INVENTARUL NAŢIONAL al POLUANŢILOR

ORGANICI PERSISTENŢI al REPUBLICII MOLDOVA

efectuat în cadrul Proiectul Băncii Mondiale/Facilităţii

Globale pe Mediu: „Activităţile de promovare a
implementării Convenţiei Stocholm privind poluanţii
organici persistenţi în Republica Moldova”

Acest raport este pregătit de dr. Valentin Ciubotaru. Raportul a fost elaborat
în baza rapoartelor experţilor internaţional pe inventarierea şi evaluarea
poluanţilor organici persistenţi dna Katarina Magulová, dl. Andrei Barannik,
experţii naţionali dr. Jana Tafi, Dl. Iurie Ţugui, dl. Marius Ţaranu, dr. hab.,
Prof. Valentin Arion, dl. Constantin Filatov, dl. Constantin Mogoreanu, dl.
Adrian Tertea, dr. Fliur Macaev, dr. Gavril Gîlcă, dl. Vadim Brega; experţii
locali dna Eugenia Dimitrevici, dl. Ion Sava, Dl. Ruslan Ciobanu, Inspectoratele
teritoriale de stat pentru protecţia plantelor, Agenţiile teritoriale ecologice şi
generalizate de către Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia
Plantelor şi Inspectoratul Ecologic de Stat, date, informaţii şi fotografii de la
vizitile în teritoriu a managerului proiectului dl. Andrei Isac şi a consultantului
tehnic superior dl. Ion Barbarasa.

Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

Chişinău, iulie 2003

 CUPRINS

Abrevieri şi acronime ……………………………………………...........…………………4

Rezumat……………………………………………………………………………………...6

Introducere…………………………………………………….....…………………………..8

1. Metodica inventarierii………………………………………………….……………….9
2. Proprietăţile substanţelor toxice persistente....………………………………………11
3. Informaţie privind capacităţile instituţionale, regulatoare şi de aplicare a legilor
pentru managementul POP………………………………..………….……………….18
3.1. Actele legislative relevante şi acţiuni administrative în privinţa poluanţilor
organici persistenţi (POP) în Republica Moldova........................................................18
3.2 Situaţia actuală şi organizarea fluxului de date referitoare la POPs: producerea,
utilizarea şi implementarea în Republica Moldova…………………………………..23
3.3. Instituţiile naţionale ce se ocupă cu studiul substanţelor organice persistente..29
4. Inventarul POP....………………………………………………………………………30
4.1 POP pesticide................ ………………………………………………………………...30
4.2 Chimicalele industriale şi a echipamentului cu conţinut de BPC (bifenili
policlorinaţi)…………………………………..……………………………………… ..40
4.3 Inventarul POP derivate obţinute neintenţionat …………………………..………...51
4.3.1 Dibenzo-p-dioxinelor policlorinate şi a dibenzofuranilor policlorinaţi …..52
4.3.2 Bifenili policlorinaţi) (BPC) …………………………………...............…….59
4.3.3 Hexachlorobenzen (HCB) ...…………………………………………………60
4.3.4 Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) ……………………………….61
5. Bazele de date privind POP..........…………………....………………………………..65
6. Concluzii şi recomandări...............…………………....………………………………..68
Referinţe……………………………………………………………………………………..72

Anexe
1. Factorii de emisie a POP (sunt incluse numai pe CD).
2. Analiza prevederilor Convenţiei Stockholm privind poluanţii organici persistenţi în
comparaţie cu legislaţia naţională Evaluarea golurilor şi recomandările de
transpunere (sunt incluse numai pe CD).
3. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise aflate în depozitele R.M.
4. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise înhumate
5. Tendinţele de modificare a conţinutului DDT în apele de suprafaţă ale R.M.
6. Transformatoarele de putere disponibile in sistemul electroenergetic naţional (pe
segmentele funcţionale ale sistemului) presupuse a conţine BPC)
7. Conţinutul BPC în unele uleiuri utilizate de către campania Union Fenosa (toate
probele sunt incluse numai pe CD)
8. Lista actelor normative privind utilizarea uleiurilor dielectrice în instalaţiile
electroenergetice în Republica Moldova
9. Date de activitate pentru anii 1990-2001 (sunt incluse numai pe CD).
10. Valori termale pentru fiecare tip de combustibil (sunt incluse numai pe CD).
11. Sursele categoriilor şi subcategoriilor UNEP identificate pentru RM. (sunt incluse
numai pe CD).
12. Inventarierea dioxinelor şi furanilor (sunt incluse numai pe CD).
2
 Lista tabelelor
Table 2.1 Proprietăţile fizice ale unor BPC.............. …………………………………………...15
Table 4.1. . Situaţia în privinţa pesticidelor POP în Republica Moldova……………..………..31
Table 4.2. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise aflate în depozitele R.M.............….31
Table 4.3. Produse POP derivate obţinute neintenţionat..............................................................31
Table 4.4. Sumarul emisiilor totale DDPC/DFPC pentru perioada 1990-2001 în R.M...……...33

Lista figurilor
Figura 4.1. Inventarul pesticidelor inutilizabile şi interzise identificate …………...…..………32
Figura 4.2. Amplasarea depozitelor de pesticide pe teritoriul Republicii Moldova…….........…33
Figura 4.3. Dinamica acumulării stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise …………..….34
Figura 4.4. Inventarul pesticidelor înhumate …………………………………………..........…34
Figura 4.5. Dinamica utilizării pesticidelor ……………………….............................................36
Figura 4.6. Dinamica co ompuşilor DDX în unele soluri din Republica Moldova ......................37
Figura 4.7. Concentraţia compuşilor DDX în sol (0--20 cm) şi nămolul acvatic, râul Ciuhur....38
Figura 4.8. Concentraţia compuşilor DDX în sol (20--40 cm) şi nămolul acvatic, râul Ciuhur..38
Figura 4.9. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul acvatic (râul Ciuhur, lac în pădure).......38
Figura 4.10. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul acvatic (lacul Coloniţa),......................39
Figura 4.11. Structura sistemului energetic al Republicii Moldova ……....................................45
Figura 4.12. Structura sistemului electroenergetic naţional sub aspect transformatoarele de
putere.............................................................................................................................................46
Figura 4.13 Amplasarea campaniilor de distribuire în Republica Moldova …….................…...45
Figura 4.14. Pierderi BPC prin scurgeri de ulei de la transformatoarele de generare, de transport
şi de distribuţie a sistemei energetice a Republicii Moldova.…...................................................48
Figura 4.15. Eliminările BPC de la transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a
sistemei energetice ...................................………………………………………………….....…48
Figura 4.16. Emisiile DDPC/DFPC din perioada 1999-2001 din incinerarea deşeurilor.............54
Figura 4.17. Emisii DDPC/DFPC în 1990-2001 din categoria de surse 2.…………..................54
Figura 4.18. Emisii DDPC/DFPC în 1990-2001 din a 3-a categorie de surse.…...……….........55
Figura 4.19. Emisiile DDPC/DFPC în 1990-2001 pentru categoria a 4-a de surse .............…...55
Figura 4.20. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 5…...…......56
Figura 4.21. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 6…......…...56
Figura 4.22. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 8…......…..57
Figura 4.23. Emisiile le DDPC/DFPC totale în 1990-2001 din categoria de surse 9...................57
Figura 4.24. Structura emisiilor de BPC derivate în 1990………………..............……………..60
Figura 4.25. Emisiile BPC derivate in 1990, 1999-2001.......……………………………..........60
Figura 4.26. Emisiile de HCB în anii 1990, 1999-2001. ………………….....…………………60
Figura 4.27. Emisiile totale a HAP în 1990, 1999, 2000 şi 2001…………....………………….62
Figura 4.28. Sursele principale de emisii HAP în 1990 şi 2001……………...…………………63
Figura 4.29. Structura emisiilor HAP în 1990 şi 2001…………………………………….........63
Figura 4.30. Distribuirea componenţilor individuali HAP în sol (0-20 cm) şi nămol acvatic.... 63
Figura 4.31.Distribuirea componenţilor individuali HAP în sol (20-40 cm) şi nămol acvatic....64
Figura 4.32. Suma HAP în nămolul acvatic (râul Ciuhur, lac în pădure), Republica Moldova..64
Figura 4.33. Suma HAP în nămolul acvatic (lacul din Coloniţa)................................................64

