indicații, contraindicații.
421. Psihodrama. Principii generale. Indicații, contraindicații.
422. Terapia existențială, logoterapia.
423. Psihanaiza în nevroze.
424. Psihanaliza stărilor borderline.
425. Psihanaliza în psihoze.
426. Psihanaliza traumatismelor psihice.
427. Psihanaliza tulburprilor alimentare.
428. Psihanaliza adicţiilor.
429. Psihanaliza la copii.
430. Psihanaliza la adolescenţi.
431. Activarea comportamentală. Indicații terapeutice.
432. Interviul motivațional. Indicații terapeutice.
433. Terapia prin soluționarea problemelor. Indicații terapeutice.

MODULE CONEXE

BOLI INTERNE
1. Bronşitele cronice. Clasificarea, diagnosticul, tratamentul.
2. Pneumoniile acute. Clasificarea, diagnosticul, tratamentul.
3. Ulcerul gastric şi duadenal. Diagnosticul, tratamentul medicamentos, dietoterapia.
 4. Colecistitele. Evoluţia, complicaţiile, dietoterapia.
5. Cirozele hepatice. Diagnosticul, tratamentul, prognosticul.
6. Reumatismul. Criteriile de diagnostic şi evoluţia.
7. Hipertensiunea arterială. Clasificarea, complicaţiile.
8. Cardiopatia ischemică. Angorul pectoral de efort. Diagnosticul, tratamentul.
9. Glomerulonefrita cronică. Diagnosticul pozitiv, tratamentul.
10. Pielonefritele cronice. Diagnosticul, principiile de tratament.

NEUROLOGIE
1. Generalităţi de anatomie, fiziologie şi semiologie în afectarea sistemului nervos senzitiv
şi motor.
2. Patologia nervilor cranieni. Criterii de diagnostic, principii de tratament.
3. Sindroamele extrapiramidale, tratamentul contemporan.
4. Neuropatiile periferice. Diagnosticul şi tratamentul.
5. Sindromul hipertensiunii intracraniene, diagnostic clinic şi paraclinic, principii de
tratament.
6. Neuroinfecţii cu localizare pe sistemul nervos periferic şi meninge, diagnosticul şi
tratamentul.
7. Accidentele vasculare cerebrale. Diagnosticul, tratamentul.
8. Procesele expansive intracraniene, (tumorile cerebrale). Simptome generale şi în focar.
9. Diagnosticul diferenţiat al crizelor epileptice convulsive.
10. Traumatismele cranio-cerebrale. Clasificarea. Clinica şi tratamentul.
11. Formele clinice de bază ale epilepsiei.
12. Tumorile cerebrale. Clasificarea. Sindroamele generale şi de focar, sindrom de
hipertensie intracraniană şi de angajare.
13. Scoarţa cerebrală. Fiziologia şi simptomele de afectare. Sistemul vegetativ. Sindroamele
de dezautonomie vegetativă.
14. Sistemul limbico-reticular. Fiziologia. Simptomele de afectare.
15. Stările comatoase. Etiologia. Clasificarea. Particularităţile tratamentului.

ENDOCRINOLOGIE
1. Diabetul zaharat. Coma hipoglicemică, etiopatogenia, clinica, diagnosticul pozitiv şi
diferenţiat, tratamentul.
2. Diabetul zaharat. Comele hiperglicemice: etiopatogenia, clinica, diagnosticul pozitiv şi
diferenţiat, tratamentul.
3. Paratireoiditele. Criza tetanică: etiopatogenia, clinica, diagnosticul pozitiv şi diferenţiat,
tratamentul.
4. Guşa difuză toxică: etiopatogenia, clinica, diagnosticul pozitiv şi diferenţiat, tratamentul.
5. Criza tireotoxică: clinica, diagnosticul pozitiv şi diferenţiat, tratamentul.
6. Coma hipotireoidiană: clinica, diagnosticul pozitiv şi diferenţiat, tratamentul.
7. Hiperinsulinismul: etiopatogenia, variantele clinice, diagnosticul pozitiv şi diferenţiat,
tratamentul.
8. Boala şi sindromul Iţenko-Cushing: clinica, dereglările psihice, diagnosticul, tratamentul.
9. Climacteriul patologic la bărbaţi şi femei. Patogenia, clinica, diagnosticul şi tratamentul.

