Progr - An - Generala Rez Psihiatrie 15.01.2015

RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 1 / 51
Aprobată Aprobată
la şedinţa Consiliului Rezidențiat și la şedinţa catedrei Psihiatrie, Narcologie,
Secundariat Clinic Psihologie Medicală
Proces verbal Nr.___ din_________________ Proces verbal Nr. 9 din 14 ianuarie 2015
Decanul Facultăţii Rezidențiat și secundariat Şef catedră,

clinic Dr. hab., prof. Univ. _________ Anatol Nacu
Dr.hab.med, prof. universitar- __________
V. REVENCO
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Catedra Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie medicală
Facultatea Rezidențiat și Secundariat clinic
PROGRAMA ANALITICĂ
De instruire postuniversitară prin rezidenţiat la specializarea
(cu rectificări)
PSIHIATRIE
Programa a fost rectificată de colectivul de autori:

Prof. Univ., A.Nacu, Prof. Univ., M. Revenco, Conf. Univ., I. Nastas,
Conf. Univ. I. Coșciug
Chişinău 2015
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
PROGRAMA GENERALĂ ŞI ANALITICĂ DE STUDII ÎN REZIDENŢIAT
la specializarea PSIHIATRIE
Anul I de studii:
1. PROBLEMATICA SĂNĂTĂŢII MINTALE.

1.1 Criteriile şi coordonatele sănătăţii mintale
1.1.1 Normalitate şi sănătate.
1.1.2 Sănătatea ca adaptare.
1.1.3 Sănătatea ca medie sau norma.
1.1.4. Sănătatea ca proces şi dezvoltare.
1.1.5. Sănătatea ca integrare socială.
1.1.6. Sănătatea mintală ca valoare.
1.2. Boala şi relaţiile sale cu sănătatea mintală.
1.2.1. Accepţii ale bolii psihice.
1.2.2. Boala şi anormalitate mintală.
1.2.3. Boala psihică şi societatea.
1.3. Model medical, tradiţional al bolii psihice din perspectiva
noilor modele taxinomice.
2. PSIHOPATOLOGIA COMUNICĂRII.
2.1. Consideraţii generale asupra limbajului şi lingvistica psihiatrică.
2.2. Psihopatologia comunicării verbale.
2.2.1. Tulburări ale limbajului expresiv (dislalii).
2.2.2. Tulburări expresivo-impresive ale limbajului (dislogii).
2.2.3. Tulburări ale limbajului impresiv (disfazii).
2.3. Aspecte psihopatologice ale expresiei grafice.
3. PSIHOPATOLOGIA GÎNDIRII.
3.1. Tulburări operaţionale (predominant formal) ale gîndirii.
3.2. Tulburări motivoţionale (predominant de conţinut) ale gîndirii.
3.2.1 Instanţe psihopatologice ale ideaţiei: idea dominantă, obsedantă,
prevalentă, delirantă.
3.2.2. Conţinutul tematic al ideaţiei delirante.
3.2.3. Caracteristici ale delirului în principalele entităţii nosografice.
4. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR IMAGINATIV-CREATIVE
4.1. Rolul imaginaţiei în patogeneza tulburărilor psihice.
5. PSIHOPATOLOGIA COMPORTAMENTULUI EXPRESIV ŞI A

PS IH O M OT R IC IT ĂŢ II.
5.1. Tulburările ţinutei vestimentare.
5.2. Psihopatologia expresiei mimice.
5.3. Ticurile şi pantomimica sub unghi psihopatologic.
5.4. Psihopatologia psihomotricităţii.
5.4.1. Exacerbarea activităţii motorii.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
5.4.2. Diminuarea şi anularea activităţii motorii.

5.5. Desorganizarea conduitei motorii prin leziuni neuronale :
dispraxii.
6 PSIHOPATOLOGIA ACTIVITĂŢII DE
ORIENTARE ŞI A FUNCŢIEI PROSEXICE.
6.1. Disprosexiile : delimitare clinică şi ierarhizare taxinomică.
6.2. Tulburări prosexice în principalele entităţi nosografice.
7. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR MNEZICE.

7.1.Tulburări mnezice predominant cantitative : hipermnezii,
hipomnezii, amnezii.
7.2. Paramnezii.
7.2.1. Tulburări ale sintezei mnezice imediate (pseudomnezii).
7.2.2. Tulburări ale rememorării trecutului (allomnezii).
7.3. Ipoteze asupra patogeniei dismneziilor.
8. TULBURĂRI ALE DISPOZIŢIEI.

8.1. Precizări noţionale şi delimitări conceptuale asupra semnificaţiei
unor noţiuni controversate : afect, afectivitate , disfodistimie,
euforie, hipotimie, melancolie.
8.2. Accepţiunile depresiei şi manifestările depresive în clinică.
8.3. Manifestările expansive în clinică.
8.4. Fenomenologia fobică şi obsesională în clinică.
8.5. Anxietatea din perspectiva psihopatologică.
8.6. Tulburări dispoziţionale particulare (paratimii): inversiunea afectivă,
ambivalenţa afectivă, indiferenţa afectivă.
8.7. Tulburări afective sezoniere.
8.8. Particularităţile comportamentului s uicidar în funcţie de varianta clinică a
depresiei.
8.9. Tratamentul cu timostabilizante al tullburărilor afective
9. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR VOLIŢIONALE.
9.l. Voinţa ca latură reglatorie a comportamentului şi conştiinţei.

9.2 Tulburări ale voinţei „active".
9.3. Tulburări ale voinţei „defensive".
10. TULBURĂRI PULSIONALE (MOTIVAŢIONALE).

10.1 Tulburări pulsionale auto- şi heteroagresive.
10.1.1. Suicidul.
10.1.2. Homicidul.
10.1.3 Infanticidul.
10.2. Tulburări pulsionale sexuale, ale preferinţei sexuale (parafilii).
10.2.1. Exhibiţionismul.
10.2.2. Pedofilia.
10.2.3. Sado-masochismul.
10.2.4. Fetişismul.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
10.2.5. Voiyerismul.
10.3 Tulburări pulsionale nonsexuale.
10.3.1. Piromania (incendierea patologică).
10.3.2. Cleptomania.
10.3.3. Tricotilomania.
10.3.4. Onicofagia.
10.3.5. Jocul de noroc patologic.
10.4. Tulburări pulsionale sexuale (ale orietării sexuale).
10.4. l. Homosexualitatea.
10.4.2. Bisexualitatea.
10.5. Tulburări ale identităţii sexuale (ale identităţii cu genul).
10.5. l Transsexualismul.
10.5.2 Transvestitismul.
11. SUICIDOLOGIE ŞI PSIHIATRIE.

11.1. Problematica actuală a fenomenului suicidar.
11.2 . Factori psihosociologici favorizanţi ai fenomenului suicidar şi substratul neurobiologic al
suicidului.
11.3. Supoziţii psihopatogenetice ale suicidului.
11.4. Instanţe (forme) aîe fenomenului suicidar.
11.5. Caracteristici ale suicidului în funcţie de vîrsta.
11.6. Suicidul în principalele boli psihice.
11.7. Problematica psihopatologică a homicidului.
11.8. Suicidul colectiv.
11.9. Aspecte ale responsabilităţii profesionale şi juridice asupra
manifestărilor autolitice.
11.10 Măsuri profilactice şi programe terapeutice în combaterea actelor
autolitice.
12. PSIHOPATOLOGIA SENZORIALITĂŢII.

12.1. Tulburări estzice în psihopatologia şi medicina clinică.
12.2. Iluziile din perspectivă psihopatologică.
12.3. Instanţe clinice ale fenomenului halucinator : halucinoze, halucinoide,
halucinaţii funcţionale, halucinaţii psihice, halucinaţii psihosenzoriale.
12.4. Modalităţi halucinatorii: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile,
viscerale, kinestezice, transpuse (repercursive).
13. TULBURĂRI LE CONŞTIINŢEI.

13.1. Delimitări semantice ale unor noţiuni cu implicaţii clinice :
conştiinţa, conştienta, cunoştinţa.
13.2. Tulburări ale orientării allo- şi autopsihice în funcţie de sex şi vârstă.
13.3. Depersonalizarea şi derealizarea din perspectiva patologiei conştiinţei.
13.4. Tulburări ale conştientei din perspectiva neuropsihologică :
obtuzie, hebetudine, torpor, obnubilare, stupor, sopor, coma.
13.5. Tulburări ale conştiinţei din perspectivă psihopatologică:
starea oneiroidă, amentivă, crepusculară, automatismul ambulator.
14. DEONTOLOGE ŞI ETICĂ ÎN PSIHIATRIE CLINICĂ.

RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
14.1 Aspectul etic şi diagnosticul clinic.

14.2 Independenţa profesională şi rigoare etică.
14.3 Complianţa terapeutică şi conduită etică.
14.4 Informare ştiinţifică, autonomie tehnică (de alegerea metode
terapeutice) şi responsabilitate etică.
Anul II de studii:
14. TULBURĂRI ALE ACTIVITĂŢII HIPNICE PRIN CAUZE

NONORGANICE (PSIHOPATOGENETICE).
14.1. Dissomnii.
14.1.1. Reducerea duratei şi profunzimii somnului ( insomnia nonorganică).
14.1.2. Hipersomnia din perspectivă psihopatogenetică.
14.2. Parasomnii.
14.2.1. Somnabulismul (mersul în somn).
14.2.2. Favorul nocturn (teroare nocturnă).
14.2.3. Tulburări ale activităţii onirice (coşmarul, anxietatea visului).
15. PSIHOPATOLOGIE EXPERIMENTALĂ ; MODALITĂŢI

Şl MIJLOACE DE REALIZARE A „MODELULUI" PSIHOTIC.
15.1. Substanţele halucinogene, onirogene sau delirogene ca mijloc de producere a psihotice.
15.1.1. Manifestări psihopatologice determinate de halucinogenele vegetale : mescalina
psilocibina.
15.1.2. Manifestări psihopatologice determinate de halucinogenele de sinteza : LSD 25,
ditran, sernyl.
15.1.3. Manifestări psihopatologice produse prin droguri.
15.1.4. Distorsionarea personalităţii sub acţiunea drogului.
15.1.5. Optimizarea învăţării şi posibilitatea schimbării convingerilor prin

privarea senzorială.
15.2. Privarea afectivă şi socială ca factor psihopatogenetic.
15.3. Boala - condiţie de privare parţială, complexă şi cauza posibilă a
unor manifestări psihopatologice.
15.4 Boala cronică şi perspectiva privării senzorio-sociale.
16. PSIHIATRIA MODERNĂ ŞI NOILE TAXINOMII NOSOGRAFICE

(DSM V ŞI ICD 10).
17. SCHIZOFRENIILE ŞI TULBURĂRILE DELIRANTE.
17.1. Schizofrenia: trăsături clinice generale.

17.1.1. Schizofrenia hebefrenică.
17. l .2. Schizofrenia catatonică.
17.1.3. Schizofrenia paranoidă.
17.1.4, Schizofrenia nediferenţiata.
17.1.5. Schizofrenia simplă.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
17.1.6, Schizofrenia reziduală.

17.2. Tulburarea schizotipală.
17.3. Tulburări delirante persistente.
17.4. Tulburări psihotice acute şi tranzitorii.
17.4. l. Tulburarea psihotică acută fără simptorne de schizofrenie.
17.4.2. Tulburarea psihotică acută polimorfa cu simptome de schizofrenie.
17.4.3. Tulburarea psihotică acută schizofreniformă.
17.5. Tulburarea delirantă indusă.

17.6. Tulburarea schizoafectivă.
17.6.1. Tulburarea schizoafectivă expansivă (tip maniacal).

17.6.2. Tulburarea schizoafectivă de tip depresiv.
17.6.3. Tulburarea schizoafectivă de tip mixt.
17. 7. Modificîri neurobiologice şi morfopatologie în shizofrenie.
17. 8. Tratamentul contemporan al shizofreniei cu remedii neuroleptece atipice.
18. TULBURĂRILE AFECTIVE.

18.1. Tulburări afective expansive.
18.1.1. Episodul afectiv expansiv (maniacal).
18.1.1.1. Hipomania.
18.1.1.2. Mania Iară simptome psihotice.
18.1. l .3. Mania cu simptome psihotice.
18.2 Tulburări afective bipolare.
18.2. l. Tulburarea afectivă bipolară - episodul hipomaniacal.
18.2.2. Tulburarea afectivă bipolară - episod maniacal fâră simptome psihotice.
18.2.3. Tulburarea afectivă bipolară - episod maniacal cu simptome psihotice.
18.2.4. Tulburarea afectivă bipolară - episod depresiv uşor sau mediu.
18.2.5. Tulb. af bipolară - episod depresiv sever fără simptome psihotice.
18.2.6. Tulb. af. bipolară - episod depresiv sever cu simptome psihotice.
18.2.7. Tulburarea afectivă bipolară - episod mixt.
18.2.8. Tulburarea afectivă bipolară - episod în remisiune.
18.3 Tulburări afective depresive.
18.3.1. Episodul afectiv depresiv.
18.3.1.1. Episodul depresiv uşor.
18.3.1.2. Episodul depresiv mediu.
18.3.1.3. Episodul depresiv sever fără simtome psihotice.
18.3.1.4. Episodul depresiv sever cu simtome psihotice
18.4. Tulburarea depresivă recurentă.
18.4.1. Tulburarea depresivă recurentă uşoară.
18.4.2. Tulburarea depresivă recurentă medie.
18.4.3. Tulb. depr. recurentă severă fără simptome psihotice.
18.4.4. Tulb. depr. recurentă severă cu simptome psihotice.
18.4.5. Tulburarea depresivă recurentă - în remisiune.
18.5 Tulburări afective persistente.

18.5.1. Distimii.
18.5.2. Ciclotimia.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
19. TULBURĂRI NEVROTICE Şl SOMATOFORME.

l9. l Tulburări fobic-anxioase.
19.1.1. Agorafobia.
19.1.2. Fobii sociale.
19.1.3. Fobii specifice.
19.2. Alte tulburări anxioase.
19.2.1. Tulburarea de panică (anxietatea paroxistică epizodică).
19.2.2. Tulburarea anxioasă generalizată.
19.2. 3. Tulburarea mixtă, anxioasă şi depresivă.
19.3 Tulburări obsesiv-compulsive.
19.3.1 Cu predominanţa ideaţiei obsesive.
19.3.2. Cu predominanţa actelor compulsive (ritualuri obsesive).
19.3.3. Tulburarea mixtă (cu ideatic şi acte obsesive).
19.4. Reacţii la stres sever şi tulburări de adaptare.
19.4.1. Reacţia acută la stres.
19.4.2. Tulburarea posttraumatică la stres.
19.4.3. Tulburarea de adaptare.
19.5. Tulburări disociative (conversive).
19.5.1. Amnezia disociativă.
19.5.2. Fuga disociativă.
19.5.3. Stuporul disociativ.
19.5.4. Tulburări de transă şi prosesiune.
19.5.5. Tulburări disociative motorii.
19.5.6. Convulsii disociative.
19.5.7. Anestezia disociativă şi pierderea senzorială.
19.5.8. Tulburări disociative mixte.
19.5.9. Alte tulburări disociative.
19.5.9.1. Sindromul Ganser.

19.5.9.2. Personalitatea multiplă.
19.6. Tulburări somatoforme.
19.6.1. Tulburarea de somatizarea.
19.6.2. Tulburarea somatoformă nediferenţiată.
19.6.3. Tulburarea hipocondriacă.
19.6.4. Disfuncţia neurovegetativă somatoformă.
19.6.5. Tulburarea dureroasă (durerea) persistentă.
19.7 Alte tulburări nevrotice.
19.7.1. Neurastenia.
19.7.2. Sindromul de depersonalizare-dereaîizare.
20. SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE UNOR

DEREGLĂRI FIZIOLOGICE.
20.1. Tulburări ale instinctului alimentar.
20. l. l. Anorexia nervoasă.
20. l .2. Anorexia nervoasă atipică.
20.1.3. Bulimia nervoasă.
20. l .4. Bulimia nervoasă atipică.
20.1.5. Hiperorexia psihogenă.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
20.1.6. Voma psihogenă.

20.2. Disfuncţn sexuale psihogene.
20.2.1. Diminuirea sau anularea dorinţei sexuale.
20.2.2. Pierderea libido-ului şi aversiunea sexuală.
20.2.3. Diminuirea sau anularea răspunsului sexual.
20.2.4. Disfuncţia orgasmică.
20.2.5. Ejacularea precoce.
20.2.6. Vaginismul psihogen.
20.2.7. Dispareunea psihogenă.
20.2.8. Hipersexualitatea (pulsiunea sexuală excesivă) - nimfomania,
satiriazisul,
20.3. Tulburări mintale şi comportamentale puerperale.
20.3.1. Tulburări puerperale uşoare (depresia postpartum).
20.3.2. Tulburări puerperale severe (psihoza puerperală).
20.4. Factori psihologici corelaţi cu boli somatice.