3
 Abrevieri şi acronime
0
C: Grade Celsius
A An, 365 zile
Adt Tonă la aer uscat
APC (S) Sistem de control a poluării aerului
BAT Cele mai bune metode disponibile
BOS Oţel pe bază de oxigen elementar
BPC Bifenili policloruraţi
CAM Concentraţia Admisibilă Maximală
CLRTAP Convenţia cu privire la Poluarea Transfrontalieră a Aerului la Distanţe Mari
DDPC dibenzo-p-dioxine policlorinate
DFPC dibenzofurani policloruraţi
d.m. Materie uscată
DSS Departamentul pentru Statistică şi Sociologie
EAF Cuptor cu arc electric
ET Echivalent Toxic
ESP Precipitator electrostatic
FAO Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite
GDEIWM Direcţia Generală pentru Impact Ecologic şi Managementul Deşeurilor
FET Factorul Echivalenţei Toxice
GEF Facilitatea Globală de Mediu
GHG Gaze cu efect de seră
H Ore
HAP Hidrocarburi aromatice policiclice
HCB Hexaclorobenzen
HW Deşeuri periculoase
IES Inspectoratul Ecologic de Stat
IFCS Forumul Interguvernamental cu privire la Securitatea Chimică
ILO Oficiul Internaţional pentru Muncă
IOMC Programul Interorganizaţional pentru Managementul Raţional al Substanţelor
Chimice
IPCC Biroul Interguvernamental în Schimbarea Climei
IPCS Program Internaţionale pentru Securitatea Chimică
IRPTC Registrul Internaţional al substanţelor chimice potenţial toxice
I-TEF Factorul Internaţional de Echivalenţă a Toxicităţii
I-ECT Echivalentul Toxic Internaţional
ISG Grupul de activitate între şedinţe al Forumului Interguvernamental pentru
Securitatea Chimică
ISO Organizaţia pentru Standardizare Internaţională
K (Grade) Kelvin
LS Oţel lichid
MECDT Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului
NA Inaplicabil
ND Nedeterminat / lipsă de date (nu s-au făcut măsurări)
PVC Polivinilclorid
OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
PII Pesticide Inutilizabile Interzise
POP Poluanţi Organici Persistenţi
TPC Trifenili policloruraţi
UE Uniunea Europeană
UNEP Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite
UNFCCC Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite în Schimbarea Climei
4
 UNIDO Organizaţia pentru Dezvoltarea Industrială a Naţiunilor Unite
VCN Valori Calorice Nete
WHO Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Unităţi
Kt kilo tonă (1000 t)
t Tonă (1000 kg = 106 g)
kg kilogram (1000 g = 103 g)
g gram (1000 mg = 100 g)
mg miligram (1000 µg = 10-3 g)
µg Microgram (1000 ng = 10-6 g)
ng nanogram (1000 pg = 10-9 g)
pg picogram (10-12 g)
Cal 1 Calorie = 4.186 Joul
J 1 Joul = 0.239 calorii
kJ Kilojoul (103 J)
MJ Megajoul (106 J)
GJ Gigajoul (109 J)
TJ Terajoul (1012 J)
Pa Pascal
KPa Kilo Pascal (103 Pa)
Mpa Mega Pascal (106 Pa)
L Litru
m3 Metru cub
Nm3 Metru cub normalizat (standard)

5
 Rezumat
În conformitate cu prevederile articolului 6 al Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii
organici persistenţi Părţile semnatare îşi asumă angajamentul să elaboreze strategii adecvate
pentru identificarea depozitelor formate din substanţele chimice enumerate în Anexa A sau în
Anexa B; şi produselor şi articolelor utilizate şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu
o substanţă chimică enumerată în Anexa A, B sau C. Republica Moldova este o ţară cu o
economie în tranziţie, care a semnat această Convenţie în 2001.

Legislaţia naţională reglementează gestionarea substanţelor periculoase, inclusiv a POPs în linii

generale, fără a specifica substanţele. Legislaţia de mediu existentă în Republica Moldova
interzice importul oricăror deşeuri şi reziduuri şi susţine managementul de mediu vis-a-vis de
promovarea recuperării, depozitării corespunzătoare, eliminării şi incinerării.

Inventarierea emisiilor POP pentru perioada 1999-2001 (pentru DDPC/DFPC pentru perioada
1990-2001, pentru pesticide 2001, 2003, pentru BPC –2003) a fost efectuată în baza
Îndrumarului şi metodologiei UNEP Chemicals şi EMEP/CORINAIR. Factorii de emisie utilizaţi
sunt incluşi în anexa 1. Inventarul include emisiile de la următoarele POP: pesticide POP,
chimicalele industriale şi a echipamentului cu conţinut de BPC (bifenili policloruraţi), POP
derivate obţinute neintenţionat, inclusiv dibenzo-p-dioxinelor policlorinate şi a dibenzofuranilor
policloruraţi, bifenili policloruraţi, hexachlorobenzen şi hidrocarburile aromatice policiclice.
Republica Moldova nu dispune de întreprinderi pentru producerea POP, toate produsele permise
spre utilizare se importau şi se importă actualmente din străinătate.

Inventarul pesticide POP

În depozitele Republicii Moldova se află cca 1712 tone de pesticide inutilizabile şi interzise. Din
cele 777 tone de PII identificate (cunoscute), conţinutul de Pesticide POP constituie heptaclor
0,08 t. şi policlorcamfen (taxofen) 1,60 tone. Din anul 1995 până în prezent cantitatea de
pesticide perimate s-a micşorat cu cca 600 tone, din 2001 până în prezent cantitatea heptaclorului
s-a mcşorat cu 0,2 t., dar a toxafenului – cu 1,81 tone. Cauzele de reducere a cantităţii
pesticidelor inutilizabile şi interzise sunt: înhumarea necontrolată a pesticidelor, furturile,
condiţiile neadecvate de păstrare a lor, toate conducând la poluarea solului şi apei. Au fost
înhumate 3,94 mii tone de pesticide, inclusiv 654,1 t de DDT: DDT tehnic (75%) – 130,1 t.,
DDT (5,5%)-187,7 t, DDT(30%)- 318,9 t., DDT(15%)- 3,1 t., pasta DDT – 14,3 t. şi 1303 tone
de hexaclorciclohexan.

Eliminările BPC
Inventarierea bifenililor policloruraţi a demonstrat că emisiile de BPC de la transformatoarele de
generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM constituie 4.537 kg/an, iar
pierderile BPC prin scurgere constituie 9,790 tone/an. Ele constituie doar o parte din emisii,
deoarece lipsesc datele privind conţinutul de BPC din condensatoarele şi transformatoarele ce se
află in proprietatea consumatorilor.

Emisiiile POP derivate obţinute neintenţionat

DDPC/DFPC
Emisiile DDPC/DFPC în atmosferă, apă, sol şi în produse şi reziduuri au constituit în 2001 circa
777,3 g de ET. Pe parcursul perioadei 1990-2001 emisiile totale de DDPC/DFPC în atmosferă,
apă, pământ, prin produse şi reziduuri s-au diminuat cu 86,5%. Sursa principală a emisiilor
DDPC/DFPC au sursele de apă deschise în cadrul categoriei a 9-a de surse,
“Disponibilizare/Gropi de gunoi” (96,6% în 1990 şi 97,4% în 2001).
BPC

6
În 1990 emisiile de BCP au alcătuit 16,24 kg/an. Principalele surse de emisii au fost vehiculele
grele (> 3.5 t), autobuzele (68,9 %) şi producţia varului (31 %). Emisiile BPC înregistrate în
2001 au alcătuit 2,10 kg/an, ceea ce a constituit aproximativ 13% din cantitatea respectivă a
anului 1990. Principalele surse de emisie au fost vehiculele grele şi autobuzele (99%).

