Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. Metode de studiu ale comportamentului: anamneza, interviul, testele psihologice, observaţia, experimentul, studiile de caz, studiile biografice, studiile etno-antropologice. Discuţie şi
analiză comparativă. 08.04-14.04.2019
5. Comportamente nocive
Concepte generale: abuzul de substanţe, dependenţa.
Consumul de alcool. Modalităţi de evaluare şi abordare psihoterapeutică a alcoolismului.
Tabagismul. Algoritm de abordare a pacienţilor care intenţionează să renunţe la fumat.
15.04-21.04.2019
Consumul de droguri. Abordarea psihoterapeutică a dependenţilor de drog.
6. COLOCVIU LP
Nota colocviu = 1/ 3 din nota finală LP 22.04-28.04.2019
7. Aspecte comportamentale ale confruntării cu circumstanţe clinice provocative (1)
Bolile incurabile. Reacţii psihologice la diagnosticul de incurabilitate. Impactul psihoindividual (evaluarea psihometrică a consecinţelor durerii) şi psihosocial (stigmatizarea, povară şi
provocare; importanţa suportului social perceput). Dileme etice provocate de incurabilitate (eutanasia, sinuciderea medical asistată). Modele de asistenţă a bolnavilor incurabili
(comparaţie tradiţional, modern). Discuţii, exemplificări clinice. 06.05-12.05.2019
10. Psihoterapia, element adjuvant al intervenţiei medicale centrate pe schimbarea comportamentelor anormale şi cu risc
Psihoterapia scurtă, centrată pe obiectiv (principii teoretice, exemplificări clinice). Psihoterapia de grup şi familială (principii teoretice, exemplificări clinice). Analiza tranzacţională
(principii teoretice, exemplificări clinice). Art-terapia (principii teoretice, exemplificări clinice). Medicina narativă (principii teoretice, exemplificări clinice).
27.05-02.06.2019
1. Poiană, C., Popa-Velea, O. „Ştiinţele comportamentului uman. Note de curs” (vol.1), 2018, Bucureşti: Editura Universitară
Carol Davila
Partea a II-a. Comportamente nocive pentru sănătate. Factori de risc, modele teoretice explicative, manifestări clinice, modalităţi de
intervenţie terapeutică (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea)
Consumul de substanţe - concepte generale (A.Mihăilescu)
Consumul de alcool (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea)
Fumatul (O.Popa-Velea, A.Mihăilescu)
Consumul de droguri (A.Mihăilescu)
Partea a IV-a. Modalităţi de intervenţie comportamentală. Psihoterapia (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea, C.Truţescu, M.Pană, G.Macarie)
Definiţie, fundamente teoretice, indicaţii, eficienţă, efecte asupra pacienţilor, medicilor şi aparţinătorilor (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea)
Psihoterapia de scurtă durată, centrată pe obiectiv (definiţie, fundamente teoretice, indicaţii, eficienţă) (A.Mihăilescu)
Analiza tranzacţională (C.Truţescu)
Psihoterapia de grup şi familială (definiţie, fundamente teoretice, indicaţii, eficienţă) (A.Mihăilescu)
Terapiile expresive prin artă (M.Pană)
Medicina narativă (G.Macarie).
2. Popa-Velea, O. „Ştiinţele comportamentului uman. Aplicaţii in medicină” (ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită). 2015,
Bucureşti: Editura Trei, pag.13-21, 32-44, 73-123, 141-155, 213-244, 371-380, 393-410, 439-446, 480-531, 554-573.
3. (opţional) Poiană, C. „Hormonii şi comportamentul”. 2006, Bucureşti: Editura Universitară Carol Davila.
4. (opţional) French, D., Vedhara, K., Kaptein, Ad, A., Weinman, J. „Health Psychology” (2nd Edition). 2010, London: BPS Blackwell;
cap. „The role of behaviour in health” (pag.13-32), „Alcohol and drug use” (pag.73-83), „Smoking” (pag.33-46), „Intervention to
change health-related behaviour patterns” (pag.99-110).
5. (opţional) Ouimet Perrin, K., Sheehan, C.A., Potter, M.L., Kazanowski, M.K. (Eds.).