20.5. Abuz de substanţe care nu produc dependenţa.
21. TULBURĂRI ALE PERSONALITĂŢII ŞI COMPORTAMENTULUI.

21.1. Tulburări specifice ale personalităţii.
21.1.1. Tulburarea paranoică (paranoidă, fanatică, cverulentă) a personalităţii.
21.1.2. Tulburarea schizoidă a personalităţii.
21.1.3. Tulburarea disociată (asocială, amorală, sociopată) a personalităţii.
21.1.4. Tulburarea emoţional-instabilă (borderline) a personalităţii.
21.1.5. Tulburarea histrionică (isterică) a personalităţii.
21.1.6. Tulburarea anancastă (obsesiv-compulsivă) a personalităţii.
21.1.7. Tulburarea anxioasă (evitantă) a personalităţii,
21.1.8. Tulburarea dependentă (defetistă, astenică, pasivă) a personalităţii.
21.1.9. Tulburarea narcisistică a personalităţii.
21.1.10. Tulburarea excentrică a personalităţii.
21.1.11. Tulburarea imatură a personalităţii.
21.1.12. Tulburarea pasiv-agresivă a personalităţii.
21.2. Modificări persistente ale personalităţii prin cauze psihogene.
21.2.1. Tulburarea de personalitate prin stres sever, catastrofic.
21.2.2. Tulburarea de personalitate după o boală psihică.
21.3. Alte tulburări ale personalităţii şi comportamentului.
21.3.1. Agravarea simptomelor existente sau elaborarea de simptome.
21.3.2. Producerea intenţionată de simptome sau incapacităţii (tulburări
atificiale sau factice).
21.3.3. Simularea.
21 4 Violenţa în familie şi rolul ei în dezvoltarea tulburărilor neurotice şi de
personalitate.
22. TULBURĂRI PSIHICE DE SENESCENŢĂ (TULBURĂRI MENTALE

ORGANICE, INCLUSIV SIMPTOMATICE).
22. l. Tulburări psihice în boala Alzheimer (Demenţa în boala Alzheimer).

22.1.1. Tulburări psihice în boala Alzheimer cu debut precoce.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
22. l .2. Tulburări psihice în boaia Alzheimer cu debut tardiv.

22.1.3. Tulburări psihice în boala Alzheimer atipică (mixtă).
22.2. Tulburări psihice prin boala cerebrală vasculară demenţa vasculară).
22.2. l. Tulburări psihice prin boala cerbrală vasculară cu debut acut.
22.2.2. Tulburări psihice prin boala vasculară cu infarcte multiple.
22.2.3. Tulburări psihice prin boala vasculară mixtă, corticală ţi subcorticală.
22.3. Tulburări psihice prin boli neurologice (demenţa în boli clasificate
în altă parte).
22.3.1. Tulburări psihice în boala Pick.
22.3.2. Tulburări psihice în boala Creutzfeld-Jacob.
22.3.3. Tulburări psihice în boala Huntington.
22.3.4. Tulburări psihice în boala Parkinson.
22.3.5. Tulburări psihice în boala imunodeficienţei umane.
22.4. Sindromul amnezic organic (nederminat de alcool sau droguri).

22.5. Delirium (neindus de alcool sau droguri).
22.6. Alte tulburări psihice prin disfuncţii cerebrale sau boli somatice.
22.6.1. Halucinoza organică.

22.6.2. Tulburarea catatonică organică.
22.6.3. Tulburarea delirantă (scizofreniformă) organică.
22.6.4. Tulburarea afectivă organică.
22.6.5. Tulburarea anxioasă organică.
22.6.6. Tulburarea disociativă organică.
22.6.7. Tulburarea labil-emoţională (astenică) organică.
22.6.8. Tulburarea cognitivă uşoară organică.
22.7 Tulburări ale personalităţii şi comportamentului prin boli, leziuni sau
disfuncţii cerebrale.
22.7.1. Tulburarea organică a personalităţii.
22.7.2. Sindromul postencefalitic.
22.7.3. Sindromul postcomoţional.
23. TULBURĂRI PSIHICE PRIN CONSUM DE SUBSTANŢE

PSIHOACTIVE (ALCOOLOMANIE ŞI TOXICOMANII).
23.1. Tulburări psihice prin consum excesiv de alcool.
23.1.1. Intoxicaţia acută.
23.1.2. Utilizarea excesivă şi nocivă.
23.1.3. Sindromul de dependenţa.
23.1.4. Sindromul de sevraj.
23.1.5. Sindromul de sevraj cu delir acut (delirium tremens).
23. l .6. Tulburarea psihotică (halucinoză alcoolică).
23.1.7. Sindromul amnezic.
23. l .8. Demenţa asociată cu alcoolomanie sau toxicomanie (Tulburarea psihotică
reziduală cu debut tardiv).
23.2. Tulburări psihice prin consum de opiacee.
23.3. Tulburări psihice prin consum de cannabice.
23.4. Tulburări psihice prin consum de sedative şi hipnotice.
23.5. Tulburări psihice prin consum de cocaină.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
23.6. Tulburări psihice prin consum de psihostimulante.

23.7. Tulburări psihice prin consum de halucinogene.
23.8. Tulburări psihice prin utilizrea tutunului.
23.9. Tulburări psihice prin utilizarea combinată de droguri.
23.10. Tratamentul diferitor farmacodependenţe în perioada de remisie.Tratamentul de substituție
Anul III de studii:
25. BOALA PSIHICĂ, INFRACŢIONALITATE ŞI

RESPONSABILITATE JURIDICĂ.
25.1 Boala psihică, spitalizare, criterii şi modalităţi de internare.
25.2. Conştiinţa bolii şi stabilirea descernămmtului.
25.3. Responsabilitatea juridică şi boala psihică.
25.4 Competenţa şi responsabilitate profesională. Malpraxis.
26. TERAPEUTICA PSIHIATRICĂ.

26. l. Aprobarea psihofarmacologică.
26.1.1. Principalele clase de substanţe psihotrope.
26.1.2. Principii ale terapiei psihofarmacologice.
26.1.3. Aspecte particulare ale terapiei psihofarmacologice în funcţie de
vîrstă pacientului şi condiţia somatică.
26.l.4. Aspecte specificde ale terapiei psihofamacologice în principalele
entităţi nosografice.
26.1.5. Terapia „de întreţinere" - o axiomă modernă a tratamentulu psihofarmacologic.
26.1.6. Posibilităţi profilactice ale tratamentului psihofarmacologic.
26. l .7. Abordarea psihofarmacologică şi complianţa terapeutică.
26.2. Abordarea psihoterapeutică.
26.2.1.Izvoare teoretice şi modele operaţionale în psihoterapie.

26.2.2.Evantajul metodelor psihoterapeutice : de la psihoterapie
psihoanalitică la psihoterpia comportamentală.
26.2.3. Factori comuni (nespecifîci) în psihoterapie.
26.2.4. Orientări terapeutice în diferite şi tulburări psihice.
26.2.5. Selecţia pacienţilor pentru psihoterapie.
26.2.6. Psihoterapii individuale.
26.2.6. l .Psihoterapie psihoanalitică.
26.2.6.1.1. Semnificaţia simptomului din perspectivă psihanalitică.
26.2.6.1.2. Relaţii transferenţiale în psihanaliză.
26.2.6.1.3. Indicaţii şi contraindicaţii în psihanaliză.
26.2.6.2.Terapia cognitivă.
26.2.6.2. l. Cogniţie - element primar şi central al terapiei cognitive.
26.2.6.2.2. Structura terapiei cognitive şi procesul terapeutic.
26.2.6.2.3. Combinarea terapiei cognitive cu medicaţia antidepresivă.
26.2.6.3.Terapia comportamentistă.
26.2.6.3.1. Tehnici ale terapiei comportamentiste.
26.2.6.3.2. Indicaţii ale terapiei comportamentiste.
26.2.6.3.3. Combinarea terapiei comportamentiste cu terapia cognitivă -
terapia cognitiv-comportamentală.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
26 2 6 4 Psihoterania de scurtă durată (abreviată) si intervenţia în crize.

26.2.6.5.Terapiile prin sugestie şi hipnoză.
26.2.6.6.Terapiile prin relaxare.
26.2.6.7.Psihoterapiile umaniste, experienţiale şi existenţiale.
26.2.6.8.Psihoterapii familiale.
26.2.6.9.Psihoterapia maritală şi de cuplu.
26.2.7. Psihoterapii în grup.
26.2.7.1.Istoria şi evoluţia psihoterpiei în grup,
26.2.7.2.Organizarea grupului terapeutic.
26.2.7.3.Cornpoziţia, structura şi funcţionarea grupului terapeutic.
26.2.7.4.Grupul ca factorul terapeutic.
26.2.7.5.Psihoterapia combinată : individuală şi de grup.
26.2.8. Psihodrama.
26.2.8.1.Elemente specifice ale terapiei prin psihodramă.
26.2.8.2.RoluriIe în psihodramă.
26.2.8.3.Grupul psihodramatic şi dinamica de grup.
26.2.9. Eficacitatea reală şi aparenţă a psihoterapiilor.
26.2.9. l .Remisiune spontană în timpul unei psihoterapii.
26.2.9.2.Problema agravării pacientului în psihoterapie.
26.2.9.3.Asupra efcienţei comparative a psihopatiilor.
26.2.9.4.Factori ai eficacităţii psihoterapie!.
26.2.9.5.Asupra posibilităţilor actuale de evaluare a psihoterapiei.
TABEL PE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU

SPECIALITATEA PSHIATRIE
1. DEPRINDEREA ABILITĂŢILOR NECESARE VIITORULUI

MEDIC PSIHIATRUÎN CADRUL ACTIVITATE LA CAMERA DE
GARDĂ A SPITALILUI DE PSIHIATRIE.
1.2. Anamneză bolnavului ce se prezintă la camera de gardă . Stabilirea
primei relaţii medic psihiatru-pazient.
1 . 1 . 1 . Atitudinea psihiatrului în relaţiile cu bolnavul adus impotriv voinţei sale
de către familie, prieteni, colegi, poliţie.
1 . 1 . 1 . 1 Evaluarea rapidă a comportamentului şi activităţii
psihomotorii
a bolnavului.
1.1.1.2 Contărirea posibilităţilor de stabilire a unui contact verbal cu pacientul care
exprimă severe perturbări psihice.
1.1.1.3. Anamneză persoanelor care însoţesc bolnavul la camera de gardă.
1.1.1.4. Aprecierea oportunităţii internării forţate a bolnavului psihiatric.
1.1.2. Atitudinea psihiatrului în relaţie cu pacientul care se prezintă din
proprie iniţiativa la camera de gardă a spitalului de psihiatrie.
1. l .2. 1. Anamneză pacientului care solicită îngrijire psihiatrică,
durata interviului.
1.1.2.2. Verificarea documentelor necesare pentru internare : acte de identitate,
bilet de trimitere etc.
1.1.2.3. Anamneză rudelor, aparţinătorilor care însoţesc bolnavul.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
1.2 Cunoaşterea principalelor urgenţe psihiatrice. Abordarea terapeutică

a acestora la camera de gardă.
1.3 Examenul clinic general şi aprecierea stării somatice a pacientului
la camera de gardă.
1.4 Consemnarea în foaia de observaţie a dtelor anamnestice şi a elementelor
relevante din inventarul simptomatir psihir şi somatic.
1.5 Orientarea pacientului către secţia de psihiatrie.
l .6 Echipa terapeutică la camera de gardă a spitalului de psihiatrie.
Cunoaştrea atribuţiilor ce revin fiecărui membru al echipei de gardă.
Relaţiile medicului cu personalul auxiliar.
2. REPERE ALE ACTIVITĂŢII VIITORULUI MEDIC PSIHIATRU PE SECŢIA

DE PSIHIATRIA.
2.1 Medicul psihiatru în relaţiile cu pacienţii psihiatrici, personalitatea
medicului, atitudini, tip de comportament - trăsături ce influenţează
decisiv relaţia medic-pacient
2.2 Modele de relaţie medic-pacient. Trăsături specifice relaţiei psihiatru-
bolnav psihic. Crearea unei atmosfere de confidenţialitate şi încredere
în relaţii cu pacientul.
2.2. l. Transfer şi contransfer în relaţia medic-bolnav.
2.3. Generalităţi privind interviul medical. Aspecte particulare privind interviul
psihiatric.
2.3.1. Funcţiile interviului medical (determinarea naturii problemelor, stabilirea
şi menţionarea unei relaţii terapeutice, comunicarea informaţiei şi stablirea
unui plan terapeutic.
2.3.2. Interviul psihiatric versus interviului medico-chirurgical. Asemnări şi
deosebiri.
2.3.3. Parcurgerea etapelor interviului psihiatric.
2.3.3.1 Începerea interviului.

2.3.3.2. Întrebări introductive.
2.3.3.3. Interviul propriu-zis. Tehnici specifice de interviu (întrebări „deschise"
versus întrebări „închise", reflecţia ; facilitatea dialogului; tăcerea;
confruntările; cHarificările; interpretările etc.).
2.3.4. Adaptarea interviului la situaţia clinică a pacientului.
2.3.4.1. Interviul pacientului psihotic.
2.3.4.2. Interviul pacientului nevrotic.
2.3.4.3. Interviul pacientului cu tulburări de personalitate.
2.3.4.4. Interviul pacientului cu tulburări de invalidare cognitivă.
2.3.4.5. Interviul pacientului suicidar.
2.3.4.6. Interviul pacientului alcoolic şi toxicoman.
2.3.4.7. Interviul pacientului psihosomatic.
2.4. Consemnarea datelor obţinute în urma unui prim interviu psihiatric.
Efectuarea foii de observaţie a pacientul psihiatric.
2.4.1. Precizarea principalelor motive de internare, aşa cum sunt relatate de
către bolnav.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
2.4.2. Date privind antecedentele heredocolaterale şi patologice personale ale

pacientului, atît psihiatrce cît şi somatice.
2.4.3. Date privind statului social şi familial al pacientului: starea civilă, studiile
ocupaţia, hobbyuri, preferinţe, obiceiuri nocive (cu specificarea expresă
eventualelor toxicomanii), modalităţi de relaxare şi petrcere a timpului liber,
condiţii de viata.
2.4.4. Istoricul actual şi îndepărtat al afecţiunii psihiatrice.
Consemnarea internărilor anterioare şi a tratamentului urmat.
2.4.5. Examenul clinic general pe aparate şi sisteme al pacientului psihiatric.
2.4.6. Examenul psihiatric. Consemnarea stării mentale prezente în momentul
examinării. Inventarul simptomatic.
2.4.7. Recomandări pentru investigaţii paraclinice uzuale şi investigaţii relevante
pentru afecţiunea psihiatrică (EEG. explorări imagistice, examen LCR,
examen psihologic etc.
2.4.8. Elaborarea strategiei terapeutice : tratamente psihofaramacologice,
psihoterapeutice adecvate cazului respectiv.
2.5. Urmărirea pacientului psihiatric în evoluţie, interviurile psihiatrice ulterioare.
Evaluarea prognosticului de scurtă şi de lungă durată. Informarea familiei
privind evoluţia pacientului şi schimbarea unor strategii terapeutice de lungă
durată.
2.6. Tratamentul psihofarmacologic. însuşirea de către viitorul medic psihiatru
a unor abilităţi practice privind instituirea unei scheme terapeutice adecvate cazului clinic.
2.7. Tratamentul psihoterapeutic. însuşirea de către viitorul medic psihiatru a
unor tehnici moderne de psihoterapie (terapii cognitiv-comportamentale,
psihoterapie scurtă şi intervenţia în criză, terapie de grup, terapie familială).
2.8. Evaluarea stării psihice a pacientului şi asumare deciziei de externarea.
Completarea epicrizei şi a documentelor de externare. Recomandări terapeutice.
2.8. l. Aprecierea necesităţii instituirii tratamentului medicamentos de întreţinere.
2.8.2. Schiţarea unui protocol psiho- şi socioterapic pe care pacientul să-l urmeze după
externare.
2.8.3. Stabilirea unei modalităţi de legătură prin care medicul psihiatru să aibă
posibilitatea de a contacta pacientul externat şi de a urmări în timp evoluţia
acestuia (scrisori, apeluri telefonice).
2.8.4. Contactarea de către medicul psihiatru din spitalechipei terapeutice care
preia asistenţa bolnavului psihiatric în ambulatoriu. Colaborarea cu medicii
de specialitate di cadrul LSM-urilor, policlinicilor, dispensarelor.
3. însuşirea de către viitorul medic psihiatru a unor metodologii de cercetare
ştiiţifică.
3.1. Proiectarea unor studii clinice, anliza şi interpretarea rezultatelor acestora.
3.2. Analiză critică a unui articol de specialitate.
3.3. Redactarea unui articol de specialitate.
3.4. însuşirea de către viitorul medic psihiatru a metodologiei de expertiză medico-

legală psihiatrică.
3.5. Implicarea viitorului medic psihiatru în programe de profilaxie şi igienă mintală.
TEMATICA PENTRU PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

1. Tulburări ale dezvoltării psihice.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
1. ÎNTÎRZIERI ÎN DEZVOLTAREA PSIHICĂ.

1.1. Întîrzierea psihică uşoară.
1.2. Întârzierea psihică medie.
1.3. Întârzierea psihică severă.
1 .4. Întîrzierea psihică profundă.
2. TULBURĂRI SPECIFICE ALE VORBIRII ŞI LIMBAJULUI.
3. TULBURĂRI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE ABILITĂŢILOR ŞCOLARE.

3. 1 Tulburarea specifică a citirii (Dislexia de dezvoltare).
3.2 Tulburarea specifică a silabisirii.
3.3 Tulburarea specifică a abilităţii aritmetice (Acalculia de dezvoltare).
4. TULBURAREA SPECIFICĂ DE DEZVOLTARE A FUNCŢIEI MOTORII
4. TULBURĂRI INVADANTE (PERVAZIVE ALE DEZVOLTĂRII).