HCB
Emisiile HCB au alcătuit 0.025 kg/an în 1990. Principala sursă de emisie a fost producţia
cimentului (99 %). În 2001 emisiile de HCB au fost estimate la 1.0 kg/an. Principala sursă de
emisie a fost producţia aluminiului secundar (99%).

Hidrocarburile aromatice policiclice

Emisiile de HAP în 1990 au fost estimate la 2708,8 kg/an, reducându-se până la 2215,4 în 2001.
Sursa principală a emisiilor HAP fiind arderea staţionară a combustibilului. În 2001 s-a schimbat
esenţial şi cota emisiilor provenite din diferite surse. Dacă emisiile în 1990 constituiau: de la
cărbune - 33%, lemne - 35%, benzină etilată – 17%, motorină – 12%, atunci în 2001 – respectiv
1%, 92%, 3% şi 3%.
Concluzii
Prezenta lucrare este prima inventariere a emisiilor POP efectuată în RM, în care au fost incluse
toate datele accesibile la momentul actual. Deşi volumul total de pesticide POP nu este foarte
mare, modul de păstrare a acestora conduce la contaminarea masivă a mediului. Situaţia actuală
privitor la poluarea mediului înconjurător şi impactul ecologic asupra sănătăţii populaţiei în
Republica Moldova este studiată foarte insuficient. Nu există un sistem integrat unic de evidenţă
a eliminării POP la nivel ramural şi local, de inventariere a stocurilor existente, de cercetări
ştiinţifice şi investigaţii practice sistematice în acest domeniu. Uleiurile dielectrice utilizate în
transformatoarele de putere, curent şi tensiune, în comutatoare, etc., cu excepţia uleiurilor turnate
în condensatoare, nu se cunoşteau niciodată ca materiale toxice dăunătoare pentru sănătate. În
rezultat, echipamentul cu încărcare de ulei nu avea marcaj special. Informarea insuficientă a
populaţiei cu privire la consecinţele expunerii la acţiunea POP-urilor pentru mediu şi sănătatea
umană face ca sarcina managementului stocurilor de asemenea materiale să fie extrem de
dificilă. Deşi inventarul a fost compilat pe baza întregului volum de informaţie disponibilă la
momentul actual, există spaţiu pentru îmbunătăţiri şi completări.

Recomandări
Pentru a face datele şi informaţie din inventar mai accesibile pentru toate grupurile, se poate
elabora o versiune mai scurtă şi mai accesibilă pentru activităţi de conştientizare, instruire şi
educaţie, de rând cu alte instrumente bazate pe datele din inventar, ca, de exemplu, jocuri de
calculare şi luare a deciziilor pentru reducerea poluării, spot-uri mass media şi panouri pentru
participanţii la trafic, sarcini provocatoare pentru inventatorii populari şi cei tineri de elaborare a
tehnologiilor alternative fără POP-uri, date de referinţă pentru competiţii între localităţi,
mahalale şi gospodării casnice în reducerea consumului poluanţilor enumeraţi de Convenţie, etc.,
etc. Aceste şi alte iniţiative (identificate împreună cu reprezentanţii producătorilor şi a
consumatorilor) ar permite o aplicare mai utilă a datelor inventarului şi ar spori impactul datelor
colectate asupra situaţiei generale. O activitate primordială ar fi informarea exhaustivă a
populaţiei ţării prin toate mass media despre pericolul PCB, dioxinelor, furanilor, PAH pentru
sănătatea publică şi mediu în combinaţie cu campanii locale de informare a populaţiei în
localităţile şi întreprinderile care au pesticide inutilizabile, condensatoare şi transformatoare.
Concomitent ar fi oportună efectuarea analizelor uleiurilor din condensatoare şi transformatoare
şi de elaborat o formă statistică de evidenţă strictă a uleiurilor cu conţinut de PCB.
Alte sarcini importante ar putea include următoarele: elaborarea unei metodici de calculare a
emisiilor privind POP, organizarea seminarelor privind necesitatea inventarierii şi a
consecinţelor utilizării POP la nivel local cu comunicare directă, legătura inversă, informarea
populaţiei despre emisiile POP din localităţile lor şi elaborarea împreună cu producătorii etc.
7
 Introducere
În conformitate cu prevederile articolului 6 al Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii
organici persistenţi Părţile semnatare îşi asumă angajamentul să elaboreze strategii adecvate
pentru identificarea depozitelor formate din substanţele chimice enumerate în Anexa A sau în
Anexa B; şi produselor şi articolelor utilizate şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu
o substanţă chimică enumerată în Anexa A, B sau C.

Republica Moldova este o ţară cu o economie în tranziţie, care a semnat această Convenţie în
2001.
Un pas important în fortificarea sistemelor naţionale de management a substanţelor chimice e
evaluarea cuprinzătoare a infrastructurii naţionale legate de aspectele legislativ, instituţional,
administrativ şi tehnic al managementului substanţelor chimice de rând cu înţelegerea naturii şi
spETrului substanţelor chimice disponibile şi aplicate în ţară.

Începând cu sfârşitul anilor 80' au fost adoptate un şir de instrumente politice internaţionale care
abordau diferite aspecte ale managementului de chimicale. Aceste instrumente includ, de
exemplu:
• Ghidul UNEP de la Londra cu privire la Schimbul de Informaţie despre Substanţele
Chimice în Comerţul Internaţional (cu amendamentele din 1989);
• Codul de Conduită FAO în Distribuirea şi Aplicarea Pesticidelor
(cu amendamentele din 1989);
• Convenţia ILO din 1990 cu privire la Securitatea Chimică la Locul de Muncă (Nr. 170);
• Convenţia ILO din 1993 cu privire la Prevenirea Accidentelor Majore Industriale (Nr.
174);
• Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon
• Protocolul de la Monreal privitor la Substanţele care Epuizează Stratul de Ozon.
• Convenţia de la Aarhus
• Convenţia de la Stocholm cu privire la Poluanţii Organici Persistenţi.

Mai mult decât atât, Asambleea Generală a Naţiunilor Unite, precum şi organele regionale au
adoptat rezoluţii şi convenţii cu privire la managementul chimicalelor, ca, de exemplu, Rezoluţia
44/226 a Asambleei Generale cu privire la Circulaţia Rutieră în Disponibilizarea, Controlul şi
Deplasarea Transfrontalieră a Produselor şi Deşeurilor Toxice şi Periculoase, sau diverse
convenţii adoptate sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.

Pe lângă aceasta, un şir de documente cu caracter de îndrumare au fost pregătite de organizaţiile

internaţionale (atât interguvernamentale, cât şi non-guvernamentale) pentru a le ajuta ţărilor să-şi
formuleze şi să implementeze scheme de management a chimicalelor.
Conform Articolului 7 al Convenţiei, Părţile Semnatare ale Convenţiei de la Stocholm trebuie să
elaboreze un Plan Naţional de Implementare (PNI), care ar descrie cum îşi vor îndeplini ţările
obligaţiile stabilite de Convenţie. Moldova a obţinut de la GEF susţinere pentru sporirea
capacităţilor instituţionale şi activităţi de fortificare a capacităţilor în implementarea unui proces
sistematic şi participator pentru pregătirea PNI şi pentru definitivarea PNI. O parte importantă a
elaborării PNI este stabilirea liniei de bază şi pregătirea inventarelor POP.