„Palliative Care Nursing: Caring for Suffering Patients”. 2011, London: Jones & Bartlett Learning International; cap. „The nature of
suffering and palliative care” (pag.1-24).
• Luni 14-16 – amf marketing
• Marti 8-10 – istoria medicine
• Joi 8-10 – amf 5
• Joi 16-18 – amf 5
• Joi 18-20 – amf 5
Tematica pentru efectuarea instruirii periodice semestriale
privind securitatea și sănătatea în muncă - 2019
LEGEA 319/ 2006
ART. 1
(1) Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi
sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
(2) Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea,
consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor,
precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.
ART. 3
(1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.
ART. 22 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună
la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane
care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Tematica pentru efectuarea instruirii periodice semestriale
privind securitatea și sănătatea în muncă - 2019
LEGEA 319/ 2006
ART. 23 (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru
păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în
special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un
pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau
cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul
de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le
desfăşoară
TIPURI DE COMPORTAMENT – TEST
Alegeti varianta care se potriveste cel mai bine cu dvs:
3. Imi doresc in viata: 5. Apreciez la oameni:
1. De obicei sunt:
a. Realizari a. Decizia si actiunea
a. Activ b. Talentul
b. Varietate
b. Entuziast c. Prieteni buni c. Modestia si sprijinul
c. Calm, linistit d. Reguli clare d. Respectul
d. Ganditor
4. Locul meu de 6. Aspiratii
munca arata: profesionale:
2. Reactionez la: a. Organizat pe a. Putere executiva
prioritati
a. Impuls b. Libertate de
b. Mai dezordonat exprimare
b. Idei creative c. Nu conteaza locul,
ci oamenii c. Stabilitate
c. Autoritate d. Expertiza
d. Foarte ordonat
d. Ratiune
TIPURI DE COMPORTAMENT – TEST
Alegeti varianta care se potriveste cel mai bine cu
dvs:
7. Rol social dorit: 9. Dorinte educative: 11. Orientare spre
a. Partener de actiune, a. Orientare spre scopul viitor:
lider propus a. Increzator
b. Stiinte umaniste, arta,
b. Centrul atentiei design b. Visator, entuziast
c. Sfatiutor, indrumator c. Moralitate, valori sociale c. Pesimist
d. Intelectual, sfatuitor d. Stiinta, tehnologie d. Realist
• Oameni orientati spre proces – rationali, se bazeaza pe fapte, isi controleaza bine
emotiile; atrasi de cifre, planificari
TIPURI DE COMPORTAMENT, COMUNICARE SI
RELATIONARE
Jung (1921) – “Tipurile psihologice” – a dezvoltat un model al
personalitatii cu 4 dimensiuni -> fiecare masoara o trasatura specifica a
comportamentului. Aceste diensiuni se impart in functie de 2 directii:
• Individuali
• Biologici – gen, varsta, rasa
• Psihologici – nivel educational, personalitate
• Contextuali
• Socio-economici – status socio-economic, nivel de dezvoltare al societatii
• Politici – nivel de libertate, obligatii sociale, politici publice
• Culturali – norme si valori culturale
Apartenenta la gen - Caracteristici de
neurodezvoltare
• Vizibile pe toata durata dezvoltarii
• Raspuns la tress
• Secretie hormonala, crestere colesterol, crestere tensionala – mai mari la
sexul masculin
Hormoni sexuali
• Conditii de munca
• 0-1.5ani
• Vulnerabilitate emotionala
• Separarea de parinti
Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)
• 13-18ani - Conflicte
• Dependenta vs independent
• Comportamente premise vs interzise
• Loialitate fata de familie vs prieteni
• Impartasire vs intimitate
• Idealizare vs devalorizare adulti
• Consolidarea identitatii vs adoptarea unui rol social
• Consolidarea rolului sexual vs confuzie de rol
Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)
• Complianta la tratament
• Tipul de personalitate
• Temperamentul – mostenit
• Caracterul – educat
• Omportamente de risc
• Politici sociale
• Educationale
• De preventive primara
• Consulturi obligatorii
• Conditii de viata
Factori contextuali
• Dezvoltarea socio-economica globala
• Expunere la factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihologici
• Masuri benefice
• Stimularea activitatii fizice
• Alimentatie sanatoasa
• Adresabilitate la medic
• De gandire – delir -> convingerea ca ii sunt ordonate anumite ganduri sau actiuni
• De comportament – compulsii
• Ineficienta cognitiva
• 1918 – Ronald Aymer Fisher -> legile lui Mendel se pot aplica si pentru
caracteristici comportamentale
• Anii 1970 -> studii evidance-based de tip prospectiv asupra importantei geneticii
in aparitia unor boli psihice.