4.1. Autizmul infantil.
4.2. Autismul atipic.
4.3. Sindromul Aett.
4.4. Tulburarea hiperchinetică.
4.5. Sindromul Asperger.
5. TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ŞI EMOŢIONALE,

5.1 Tulburări de conduită.
5.2 Tulburări emoţionale şi de conduită.
5.3 Tulburări emoţionale cu debut specific.
5.4 Tulburări ale funcţionării sociale.
5.5 Tulburări aleticărilor.
6. ALTE TULBURĂRI EMOŢIONALE ŞI DE COMPORTAMENT.

6.1. Enuresis psihogen.
6.2. Encopresis psihogen.
6.3. Tulburări de alimentaţie a sugarului.
6.4. Pica sugarului şi copilului.
TABEL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
1. EVALUAREA DEZVOLTĂRII NORMALE ŞI PATOLOGICE A

COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI.
1 . 1 . Dezvotarea motorie.
1.2. Dezvotarea psihoafectivă.
1.3. Dezvoltarea limbajului.
2. EXAMENUL PSIHIC ŞI NEUROLOGIC AL COPILULUI ŞI

ADOLESCENTULUI. RECUNOAŞTEREA SIMPTOMELOR,
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
SINDROMELOR ŞI AFECŢIUNILOR PSIHICE ŞI NEUROLOGICE

LA COPII ŞI ADOLESCENŢI.
3. STABILIREA CONTACTULUI CU FAMILIA COPILULUI SAU

ADOLESCENTULUI CU TULBURĂRI NEUROPSIHICE.
3.1. Însuşirea unor abilităţii de evaluare şi consiliere familială.
4. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA MEDICAMENTELOR ŞI

METODELOR SPECIFICE DE TRATAMENT ALE AFECŢIUNILOR
NEUROLOGICE ŞI PSIHICE ÎN PEDOPSIHIATRIE.
5. EXAMENUL EEG LA COPIL ŞI ADOLESCENT : INDICAŢII ŞI

INTERPRETARE.
6. EXAMENUL PSIHOLOGIC LA COPIL ŞI ADOLESCENT :

DESCRIEREA UNOR TEHNICI MAI FRECVENT UTILIZATĂ,
INDICAŢII, POSIBILITĂŢI ŞI LIMITE.
7. TRATAMENTUL URGENŢELOR NEUROPSIHICE LA COPIL

ŞI ADOLESCENT.
8. SUPRAVEGHEREA TRATAMENTULUI DE ÎNTREŢINERE AL

TULBURĂRILOR NEUROPSIHICE LA COPIL ŞI ADOLESCENT.
9. DIAGNOSTICAREA ŞI CODIFICAREA TULBURĂRILOR

NEUROPSIHICE LA COPIL ŞI ADOLESCENT ICD-10.
TEMATICA DE PSIHOLOGIE
1. OBIECTIVE, DOMENII ŞI DIRECŢII ALE PSIHOLOGIEI

CONTEMPORANE.
1 . 1 . Psihologia ca ramură a antropologiei.
1.2. Relaţiile psihologiei cu filosofîa, pedagogia şi medicina.
1.3. Domenii aplicative ale psihologiei.
1.4. Medicina - domeniu privilegiat de aplicare a psihologiei.
2. CARACTERUL TRADIŢIONAL AL RELAŢIILOR DINTRE

PSIHOLOGIA ŞI MEDICINA.
2. 1 Domenii medicale de aplicare a psihologiei: psihologia medicală,
psihologia clinică, psihopatologia, psihiatria, psihosomatica,
psihoterapia şi psihofarmacologia. Sfera şi conţinutul domenii
psihomedicale.
3. PSIHOLOGIA GENETICĂ.
3. l.Dinamica dezvoltării psihizmului şi particularităţile psihologice
ale vîrstei cronologice.
3.2. Factori ai dezvoltării psihice.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
3.2.1. Concepţii privind natura procesului dezvoltării psihice.

3.2.2. Rolul factorilor genetici; rolul factorilor ambientali.
4. ETAPELE DEZVOLTĂRII PSIHICE.

4.1. Concepţii asupra caracterului stadial al dezvoltării psihice; copilăria
şi etapele dezvoltării psihice.
4.2. Particularităţi ale dezvoltării psihice a copilului născut prematur.
4.3. Caracteristici psihice ale preadolescentei şi adolescenţei.
4.4. Maturitatea.
4.5. Vîrsta a IlI-a.
4.6. Perioade critice ale dezvoltării psihice.
5. PROCESELE PSIHICE SENZORIALE (DE PERLUCRARE A INFORMAŢIEI).

5.1. Senzaţiile.
5.1.1. Caracterizare generală.
5.1.2. Modalităţi senzoriale.
5.1.3. Legi generale ale sensibilităţii.
5.2. Percepţiile ca procese ţi imagini primare, obiectuale.
5.2.1. Forme complexe ale percepţiilor.
5.3. Iluziile şi halucinaţiile.
5.4. Modalităţi ale destructurării funcţiilor perceptive.
6. REPREZENTĂRILE CA PROCESE ŞI IMAGINI MENTALE

SECUNDARE.
6.1. Privarea senzorială - mijloc experimental de perturbare a integrării perceptuale.
6.2. Intoxicaţia psihodelica (psihodisleptica) si realizarea clinică a “modelului
psihotic".
7. PROCESELE MNEZICE.
7.1. Memorare şi întipărire.
7.2. Recunoaştere şi reproducere.
7.3. Modalităţi mnezice.
7.3.1. Memorie senzorială (imediată).

7.3.2. Memorie primară şi secundară.
7.4. Factori ai optimizării memoriei.

7.5. Principalele modalităţi ale destructurării proceselor mnezice.
7.5. l. Amnezii, hipomnezii, paramnezii.
7.5.2. Hipermnezia.
7.6. Problema memorării (învăţării) în timpul somnului (hipnopedia)
8. GÎNDIREA ŞI INTELEGENTA.
8. l. Gîndirea - proces central al vieţii psihice.
8.2. Modalităţi operatorii ale gmdirii.
8.3. Formarea noţiunilor şi conceptelor.
8.4. înţelegere, învăţare, creativitate.
8.5. Intelegenţa şi deficienţa cognitiva.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
8.6. Modalităţi şi sisteme ideative din perspectiva destructurării

cognitive.
8.6.1. Idei dominante, obsedante, delirante.
9. COMUNICARE ŞI LIMBAJ.
9.1. Lexic, limbă şi limbaj.
9.2. Limbaj intern, limbaj verbal, limbaj scris.
9.3. Funcţiile limbajului.
9.4. Limbajul impresiv şi disfaziile.
9.5. Limbajul expresiv şi dislaliile.
9.6. Tulburări ale desmnări semnificatului.
9.7. Psiholingvistică.
10. IMAGINAŢIA ŞI PROCESELE IMAGISTICE.

10.1. Formele imaginaţiei.
10.2. Imaginaţie şi creativitate.
10.3. Rolul imaginarului în psihopatogeneză.
10.4. Modificări (clinice şi experimentale) ale potenţialului imaginativ
10.5. Minciună, mitomanie, simulaţie, disimulaţie.
1 1 . COMPORTAMENTUL EXPRESIV ŞI ACTIVITATEA,

11.1. Mimica, pantomimica, psihomotricitate.
11.2 Vestimentaţie şi comportament.
11.3. Structura psihologică şi formele activităţii.
11.4. Psihomotricitatea în condiţiile bolii.
11.5. Privarea motorie şi dezorganizarea conduitelor motorii.
12. DISPOZIŢIA ŞI PROCESELE AFECTIVE.

12.1 Dispoziţie şi afectivitate.
12.2 Clasificarea proceselor afective.
12.3 Disoziţie şi motivaţie.
12.4 Polaritatea stărilor dispoziţionale.
12.5 Eutimie, depresie, euforie.
12.6 Mecanisme neuropsihice şi biochimice ale stărilor şi tulburărilor

dispoziţiei.
12.7. Privarea afectivă şi consecinţele sale psihopatologice.
13. PROCESELE VOLITIONALE.

13.1. Structura şi fazele actelor voliţionale.
13.2. Forţa voliţională şi reglarea comportamentală.
13.3. Calităţile voinţei.
13.4. Psihopatologia proceselor voliţionale.
14. FUNCŢIA PROSEXICA.

14.l. Vogilitate, orientare, atenţie.
14.2. Formule şi calităţile atenţiei.
14.3. Disprosexii.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
14.4. Mecanizme neurofiziolgice ale atenţiei şi patogeniei diprosexiilor.
15. CONŞTIINŢA CA EXPRESIE A SISTEMULUI PSIHIC UMAN.

15.1. Conştiinţa, conştienta, vogilitate.
15.2. Funcţiile conştiinţei.
15.3. Persoana în faţă distructurărilor conştiinţei.
15.4. Disoluţia conştiinţei şi dezorientarea allo- şi autopsihică.
15.5. Conştient şi inconştient.
15.6 Analiză psihizmului în dimensiune verticală.
16. SISTEMUL PERSONALITĂŢII UMANE.

16.1. Ins, persoană, personalitate.
16.2. Structura personalităţii: aptitudini, temperament, caracter.
16.3. Teoriile personalităţii.
16.4. Tipologii personologice.
16.5. Distructurarea personalităţii.
16.6. Derealizare, depersonalizare.
ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU PSIHOLOGIE
CONTRIBUŢIA EXAMENULUI PSIHOLOGIC LA EVALUAREA

PACIENTULUI PSIHIC. POSIBILITĂŢI ŞI LIMITE DE UTILIZARE
A TESTELOR PSIHOLOGICE ÎN PSIHIATRIE.
TEHNICI DE EXPLORARE A PERSONALITĂŢII. UTILITATE ÎN

PSIHIATRIE. DESCRIEREA UNORA DINTRE CELE MAI
RĂSPÎNDITE TEHNICI.
2. l. Metode obiective de ivestigaţie a personalităţilor.
2.1.1. Inventarul de personalitate multifazic (Minnesota Multiphas Personality
Invetory) MMPI. Descriere.
2.2. Metode proiective de investigarea personalităţii.
2.2.1. Tehnica Rorschach. Actualitate şi validitate.
2.2.2. Tehnica apercepţiei tematice (Thematic Apperception Test), TAT.
Actualitate şi validitate.
2.2.3. Tehnica asociativ-verbală. Descriere. Actualitate şi validitate.
2.3. Condiţii clinice si situaţii care impun utilizarea tehnicilor proiective
în psihiatrie.
2.3.1. Tehnicile proiective deinvestigare a personalităţii în psihoza
discordantă cu simptomatologie negativă.
2.3.2. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor cu tulburări de personalitate.
2.3.3. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor simulanţi.
2.3.4. Importanţa tehnicilor proiective de personalitate în cazul pacienţilor
de tulburări sexuale.
2.3.5. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor suicidari.
2.3.6. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor toxicomani.
3. NECESITATEA STABILIRII GRADULUI DE DETERIORARE

COGNITIVĂ A PACIENŢILOR PSIHIATRICI.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
3. l. Teste de intelegenţa la adulţi. Wechsler Adult Itelligence

Seatle (WAIS). Operaţionalitate şi validitate.
3.2. Evaluarea neuropsihologică a adulţilor.
3.2.1. Explorarea capacităţii de raţionare, a formării de concepte,
a rezolvării de probleme.
3.2.2. Testele de memorie. Valoare şi limite în psihiatrie.
3.2.3. Descrierea unor teste de apriciere a orientării.
3.2.4. Teste de apreciere a abilităţilor perceptive şi perceptiv-motorii.
3.2.5. Teste de apreciere a funcţiilor limbajului.

3.2.6. Teste de atenţie şi concentrare atenţiei.
4. OPERAŢIONALITATEA SCALELOR DE EVALUARE ÎN PSIHIATRIE.

4. l. Scalele de evaluare a depresiei.
4.1.1. Scala de evidenţiere şi măsura a intesităţii depresiei Hamilton.
Validitate şi reabilitate.
4.1.2. Scala Zung de auto-evaluare a depresiei.
4.2. Scalele de evaluare a anxietăţii.
4.2.1. Scala de anxietate Hamilton.
5. UTILITATEA EXAMENULUI PSIHOLOGIC ÎN EXPERTIZA PSIHIATRICĂ.
MODULELE C O N E X E:
TEMATICA PENTRU NEUROLOGIE
1. PRINCIPALELE SINDROAME NEUROLOGICE.

1.1. Sindroame motorii.
1.2. Sindroamele extrpiramidale.
1.3. Sindroameîe ataxice.
1.4. Sindroame senzitive.
1.5. Sindroame medulare.
1.6. Sindroamele de trunchi cerebral.
1.7. Sindroamele diencefalice.
1.8. Sindroame corticale.
1.9. Sindromul de hipertensiune intracraniană.
1 . 10. Principalele manifestării psihice în sindroamele cerebrale.
2. NEUROINFECŢ II.
2.1. Definiţie şi clasificare.
2.2. Polioencefalitele.
2.3. Leucoencefalite.
2.4. Panencefalite (encefalită de căpuşă, encefalită ecvină de est şi de vest).
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
2.5. Neuroinfecţiî cu localizare pe sistemul nervos periferic şi meninge.

2.6. Encefalite cu virus lent.
2.7. Neuroinfecţii prin spirochete : neurosufîlisul. Forme clinice. Modificări paraclinice.
3. PATOLOGIA EXTRAPIRAMIDALĂ.
4. BOLI DEGENERATIVE ŞI ERIDITARE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAI
5. BOLI GENERATIVE ALE NEURONULUI MOTOR.
6. PATOLOGIA NERVILOR CRANIENI.
7. NEUROPATII PERIFERICE.
8. POLINEUROPATII.
9. PATOLOGIA VASCULARĂ A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL.
10. REVĂRSATE SANGUINE INTRACRANIENE (HEMATOME).
11. PROCESE EXPANSIVE INTRACRANIENE (TUMORI CEREBRALE).
12. COMELE.
13. EPILEPSIILE ŞI ACCESELE CONVULSIVE.
13.1 Definiţie. Precizare de termeni.

13.2 Clasificare conform OMG.
13.3 Etiologie.
13.4 Tablou clinic.
13.5 Starea de rău epileptic.
13.6 Tulburări psihice în epilepsie.
13.7 Investigaţii paraclinice.
13.7.1. Aspectul EEG în epilepsii. Valoarea şi limitele EEG în diagnosticul epilepsiilor.

13.7.2. Aspecte imagistice în epilepsii.
13.7.3. Investigaţii psihologice în epilepsii.
13.8. Diagnosticul diferenţial al crizelor epileptice.

13.9. Tratament.
13.10. Evoluţie şi prognostic.
TABEL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU NEUROLOGIE
1. EXAMENUL CLINIC NEUROLOGIC.
2. EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN NEUROLOGIA.
TEMATICA PENTRU MEDICINA INTERNA
1. BRONHOPNEUMONIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC).

2. ASTMUL BRONŞIC.
3. PNEUMONII BACTERIENE (PNEUMOCOCICĂ, STAFILOCOCICĂ,
CU GERMENI GRAM-NEGATIVI).
4. PNEUMONII VIROTICE (ATIPICE).
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
5. TBC PULMONAR SECUNDAR.

6. CANCERUL BRONHO-PULMONAR PRIMITIV.
7. PLEUREZIILE SEROFIBRINOASE.
8. CARDIOPATIILE ISCHEMICE.
9. INFARCTUL MIOCARDIC ACUJ (IMA).
10. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ (HTAE).
11. ARITMII CARDIACE.
12. SINCOPA.
13. VALVULOPATII.
14. ENDOCARDITA INFECŢIOASĂ.
15. INSUFICIENŢA CARDIACA (IC).
16. ULCERUL GÂSTRDUODENAL.
17. CANCERUL GASTRIC.
18. COLIT Ă ULCEROASĂ.
19. COLONUL IRITABIL.
20. GLOMERULUNEFRITELE (NEFROPATIILE GLOMERULARE).
21. NEFROPATIILE INFECTIOASE.
22. LITIAZA RENALĂ.
23. INSUF IC IENŢ A RENALĂ CRONICĂ.
24. HEPATITELE ACUTE VIRALE.
25. HEPATITELE CRONICE TOXICE.
26. CIROZA HEPATICĂ.
27. LITIAZA BILIARĂ.
28. DIABETUL ZAHARAT.
TABELA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU
MEDICINA INTERNĂ
1. EXAMENUL CLINIC GENERAL.
2. INTERPRETAREA EXPLORĂRILOR PARCLINICE.
TEMATICA PENTRU ENDOCRINOLOGIE
1. PATOLOGIA HlPOFIZEI.
2. PATOLOGIA TIROIDIANĂ.
3. PATOLOGIA PARATIROIDELOR.
4. PATOLOGIA CORTICOSUPRARENALEI.
5. SEXUALIZAREA NORMALĂ.
6.INSUFIC IENŢ A GONADICĂ.
7. SINDROMUL HIPERESTRGENIC.
8. OVARUL POLICfflSTIC VIRILEANT.
9. GINECOMASTIA. CAUZE ŞI TRATAMENT.
10. INTERSEXUALITATEA ŞI TULBURĂRILE IDENTITĂŢII SEXUALE APARENT
PSIHOGENE - ASPECTE INTERDISCIPLINARE, ETICE ŞI TERAPEUTICE.
11. PANCREASUL ENDOCRIN.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
12. OBEZITATEA.
13. OSTEOPOROZA ENDOCRINĂ.
14. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ DE ORIGINE ENDOCRINĂ.
15. TULBURĂRILE DE DINAMICA SEXUALĂ.
16. NEUROENDOCRINOLOGIE.
16. 1. Sistemul hipotalamo-hipofizar.