8
 1. Metodica inventarierii
Procesul realizării Inventarului POP include următoarele activităţi:
• Inventarierea producţiei, aplicării, importului şi exportului chimicalelor enumerate în
Anexa A şi Anexa B ale Convenţiei.
• Inventarierea stocurilor şi deşeurilor care conţin sau se presupune că ar putea conţine
pesticide POP.
• Aprecierea cadrului legislativ şi instituţional pentru controlul producţiei, aplicării,
importului, exportului şi disponibilizării chimicalelor enumerate în Anexa A şi Anexa
B (cu excepţia BPC) ale Convenţiei.
• Identificarea aspectelor în care situaţia curentă se conformează cerinţelor Convenţiei
de la Stocholm şi domeniilor, în care nu se conformează.
• Implicarea populaţiei ţării responsabile pentru munca cu substanţe toxice sau
chestiuni asociate (sisteme de management integrat a dăunătorilor, managementul
chimicalelor, licenţiere, control, aplicare şi disponibilizare a deşeurilor).
• Implicarea autorităţilor responsabile pentru sănătatea publică şi controlul purtătorilor
de boli în materie de apreciere a DDT.
• Identificarea şi aplicarea în cazurile posibile a experienţei din programe în desfăşurare
legate de disponibilizarea stocurilor de pesticide inutilizabile.
• Crearea unui grup de lucru pentru elaborarea inventarului POP
• Aplicarea surselor da date existente şi a programelor pentru informaţie de bază
• Elaborarea unei strategii de colectare a informaţiei potrivite pentru situaţia curentă a
Moldovei cu resursele disponibile, luând în consideraţie timpul disponibil.
• Instruirea personalului Inspectoratelor Ecologice de Stat în realizarea Inventarelor
POP.

Alcătuirea unui inventar naţional în POP în Republica Moldova e o sarcină complicată.

Dificultăţile sunt cauzate de un şir de factori
importanţi:
• Datele statistice nu întotdeauna reflectă
faptele reale.
• Multe substanţe chimice, îndeosebi
pesticidele inutilizabile nu mai pot fi
identificate fiind expuse impactului
timpului, condiţiilor climaterice,
păstrării şi transportării inadecvate.
• Accesul la informaţie este limitat.
• Personalul care administrează
substanţele chimice toxice în
întreprinderi nu cunoaşte provenenţa şi
natura substanţelor administrate.
• Sistemele existente de monitoring nu au fost orientate în special la POP.

Din motivul incertitudinilor generate de

factorii de mai sus şi din necesitatea
completării datelor cantitative cu informaţie
de ordin calitativ în alcătuirea inventarului
s-a aplicat o abordare conceptuală bazată pe
trei metode de colectare a datelor:
• Colectarea informaţiei factologice

9
 • Studierea în teren a situaţiei legate de
administrarea POP şi a altor substanţe
chimice cu intervievarea persoanelor
responsabile şi a cetăţenilor.
• Seminare zonale de instruire în
inventarierea POP cu reprezentanţii
Agenţiilor Teritoriale Ecologice.

Această abordare a permis identificarea unor

surse de contaminare nereflectate de datele
statistice şi de monitoring. De asemenea, s-a
reliefat importanţa factorului uman şi a
capacităţilor instituţionale în administrarea POP,
subiectivismul aprecierii.

În abordarea materialului factologic s-au combinat două surse de date naţionale, extrase din
materiale statistice, rapoarte naţionale, date ale ministerelor, departamentelor şi agenţiilor şi
surse din date locale sau individuale referitoare la o întreprindere, unitate de disponibilizare a
dezeurilor sau comunitate rurală.

S-au utilizat metodele elaborate de UNEP Chemicals, precum şi a Ghidului EMEP/CORINAIR.

Metodele aplicate la colectarea datelor:

Apreciind metodele existente de colectare a datelor necesare s-au folosit următoarele abordări
• Abordarea de sus-în-jos
a) Aspectul cantitativ
b) Producţia + import-export = aplicarea
• Abordarea de jos-în-sus
a) Aspectul calitativ
b) Agregarea datelor din anumite surse pe fiecare element
• Combinarea ambelor abordări
a) Metoda imaginii complexe
• Raţionamentul de expert
a) Înaintarea presupunerilor clar descrise pe baza celor mai bune date disponibile.
Principiile de bază aplicate la pregătirea inventarului POP

Principiile de bază aplicate la pregătirea inventarului POP au fost următoarele:

• Aplicarea celor mai recent publicaţi factori de emisie, având în vedere de asemenea
datele disponibile din măsurările efectuate pentru surse similare
• Aplicarea datelor despre activităţi din alte inventare a emisiilor ca, de exemplu,
inventarul GHG sau rapoartele UNECE CLRTAP
• Evitarea calculaţiei duble
• Aplicarea metodelor care permit o inventariere anuală fezabilă a POP cu scopul
îndeplinirii cerinţelor de raportare ale Moldovei
• Datele obţinute să fie transparente, comparabile, complete, consecvente şi sigure.

10
 2. Proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor organice
persistente în cadrul convenţiei de la Stocholm

DDT
CCI3

CI CI
Denumirea: (C14H9CI5), l,l,l-triclor-2,2-bis-(4-clorofenil)-etan.
DDT a fost utilizat în al II Război Mondial în controlul insectelor care contribuiau la răspândirea
bolilor aşa ca: malaria, febra tropicală şi tif. De asemenea, a fost larg utilizat la prelucrarea culturilor
agricole.
Produsul chimic este un amestec de aprox. 85% pp '-DDT şi 15% op '-DDT izomeri.
Proprietăţi fizice: Punct de topire 108,5-1090С.
Solubilitatea: în acetonă - 40,3 g/100ml, EtОН – 2,2 g/100ml, benzen – 44 g/100ml, dioxan–46
g/100ml, apă- 1-5 mg/ 100 ml la 25°C.
Persistenţa: DDT is foarte persistent în sol cu 7 zile în aer şi perioadă de înjumătăţire de până la 15
ani. In mediu, produsul este metabolizat în special în DDD şi DDE.

CLORDAN
CI
CI
CI CI CI
CI
CI CI
Denumirea chimică: (C10H6CI8), 1,2,4,5,6,7,8,8-octacloro-2,3,3a,4,7,7a-hexahidro-4,7-metano-
inden.
Sinonime:Aspon; Belt; CD 68; Clorindan; Clorkil; Corodan; Cortilon neu; Dowclor; HCS 3260;
Kipclor; M 140; Niran; Octaclor; Octoterr; Orto-Klor; Sinklor; Tat-Clor 4; Topiclor; Toxiclor;
Velsicol-1068.
Denumirile comerciale de bază:Belt; Corodane; Clortox; Niran; Octaclor; Octa-Klor; Sim-klor;
Toxiclor.
Clordan a apărut în 1945 and şi a fost în special ca insecticid pentru controlul taracanilor,
furnicilor, termitelor şi altor insecte domestice.
Clordanul tehnic este un amestec de cel puţin 20 compuşi. Din care, 60-75% sânt izomerii
clordanului, restul se atribuie la endo-compuşi inclusiv heptaclor, nonaclor, adductul diels-alder a
ciclopentadienei and penta/hexa/ octaclorociclopentadienelor.
Proprietăţile fizice
fluid lichid - vâscos galben
Clordanul Tehnic este un lichid vâscos de culoare galben.
Solubilitatea: in apă – 5,6mg/ 100ml la 25°C.
Persistenţa: clordanul este persistent in sol cu perioada de înjumătăţire de aprox. 4 ani.

HEPTACLOR
CI
CI
CI CI
CI
CI CI
Denumirea chimică: (C10H5CI7), 1,4,5,6,7,8,8-heptacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden.
Heptaclorul a fost utilizat în special împotriva insectelor de sol şi termitelor dar şi contra lăcustelor
moschitelor de malarie.
11
Solubilitatea: in apă- 18 mg/100ml la 25°C.
Persistenţa: perioada de înjumătăţire a heptaclorului in sol 0.75 - 2 iears. Heptaclorul este
metabolizat în sol, plante şi animale la epoxid de heptaclor, care este mai stabil în sistemele
biologice.