METODE DE STUDIU
Scopul -> estimarea efectului factorilor genetici si a celor de mediu
asupra comportamentului
• Transmiterea poligenica
METODE DE STUDIU - dificultati
• Dificultati metodologice
• Dificultatea de gasire si obtinere a acceptului de participare
• Limite etice – nu este admis, din punct de vedere etic, sa se astepte pana la declansarea unei
boli psihice -> trebuie luate masuri inca din faza premorbida
• Durata mare a studiului (cel putin o generatie)
• Izvoare biografice incomplete, viziuni diferite asupra bolii, inaccesibilitatea la totalitatea
arborelui genealogic al unui individ
• Existenta unui continuum intre normalitate si boala psihica si limite fluide intre
acestea
IMPLICATIILE BIOETICII IN STUDIILE GENETICE
• Analiza de legatura – identifica portiuni ale genomului care detin gene ce determina
anumite boli psihice -> metoda eficienta cand boala se transmite dupa un model
mendelian monogenic
Elemente ce ingreuneaza demersul de
cercetare in genetica comportamentului
• Este dificil sa definesti comportamentul
• Functionare intelectuala generala sub medie – coeficient de inteligenta – retard usor 55-70; moderat 40-55,
sever 20-40, profund sub 20; nespecificat – cand exista premisa retardului mental, dar nu se poate calcula
coeficientul de inteligenta prin teste standard
• Restrictii semnificative in functia adaptativa in cel putin 2 din domeniile – comunicare, autoingrijire, viata de
familie, aptitudini sociale, uz de resurse ale comunitatii, autoconducere, aptitudini scolare, timp liber,
sanatate, securitate
Asocierea componentei genetice cu retardul mental este evidentiata de gradele de retard mental intalnite in
sindroame genetice (sdr Down, sdr Klinefelter, sdr Turnur, fenilcetonuria)
INTELIGENTA EMOTIONALA
• Gestionarea emotiilor
• Empatia
• Cel mai frecvent sunt forme sporadice de boala, doar 0,1% forma
autozomal dominanta.
ELEMENTE DE NEUROANATOMIE SI
NEUROFIZIOLOGIE A COMPORTAMENTULUI
• Studiul structurilor neurale si mecanismelor ce stau la baza gandirii,
emotivitatii, motivatiei si interrelatiei dintre acestea
• In anorexie => inhibare sau distrugerea ariei hipotalamice laterale => anorexie,
absenta senzatiei de foame => casexie, exitus.
• Vizualizarea persoanei iubite stimuleaza ariile occipitale secundare implicate in recunoastere =>
interpretare si comparare a imaginii, prin intermediul ariei asociative parieto-occipito-temporala.
• Mirosul stimuleaza neuronii din girul semilunar si din substanta perforata anterioara (parte a sistemului
limbic)
• Fascicolul longitudinal superior + fascicolul longitudinal inferior + fascicolul uncinat – determina integrarea
tuturor aferentelor senzitive.
Comportamentul sexual – supravietuirea
speciei
• Afectarea lobului temporal duce la comportament sexual ciudat (la maimute –
comportament homosexual, incercarea de copulare cu alte specii).
• Comportamente indiferente
Comportamentul in diverse stari emotionale
simple (ex frica)
• Baza neurofiziologica a emotiilor - sistemul limbic.
• Amigdala are rol fundamental in frica, invatare, memorare, interactiuni sociale, modularea emotiilor, coping
emotional.
• Leziuni ale nucleului central al amigdalei - alegerea unor forme active de coping
• Amigdala este implicata in reprezentarea corticala a stimulilor care fac referire la emotii
• Reactiile motorii si decizile care insotesc emotiile sunt date de legatura existenta intre amigdala si lobul frontal.
Comportamentul in stari emotionale complexe