16.2. Neurohormonii.
16.3. Sistemul neuroendocrin difuz cerebral şi periferic.
16.4. Bariera hematn-encefalică pentru hormonii.
TABELA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

PENTRU ENDOCRINOLOGIE
l. EXAMENUL CLINIC ÎN ENDOCRINOPATII.
2. INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN ENDOCRINOPATII
TEMATICA PENTRU MANAGEMENT SANITAR
1. INDRODUCERE ÎN MANGMENTUL SANITAR.
2. MANAGMENTUL ORGANIZAŢIILOR.
3. MANAGMENTUL RESURSELOR UMANE.
4. PROGRAME DE SĂNĂTATE.
4.l. Programa în domeniul sănătăţii mintale.
5. SERVICII DE SĂNĂTATE.
5. l. Tendinţele de evoluţie a serviciilor de sănătate mintală.
5.2. Reforma serviciilor de sănătate din Moldova.
TEMATICA PENTRU FARMACOLOGIE CLINICĂ
1. Aspectele farmacologice (particularităţile farmacocineticii şi farmacodinamiei, regimului de

dizare, utilizare, criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale neurolepticilor, tranchilizantelor,
sedativelor, sărurilor de litiu.
2. Asectele farmacologice (particularităţile farmacocineticii şi farmacodinamiei, regimului de
dozare, utilizare, criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale antidepresivelor, excitantelor
SNC, nootropelor, tonizantelor, adaptogenelor, analepticelor.
3. Farmacologia clinică a analgeticelor şi alcoolului etilic.
4. Farmacologia clinică (particularităţile farmacocineticii şi farmacodinamiei, regimului de
dozare, utilizare, criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale hipnoticelor,
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
anticonvulsivantelor simptomatice, antiepilepticelor, antiparkinsonienelor şi antispasticelor

musculaturii striate.
5. Principiile utilizării raţionale ale remediilor cardiovasculare în practica medicului psihiatru.
6. Farmacologia clinică a preparatelor vegetotrope utilizate în practica medicului psihiatru.
TEMATICA PENTRU ANESTEZIE-REANIMARE
1 . Insuficienţa pulmonara acută. Mecani-sme fiziopatolooice. Diagnosticul. Observarea

dinamica si terapia intensiva a pneumoniei masive, sindromul bronno-obstructiv,
edemului pulmonar, sindromului de destresa respiratoare, trombo-emboliei arterei
pulmonare, etc. Oxigenoterapia tradiţionala si hiperbarica. Metodele de protezare
respiratorie.
2. Insuficienta cardiovasculara acuta.Mecanisme fiziopatologice. Diagnostiul, observaţia

dinamica, terapia intensiva si reanimarea dereglărilor de ritm si conducere, infarctului
miocardului, socului cardioden, crizei hipertonice. Tactica utilizarii preparatelor
medicamentoase in tratamentul complex al insuficientei cardiovasculare acute.
3. Stările terminale. Mecanisme fizipoatologice. Părticularitaţile terapiei

intensive si reanimarii. Complexul de reanimare
cardiopulmonară si cerebrala.
4. Starea critica. Elementele patologiceale stării critice. Traumatismele grave.

Trauma asociata. Socul traumatic, hemoragic. anafilactic.
Dereglarile funcţiilor vitale si de homeostaza. Complexul
de reanimare si terapie intensiva.
5. Insuficienta hpoatorenala acuta. Sindromul hepatorenal.

Mecanismele fiziopatologice. Diagnosticul. observaţia,
dinamica si terapia intensiva a insuficientei hepatorenale
la pacienţi de profil terapeutic.
6. Stările septice. Mecanisme fiziopatologice. Socul septic.

Socul toxicoinfectios. Particularităţile terapiei-intensive si
reanimarii pacienţilor cu septicemie. Noţiune de
insuficienta poliorganica.
7. Mecanismele fiziopatologice a tuiburarilor echilibrului

acido-bazic, hidroe lectrolitic si metabolismului proteic.
Manifestarile clinice. Metodele ge diagnostic. Pprincipiiie
de corecţie si terapie intensiva.
8. Lezarea toxica a sistemului nervos. Mecanisme

fiziopatologice. Metode de diagnostic. Psihoza si
encefalopatie de origine exotoxica. Coma toxica.
Complicaţiile. Diagnosticul diferenţiat al stărilor de coma.
Principii de tratament. Reanimare si terapia intensiva a
stărilor epileptice.
9. Nutriţia parenterala, enterala si combinata a pacienţilor de

profIL neurologic. Particularităţi. Tactica, metodele si
principiile perfuziei intravenoase in complexul de terapie
intensiva si reanimare. Criteriile de eficacitate.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
P S I H I A T R I A:
REPARTIŢIA ORELOR TEORETICE COFORM TEMATICII

ŞI ANILOR DE STUDII
PLANUL tematic de studii la anul I pentru medicii rezidenți psihiatri

TOTAL - 675 ore
Prelegeri – 191 / 54 ore (module conexe) și 137 ore Psihistrie /
Seminare – 260 / 50 ore (module conexe) și 210 ore Psihistrie /
Lecţii practice – 224 / 46 ore (module conexe) și 178 ore Psihistrie /
Examen de promovare - 7 ore
Nr. Tema Prelegeri Seminare Stagieri clinice

1. Neurologie 10 10 10
2. Anestezie şi Reanimare 10 10 10
3. Medicina internă 10 10 10
4. Endocrinologie 10 10 10
5. Farmacologie clinică 7 5 3
Sănătate publică şi 7 5 3
6. management sanitar
7. Psihopatologie generală 25 20 15
8. Psihiatria generală 35 55 60
9. Psihoze endogene 30 50 40
Stările de urgenţă în psihiatrie 20 40 30
10. şi narcologie
Tulburări mentale şi 20 40 30
comportament datorate
11. utilizării de subst. psihoactive
12. Tulburări mentale organice 7 5 3
13. Total ore anul I 191 (54 / 137) 260 ( 50 / 210) 224 ( 46 / 178)
Total ore didactice la anul I de studii – 675 ore, dintre care 150 dedicate modulelor conexe.
Total ore, inclusiv activitate clinică și gărzi – 1774 ore.
PLANUL tematic de studii la anul II pentru medicii rezidenți psihiatri

TOTAL - 675 ore
Prelegeri – 153 ore
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
Seminare – 245 ore

Lecţii practice – 277 ore
Examen de promovare - 7 ore
1. Tulburări mentale organice 23 35 47
2. Psihosomatica 30 50 40
Tulburări nevrotice şi corelate 20 40 60
3. cu stresul
4. Psihoterapia în stările limitrofe 30 40 50
5. Tulburări de personalitate 15 20 25
6. Gerontopsihiatrie 15 20 25
7. Psihiatrie generală 20 40 30
8. Total ore anul II 153 245 277
Total ore didactice la anul II de studii – 675 ore.

PLANUL tematic de studii la anul III pentru medicii rezidenți psihiatri

TOTAL - 675 ore
Prelegeri – 170 ore
Seminare – 215 ore
Lecţii practice – 290 ore
Examen de Stat de Licență - 21 ore

1. Psihiatrie generală 15 15 30
2. Psihoze endogene 30 40 50
3. Psihiatrie infantilă 10 20 30
Tulburări mentale datorate 30 40 50
4. utilizării subst. psihoactive
Dispensarierea patologiilor 10 10 25
5. psihiatrice
Expertiza vitalită-ţii şi 30 40 50
6. capacităţii de muncă
7. Psihiatria judiciară 35 40 45
8. Psihologie medicală 10 10 10
9. Total ore anul III 170 215 290
10. TOTAL 514 720 785
Total ore didactice la anul II de studii – 675 ore.

TEMATICA PRELEGERILOR ȘI SEMINARELOR
pentru medicii rezidenţí, anul I - II și III de studii, specializarea
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
PSIHIATRIE
Anul I
Nr. Tema Nr. de ore
Prelegeri Seminare
1. Semiologia percepţiei, caracteristica agnoziilor, iluziilor, 3 2
halucinaţiilor şi tulburărilor psihosenzoriale.
Pseudohalucinaţiile, caracteristica clinică, criteriile de
diagnostic şi importanţa depistării lor pentru
diagnosticarea tulburărilor psihice.
2. Diferenţierea clinico-psihopatologică a iluziilor, 2 2
halucinaţiilor şi tulburărilor psihosenzoriale. Importanţa
diagnostică a tulburărilor psihosenzoriale. Principalele
sindroame ce se referă la semiologia percepţiei.
3. Semiologia gândirii, clasificarea modernă a tulburărilor 3 3
de gândire. Sindroamele de bază în care se încadrează
ideile delirante.
4. Tulburările semantice ale gândirii. Diferenţierea ideilor 2 3
obsesive, de supravaloare şi delirante. Sindroamele
delirante
5. Importanţa diagnostică a chestionarelor Zung W.W.K.; 4 2
Wessman A.E., Rickels D.F.; Spilberger; scării
Hamilton; Beck. Tulburări ale dispoziţiei afective.
Clasificarea modernă a tulburărilor afective.
Caracteristica variantelor clinice de dereglare a
reactivităţii afective, fondului emoţional şi expresivităţii
emoţionale. Apartenenţa nosografică a diferitor stări
afective.
6. Tulburări de conştiinţă. Clasificarea modernă a 4 2
tulburărilor de conştienţă. Tulburările cantitative și
calitative ale conştienţei. Caracteristica clinică a
acestora.
7. Sindroamele confuzionale, apartenenţa nosologică a 2 2
acestora.
8. Psihopatologia proceselor voliţionale. Dereglarile 4 2
comportamentului instinctual şi caracteristica lor clinică.
Caracteristica diferitor variante clinice de agitaţie
psihomotorie şi apartenenţa nosologică a acestora.
Caracteristica clinică a diferitor variante de stupoare
(catatonică, depresivă, reactivă, apatică, isterică, etc.).
9. Tulburări pulsionale (motivaţionale). Clasificarea 2 2
modernă, caracteristica clinică.
10. Istoricul psihiatriei. Etapele de dezvoltare. 2 4
Particularităţile examenării pacientului cu tulburări
psihice. Importanţa anamnesticului subiectiv şi obiectiv
a catamnezei pentru stabilirea diagnosticului psihiatric şi
pentru evaluarea modelului de evoluţie al tulburării
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
psihice. Particularităţile intervievării copiilor şi

adolescenţilor cu tulburări psihice. Particularităţile
examenării pacienţilor cu farmacodependenţe, structura
anamnesticului narcologic.
11. Organizarea serviciului psihiatric în Republica Moldova. 3 4
Legea Republicii Moldova „Privind asistenţa
psihiatrică” Nr. 1402-XIII din 16 decembrie 1997.
(Monitorul Oficial, 21 mai 1998, nr. 44-46, p. 1, art.
310). Ordinul MS RM nr. 300 din 24.07.2007 “Cu
privire la aprobarea actelor normative pentru
implementarea prevederilor Legii nr. 263-XVI din
27.10.2005 Cu privire la drepturile și responsabilitățile
pacientului.”. Ordinul MS RM nr. 265 din 03.08.2009
“Privind instrucțiunea cu privire la completarea fișei
medicale a bolnavului de staționar (F 003/e)”. Legea nr.
263 -XVI din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile și
responsabilitățile pacientului.” Legea nr. 264 din
27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de
medic”.
12. Etica şi deontologia medicală. Etica şi deontologia 2 4
psihiatrică. Importanţa metodei genealogice de explorare
a pacienţilor cu disabilităţi mentale pentru stabilirea
diagnosticului psihiatric. Particularităţile examenării
pacientului cu tulburări psihice. Structura şi conţinutul
statului psihic în dependenţă de nosologie.
13. Metode paraclinice (morfologice, biochimice, 2 4
imunologice, bacteriologice, etc.) de laborator utilizate
în psihiatrie şi narcologie pentru confirmarea
diagnosticului. Metode paraclinice (M-ECO, CT, RMN,
PET, FET, EEG, reovazografie, doplerografie, etc.)
utilizate în psihiatrie şi narcologie pentru confirmarea
diagnosticului.Clasificarea sindroamelor
psihopatologice.
14. Neuromediatorii cerebrali cu efect stimulator şi 2 4
inhibitor. Importanţa evaluării nivelului sangvin de
neuromediatori, neurotransmiţători, neuromodulatori
pentru diagnosticarea şi tratamentul disabilităţilor
psihice. Sindromul astenic. Caracteristica clinică şi
apartenenţa nosologică.
15. Simptomele clinice caracteristice pentru afectarea 2 4
diferitor regiuni cerebrale. Sindroamele neurotiforme.
16. Importanţa diagnostică a testului MMPI. Manifestări 2 4
clinice principale în afectarea regiunii hipotalamice.
Sindroamele psihopatiforme.
17. Metode moderne de investigare clinico-psihologică 2 4
(MMPI; ) și paraclinică utilizate în clinica de psihiatrie
(M-ECO, CT, RMN, Angio-RMN, PET, FET, EEG,
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
reovazografie, doplerografie, evaluarea nivelului

sangvin de neuromediatori, neurotransmiţători,
neuromodulatori, etc.
18. Psihiatria modernă şi noile taxinomii nozografice 2 3
(ISD-10 şi DSM VTM)
19. Tulburările nevrotice corelate cu stressul şi 2 4
somatoforme.
20. Tulburările anxios-fobice. Agorafobia. Tulburarea de 4 4
panică. Tulburarea obsesiv-compulsivă. Neurastenia.
21. Reacţiile la stress sever şi tulburările de adaptare. 2 4
Tulburările disociative.
22. Tratamentul tulburărilor nevrotice corelate cu stressul și 4 4
somatoforme.
23. Psihofarmacologie clinică. Noțiuni de farmacodinamică, 4 4
farmacocinetică, perioadă de semiviață, etc. Importanța
clinică a acestora. Neurolepticele. Clasificarea modernă
a acestora. Indicații, contraindi cații.
24. Schizofrenie. Noţiune. Etiologie şi patogenie. 2 2
25. Clasificarea modernă a schizofreniei. 2 2
26. Caracteristica sindromologică a schizofreniei. 3 3
27. Schizofrenia, forma simplă. 2 3
28. Schizofrenia, forma hebefrenică. 2 3
29. Schizofrenia, forma paranoidă. 2 3
30. Schizofrenia, forma catatonă. 2 3
31. Schizofrenia nediferenţiată. 2 2
32. Noțiune de depresie post -schizofrenă. 2 2
33. Schizofrenia reziduală. 2 3
34. Tulburare schizotipală. 2 3
35. Tulburările delirante persistente. 2 3
36. Tulburările psihotice acute şi tranzitorii. 2 3
37. Tulburarea psihotică polimorfă cu simptome de 2 3
schizofrenie.
38. Tulburarea psihotică acută schizofrenia-like. 2 3
39. Tulburările schizoafective. 2 3
40. Tulburarea schizoafectivă de tip maniacal și depresiv. 2 3
41. Tratamentul modern al schizofreniei. 4 3
42. Epilepsia. Noţiune. Etiologie şi patogenie. Clasificarea 4 4
modernă a epilepsiei. Formele clinice ale epilepsiei.
43. Stările de rău epileptic. Psihozele în cadrul epilepsiei. 2 4
Tratamentul modern al epilepsiei.
44. Antidepresivele. Clasificarea modernă a acestora. 2 3
Indicații, contraindicații.
45. Tranchilizantele. Clasificarea modernă a acestora. 2 3
Indicații, contraindicații.
46. Terapia electro-convulsivă. Indicații, contraindicații. 2 3
47. Terapia de urgenţă în stările de agitație psihomotorie 2 4
(halucinator-paranoidă, depresivă, catatonică, maniacală
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
ș.a.).
48. Terapia de urgenţă a crizelor convulsive în serie și 2 4
stărilor de rău epileptic.
49. Terapia de urgenţă a acceselor febrile din cadrul 3 4
schizofreniei.
50. Terapia de urgenţă a tulburărilor confuzionale de 2 4
diferită proveniență.
51. Terapia de urgenţă a reacţiilor acute la sever. 2 3
52. Managementul pacienților cu tulburări extrap iramidale, 4 4
sindrom neuroleptic malign și sindrom serotoninic.
53. Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării 2 10
alcoolului.
54. Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizării 2 16
substanţelor psihoactive. Tratamentul de substituție cu
metadona în dependența de opiacee.
55. Tratamentul tulburărilor mentale şi comportamentale 2 14
datorate utilizării alcoolului.
56. Tulburări mentale organice. Importanţa diagnostică a 4 5
tabelelor R. Schulte şi de utilizare a acestora în psihiatrie
şi narcologie. Testele QI; MMSE; Hachinschi; D.
Wechsler şi importanţa diagnostică acestora în
psihiatrie. Psihopatologia proceselor mnezice.
Clasificarea modernă a tulburărilor intelectual-mnestice.
Tulburările cantitative și calitative ale memoriei.
Sindromul psihoorganic. Sindroamele demenţiale şi
dereglările de intelect.
TOTAL 137 ore 210 ore

pentru medicii rezidenţí, anul II de studii, specializarea
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
PSIHIATRIE
Anul II
Nr. Tema Nr. de ore