MIREX

CI
CI
CI CI
CI CI
CI
CI
CI
CI CI
CI
Denumirea chimică: (C10CI12), 1,1 a,2,2,3,3a,4,5,5a,5b,6-dodecacloroacta-hidro-1,3,4-meteno-1H-
ciclobuta-[cd]pentalene.
Mirexul a fost utilizat din anii 1950 ăn special în combaterea furnicilor. Mirexul este în special
utilizat ca insecticid contra furnicilor în special furnicilor de foc. SU este ţara de bază unde
mirexul şia găsit aplicarea pentru combaterea paraziţilor dar utilizarea a fost stopată în 1978. de
asemenea –pentru mărfuri din plastic, gumă, hârtie, electrice. Aceiaşi substanţă chimică a fost
utilizată sub denumirea Decloran în calitate de inhibitor al focului în substanţe plastice, răşini
vopseli etc. Recent utilizarea mirexului este subiectul restricţiilor sau chiar interzicerii în multe
ţări.
Mirexul este o substanţă solidă albă cristalină fără miros cu punctul de topire 485°C. Este solubil
într-o serie de solvenţi organici inclusiv tetrahidrofuran (30%), carbon disulfid (18%), cloroform
(17%), şi benzen (12%), dar practic insolubil în apă. Are o presiune de vapori de 3 × 10-7mmHg
la 25°C.
Mirexul este considerat extrem de stabil. Nu reacţionează cu acizii de bază azotic, clorhidric
sulfuric de asemenea cu ozonul bazele şi clorul. În ciuda stabilităţii lui declorurarea reductivă a
mirexului poate fi efectuată prin reacţia cu porferinul redus al ferului sau mai eficient cu
vitamina B12. O descompunere parţială lentă va rezulta de asemenea din expunerea la radiaţia
ultravioletă în solvenţi de hidrocarburi sau raze gama. Fotomirexul (8-monohidro-mirex) este
produsul de bază a declorinării de către UV şi poate reprezenta cantitatea de bază a mirexului în
mediu.
Este destul de rezistent la piroliză; descompunerea începe la 525°C iar 98-99% a combustiei este
efectuată la 700°C într-o secundă.
mirexul technic conţine 95 % mirex, 2 % clordecon iar restul nespecificat. Termenul "mirex" este
de asemenea referit la capcanele ce cuprind porumbul uleiul de soie şi mirex. Capcanele bazate
pe aplicaţiile aeriene conţin 0.3-0.5% mirex.
Analitical Metods and Proprietăţile fizice

Cromatografia gazoasă cu detector de captare electronică este cea mai bună şi răspândită metodă
de determinare
Solubilitatea: in apă- practic insolubil: 0.7mg/100ml la 25°C; in TF-30%; in CS2-18%; in benzen-
12%.
Persistenţa: mirex este considerat ca unul din cei mai stabili şi persistente pesticide cu perioada
de înjumătăţire in sol de până la 10 ani.

12
 TOXAFENUL
X X
X X X
X X
X X and/or X X X
X X=H or CI
X X
X X
X X
X X
Denumirea chimică: (C10H10CI8), Policloruraţi bornanes and camfenes.
Toxafene este utilizat din 1949 ca insecticid nonsistemic cu activitate caricidală, în special la
nuci legume fructe etc.
Toxafenul technic este un amestec complex de peste 300 omologi, conţinând 67-69% cllor după
masă.
Solubilitatea: in apă- 50 mg/100ml la 25°C.
Persistenţa: toxafenul are o perioadă de înjumătăţire in sol de la 100 zile până la 12 ani.

BIFENILI POLICLORURAŢI

3 2 2'
R R R R 3'
4R
R 4' R=H or CI

R R R R
5 6 6' 5'
Denumirea chimică: (C12 H10-n)Cln, bifenili policloruraţi (C12 H10-n)Cln, unde n între1-10).
Bifenilii policloruraţi au fost introduşi în 1929 şi au fost fabricaţi în diferite ţări cu diferite denumiri
comerciale de ex. (Aroclor, Clofen, Fenoclor).
Ei sânt chimic stabili şi rezistenţi la încălzire şi utilizaţi ca uleiuri de transformator fluide de
schimb de căldură şi hidraulice uleiuri lubrifiante. Teoretic există un total de 209 omologi posibili
ai bifenililor policloruraţi dar doar 130 din ei au întrebuinţare comercială.
Compoziţia chimică: PCB sânt hidrocarburi clorurate care sânt fabricate comercial prin
clorurarea progresivă a bifenililor în prezenţa unui catalizator potrivit (de ex. Clorură de fier). În
dependenţă de condiţiile reacţiei, gradul de clorurare poate varia între 21 and 68%. Rezultatul
este întotdeauna un amestec de diferiţi compuşi şi omologi. PCB individual pot fi sintetizaţi
pentru a fi utilizaţi ca probe de referinţă în indentificarea peakurilor cromatografice de gaz lichid
în cazul investigaţiilor toxicologice şi stabilirea metabolismului în organismele vii.

PCB comerciale sânt vândute în baza proprietăţilor lor fizice şi nu chimice. Impurităţile
cunoscute în PCB comerciali include naftalinele clorurate şi cantităţi mici de dibenzofurani
foarte toxici. Există rapoarte neconfirmate a prezenţei dibenzo- p-dioxinelor în PCB comerciali.

Denumirile majore comerciale

Apirolio (t,c) Disconon (c) PCBs
Areclor (t) Dk (t,c) Fenoclor (t,c)
Aroclor Duconol (c) bifenil Policlorurat
Arubren Dikanol (t,c) Policlorobifenil
Asbestol (t,c) EEC-18 Pidraul
Askarel Elemex (t,c) Piralene (t,c)
Bakola 131 (t,c) Eucarel Piranol (t,c)
Biclor (c) Fenclor (t,c) Piroclor (t)
Clorextol (t) Hivar (c) Saf-T-Kuhl (t,c)
Bifenil Clorurat Hidol (t,c) Santoterm FR a
Difenil Clorurat Inclor Santovac 1 and 2
13
 Clorinol Interteen (t,c) Siclonil (c)
Clorobifenil Kaneclor (t,c) Solvol (t,c)
Clofen (t,c) Kenneclor Sovol
Clorfen (t) Montar Terminol FR a
Delor Nepolin
Diaclor (t,c) No-Flamol (t,c)
Dialor (c) PCB

Solubilitatea: Solubilitatea în apă descreşte cu creşterea clorurării: 0.1 la 0.001 mg/100ml la

25°C.
Persistenţa: bifenilii Policloruraţi au perioada de înjumătăţire care variează de la trei săptămâni
până la doi ani. Cu excepţia mono- şi di-clorobifenililor, mai mult de şase ani în sol aerobic şi
sedimente.

TERFENILI POLICLORURAŢI – PCTs

CIn

Denumirea chimică: (C18 H14-n)Cln, terfenilii Policloruraţi (C12 H10-n)Cln, unde n între 1-14).
Utilizările principale: dielectrici în transformatoare (considerate – sisteme închise); b) sisteme
hidraulice şi transfer al căldurii (sisteme închise); c) în componenţa uleiurilor lubrifiante şi de
emulsie, d) plasticianţi în vopsele, hârtie de copiere fără carbon, abrazive, mase plastice.
Componenţa chimică: numărul teoretic posibil a diferitor PCT este de câteva ordine mai mare
decât la PCB dar în practică PCT sânt vânduţi în baza proprietăţilor lor fizice care depind de
gradul de clorurare şi nu de componenţa chimică.