FARMACOLOGIA CLINICĂ
1. Aspecte ale farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de dozare, utilizare şi criteriile
de eficacitate şi inofensivitate ale remediilor neuroleptice, tranchilizante, sedative şi
sărurilor de litiu.
2. Farmacologia clinică a analgezicilor şi alcoolului etilic.
3. Aspecte ale farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de dozare, utilizare şi criteriile
de eficacitate şi inofensivitate ale remediilor antidepresive.
4. Aspecte ale farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de dozare, utilizare şi criteriile
de eficacitate şi inofensivitate ale excitantelor SNC.
5. Aspecte ale farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de dozare, utilizare şi criteriile
de eficacitate şi inofensivitate ale nootropelor.
6. Aspecte ale farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de dozare, utilizare şi criteriile
de eficacitate şi inofensivitate ale tonizantelor.
7. Aspecte ale farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de dozare, utilizare şi criteriile
de eficacitate şi inofensivitate ale adaptogenelor şi analipticelor.
8. Farmacologia clinică (particularităţile farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de
dozare, utilizare şi criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale hipnoticelor.
9. Farmacologia clinică (particularităţile farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de
dozare, utilizare şi criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale anticonvulsivantelor
simptomatice, antiepilepticelor, antiparkinsonienilor şi antispascticelor musculaturii
striate.
10. Principiile utilizării raţionale ale remediilor cardiovasculare în practica medicului
psihiatru.
11. Farmacologia clinică (particularităţile farmacodinamicii, farmacokineticei, regimului de
dozare, utilizare şi criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale preparatelor vegetotrope
utilizate în psihiatrie.

ANESTEZIE ŞI REANIMARE

1. Insuficienţa pulmonară acută. Oxigenoterapie tradiţională şi hiperbarică. Metode de

prozare respiratorie.
2. Insuficienţa cardiovasculară acută. Terapia intensivă şi de reanimare a infarctului
miocardic, şocului cardiogen, crizei hipertonice şi dereglărilor de ritm cardiac.
3. Stările terminale. Particularităţile terapiei intensive şi reanimării.
4. Starea critică. Traumatismele grave, trauma asociată, şocul traumatic, hemoragic,
anafilactic. Complexul de reanimare şi terapie intensivă.
5. Insuficienţa hepato-renală acută, sindromul hepato-renal. Diagnosticul, observaţia
dinamică şi terapia intensivă.
6. Stările septice (şocul septic şi toxicoinfecţios), particularităţile terapiei intensive şi
reanimării.
7. Noţiune de insuficienţă poliorganică. Particularităţile terapiei intensive şi reanimării.
8. Mecanisme fiziopatologie a tulburărilor echilibrului acidobazic, hidroelectrolitic şi
metabolismului proteic. Manifestările clinice, metode de diagnostic. Principiile de
corecţie şi terapie intensivă.
9. Lezarea toxică a sistemului nervos, mecanisme fiziopatologice, metode de diagnostic.
10. Psihoza şi encefalopatia de origine exotoxică. Coma toxică, diagnosticul diferenţiat al
stărilor de comă.
11. Reanimarea şi terapia intensivă a stărilor de rău epileptic.
12. Nutriţia parenterală, enterală şi combinată a pacienţilor de profil neurologic şi psihiatric.
Complexul de terapie intensivă şi reanimare.

MANAGEMENT SANITAR şi SĂNĂTATE PUBLICĂ

1. Noţiunea de management sanitar şi sarcinile de bază ale managementului sanitar.

2. Managementul organizaţiilor. Particularităţile managementului sanitar în psihiatrie.
3. Managementul resurselor umane. Particularităţi de etică şi deontologie în psihiatrie.
4. Programe în domeniul sănătăţii mintale.
5. Tendinţe de evoluţie a serviciilor de sănătate mintală.
6. Reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova.
7. Programele de reinserţie şi reintegrare socio-profesională a pacienţilor cu disabilităţi
mintale.