Prelegeri Seminare
1. Tulburări mentale organice. Caracteristica clinică a 2 6
sindromului disforic şi apartenenţa lui nosologică.
Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial. Apartenența
nosologică.
2. Sindromul orbito-frontal. Criterii de diagnostic pozitiv și 2 6
diferențial. Apartenența nosologică.
3. Sindromul psihopatoid. Caracteristica clinică în funcție 2 6
de nosologie. Diagnosticul diferențial cu schizofrenia
heboidă.
4. Tulburări mentale organice. Starea halucinatorie 2 6
organică. Tulburarea organică catatonică. Criterii de
diagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament.
5. Tulburarea delirantă organică asemănătoare cu 2 6
schizophrenia (schizophrenia-like). Criterii de
6. Tulburările organice ale dispoziției affective (anxioasă, 2 5
labil-emoțională). Tulburarea disociativă organică și
cognitvă – forma ușoară. Criterii de diagnostic pozitiv și
diferențial. Principii de tratam ent.
7. Psihosomatica. Mecanisme etiopatogenice. Tulburări 2 14
psihosomatice “mari” și ”mici”. Criteria generale de
diagnostic pozitiv vizând tulburările psihosomatice.
Tulburările somatoforme Tulburarea de somatizare.
Tulburarea somatoformă nediferențiată. Tulburarea
hipocondriacă. Tulburarea somatoformă de tipul durerii
cornice persistente. Criterii de diagnostic pozitiv și
diferențial. Principii de tratament.
8. Disfuncțiile vegetative somatoforme cu predominarea 2 12
simptomelor: cord și sistemul card io-vascular;
gastrointestinal superior și inferior; respirator; genito-
urinar sau altui organ ori system de organe).Criterii de
9. Tulburarea somatoformă de tipul durerii cornice 2 12
persistente. Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial.
Principii de tratament.
10. Psihosomatica. Psihozele somatogene. Criterii de 2 12
11. Tulburări nevrotice și corelate cu stresul. Tulburările 4 8
anxios-fobice. Criterii de diagnostic pozitiv și
12. Alte tulburări anxioase (tulburarea de panică, tulburarea 4 8
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
de tip anxietate generalizată, tulburarea mixtă anxioasă

și depresivă). Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial.
13. Tulburările obsesiv-compulsive. Criterii de diagnostic 2 8
pozitiv și diferențial. Principii de tratament.
14. Tulburări nevrotice și corelate cu stresul. Reacțiile 2 8
acute la stres sever și tulburările de adaptare. Tulburările
disociative. Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial.
15. Tulburări nevrotice și corelate cu stresul. Tulburări ale 2 8
instinctului alimentar (anorexia și bulimia nervoasă).
Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial. Principii de
tratament.
16. Psihoterapia în stările limitrofe. Noțiunea de conflict 4 4
intrapsihic. Rolul conflictelor sexuale în apariţia
neurozelor. Complexele subiectului uman. Semnificația
pentru patologie și psihoterapie.
17. Psihoterapia în stările limitrofe. Mecanisme de apărare 4 4
psihologică. Semnificația pentru patologie și
psihoterapie.
18. Psihoterapia în stările limitrofe. Conceptul despre 4 4
personalitate. Teorii moderne privind dezvoltarea
personalității umane. Semni ficația pentru patologie și
psihoterapie. Psihoterapia în stările limitrofe. Intervenția
psihoterapeutică în criză.
19. Psihoterapia în stările limitrofe. Principii generale de 6 4
metodologie în psihoterapie. Psihodiagnostica.
20. Psihoterapia psihoanalitică. Rolul psihoterapeutului. 8 8
Indicaţiile, durata, supervizia. Noțiuni de transfer și
contrtransfer în realizarea psihoterapiei.
21. Psihoterapia de grup. Contrtransferul și contrarezistența, 6 4
noțiuni care scot în evidență “blocajul” psihoterap iei.
22. Analiza tranzacțională. Gestaltterapia. Psihoterapia 4 4
situaţiilor de criză. Autotreningul ca metodă de
profilaxie şi psihoigienă.
23. Hipnoza clasică. Hipnoza erixoniană. Particularităţi. 6 4
24. Artterapia. Meloterapia. Principiile reinserției și 4 4
reintegrării familiale, profesionale, sociale a pacientului
cu tulburări limitrofe.
25. Tulburări de personalitate. Mecanisme etiopatogenice, 8 10
inclusiv psihodinamice. Noțiuni de personalitate
accentuată și tulburare de personalitate. Clasificarea
etiopatogenică și clinică modernă a tulburărilor de
personalitate.
26. Tulburări de personalitate. Criterii de diagnostic pozitiv 4 10
și diferențial. Principii de tratament.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
27. Gerontopsihiatrie. Modificări neurochimice cerebrale 4 4

correlate cu vârsta cronologică a subiectului uman.
Semnificația clinic -terapeutică a acestora. Reacțiile
psihologice ale persoanelor de vârsta atreia la procesul
de îmbătrânire.
28. Gerontopsihiatrie. Noțiuni de Declin cognitiv ușor, 4 4
moderat și Demență. Criterii de diagnostic pozitiv și
29. Gerontopsihiatrie. Sindromul psihoorganic; Sindromul 4 4
și psihoza Korsakoff; Paralizia generală progresivă și
sindromul pseudoparalitic. Criterii de diagnostic pozitiv
și diferențial. Principii de tratament.
30. Gerontopsihiatrie. Tulburări psihice în boala Alzheimer 4 4
(Demenţa în boala Alzheimer). Tulburări psihice în
boala Alzheimer cu debut precoce și cu debut tardiv.
Tulburări psihice în boala Alzheimer atipică (mixtă).
Tulburări psihice prin boala cerebrală vasculară
demenţa vasculară). Tulburări psihice prin boala
cerbrală vasculară cu debut acut. Tulburări psihice
prin boala vasculară cu infarcte multiple. Tulburări
psihice prin boala vasculară mixtă, corticală ţi
subcorticală. Tulburări psihice prin boli neurologice
(demenţa în boli clasificate
în altă parte). Tulburări psihice în boala Pick,
Creutzfeld-Jacob, Huntington, Parkinson ș.a. Tulburări
psihice în boala imunodeficienţei umane.
31. Gerontopsihiatrie. Principii de tratament la pacientul 4 4
gerontopsihiatric. Particualritățile farmacodinamicii și
farmacocineticii remediilor psihoactive, doze și mod de
administrare a remediilor psihotrope (tranchilizante,
antidepresive, anticonvulsivante, timostabilizatoare,
antipsihotice, etc.) la vârstnici. Anticolonesterazicele de
tip central. Modulatorii balanței GABA-Glutamat ș.a.
remedii (antioxidante, vasoactive, procholinergice,
nootrope, etc.), utilizate în tratamentul tulburărilor
cognitive la pacientul geriatric.
32. Psihiatrie generală. Schizofrenia hipertoxică. Tabloul 4 4
clinic, evoluţia, tratamentul şi prognosticul. Criterii de
diagnostic pozitiv și diferențial.
33. Psihiatrie generală. Schizofrenia. Tipuri de evoluție 4 4
clinică. Tipuri de remisiune. Noțiuni de recidivă și
recădere. Variantele clinice de „defect” în cadrul
schizofreniei. Caracteristica clinică a acestora.
34. Psihiatrie generală. Măsurile de protecţie socială a 5 4
pacienţilor cu schizofrenie. Particularităţile discuţiei
medicului psihiatru cu rudele bolnavilor de schizofrenie.
Principalele recomandări practice, ce pot fi date acestora
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
în sensul reinserţiei şi reintegrării sociale a pacientului.

35. Psihiatrie generală. Recuperarea şi reinserţia familială, 4 4
socială, profesională a suferinzilor de schizofrenie.
Apartamentele protejate și alte forme de suport social
destinate recuperării pacientului psihiatric.
36. Psihiatrie generală. Manifestările clinice şi diagnosticul 4 4
diferenţiat al tulburărilor schizotipale și schizoafective.
37. Psihiatrie generală. Diagnosticul diferențial al stărilor 4 4
psihotice.
38. Psihiatrie generală. Dissomnii. Reducerea duratei şi 4 4
profunzimii somnului (insomnia nonorganică).
Hipersomnia din perspectivă psihopatogenetică.
Parasomnii. Somnabulismul (mersul în somn). Pavorul
nocturn (teroare nocturnă). Tulburări ale activităţii
onirice (coşmarul, anxietatea visului).
39. Psihiatrie generală. Tulburări afective expansive. 4 4
Episodul afectiv expansiv (maniacal). Hipomania.
Mania Iară simptome psihotice. Mania cu simptome
psihotice. Tulburări afective bipolare. Tulburarea
afectivă bipolară - epizodul hipomaniacal. Tulburarea
afectivă bipolară - epizod maniacal fâră simptome
psihotice. Tulburarea afectivă bipolară - epizod
maniacal cu simptome psihotice.
40. 4 4
Psihiatrie generală. Tulburarea afectivă bipolară - epizod
depresiv uşor sau mediu. Tulburarea afectivă bipolară -
epizod depresiv sever fără simptome psihotice.
Tulburarea afectivă bipolară - epizod depresiv sever cu
simptome psihotice. Tulburarea afectivă bipolară -
epizod mixt. Tulburarea afectivă bipolară - epizod în
remisiune. Tulburări afective depresive. Epizodul
afectiv depresiv. Epizodul depresiv uşor, mediu și sever
fără simtome psihotice. Episodul depresiv sever cu
simtome psihotice.
41. Psihiatrie generală. Tulburarea depresivă recurentă. 4 4
Tulburarea depresivă recurentă uşoară și medie.
Tulburarea depresivă recurentă severă fără simptome
psihotice și cu simptome psihotice. Tulburarea depresivă
recurentă - în remisiune.Tulburări afective persistente.
Distimii. Ciclotimia.

RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
pentru medicii rezidenţí, anul III de studii, specializarea

PSIHIATRIE
Anul III
Nr. Tema Nr. de ore

Prelegeri Seminare
1. Psihiatrie generală. Boala psihică, infracţionalitate și 5 5
responsabilitate juridică. Boala psihică, spitalizare,
criterii şi modalităţi de internare.
2. 5 5
Psihiatrie generală. Conştiinţa bolii şi stabilirea
descernămmtului. Responsabilitatea juridică şi boala
psihică. Competenţa şi responsabilitate profesională.
Malpraxis.
3. Medicul psihiatru în relaţiile cu pacienţii psihiatrici, 5 5
personalitatea medicului, atitudini, tip de comportament
–trăsături ce influenţează
decisiv relaţia medic-pacient. Modele de relaţie medic-
pacient. Trăsături specifice relaţiei psihiatru-bolnav
psihic. Crearea unei atmosfere de confidenţialitate şi
încredere în relaţii cu pacientul. Transfer şi contransfer
în relaţia medic-bolnav. Generalităţi privind interviul
medical. Aspecte particulare privind interviul
psihiatric.
4. Psihoze endogene. Interviul pacientului psihotic. 6 8
Particularitățile intervievării. Importanța anamnesticului
subiectiv și obiectiv în elaborarea diagnosticului și
planului terapiei.
5. 6 8
Psihoze endogene. Aprobarea psihofarmacologică.
Principalele clase de substanţe psihotrope utilizate în
tratamentul psihozelor endogene. Principii ale terapiei
psihofarmacologice. Aspecte particulare ale terapiei
psihofarmacologice în funcţie de vârstă pacientului
endogen şi condiţia somatică.
6. Psihoze endogene. Aspecte specificde ale terapiei 6 8
psihofamacologice în principalele entităţi nosografice.
Terapia „de întreţinere" - o axiomă modernă a
tratamentulu psihofarmacologic al pacientului cu
tulburări endogene (TAB, schizofrenie, epilepsie).
7. Psihoze endogene. Posibilităţi profilactice ale 6 8
tratamentului psihofarmacologic. Abordarea
psihofarmacologică şi complianţa terapeutică.
Abordarea psihoterapeutică.
8. Psihoze endogene. Importanța ergote rapiei, concediilor 6 8
de probă în realizarea procesului de recuperare și
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
reinserție familială, profesională, socială a pacientului

cu tulburări endogene.
9. Psihiatrie infantilă. Tulburări ale dezvoltării psihice. 2 5
Întîrzieri în dezvoltarea psihică. Întîrzierea psihică
uşoară, medie, severă, profundă.
10. 2 5
Psihiatrie infantilă. Tulburări specifice de dezvoltare ale
abilităţilor şcolare. Tulburarea specifică a citirii
(Dislexia de dezvoltare). Tulburarea specifică a
silabisirii. Tulburarea specifică a abilităţii aritmetice
(Acalculia de dezvoltare).
11. 4 5
Psihiatrie infantilă. Tulburări invalidante (pervazive ale
dezvoltării). Autizmul infantil. Autismul atipic.
Sindromul Rett. Tulburarea hiperkinetică. Sindromul
Asperger.
12. 2 5
Psihiatrie infantilă. Tulburări de comportament şi
emoţionale. Tulburări de conduită. Tulburări emoţionale
şi de conduită. Tulburări emoţionale cu debut specific.
Tulburări ale funcţionării sociale. Enuresis psihogen.
Encopresis psihogen. Tulburări de alimentaţie a
sugarului. Pica sugarului şi copilului.
13. Tulburări mentale datorate utilizării de substanțe 6 8
psihoactive. Tulburări psihice prin consum excesiv de
alcool. Intoxicaţia acută. Utilizarea excesivă şi
nocivă. Sindromul de dependenţa. Simptomele clinice
ale dependenței de alcool de gradul I; II și III.
Variantele clinice ale pulsiunii patologice faţă de
substanţele psihoactive. Componentele de bază ale
pulsiunii patologice faţă de diverse remedii psihoactive.
alcool. Sindromul de sevraj. Sindromul de sevraj cu
delir acut (delirium tremens). Clasificarea psihozelor
alcoolice în dependenţă de evoluţia acestora. Variantele
clinice ale psihozelor alcoolice acute şi trenante.
Psihozele metalcoolice structural-complexe.
Particularităţile alcoolismului la copii şi adolescenţi.
Particularităţile alcoolismului feminin. Tratamentul
modern al dependenței de alcool și psihozelor
metalcoolice.
alcool. Sindromul amnezic. Demenţa asociată cu
alcoolomanie sau toxicomanie (Tulburarea psihotică
reziduală cu debut tardiv). Modificările de personalitate
în cadrul farmacodependenţelor, caracteristica clinică a
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
acestora.
16. Tulburări psihice prin consum de opiacee. Programul de 6 8
Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului aprobat
prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.303
din 30 martie 2000 şi Măsurile de realizare a Hotărîrii
Guvernului Nr.303 din 30.03.2000 „Cu privire la
aprobarea Programului de combatere a Narcomaniei şi
Narcobusinessului pe anii 2000-2001. Hotărîrea
Guvernului Nr. 585 din 19.06.2000 cu privire la
instituirea Comisiei Interdepartamentale de combatere a
Narcomaniei şi Narcobusinessului. Legea nr.382-XIV
din 6 mai 1999 „Cu privire la circulaţia substanţelor
narcotice şi psihotrope şi a precursorilor”.
Legea nr.713-XV din 6 decembrie 2001 „Privind
controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool,
consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe
psihotrope”
Tulburări psihice prin consum de cannabice. Tulburări
psihice prin consum de sedative şi hipnotice. Tulburări
psihice prin consum de cocaină.
17. Tulburări psihice prin consum de psihostimulante. 6 8
Tulburări psihice prin consum de halucinogene.
Tulburări psihice prin utilizrea tutunului. Tulburări
psihice prin utilizarea combinată de droguri. Tratamentul
diferitor farmacodependenţe în perioada de
remisie.Terapiile de substitutie in dependena de opiacee.
18. Dispensarizarea patologiilor psihiatrice. Principiile 3 3
evidenței psihiatrice, tratamentului de întreținere,
recuperării și resinserției sociale a pacienților cu
tullburări endogene (schizofrenie, epilepsie, tulburare
afectivă bipolară).
tullburări organice (posttraumatice, postinfecțioase,
demență, etc.).
tullburări de personalitate, nevrotice, corelate cu stresul,
de adaptare și somat oforme.
tullburări datorate utilizării de substanțe psihoactive.
22. Consiliul determinării disabilității și capacității de 5 8
muncă a pacienților cu tullburări endogene
(schizofrenie, epilepsie, tulburare afectivă bipolară).
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