PCT sânt cunoscuţi prin mai multe varietăţi a denumirilor comerciale, unele din ei sânt similare
PCB Secţiunea 1.1.1. În seriile Aroclor, terfenilii sânt indicaţi de 54 în primele două locuri a
codului de patru cifre. În Japonia, PCT sânt codate Kaneclor KC-C

Proprietăţile fizice şi chimice

În formă pură, omologii PCB şi PCT sânt compuşi cristalini fără culoare, dar PCB comerciali
sânt un amestec al acestor omologi cu o culoare galben deschis sau închis şi pot să se prezinte ca
lichide uleioase, parafineforme sau solide. Ei nu se cristalizează la temperatură joasă dar se trec
în răşini solide. Ca urmare a prezenţei atomilor de clor în moleculă, compuşii au densitate mare.
În practică, PCB sânt rezistenţi la foc şi au un punct de aprindere destul de înalt (170-380 °C).
Ei formează vapori mai grei decât aerul dar nu formează amestec exploziv cu aerul.
Conductibilitatea electrică a PCB şi PCT este foarte joasă, şi rezistenţa lor la şocuri termice este
extrem de înaltă. Este una din proprietăţile de bază pentru care sânt utilizaţi ca lichide răcire în
echipamente de răcire.
PCB sânt stabile chimic în condiţii normale. Sânt foarte rezistenţi la o serie de oxidanţi şi alte
substanţe chimice şi rămân chimic fără schimbări chiar în prezenţa a oxigenului sau unele metale
active la temperaturi înalte (până la 170 °C), şi pentru perioade lungi. Unele proprietăţi fizice ale
unora Arocloruri sânt date în tabelul 2.1.

14
 Tabelul 2.1. Proprietăţile fizice ale unora Arocloruri
Substanţa Apă Presiunea densitat Aspectul Constanta Refracţia Punct de
Aroclor Solubilitatea de vapori, ea, Henri La w, Law fierbere
mg/l, 25 °C torr, 25 °C g/cm3, atm-m3/mol at (domeniul
25 °C 25°C de distilare),
750 torr,
25°C
1016 0.42 4.0 x 10-4 1.33 Transparent, 2.9 x 10-4 1.6215- 325-356
ulei mobil 1.6135
(la 25 °C)
1221 0.59 6.7 x 10-3 1.15 Transparent, 3.5 x 10-3 1.617-1.618 275-320
ulei mobil
1232 0.45 4.1 x 10-3 1.24 Transparent, necunoscut necunoscut 290-325
ulei mobil
1242 0.24 4.1 x 10-3 1.35 Transparent, 5.2 x 10-4 1.627-1.629 325-366
ulei mobil (la 20 °C)
1248 0.054 4.9 x 10-4 1.41 Transparent, 28 x 10-3 necunoscut 340-375
ulei mobil
1254 0.021 7.7 x 10-5 1.50 Galben deschis 2.0 x 10-3 1.6375- 365-390
viscos 1.6415 (la
25 °C)
1260 0.0027 4.0 x 10-5 1.58 Galben 4.6 x 10-3 necunoscut 385-420
deschis, răşină

Solubilitatea: PCBs sânt practic insolubili in apă; dar solubili în compuşi organici şi uşor
adsorbiţi de ţesuturi grase.
.
Metode analitice

Doar un număr mic de laboratoare din întreaga lume au acces şi experienţă de lucru cu tehnici
necesare pentru o determinare reproductibilă a PCB şi PCT. O probabilă sursă a erorii este
extracţia incompletă şi purificarea PCB. Metoda utilizată la cuantificarea peak-urilor
cromatografice gaz-lichid, de asemenea, provoacă divergenţe între laboratoare. Datele pentru
concentraţia PCB trebuie interpretată cu grijă. Comparaţiile trebui efectuate doar între datele de
la aceleaşi laboratoare, obţinute utilizând aceiaşi tehnică validată pe înreaga perioadă.
Comparaţiile dintre datele diferitor laboratoare sânt posibile doar în unele cazuri, în care sânt
posibile verificări interlaboratorii în bază de prelevări de probe şi tehnici analitice. Indicaţiile
asupra tendinţelor pot fi obţinute doar când sânt luate aceste consideraţii în seamă.
Cromatografia gaz lichid cu coloane capilare sau împlute este în general utilizată pentru analiza
şi compararea mostrelor de peakuri şi se utilizează formularea standard PCB pentru cuantificare.
Diferite metode se utilizează pentru sumarea peakurilor individuale.
Omologii individuali sânt identificaţi utilizând CGL cu detecţia ionizantă în flacără de hidrogen
sau detecţia prin captarea electronilor şi spectrometria de masă.

În atmosferă PCB există în principal în fază de vapori; tendinţa de adsorbi pe particule creşte cu
gradul de clorurare. Distribuţia virtuală universală a PCB sugerează că ei sânt transportaţi în aer.
În prezent sursa majoră a expunerii populaţiei la PCB apare ca urmare a redistribuire a PCB
degajaţi anterior în mediu. Această redistribuire implică volatilizarea din sol şi apă în atmosferă
cu transportarea ulterioară în aer şi excluderea din atmosferă prin depoziţii uscate sau umede (a
PCB legaţi de particule) şi apoi revolatilizarea. Concentraţia PCB în precipitaţii variază între
0.001 la 0.25 µg/liter. Din momentul în care rata de volatilizare şi degradare a PCB variază
printre diferiţi omologi, această redistribuire duce la modificarea compoziţiei amestecurilor de
PCB în mediu.
Persistenţa: In apă, PCBs sânt pe sedimente sau altă materie organică; datele experimentale sau
de monitoring au arătat că concentraţiile PCB sânt mai mari în sediment şi materie suspendată
decât în coloanele de apă asociată. Adsorbţie puternică pe sediment în special în cazul PCB
15
cloruraţi mai puternic descreşte rata de volatilizare. În baza solubilităţii lor în apă şi
coeficienţilor de partiţie n-octanol-apă, omologii PCB cloruraţi mai puţin vor sorbi mai puţin
decât cei cloruraţi mai puternic. Cu toate că adsorbţia poate să imobilizeze PCB pentru o peroadă
relativ lungă în medii acvatice, desorbţia în apă decurge cât biotic atât abiotic. Majoritatea PCB
din mediu sânt în sedimente acvatice.

POLIBROMINATED DIFENIL ETERS

3 2 2'
R R R R 3'
4R
O R 4' R=H or Br

R R R R
5 6 6' 5'
Denumirea chimică: eteruri difenilice polibromurate (C10H(10-n)BrnO, where n = 1-10). Numărul
total aal acestor eteruri este 209, cu predominanţa în amestecurile comerciale a izomerilor tetra-,
penta- and octa-substituiţi. Din 1960 trei PBDE comerciali sânt în producţie.
Octa comercial este amestecul hexa- (10-12%), hepta- (44-46%), octa- (33-35%) şi eterilor non
abrmodifenilici (10-11%). Produsul pentabromurat este utilizat în principal în spumele
poliuretanice în mobilă covoare etc ca anti-foc. De asemenea într-o serie de termoplastici. Deca
produsul (un singur izomer) este utilizat predominant pentru masele plastice şi textile pentru o
varietate de produse electrice TV şi computere.
Solubilitatea: in apă -0.9 mg/100ml la 25°C (PeBDE).
Persistenţa: periaodele de înjumătăţire a componenţilor difenilici polibromuraţi este între 19 şi 119
uiles, valori mai mari – pentru omologii mai bromogenaţi.

HEXACLOROBENZEN
CI
CI CI

CI CI
CI
Denumirea chimică: (C6CI6), hexaclorobenzen.
Hexaclorobenzenul a fost introdus în 1945 ca funghicid la tratarea seminţelor de grâu şi utilizat pentru amuniţii şi
cauciuc sitetic. Astăzi este în principal un produs auziliar în producerea unei game largi de compuşi cloruraţi, în
special benzeni mai puţin cloruraţi, solvenţi şi pesticide. Hexaclorobenzenul este emis în atmosferă în gazele derivate
de la incinerarea deşeurilor şi industria metalurgică.
Solubilitatea: in apă-5 mg/100ml la 20°C.
Persistenţa: hexaclorobenzenul are o peroadă de înjumătăţire in sol de 2.7-5.7 ani 0.5-4.2 ani in aer.