muncă a pacienților cu tullburări exogen-organice
(posttraumatice, postinfecțioase, etc.).
muncă a pacienților cu tullburări de personalitate,
inclusive organice.
muncă a pacienți lor cu tullburări nevrotice, corelate cu
stresul, de adaptare și somatoforme.
muncă a pacienților cu retard mintal, și alte t ulburări
invalidante ale dezvoltării (autizm infantil, autism atipic,
sindromul Rett, tulburarea hiperchinetică cu deficit
atențional, Sindromul Asperger ș.a.
muncă a pacienților cu tullburări datorate utilizării de
substanțe psihoactive.
28. Psihiatria judiciară. Istoricul. Noțiuni de discernământ 5 5
(criteriul medical și juridic), capacitate de acțiune
(criteriul medical și juridic).
29. Psihiatria judiciară. Principiile organizării și efectuării 5 5
diferitor tipuri de expertiză medico-legală psihiatrică în
Republica Moldova. Legea Republicii Moldova privind
expertiza Psihiatrico-legală. Legea Republicii Moldova
cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-
ştiinţifice şi medico-legale[Denumirea în redacţia Legii
nr.371-XVI din 29.12.05, în vigoare 10.02.06], Nr.1086-
XIV din 23.06.2000 Monitorul Oficial al R. Moldova
nr.144-145/1056 din 16.11.2000. Legea Republicii
Moldova „Privind asistenţa psihiatrică” Nr. 1402-XIII
din 16 decembrie 1997. Noțiunea de simulare
preventivă. Simularea în timpul comiterii acțiunii
socialmente periculoase (crimei). Simularea după
comiterea crimei. Simularea propriu-zisă.
Suprasimularea şi agravarea. Agravarea, calomnierea și
autocalomnierea. Dissimularea.
30. Psihiatria judiciară. Expertiza psihiatrico-legală a 5 5
pacienţilor cu tulburări endogene. Tratamentul prin
constrângere al pacienţilor cu tulburări psihice, ce au
comis acţiuni socialmente-periculoase.
pacienţilor cu tulburări exogen-organice (induse de
traumatisme cranio-cerebrale, neuroinfecții, patologii
somatice decompensate, consumul de substanțe
psihoactive), cu tulburări de personalitate, inclusiv cu
tulburări organice de personalitate.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
pacienţilor cu reacții la stres sever (psihoze reactive) și

tulburări de adaptare.
pacienţilor cu stări excepţionale în psihiatrie. Afectul
fiziologic și patologic, “beția patologică”. As pectul
psihiatrico-legal.
pacienţilor cu tulburări nevrotice, corelate cu stresul, de
adaptare și somatoforme, inclusive a pacienților cu
schimbări durabile de personalitate neatribuibile unor
leziuni sau boli cerebrale.
pacienţilor cu demență și cu retard mintal ușor, moderat,
sever și profund.
36. Psihologie medicală Psihologia ca ramură a 2 2
antropologiei. Relaţiile psihologiei cu filosofîa,
pedagogia şi medicina. Domenii aplicative ale
psihologiei. Medicina - domeniu privilegiat de aplicare a
psihologiei.
37. 2 2
Caracterul tradiţional al relaţiilor dintre
psihologie şi medicină. Domenii medicale de aplicare a
psihologiei: psihologia medicală, psihologia clinică,
psihopatologia, psihiatria, psihosomatica, psihoterapia şi
psihofarmacologia. Sfera şi conţinutul domenii
psihomedicale.
38. 2 2
Psihologia genetică. Dinamica dezvoltării psihizmului şi
particularităţile psihologice ale vârstei cronologice.
Factori ai dezvoltării psihice. Concepţii privind natura
procesului dezvoltării psihice. Rolul factorilor genetici;
rolul factorilor ambientali.
39. 4 4
Etapele dezvoltării psihice. Concepţii asupra
caracterului stadial al dezvoltării psihice; copilăria şi
etapele dezvoltării psihice. Particularităţi ale dezvoltării
psihice a copilului născut prematur. Caracteristici
psihice ale preadolescentei şi adolescenţei. Maturitatea.
Vîrsta a IlI-a. Perioade critice ale dezvoltării psihice.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
SURSE BIBLIOGRAFICE
PEVĂZUTE PENTU ÎNSUŞIREA PROGRAMULUI DE STUDII PRIN REZIDENŢIAT
LA SPECIALIZAREA PSIHIATRIE
1. Ackenheil M.H., под ред. Вовин Р.Я., Кюне Г.Е. Фармако-терапевтические

основы реабилитации психически больных. М., 1989.
2. Andre Gh., Leord F. Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile, Bucureşti, Ed. trei,
1998.
3. Aspects evolutifs de la depression. Sous la direction de Therese Lemperiere.
ACHANTHE, MASSON, SmithKline Beecham, Paris, 1996, 160 p.
4. Boişteanu P., Grigorescu Ana-Maria Fobia Socială tulburarea de anxietate socială.
Iaşi, Ed. Cantes, 2005, 109 p.
5. Breakey William R. Servicii integrate de sănătate mintală. Editura Fundaţiei PRO,
Bucureşti, România, 2001, 545 p.
6. Brânzei P. Psihiatrie. Bucureşti, 1982
7. Bschor Tom, Rub Andreas. Bazele clinico-terapeutice ale tulburărilor afective. Târgu-
Mureş: Farmamedia, 2010,122 p.
8. Buletin de psihitrie integrativă an VIII, Vol VII, nr. 1 (12), Socola, Iaşi, 2002, 151 p.
9. Carter Rosalyn Cum să ajutăm bolnavul Mintal. Bucurşti, Ed. Medicală, 2002, 351 p.
10. Cărăuşu Gh. Hipocondria (aspecte clinice, terapeutice şi diagnostic diferenţiat).
Recomandări metodice. Chişinău, 2000, 15 p.
11. Cărăuşu Gh. Tulburări de conversie (aspecte clinice, terapeutice şi diagnostic
diferenţiat). Recomandări metodice. Chişinău, 2000, 22 p.
12. Chirs Freeman, Peter Tyrer. Metode de cercetare în psihiatrie. Ghid pentru începători.
Ediţia a II-ua. Ed. Fundaţiei PRO, Bucureşti, 2001, 503 p.
13. Clasificarea internaţională a tulburărilor cefalalgice. Ediţia a doua, Societatea de
Cefalee din RM. Traducere din engleză, coordonator prof. Dr. I. Moldovanu,
Chişinău, 2004, 269 p.
14. Copilul cu dizabilităţi. Aspecte de dezvoltare şi comportament. Ghid practic sub red.
Puiu I., Chişinău, 2004, 279 p.
15. Cornuţiu G. Breviar de psihiatrie în 2 volume. Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 2003,
977 p.
16. Cornuţiu G. Bazele psihologice ale practicii medicale. Ediţia a III-a. Ed. Imprimeriei
de Vest, Oradea 2003, 245 p.
17. Cornuţiu G., D. Marinescu „Orientări şi perspective în gândirea psihiatrică
românească”, ed. Universităţii din Oradea, 2008, 385 p.
18. Coşciug I., Dolea I., Baciu Gh., Pădure A., Rîjicova Svetlana Expertiza judiciară în
cazurile privind minorii // IRP, Chişinău, Combinatul Poligrafic, 2005, 136 p.
19. Culegere de materiale pentru asigurarea medicală obligatorie.Chişinău, 2002, 102 p.
20. Dafinoiu I., Jeno-Laszlo Vragha Psihoterapii scurte. Strategii, metode, tehnici.
Bucureşti, Polirom, 2005, 345 p.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
21. Dafinoiu I. Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observaţia şi interviul.

Bucureşti, Polirom, 2005, 240 p.
22. Depresii – noi perspective sub redacţia Radu Vraşti şi Martin eisemann, Ed. ALL,
Bucureşti, 1996, 240 p.
23. Eigen Michael hrana care otrăvește. Karnac Books, London, 2001, traducere din
engleză de Simona Mudava, București, 2009 .
24. Enăchescu C. Tratat de psihanaliză şi psihoterapie. Bucureşti, Polirom, 2003, 385 p.
25. Epileptologie practică. Sub red. lui Klaus Kellermann. Chişinău, Tipografia Centrală,
2001, 118 p.
26. Freud S. OPERE. // Cuvândul de spirit şi relaţiile sale cu inconştientul. Vol. 7,
Bucureşti, Ed. trei, 2002, 179 p.
27. Freud S. OPERE. // Eseuri de psihanaliză aplicată. Vol.1, Bucureşti, Ed. trei, 2001,
303 p.
28. Freud S. OPERE. // Inhibiţie, simptom, angoasă. Vol. 5, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 233
p.
29. Freud S. OPERE. // Nevroza la copii. Vol. 2, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 272 p.
30. Freud S. OPERE. // Nevroză, psihoză, perversiune. Vol. 8, Bucureşti, Ed. trei, 2002,
312 p.
31. Freud S. OPERE. // Psihologia inconştientului. Vol. 3, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 264
p.
32. Freud S. OPERE. // Studii despre sexualitate. Vol. 6, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 187 p.
33. Freud S. OPERE. // Studii despre societate şi religie. Vol. 4, Bucureşti, Ed. trei, 2001,
270 p.
34. Friedmann C. Psihiatrie. Constanţa, ed. Ex Ponto, 2000, 489 p.
35. Garralda M.E., Raynaud J.Ph. Culture and conflict in child and adolescent mintal
health. JASON ARONSON, New York, 2008, 274 p.
36. Gheorghe M.D. Actualităţi în psihiatria biologică. Bucureşti, ed. Intact, 1999, 445 p.
37. Ghid de psihiatrie practică editat de David Goldberg. Ediţia a III-a. Bucureşti, Editura
fundaţiei PRO, Bucureşti, 1997, 357 p.
38. Gorgros C.. Vademecum în psihiatrie. Bucureşti, 1985.
39. Grecu Gaboș Iosif. Depresia și bolile psihosomatice. Ed. University Press, Târgu -
Mureș, 2009, 211 p.
40. Holdevici Irina Elemente de psihoterapie., Bucureşti, ALL, 1996, 232 p.
41. Hotineanu M., Chistruga E., Carp Lucia Terapia contemporană a tulburărilor hipnice
psihogene. Indicaţii metodice. Chişinău, 2002, 16 p.
42. Hufschmidt A., Lücking C.H. Neurologie integrală. De la simptom la tratament.
Traducere din germană coordonată de Prof.Dr. C.D. Popescu. Iaşi, POLIROM, 2002,
512 p.
43. ICD-10 Clasificarea tulburărilor mintale şi de comportament (Simptomatologie şi
diagnostic clinic). Bucureşti, Ed. ALL, 1998, 419 p.
44. Iliciuc I. Bârcă Ala, Hadjiu Svetlana, Gasnaş V. Epilepsia şi sindroamele epileptice la
copii., chişinău, 2000, 99 p.
45. Ionescu G. Psihoterapie, Bucureşti, Ed. Ştinţfică, 1990, 327 p.
46. Kaplan & Sadock Manual de buzunar de psihiatrie clinică (ediţia a treia). Traducere
din engleză. Bucureşti, ed. Medicală, 2001, 558 p.
47. Kecskemeti Ş. Psihoterapia pentru copii şi adolescenţi. Ed. Imprimeriei de Vest,
Oradea, 2003, 125 p.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
48. Lacusta V., Coşciug I., Prigoda T. ş.a. Asocierea acupuncturii şi farmacoterapiei în
corecţia reacţiilor psihovegetativee în cadrul stresului emoţional la bolnavii cu
alcoolism cronic. Recomandări metodice. Chişinău, 1996, 20 p.
49. Lacusta V., Coşciug I., Nacu Al. ş.a. Asocierea acupuncturii cupeptidele
neurohipofizare în profilaxia recidivelor timpurii ale alcoolismului cronic. Chişinău,
1996, 23 p.
50. LAROUSSE Dicţionar de psihiatrie şi de psihopatologie clinică. Sub direcţia lui
JACQUES POSTEL. Traducere, avanprefaţă şi completări privind psihiatria
românească dr. Leonard Gavriliu.- Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1998, 620 p.
51. Legea Republicii Moldova „Privind asistenţa psihiatrică” Nr. 1402-XIII din 16
decembrie 1997. (Monitorul Oficial, 21 mai 1998, nr. 44-46, p. 1, art. 310).
52. Legea Rpublicii Moldova cu privire la expertiza judiciară. Nr. 1086-XIV din
23.06.2000.
53. Les depressions reactionelles. Sous la direction de Therese Lemperiere. ACHANTHE,
MASSON, SmithKline Beecham, Paris, 1997, 159 p.
54. Manual de statitică a tulburărilor mentale. Asociaţia Psihiatrică Americană, Ediţia a
cincea DSM IV TR, Bucureşti, 2000, 813 p.
55. Marinescu Dragoş Tratamentul modern al psihozelor afective., Bucureşti, Ed. Aius,
1997, 358 p.
56. Marinescu Dragoş, Udriștoiu Tudor, Dehelean Pompilia. Elemente neurobiologice și
nonbiologice în tratamentul cu antipsihotice. Ed. Auis Printed, Craiova, 2009, 234 p.
57. Marinescu Dragoş, Udriștoiu Tudor, Mogoanță Laurențiu. Elemente de psihiatrie
biologică în psihofarmacologia clinică. Ed. Auis Printed, Craiova, 2010, 124 p.
58. Matthews G., Deary J. Ian, Whiteman C. Martha Psihologia personalităţii. Trăsături,
cauze, consecinţe. Trad. de Dana Ligia Ilin, Iaşi, Polirom, 2005, 508 p.
59. Mochael H.Ebert Diagnosis Treatman în Psychiatri, 2000–15-1
60. Moreau Andre Tainele autoterapiei asistate., Oneşti, Ed. Opus Cultural, 2005, 136 p.
61. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for men. A practical Approach.
Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1991, 159c.
62. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for women. A practical
Approach. Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1992, 175c.
63. Nacu A.G., Nacu A.A. Psihiatrie judiciară. Chişinău, 1997, 351 p.
64. Nacu A.A. Rolul psihoterapiei de grup cognitiv-comportamentale în tratamentul
complex al stărilor nevrotice (studiuclinic, patopsihologic şi catamnestic). Autoref.
Tezei de Dr. habilitat în şt. medicale. Chişinău, 1997, 40 p.
65. Naum E. Boişteanu P. Drama biologică a alcoolismului. Iaşi, Ed. Dosoftei, 381 p.
66. Nica-Udangiu Lidia, Prelipceanu Dan, Mihailescu Radu. Ghid de urgenţe în psihiatrie.
Bucureşti, Ed. Scripta, 2000, 222 p.
67. Olaru Al.. Introducere în psihiatria practică. Craiova, 1990
68. Oprea V. Sindromul psihoorganic. Recomandări metodice. Chişinău, 1999, 25 p.
69. Ordinul Nr. 230 din 15.12. 1997. „Tulburări mintale şi de comportament” referitor la
expertiza medico-militară a recruţilor din Republica Moldova.
70. Page Andrew Don’t Panic! Overcoming Anxiety, Phobias & Tension. Тревога и
страх ... как преодолевать // Перевод с англ. Н.А. Кириленко; Под общ. ред. В.Э.
Пашковского. СПб.: «Норинт», 2003; 112с.
71. Pastuh-Cubolteanu V. Isteriile vieţii. Chişinău, Labirint, 2007, 116 p.
72. Pirozynski T. Manul de psihiatrie.. Iaşi, 1991
73. Pirozynski T., Chiriţă V., Boişteanu Psihiatrie clinică.. Iaşi, 1993
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
74. Prelipceanu D., Mihailescu R., Teodorescu R. Tratat de sănătate mintală. Vol. 1.,
Bucureşti, ed. Enciclopedică, 2000, 622 p.
75. Psihiatrie Clinică. Sub redacţia lui Aurelia Sârbu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979, 550
p.
76. Psihiatrie sub redacţia lui V. Predescu. Vol. 1, Bucureşti, Ed. Medicală, 1989, 833 p.
77. Psihiatrie sub redacţia lui V. Predescu. Vol. 2, Bucureşti, Ed. Medicală, 1998, 1143 p.
78. Revenco Mircea Aspecte clinice ale dinamicii psihopatiilor., Chişinău, 1997, 135 p.
79. Revenco M., Prigoda T., Oprea V. Narcomania şi adolescenţii: realităţile zilei de
astăzi. Îndrumar pentru adolescenţi, pedagogi şi părinţi. Chişinău, Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina, 2005, 24 p.
80. Revenco M. Ce ştim despre narcomanie? Что знаем о последствиях наркомании?
Chişinău, CEP Medicina, 2005, 15 p.
81. Revenco M., Condratiuc S. Cum să ajutăm copilului să spună „NU!” utilizării
narcoticelor. Îndreptar pentru părinţi. Chişinău, CEP Medicina, 2005, 17 p.
82. Revenco M., Coşciug I., Condratiuc S., Deliv I., Tulburările anxios-depresive în raport
cu dependenţa de substanţe psihoactive la copii şi adolescenţi. Indicaţii metodice.
Chişinău, 2006, 31 p.
83. Robertiello Richard C., Schoenewolf Gerald 101 greșeli în psihoterapie: contrtransfer
și contrarezistență în psihoterapie. Traducere din engleză Adina Rădulescu. București,
Ed. Trei, 2010, 322 p.
84. Romanciuc Ina Hepatitele cronice în aspect psihosomatic. Autoreferat al tezei de
doctor în medicină., Chişinău, 2005, 22 p.
85. Rosen R., Leiblum S. Case studies in sex therapy. N.Y.: GuilfordКон И.С.
Сексология: учебное поs, 1995.
86. Stoev I., Stoev E., Stoev L. Îndrumar în psihiatrie. (rus-român; român-rus). Ediţia a
doua, Chişinău, Editura Academiei de Ştiinţe, 1996, 373 p.
87. Taylor D., Paton C., Kerwin R. Ghid de terapeutică psihiatrică, spitalul Maudsley,
Trustul MHS south London şi Maudsley, ediţia a VII, Bucureşti, Ed. Medcală, 2005,
298 p.
88. Terapie şi management în psihiatrie. Sub red. Udriştoiu T., Marinescu D., Editura
universitară Craiova, 2004, 123 p.
89. Tudose F., Tudose Cătălina, Vasilescu Andreia, Tămăşan Simona Sindroame
rătăcitoare. Bucureşti, Ed. INFO Medica, 2005, 191 p.
90. Tudose Florin, Badea Mihaela Comunicarea-prevenţie şi terapie în patologia colului
uterin., Bucureşti, Ed. INFO Medica, 2000, 121 p.
91. Tudose Florin O abordare modernă a psihologiei medicale. Ed. INFOMEDICA,
Bucureşti, 2000, 203 p.
92. Tudose Florin, Tudose Cătălina, Dobranici Letiţia. Tratat de psihopatologie şi
psihiatrie pentru psihologi. Bucureşti, Editura Trei, 2011.
93. Tulburările nevrotice în actuala dinamică a factorilor de stres. Lucrările celui de al II-
lea Congres Naţional de psihiatrie Socială. Oradea, Ed. Imprimeriei de Vest, 2003,
573 p.
94. Urbina Susana Testarea psihologică, Ghid pentru utilizarea completă a testelor.
Traducere din engleză de Simona Reghintovschi.
95. Urâtu Ş., Melnic M., Jereghi V. Sănătatea Mintală şi Dreptul Uman. // Culegere de
legi şi comentarii / Свод законов и коментариев. Centrul Neguvernamental din RM
„Protecţia Psihicului Uman” şi Com. Helsinki pentru Drepturile Omului din RM,
Chişinău, Universitas, (Tipografia Centrală), 364 p.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
96. Vasiliev T., Stoev I. Narcomania: Situaţia medico-socială şi judiciară în Republica

Moldova. Chişinău, Pontos, 2001, 400p.
97. Vornicu Brânduşa Tratamentul în schizofrenie., Iaşi, Universitas XXI, 2002,348 p.
98. Yaap van Weeghel Внебольничная помощь и психиатрическая реабилитация .
2002 – 15-1.
99. Авруцкий Г.Я., Недува А.А.. Лечение психических больных. Москва, 1988, 496
c.
100. Александровский Ю.А. Пограничные психические расстройства при
соматических заболеваниях. Государственный научный центр социальной и
судебной психиатрии им. В.П.Сербского, Москва 2009.
101. Алексеев Б.Е., Доморацкий В.А. Ювенильная сексология: руководство для
специалистов молодежных клиник. Минск: В.И.З.А. ГРУПП, 2009, 352 с.
102. Алкоголизм. (руководство для врачей). Под ред. Г.В. Морозова, В.Е. Рожнова,
Э.А. Бабаяна. М.: Медицина, 1983, 432 с.
103. Бабаян Э. А, Гонопольский М.Х.. Наркология, 1999 Москва.
104. Базисное руководство по психотерапии. Под ред. Решетникова СПб.:
«Восточно-Европейский Институт Психоанализа» совместно с издательством
«Речь», 2002, 784 с.
105. Банщиков В.М., Борзенков И.В. Корсаковский синдром. Москва, 1971.
106. Берн Э. Введение в психиатрию и психоанализ для непосвященных: пер. с
англ. А.И. Фёдоров.- 2-е изд. – Минск : «Попурри», 2007.- 528 с.
107. Берн Эрик. Игры в которые играют люди. Психология человеческих
взаимоотношений. Вы сказали “Здравствуйте”. Что дальше? Психология
человеческой судьбы. Екатеринбург, Изд-во ЛИТУР, 2000, 576с.
108. Блейхер В.М. Эпонимические термины в психиатрии, психотерапии и
медицинской психологии. Словарь. К. Вища школа. Головное изд-во, 1984, 448
с.
109. Блейхер В.М., Воронков Г.Л., Иванов Вл. под ред.. Ранняя диагностика
психических заболеваний. Киев, 1989.
110. Блейхер В.М., Крук И.В.. Патопсихологическая диагностика. Киев, «Здоров′я
1986.
111. Болдырев А.И. Психические особенности больных эпилепсией (43-летний опыт
изучения и лечения больных эпилепсией). – М.: Медицина, 2000. 382 с.
112. Болдырев А.И. Эпилепсия у взрослых. Москва, 1972.
113. Брилл А. Лекции попсихоаналитической психиатрии. Перевод с английского
А.Б. Хавина, Екатеринбург, «Деловая книга», 1998, 335 с.
114. Броун Т., Холмс Г. Эпилепсия // Клиническое руководство. М.: Бином, 2006,
288 с.
115. Бурлачук Л.Ф., Морозов С.М. Словарь-справочник по психологической
диагностике.Киев, Науков. думка, 1989, 200 с.
116. Буров Ю.В., Ведерникова Н.Н. Нейрохимия и фармакология алкоголизма. М.:
Медицина, 1985, 237 с.
117. Буртянскйй Д.Л., Кришталь В.В. Клиника, лечение и профилактика
сексуальных расстройств у женщин. Методические рекомендации. Харьков,
2000, 55 с.
118. Буртянскйй Д.Л., Кришталь В.В. Диагностика и лечение расстройств мужской
потенции. Методические рекомендации. Харьков, 1999, 52 с.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
119. Вальдман А.В., Бабаян Э.А., Звартау Э.Э. Психо-фармакологические и медико-

правовые аспекты токсикоманий. М.: Медицина, 1988, 285 с.
120. Вегетативные расстройства. Клиника, диагностика, лечение. Под ред. А.М.
Вейна, Москва, Медицинское информационное агенство, 1998, 752 с.
121. Вольф М.Ш., Гофман Д.Я., Демидов Н.А. и др. Неотложная медицинская
помощь при опасных для жизни состояниях, возникающих у психически
больных. Методические рекомендации. Москва, 1999, 162 с.
122. Воробьёв В.Ю. Шизофренический дефект (на модели шизофрении,
протекающей с преобладанием негативных расстройств). Москва, 1988,
диссертация к.м.н., 128 с.
123. Вудс Ш. Психиатрия в вопросах и ответах. Ст-Петербург, Изд-во Питер, 1998,
311 с.
124. Гаврилова С.И., руководитель Научно-методического Центра по изучению
болезни Альцгеймера и ассоциированных с ней расстройств НЦПЗ РАМН,
Фармакотерапия болезни Альцгеймера. Москва.
125. Ганушкин П.Б. Избранные труды. М., 1964.
126. Гельдер М., Гэт Д., Мейо Р. Оксфордское руководство по психиатрии в двух
томах. Первод с английского Т. Кручинской и Н. Полищук. Киев, Изд-во Сфера,
1997, ( т. 1 – 499 с.; т. 2 – 435 с.).
127. Гехт А.Б. Стандарты лечения эпилепсии // Лечение нервных болезней. – 2001. №
1. – с. 8 – 14.
128. Гиляровский В.А. Учение о галлюцинациях. Москва, 1949.
129. Глейтман Г., Фридлунд А., Расберг Д. Основы психологии: Пер. с англ./ Плд
ред. Большакова В.Ю., Дружинина В.Н., СПб.: Речь, 2001, 1247 с.
130. Горин С.А. А вы пробовали гипноз? (Практическое руководство по применению
гипнотических психотехник в бизнесе и медицине, рекламе и пропаганде,
торговле и повседневной жизни). СПб.: 1995, 208 с.
131. Громов С.А., Киссин М.Я., Якунина О.Н., Ерошина Е.С. Эпилепсия. Изменения
личности. Лечение. – СПб., 2006. – 320 с.
132. Групповая психотерапия. Под ред. Б.Д. Карвасарского (СССР), С. Ледера (ПНР),
Москва, Медицина, 1990, 384 с.
133. Гузиков Б.М., Мейроян А.А. Алкоголизм у женщин. Ленинград, Медицина,
1988, 223 с.
134. Гулямов М.Г. Диагностическое и прогностическое значение синдрома
Кандинского. Душанбе, 1962.
135. Гурьева В.А., Гиндикин В.Я. Юношеские психопатии и алкоголизм. Москва,
«Медицина», 1980, 272 с.
136. Доморацкий В.А. Краткосрочные методы психотерапию – М: Психотерапия,
2008. – 304с.
137. Доморацкий В.А. Диагностика и лечение сексуальных дисфункций у мужчин.
Методические рекомендации. Минск. «Альтиора-Живые краски», 2005, 43 с.
138. Доморацкий В.А. Медицинская сексология и психотерапия сексуальных
расстройств. – М: Академический Проект; Культура, 2009, 470с.
139. Делинда Е., Мерсер Джорж Вуди // Индивидуальное консультирование
наркозависимых. Stefan Batory Fondation, Varşava 2001, 231 c.
140. Дьячук Н.В. Азбука гипноза (книга первая). – М., 2008, «КСП», 112 с.
141. Дьячук Н.В. Азбука гипноза (книга вторая). – М., 2008, «КСП», 214 с.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
142. Ерышев О.Ф., Рыбакова .Т.Г, Шабанов .П.Д. Алкогольная зависимость:

формирование, течение, противорецидивная терапия. СПб.: Издательство
“ЭЛБИ-СПб”, 2002, 192c.
143. Ефремов В.С. Основы суицидологии. СПб.: изд-во «Диалект», 2004, 480 с.
144. Жариков Н.М., Урсова Л.П., Хритинин Д.Ф. Психиатрия. Москва, 1988.
145. Журнал Обзор современной психиатрии. Издаваемый с 19998 г. фондом
«Женевская инициатива в психиатрии» (WWW страница: http://www.geneva-
initiative.org) в сотрудничестве с Институтом открытого общества, Ассоциацией
психиатров Украины и Белорусской психиатрической ассоциацией.
146. Журнал им. С.С. Корсакова.
147. Журнал Вопросы наркологии.
148. Журнал Психiчне Здоровь΄я. Киевской медицинской академии последипломного
образования им. П.Л. Шупика.
149. Журнал Вiсник психiчного здоров΄я. Одесской ассоциации психиатров.
150. Завилянский И.Я., Блейхер В.М., Крук И.В., Завилянская Л.И. Психиатрический
диагноз. 2-е изд., перераб. и доп., Киев, Выща шк., 1989, 311 с.
151. Зильгер Эд., Роберт М. Ходапп Понимание умственной отсталости. Киев, изд-во
Сфера, 2001, 360 с.
152. Златан Б.Д. Бред: клиника и лечение. Кишинёв, «штиинца», 1989, 141 с.
153. Златан Б.Д. Лечение бредовых психозов. Кишинёв,1961.
154. Иванец Н.Н., Тюльпин Ю.Г., Чирко В.В., Кинкулькина М.А. Психиатрия и
наркология, Изд-во «ГЭОТАР-Медиа», Учебник для ВУЗ-ов, Москва, 2006,
830с.
155. Иванец Н.Н., Даренский И.Д., Стрелец Н.В., Уткин С.И. Лечение алкоголизма,
наркоманий и токсикоманий (крткое клиническое руководство)., Москва, 1998,
60 с.
156. Кандинский В.Х. О псевдогаллюцинациях. Москва,1952.
157. Каплан Х. Сексуальная терапия. Иллюстрированное руководство: пер. с англ.
М.: Класс, 1994; 160с.
158. Карвасарский Б.Д. Неврозы. Руководство для врачей. Изд. Второе. Москва
159. Карлов В.А. Эпилептический статус. Москва, 1974.
160. Карлов В.А., Терапия нервных болезней. Москва, 1996, 652 с.
161. Качаев А.К., Иванец Н.Н., Игонин А.Л., и др. Глоссарий. Стандартизированные
психологические симптомы и синдромы для унифицированной клинической
оценки алкоголизма и алкогольных психозов. Методические рекомендации. М.:
1976, 63 с.
162. Квалификационные тесты по наркологии в двух частях. Под ред. Ю.В.
Валентика. Москва 1996, 375 с.
163. Кербиков О.В., Коркина М.В., Наджаров Р.А., Снежневский А.В. Психиатрия.
Издание второе, переработанное. Москва, Медицина, 1968.
164. Киссин М.Я. Клиника и терапия парциальных вегетативно-висцеральных и
«психических» припадков у больных эпилепсией. Учебно-методическое
пособие. – СПб., 2003, 53 с.
165. Клиническая психиатрия. Под ред. Проф. Н.Е. Бачерикова, Киев, «Здоровья»,
1989, 512 с.
166. Клинические разборы в психиатрической практике. Под редакцией проф. А.Г.
Гофмана. Москва, МЕДпресс-информ, 2009, 704 с.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
167. Ковалёв В.В. Психиатрия детского возраста. М.: «Медицина», 1979, 607 с.
168. Кон И.С. Введение в сексологию. М.: Медицина, 1998, 321 с.
169. Кон И.С. Сексология: учебное пособие для студентов высших учебн. заведений.
М.: Академия, 2004; 384с.
170. Кононенко В.И., Сосин И.К., Моисеев В.И. и др. Клиническая и лабораторная
диагностика алкогольного опьянения. Методические рекомендации. Харьков,
1984, 32 с.
171. Коркина М.В., Лакосина Н.Д., Личко А.Е. Психиатрия: Учебник – М.:
172. Копытов А.В. Созависимое поведение (диагностика, психологические
особенности, тактика лечения). Учебно-методическое пособие. Минск, ООО
«Харвест», 2005, 51 с.
173. Кратохвил С. Терапия функциональных сексуальных расстройств. Москва,
174. Кратохвил С. Психотерапия семейно-сексуальных дисгармоний: Пер. С чешск.
М.: Медицина, 1991; 336с.
175. Крейндлер А. Эпилепсия. Москва, 1960.
176. Крещановский В.Б., Гндин В.П. Сочетанное применение психотерапии и
рефлексотерапии при лечении больных алкоголизмом. Методические
реомендации. Москва, 1988, 10 с.
177. Кришталь В.В., Агишева Н.К. Псходиагностика и психотерапевтическая
коррекция сексуальной дисгармонии супружеской парры. Учебное пособие для
врачей. Москва, 1985, 138 с.
178. Кришталь В.В., Гульдман Б.Л. şi Григорян С.Р. Сексология: В 5 т. Харьков:
Академия сексологических исследований, 1997. т.1.-352с.; т.2.-272с.; е.3-192с.;
т.4.-176с.; т.5.-152с.
179. Кудрявцев И.А. Комплексная судебная психолого-психиатрическая экспертиза
(научно-практическое руководство).М.: Изд-во Моск. ун-та, 1999, 497 с.
180. Кузнецов С.В., Демчева Н.К. Негативные расстройства при параноидной форме
шизофрении. Ж. Психическое здоровье. N 1 (32), 2009, с. 38-42.
181. Кулаков С. Основы психосоматики. -СПб.: Речь, 2003.
182. Кэррол Э. Изард Психология эмоций. СПб.: изд-во Питер, 1999, 460 с.
183. Лакуста В.Н. Методы лечения алкоголизма. Кишинёв, Картя молдовеняскэ,
1987, 220 с.
184. Леонгард К. Акцентуированные личности. Перевод с немецк. В.М. Лещинской
под ред. В.М. Блейхера. Киев, Выща школа», 1989, 375 с.
185. Личко А. Е., Битенский В.С. Подростковая наркология. Москва, Медицина,
1991, 301 с.
186. Личко А.Е. Психопатии и акцентуации характера у подростков. Ленинград,
«Медицина», 1983, 255 с.
187. Личко А.Е., Битенский В.С., Подростковая наркология (руководство для
врачей). Москва, Медицина , 2000.
188. Лукомский И.И. Маньякально-депрессивный психоз. Москва,1968.
189. Мадди Сальваторе Р. Теории личности: сравнительный анализ / пер. с англ.,
СПб.: Изд-во «Речь», 2002, 539 с.
190. Максутова А., Фрёшер В. Психофармакотерапия эпилепсии. Блэквелл
Виссеншафтс-Ферлаг Берлин-Вена, 1998, 180 с.
191. Малкина-Пых И.Г. Возрастные кризы: М.: изд-во Эксмо, 2004, 896 с.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
192. Марценковский И.А., Бикшаева Я.Б. Терапевтические стратегии в