ENDRIN
CI
CI

CI CI O

CI
CI
Denumirea chimică: (C12H8CI6O), 3,4,5,6,9,9-hexacloro-la,2,2a,3,6,6a,7,7a-octahidro-2,7:3,6-
dimetanonaft[2,3-b]oxiren. (1a-alfa,2ß,2aß,3-alfa,6-alfa,6aß,7ß,7a-alfa)-3,4,5,6,9.9-hexacloro
1a,2,2a,3,6,6a,7,7a-octahidro-2,7:3,6- dimetanonaft[2,3-b]oxirene or (1R,4S,4aS,5 S,6S,7 R,8
R,8a)-1,2,3,4,10,10-hexacloro-1,4,4a,5,6,7,8,8a-octahidro-6,7-epoxi-1,4:5,8-dimetano-naftalene)

16
(C12H8CI6O), 1,2,3,4,10,10-hexacloro-6,7-epoxi-l,4,4a,5,6,7,8,8a-octahidroexo-1,4-endo-5,8-
dimetano-naftalen.
Sinonime: Dieldrin, Endrex, Insecticid Experimental 269, Hexadrin, Nendrin, NCI-COO157,
ENT17251, OMS 197, and Mendrin.
Endrin a apărut 1948 dup al II război Mondial pentru controlul insectelor aşa ca dăunătorii
rădăcinilor de porumb etc.
Endrinul este utilizat din anii 50 contra unei serii de dăunători agricoli, în special orez,
porumb etc. Este un insecticid foliar care acţionează asupra unei game de dăunători
agriculi la doze de 0.2-0.5 kg/ha material activ. Are un spectru larg de control şi este efctiv
contra Lepidoptera. Este utilizat ca rodenticid. O emulsie de endrin de 2% ucide 40% din
Achatina fulica.
Produsul tehnic include dieldrin (0.42%), aldrin (0.03%), isodrin (0.73%), endrin half-cage
ketone (1.57%), endrin aldehide (05%), şi heptacloronorbornene (0.09%).
Proprietăţile fizice şi chimice: Substanţă solidă cristalină de la culoarea albă la maro cu punctul
de topire 226-230 °C (se descompune la temp de peste 245 °C). Endrinul este stabil la acţiunea
reagenzilor de bază, agenţilor de oxidare alcalini, emulsiferi, agenţi de umectare şi solvenţi. El
izomerizează sub influenţa luminii ultraviolet. La amestecarea cu straturi catalitic active endrinul
tinde să se descompune; dar mai activele suprafeţe de praf pot fi deactivate prin adaos de
hexametilenetetramin şi formează delta-ketoendrin. La temperaturi de peste 200 °C endrinul
suferă modificări moleculare cu formarea compusului mai puţin activ insecticidic.
Solubilitatea: in apă 22-26mg/100ml la 25°C. Solubilitatea in solvenţi organici: greu solubil in
alcool şi hidrocarburi petroleici; solubl moderat in hidrocarburi alifatice; şi destul de solubil in
solvenţi aşa ca acetona, benzen, tetraclorura de carbon, şi xilen
Proceduri analitice utilizate di 1960 bazate pe următoarele etape: extracţia utilizând solvent
corespunzător, purificarea prin partiţia lichid urmată de cromatografia în coloană, separarea de
co-extaractori prin CG şi cuantificarea cu detecţie de captare electron, culorimetric sau detector
electrolitic Hall. Procedurile generale bazate pe aceste etape nu-s specifice pentru endrin, astfel
identitatea lui trebui confirmată în probe de mediu. Acesta poate fi efectuată prin derivatizare şi
spectrometria de masă.
Persistenţa: produsul tehnic este stabil la temperatura ambientală. Este persistent în sol cu
perioada de înjumătăţire de până la 12 ani. Te Persistenţa in aer este estimată la 4-40 ore.

ALDRIN
CI
CI

CI CI

CI
CI
Denumirea chimică: (C12H8CI6), l,2,3,4,10,10-hexacloro-l,4,4a,5,8,8a-hexahidro-l,4-endo,exo-
5,8-dimetanonaftalen.
Aldrin se fabrică comercial din 1950 şi utilizat la combaterea dăunătorilor de sol.
Solubilitatea: in МеОН – 9 g/100ml, acetonă 159 g/100ml, benzen – 350 g/100ml, hexan – 98
g/100ml, apă - 25mg/ 100ml.
Persistenţa: aldrin este metabolizat în dieldrin atât de plante atât de animale. Este clasificat ca
moderat persistent cu perioada de înjumătăţire în sol şi apa de suprafaţă de la 20 zile la 1.6 ani.
(C12H8CI6O), 3,4,5,6,9,9-hexacloro-la,2,2a,3,6,6a,7,7a-octahidro-2,7:3,6-dimetanonaft[2,3-
b]oxirene.

17
 Dioxine şi furani

Denumirea chimică: PCDDs (C12H(8-n)ClnO2) şi PCDFs (C12H(8.n)ClnO). Dioxinele şi furanii pot avea
75 şi 135 isomeri positionali posibili şi conţin între 1 şi 8 atomi de carbon respectiv. Ei sânt produse
auziliare rezultate din producerea altor substanţe chimice şi de la combustia la temperaturi joase
în procese de incinerare. Ei n-au fost cunoscuţi ca agenţi de protecţie a culturilor.
Solubilitatea: in apă- 0.43 - 0.0002 mg/100 ml la 25°C.
Persistenţa: dioxinele and furanii sânt caracterizaţi prin lipofilicitatea lor, semi-volatilitate şi
rezistenţă la degradare (perioada de înjumătăţire a lor în sol este de 10-12 ani).

3. Informaţie privind capacităţile instituţionale, regulatoare şi

de aplicare a legilor pentru managementul POP

3.1. Actele legislative relevante şi acţiuni administrative în privinţa

poluanţilor organici persistenţi (POP) în Republica Moldova
Pe parcursul unui deceniu Republica Moldova a dezvoltat un cadrul legal adecvat în domeniul
protecţiei mediului înconjurător. Actualmente sunt aprobate 38 de legi, circa 60 de regulamente,
semnate 17 şi ratificate 16 convenţii internaţionale, ce reglementează activitatea agenţilor
economici în scopul protecţiei mediului înconjurător la nivel local şi internaţional.
Legislaţia naţională reglementează gestionarea substanţelor periculoase, inclusiv a POPs în linii
generale, fără a specifica substanţele, prin intermediul actelor menţionate mai jos.

Totodată este elaborat şi coordonat cu ministerele interesate proiectul Strategiei Naţionale cu

privire la reducerea emisiilor şi neutralizarea poluanţilor organici persistenţi în Republica
Moldova. Obiectivul Strategiei este estimarea situaţiei în Republica Moldova privind impactul
poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi sănătăţii, direcţionarea politicii de stat în
scopul controlului, reducerii sau eliminării evacuărilor, emisiilor şi pierderilor poluanţilor
organici persistenţi, onorarea obligaţiunilor Republicii Moldova care rezultă din semnarea
Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, iunie,
1992), Protocolului de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi (Aarhus, Danemarca, 24
iunie 1998), Convenţiei de la Stockholm cu privire la Poluanţii Organici Persistenţi (Stockholm,
23 mai 2001), Convenţiei Basel privind Controlul Transportării Transfrontiere a Deşeurilor
Periculoase şi Eliminării Acestora (Basel, 22 martie 1989).

Scopul şi obiectivele legislaţiei de mediu

Legea nr. 1515-XII din 16. 06. 93 privind protecţia mediului înconjurător

Protecţia mediului înconjurător constituite o prioritate naţională, care vizează în mod direct
condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane,
precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor.
Legea constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi
instrucţiunilor în probleme aparte din domeniul mediului în scopul
¾ asigurării fiecărui om a dreptului la un mediu sănătos şi estetic plăcut;
¾ realizării supremei responsabilităţi a fiecărei generaţii pentru protecţia mediului în
faţa generaţiilor viitoare;
¾ folosirii raţionale a resurselor naturale, evitarea epuizării şi degradării acestora;
¾ protecţiei solului, subsolului, apelor şi aerului de poluare chimică, fizică şi biologică,
de alte acţiuni care degradează echilibrul ecologic;
18
 ¾ păstrării biodiversităţii şi genofondului, integrităţii sistemelor naturale, valorile
culturale şi istorice;
¾ restabilirii ecosistemelor şi componentelor lor, afectate prin activităţile antropice sau
calamităţi naturale.