эпилептологии. (метод. рекомендации), Киев, 2005, 29 с.
193. Марценковский И.А., Игнатов М.Ю., Пишель В.Я. и др. Применение
конвульсофина (кальциевой соли вальпроевой кислоты) в неврологии и
психиатрии. Методические рекомендации. К.: 2002, 27 с.
194. Марилов В.В. Общая психопатология. Учебное пособие для студентов высших
учебных заведений. Москва. Издательский центр “Академия”, 2002, 224 с.
195. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Мастерс и Джонсон о любви и сексе: В 2 ч.:
Пер.с англ. СПб.: Ретур, 1991. ч 1-264с.; ч. 2.- 296с.
196. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Основы сексологии. М.: Мир, 1998; 692с.;
197. Меграбян А.А. Деперсонализация. Ереван, 1962.
198. Мёрта Дж. Справочник врача общей практики. Перевод с английского. Москва,
изд-во Практика, 1998, 1230 с.
199. Морозов Г.В. Ступорозные состояния. Москва, 1969.
200. Морозов Г.В под ред.. Руководство по психиатрии. Москва,1980.
201. Морозов Г.В., Бабаян Э.А., Бобров А.Е., Зерели А.Г. медицинское
освидетельствование для установления факта потребления алкоголя и состояния
опьянения. Методические указания. Москва, 1988, 39 с.
202. Мосолов С.Н.- Клиническое применение современных антидепрессантов. 1995,
555 с.
203. Наку А.Г. Аментивный синдром. Кишинёв, 1970.
204. Наку А.Г., Герман Г.Н. Психические нарушения при заболеваниях почек.
Кишинёв,1981.
205. Наку А.Г., Ревенко М.Г., Опря Н.А. Клиника некоторых вариантов динамики
психопатий.,1980, 228 с.
206. Неврология. Под ред. М. Самуэльса, Перевод с английского, Захаров В.В.,
Ковалёва И.В., Москва, изд-во Практика, 1997, 638 с.
207. Незнанов Н.Г., Громов С.А., Михайлов В.А. эпилепсия. Качество жизни.
Лечение. – СПб., 2005. – 292с.
208. Опря Н.А. Клинические аспекты патологической ревности. Кишинёв, 1986.
209. Остроглазов В.Г. Пограничные психопатологические состояния в
общемедицинской практике (раннее выявление, дифференциальная диагностика
и принципы лечебно-восстановительной тактики). Методические реомендации.
Москва, 1998, 73 с.
210. Пантелеева Г.П., Цуцульковская М.Я., Беляев Б.С. Гебоидная шизофрения /
АМН СССР, М.: Медицина, 1986, 192 с.
211. Паттерсон Сесил, Уоткинс Эдвард Теории психотерапии. 5-е издание.,СПб.:
Питер, 2003, 544 с.
212. Пащенков С.З. Ипохондрия. (клинический аспект проблемы). Ташкент, изд-во
Медицина, УзССР, 1974, 177 с.
213. Пелипас В.Е. Симуляция психических расстройств и её распознавание при
судебно-пссихиатрической экспертизе. Методические реомендации. Москва,
1983, 26 с.
214. Пелипас В.Е. Шизофрения и реактивные психозы в судебно-психиатрической
практике; вопросы дифференциального диагноза. Методические реомендации.
Москва, 1987, 22 с.
215. Первов Л.Г. Уход за больными с невротическими состояниями. М.: Медицина,
1989, 205 с.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
216. Печерникова Т.П. Гульдан В.В., Остришко В.В. Особенности экспертной оценки
аффективных реакций в момент совершения правонарушения у психически
здоровых и психопатических личностей. Методические реомендации. Москва,
1983, 18 с.
217. Потёмкин В.В. Эндокринология. М: Медицина, 1986, 432 с.
218. Простомолотов В.Ф. Комплексная психотерапия соматоформных расстройств.
Кишинёв, «Pressa», 2000, 304 с.
219. Психиатрия: национальное руководство.// под ред. Т.Б. Дмитриевой, В.Н.
Краснова, Н.Г., Незнанова, В.Я. Сёмке, А.С. Тиганова - Москва, «ГЭОТАР-
Медиа», 2009, 1000с.
220. Психиатрия поздего возраста. Под ред. Робина Джекоби, Катрин Оппенгаймер в
двух томах. Переводс английского В.П. Позняка, Киев Изд-во Сфера, 2003, (т. 1
– 390 с.; т 2 – 491 с.).
221. Психиатрия. Под ред. Р. Шейдера. Перевод с английского М.В. Пащенкова,
Д.Ю. Вельтищева. Москва, Практика, 1998, 485 с.
222. Психиатрия. Учебное пособие для студентов медицинских вузов. Под ред. В.П.
Самохвалова, Ростов н/Д.: Феникс, 2002, 576 с.
223. Психосоматические расстройства. Доклад Комитета экспертов ВОЗ по
психогигиене, Женева, 1985, 37 с.
224. Психология человека от рождения до смерти. Полный курс психологии
развития. Под ред. А.А. Реана, СПб.: «прайм-ЕВРОЗНАК», 2005, 416 с.
225. Психологические исследования и психотерапя в наркологии. Сборник научных
трудов, Ленинград, 1989, 151 с.
226. Пятницкая И.Н. Злоупотребление алкоголем и начальная стадия алкоголизма.
М.: Медицина. 1988, 288 с.
227. Пятницкая И.Н., Найдёнова Н.Г. Подростковая наркология. Руководство для
врачей. М.: Медицина, 2002, 256 с.
228. Ревенко М.Г., Кощуг И.В., Кондратюк С.Л., Делив И.Д. Значение тревожно –
депрессивной симптоматики в формировании зависимости от психоактивных
веществ у подростков. Методические рекомендации.ф, Кишинэу, 2006, 33 с.
229. Ревенко М., Кондратюк С. Как помочь вашему ребёнку сказать «нет!»
употреблению наркотиков., Руководство для родителей. Кишинэу, ИПЦ
Medicina, 2005, 212 c.
230. Руководство по наркологии под ред. Н.Н. Иванца в двух томах. М.: ИД
Медпрактика-М, 2002, (т. 1 – 444 с.; т. 2 - 445 с.).
231. Руководство по неврологии по Адамсу и Виктору. Морис Виктор, Аллан Х.
Роппер. Москва. ООО «Медицинское информационное агенство», 2006, 680 с.
232. Руководство по Психиатрии. Под ред. А.С. Тиганова в двух томах, Москва,
Медициа, 1999, (т. 1 – 712 с.; т. 2 - 783 с.).
233. Сексопатология. Справочник. Под. Ред. Г.С. Васильченко, Москва, Медицина,
1990, 575 с.
234. Сметаник В.П., Ткаченко Н.М., Глезер Г.А., Москаленко Н.П.
Климактерический синдром. М.: Медицина, 1988, 288 с.
235. Смулевич А.Б. Депрессии при соматических и психических заболеваниях.
Москва, изд-во, МИА, 2003, 432 с.
236. Смулевич А.Б. Психопатии. Руководство по психиатрии. Медицина, 1983.
237. Сосин И.К., Мысько Г.Н., Ломакин С.Г. Рефлексотерапия алкоголизма,
наркоманий и токсикоманий. Методические рекомендации. Млсква, 1987, 21 с.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
238. Сосин И.К., Мысько Г.Н., Гуревич Я.Л. Немедикаментозные методы лечения
алкоголизма. К.: «Здоровья», 1986. 152 с.
239. Сосин И.К., Гуревич Я.Л. , Мысько Г.Н. Наркологическая служба на
промыщленном предприятии. К.: «Здоровья», 1989, 221 с.
240. Стратеии лечения алкогольных проблем. Под ред. Герлингса П.Й., Бринка В.Д.,
Схипперса Г.М., Киев, Изд-во Сфера, 1999, 167 с.
241. Стрелец Н.В., Уткин С.И. Неотложные состояния при хроническом алкоголизме.
НИИ наркологии Минздрава РФ, Москва.
242. Сухарева Г.Е. Клинические лекции по психиатрии детского возраста. М.:
«Медгиз», 1955, Т. 1, 457 с.
«Медгиз», 1959, Т. 2, 405 с.
«Медгиз», 1965, Т. 3, 335 с.
245. Сыропятов О.Г., Дзеружинская Н.А., Патогенез и биологическое лечение
алкоголизма. Пособие для врачей. К.: УВМА, 2000, 46 с.
246. Телешевская М.Э. Неврастения. Киев, «Здоровья», 1988, 167 с.
247. Тиганов А.С. фебрильная шизофрения. Клиника, патогенез, лечение. Москва,
248. Ушаков Г.К. Детская психиатрия. М.: «Медицина», 1973, 391 с.
249. Филатов А.Т., Мороз В.И., Кутько И.И. и др. Что нужно знать о наркомании.
Методические реомендации для медицинских работников, педагогов, юристов.
Харьков, 1987, 23 с.
250. Фридман Л.С., Флеминг Н.Ф., Робертс Д.Г., Хайман С.Е. Наркология. Москва,
И-во Binom Publischers, 2000, 319 p.
251. Шабанов П.Д., Штакельберг О.Ю., Наркомании: патопсихология, клиника,
реабилитация. Санкт Петербург, 2000.
252. Шизофрения. Под ред. А.В.Снежневского. Москва, 1972.
253. Штернберг Э.Я. Геронтологическая психиатрия. Москва, 1977.
254. Эндрю Четли Проблемные лекарства. Перевод с английского. Латвия,
организация «Международные действия за здоровье», 1998, 352 с.
255. Шток В.Н. Головная боль. М.: Медицина, 1998, 307 с.
256. Эриксон М. Мой голос останется с вами. Москва, Институт общегуманитарных
исследований, 2003, 333 с.
257. Яничак Филипп Дж., Дэвис Джон М., Прескорн Шелдон Х., Айд Фрэнк Дж. Мл.
Принципы и практика психофармакотерапии. Киев Ника-Центр 1999. 728 с.
258. Ясперс К. Общая психопатология. Перевод с немецкого Л.О. Акопяна, Москва,
изд-во Практика, 1997, 1053 с.
Bibliografie suplimentară
1. CIM-10 Clasificarea tulburărilor mintale şi de comportament (Simptomatologie şi
diagnostic clinic). Bucureşti, Ed. ALL, 1998; 419 p.
2. Freud S. OPERE. Studii despre sexualitate. Vol. 6, Bucureşti, Ed. trei, 2001; 187 p.
3. Freud S. OPERE. Inhibiţie, simptom, angoasă. Vol. 5, Bucureşti, Ed. Trei, 2001; 233
p.
4. Ghid de psihiatrie practică (Maudsley), Ediţia a III-a, editat de David Goldberg,
Oxford University Press, 1997; 260 – 269.
5. Kaplan & Sadock Manual de buzunar de psihiatrie clinică (ediţia a treia). Traducere
din engleză. Bucureşti, ed. Medicală, 2001; 558 p.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
6. Keesling B. Sexual Healing. How Good Loving is Good for You – and Your
Relationship. Hunter House Publishers, 1996; 245p.
7. Manual de statitică a tulburărilor mentale. Asociaţia Psihiatrică Americană, Ediţia a
cincea DSM IV TR, Bucureşti, 2000; 813 p.
8. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for women. A practical
Approach. Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1992; 175 c.
9. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for men. A practical Approach.
Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1991; 159 p.
10. Prelipceanu D., Mihailescu R., Teodorescu R. Tratat de sănătate mintală. Vol. 1.,
Bucureşti, ed. Enciclopedică, 2000; 622 p.
11. Rosen R., Leiblum S. Case studies in sex therapy. N.Y.: Guilford Press; 1995.
12. Tudose Florin, Tudose Cătălina, Dobranici Letiţia. Tratat de psihopatologie şi
psihiatrie pentru psihologi. Bucureşti, Editura Trei, 2011.
13. Доморацкий В.А. Диагностика и лечение сексуальных дисфункций у мужчин.
Методические рекомендации. Минск. «Альтиора-Живые краски», 2005; 43 с.
14. Доморацкий В.А. Краткосрочные методы психотерапии. – М: Психотерапия,
2008; 304 с.
15. Доморацкий В.А. Медицинская сексология и психотерапия сексуальных
расстройств. – М: Академический Проект; Культура, 2009; 470 с.
16. Каплан Х. Сексуальная терапия. Иллюстрированное руководство: пер. с англ.
М.: Класс, 1994; 160с.
17. Kинессa М. Брак под микроскопом. Физиология половой жизни. Изд-во Фирма
«АДА», Кишинёв, 1990; 180 с.
18. Кислинг Барбара Целительные свойства секса. Изд-во Питер, Ст-Петерсбург,
1997; 245 с.
19. Кон И.С. Введение в сексологию. М.: Медицина, 1998; 321 с.
20. Кон И.С. Сексология: учебное пособие для студентов высших учебн. заведений.
М.: Академия, 2004; 384с.
21. Кратохвил С. Терапия функциональных сексуальных расстройств. Москва,
Медицина, 1985; 157 с.
22. Кришталь В.В., Агишева Н.К. Псходиагностика и психотерапевтическая
коррекция сексуальной дисгармонии супружеской парры. Учебное пособие для
врачей. Москва, 1985; 138 с.
23. Кришталь В.В., Гульдман Б.Л. şi Григорян С.Р. Сексология: В 5 т. Харьков:
Академия сексологических исследований, 1997; т.1.-352с.; т.2.-272с.; т.3-192с.;
т.4.-176с.; т.5.-152с.
24. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Мастерс и Джонсон о любви и сексе: В 2 ч.:
Пер.с англ. СПб.: Ретур, 1991; ч 1-264с.; ч. 2.- 296с.
25. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Основы сексологии. М.: Мир, 1998; 692 с.
26. Психиатрия: национальное руководство.// под ред. Т.Б. Дмитриевой, В.Н.
Краснова, Н.Г., Незнанова, В.Я. Сёмке, А.С. Тиганова - Москва, «ГЭОТАР-
Медиа», 2009; 1000с.
27. Психосоматические расстройства. Доклад Комитета экспертов ВОЗ по
психогигиене, Женева, 1985; 37 с.
28. Сексопатология. Справочник. Под. Ред. Г.С. Васильченко, Москва, Медицина,
1990; 575 с.
29. Смулевич А.Б. Депрессии при соматических и психических заболеваниях.
Москва, изд-во, МИА, 2003; 432 с.
RED: 02
PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014
30. Уайнхолд Б., Уайнхолд Дж. Освобождение от созависимости. Перевод с

английского А.Г. Чеславской — М.: Независимая фирма “Класс”, 2002; 224с.
Metode de evaluare
Curentă: verificare pe parcurs, test-control, foile de observaţie clinică a pacienților asistați
medical, examen practic. La finele anilor I și II de studii rezidenții susțin examene de
promovare.
La finele rezidențiatului – susțin Examenul de Stat de Licență constituit din 3 etape:
- evaluarea deprinderilor practice,
- test – grilă,
- examen oral.
Modalitatea de rotunjire a notelor
Suma ponderată a notelor de la evaluările Nota finală

curente şi examinarea finală
5 5
5,1-5,5 5,5
5,6-6,0 6
6,1-6,5 6,5
6,6-7,0 7
7,1-7,5 7,5
7,6-8,0 8
8,1-8,5 8,5
8,6-9,0 9
9,1-9,5 9,5
9,6-10 10
Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” şi se

echivalează cu calificativul 0 (zero). Rezidentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale
examenului nepromovat.
Limba de predare: Română
Responsabil, Coordonator
Studii postuniversitare prin Rezidențiat,
Dr. conferenţiar I. Coşciug

Progr - An - Generala Rez Psihiatrie 15.01.2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Progr - An - Generala Rez Psihiatrie 15.01.2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RED: 02

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 1 / 51

Decanul Facultăţii Rezidențiat și secundariat Şef catedră,

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Programa a fost rectificată de colectivul de autori:

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 2 / 51

PROGRAMA GENERALĂ ŞI ANALITICĂ DE STUDII ÎN REZIDENŢIAT

1. PROBLEMATICA SĂNĂTĂŢII MINTALE.

4. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR IMAGINATIV-CREATIVE

4.1. Rolul imaginaţiei în patogeneza tulburărilor psihice.

5. PSIHOPATOLOGIA COMPORTAMENTULUI EXPRESIV ŞI A

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 3 / 51

5.4.2. Diminuarea şi anularea activităţii motorii.

7. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR MNEZICE.

8. TULBURĂRI ALE DISPOZIŢIEI.

9. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR VOLIŢIONALE.

9.l. Voinţa ca latură reglatorie a comportamentului şi conştiinţei.

10. TULBURĂRI PULSIONALE (MOTIVAŢIONALE).

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 4 / 51

11. SUICIDOLOGIE ŞI PSIHIATRIE.

12. PSIHOPATOLOGIA SENZORIALITĂŢII.

13. TULBURĂRI LE CONŞTIINŢEI.

14. DEONTOLOGE ŞI ETICĂ ÎN PSIHIATRIE CLINICĂ.

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 5 / 51

14.1 Aspectul etic şi diagnosticul clinic.

14. TULBURĂRI ALE ACTIVITĂŢII HIPNICE PRIN CAUZE

15. PSIHOPATOLOGIE EXPERIMENTALĂ ; MODALITĂŢI

15.1.5. Optimizarea învăţării şi posibilitatea schimbării convingerilor prin

16. PSIHIATRIA MODERNĂ ŞI NOILE TAXINOMII NOSOGRAFICE

17. SCHIZOFRENIILE ŞI TULBURĂRILE DELIRANTE.

17.1. Schizofrenia: trăsături clinice generale.

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 6 / 51

17.1.6, Schizofrenia reziduală.

17.5. Tulburarea delirantă indusă.

17.6.1. Tulburarea schizoafectivă expansivă (tip maniacal).

18. TULBURĂRILE AFECTIVE.

18.5 Tulburări afective persistente.

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 7 / 51

19. TULBURĂRI NEVROTICE Şl SOMATOFORME.

19.5.9.1. Sindromul Ganser.

20. SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE UNOR

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 8 / 51

20.1.6. Voma psihogenă.

20.4. Factori psihologici corelaţi cu boli somatice.

21. TULBURĂRI ALE PERSONALITĂŢII ŞI COMPORTAMENTULUI.

22. TULBURĂRI PSIHICE DE SENESCENŢĂ (TULBURĂRI MENTALE

22. l. Tulburări psihice în boala Alzheimer (Demenţa în boala Alzheimer).

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 9 / 51

22. l .2. Tulburări psihice în boaia Alzheimer cu debut tardiv.

22.4. Sindromul amnezic organic (nederminat de alcool sau droguri).

22.6.1. Halucinoza organică.

23. TULBURĂRI PSIHICE PRIN CONSUM DE SUBSTANŢE

PA 7.5.1 DATA: 25.02.2014

PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 10 / 51