Legea nr. 851 din 29.05.06 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra
mediului înconjurător.
Prezenta lege stabileşte, în conformitate cu prevederile Constituţie Republicii Moldova, cu Legea
privind protecţia mediului înconjurător şi cu actele legislative în vigoare, scopurile, sarcinile şi
principiile expertizei ecologice şi evaluării impactului asupra mediului înconjurător, precum şi
regulile de bază privind organizarea şi efectuarea acestora.
Scopul expertizei ecologice este expertiza a documentaţiei pentru obiecte şi activităţile
economice preconizate, la etapa de planificare şi proiectare, se efectuează în scopul:
¾ adoptării unor decizii argumentate şi aprobării actelor care prevăd utilizarea resurselor
naturale şi măsuri de protecţie a mediului înconjurător şi componentelor lui;
¾ prevenirii sau minimizării eventualului impact direct, indirect sau cumulativ al obiectelor
şi activităţilor economice preconizate asupra mediului înconjurător, componentelor lui,
ecosistemelor;
¾ menţinerii echilibrului ecologic, fondului genetic şi biodiversităţii, creării condiţiilor
optime de viaţă pentru oameni;
¾ corelării dezvoltării social-economice cu capacităţile ecosistemelor.

Legea nr. 1236-XIII din 3. 07. 97 cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive
Prezenta lege stabileşte cadrul juridic al activităţilor în domeniul fabricării, depozitării,
transportării şi utilizării produselor şi substanţelor nocive, al importului şi exportului lor, în
scopul excluderii, reducerii sau prevenirii impactului acestor produse şi substanţe asupra omului
şi asupra mediului înconjurător .

Legea nr. 1347 din 09 .10. 97 privind deşeurile de protecţie şi menajere

Prezenta lege reglementează, conform prevederilor Legii privind protecţia mediului
înconjurător, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere în scopul reducerii acestora şi
reintroducerii lor maximale în circuitul economic, prevenirii poluării mediului
Legea reglementează relaţiile care apar la gestionarea deşeurilor formate în procesul:
¾ valorificării zăcămintelor şi prelucrării materiei prime minerale;
¾ fabricării, transportării şi stocării articolelor tehnice, mărfurilor de larg consum , energiei
şi agenţilor energetici;
¾ efectuării lucrărilor de construcţie, agricole, minerale şi de altă natură;
¾ prestării de servicii;
¾ consumului de produse industriale şi alimentare.

Legea nr. 1422-XIII din 17. 12. 97 privind protecţia aerului atmosferic
Prezenta lege are drept obective păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţilor aerului atmosferic,
prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizicii, chimicii, biologici, radioactivi şi de
altă natură asupra atmosferii, cu consecinţe nefaste pentru populaţie şi / sau mediul înconjurător.
Legea reglementează activitatea persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi
forma juridică de organizare, în cazul în care aceasta direct, afectează sau poate afecta calitatea
aerului atmosferic.

Legea nr. 612-XIV din 1.10.99 cu privire la protecţia plantelor

Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi organizatorice ale protecţiei plantelor pe
teritoriul Republicii Moldova.
Protecţia plantelor se realizează prin:

19
 ¾ elaborarea şi realizarea de programe complexe de stat , ştiinţific argumentate, de
prevenire şi lichidare a organismelor dăunătoare;
¾ organizarea de investiţii ştiinţifice, elaborarea şi aplicarea sistemelor integrate de
protecţia a plantelor, capabile să prevină înmulţirea şi răspândire a dăunătorilor, bolilor şi
buruienilor;
¾ crearea fondului de rezervă de insecticide, fungicide şi erbicide, destinat protecţiei
plantelor în situaţii excepţionale;
¾ efectuarea monitorizării şi a prognozei fitosanitare.

Legea nr.803-VI din 11.02.00 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase
Prezenta lege consfinţeşte bazele juridice, economice şi sociale pentru asigurarea funcţionării
obiectelor industriale periculoase în condiţii de siguranţă şi are drept scop prevenirea avariilor la
obiectele industriale periculoase şi asigurarea pregătirii agenţilor economici, care desfăşoară
activităţi la aceste obiecte, în vederea localizării şi lichidării efectelor avarilor industriale şi
catastrofelor cu caracter tehnogen, protecţia populaţiei şi a mediului înconjurător.

Legea nr. 1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului
Prezenta lege are drept obiective crearea unui sistem de activitate economică în care devine
neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului, implementarea de tehnologii nonpoluante,
realizarea altor măsuri care ar micşora volumul emisiilor(deversărilor) de poluanţi în mediu şi
formarea deşeurilor de producţie, stimularea activităţilor orientate spre ameliorarea calităţii
mediului.

Legea nr.787-XIII din 23.03.96 cu privire la resursele materiale secundare

Prezenta lege stabileşte condiţiile juridice, economice şi organizatorice generale de activitate în
domeniul utilizării resurselor materiale secundare şi are ca scop asigurarea folosirii raţionale a
resurselor naturale.

Legea nr.1513-XII din 16.06.93 privind asigurarea sanitaro – epidemiologică a populaţiei

Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi reglementează relaţiile în domeniu asigurări sanitaro-
epidemiologice a populaţiei.

Legea nr.136-XIV din 17.09.98 cu privire la gaze

Prezenta lege stabileşte principiile fundamentale de organizare şi reglementare a activităţilor ce
ţin de producerea, stocarea, transportul, distribuţia, furnizarea şi consumul de gaze, precum şi
sistemul de protecţie a intereselor consumatorilor.

Legea nr.1525-XIII din 19.02.98 cu privire la energetică

Scopul prezentei legi constă în crearea cadrului juridic pentru asigurarea eficienţei energeticii,
aprovizionarea fiabilă a economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice.

Codul nr.828-XII din 25.12.91 funciar

Prezentul cod reglementează relaţiile funciare din domeniu folosirii şi protecţiei resurselor
funciare.

Codul nr.1532-XII din 22.06.93 apelor

Prezentul cod constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi
instrucţiunilor ce reglementează relaţiile din domeniu folosirii resurselor acvatice.

Legea nr.451 –XV din 30.07.01 privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate
Prezenta Lege stabileşte bazele juridice, organizatorice şi economice de acordare a licenţelor
pentru dreptul de practicare a unor anumite genuri de activitate şi are drept scop respectarea
riguroasă a standardelor şi normelor.
20
Legea nr.982 – XIV din 11.05.00 privind accesul la informaţie
Prezenta lege reglementează principiile, condiţiile, căile şi modul de realizare a accesului la
informaţii oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informaţii, obligaţiile furnizorilor de
informaţii în procesul asigurării accesului la informaţiile oficiale şi are ca scop crearea bazei
normative privind accesul la informaţie oficială.

Legea nr.595-XIV din 24.09.99 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova
Prezenta lege se aplică tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova si determină modul de
iniţiere, negociere, semnare, intrare în vigoare, aplicare, suspendare, denunţare sau stingere a
acestora.

Iniţierea , negocierea, semnarea, intrarea în vigoare, aplicarea, suspendarea, denunţarea sau

stingerea tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova se exercită în conformitate cu
principiile şi normele dreptului internaţional, cu Convenţia cu privire la dreptul tratatelor (Viena,
1969), Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, precum şi în conformitate cu prevederile
tratelor.

Hotărîrea Guvernului nr. 606 din 28.06.00 cu privire la Programul naţional de valorificare a
deşeurilor de producţie şi menajere
Obiectivele Programului
¾ valorificarea şi neutralizarea deşeurilor existente;
¾ minimizarea generării deşeurilor;
¾ excluderea din utilizare a materiei prime toxice;
¾ micşorarea volumului şi toxicităţii deşeurilor pînă la eliminarea lor din procesele
tehnologice;
¾ introducerea colectării separate a deşeurilor menajere.

Hotărîrea Guvernului nr. 259 din 09.03.98 cu privire la sistemul de avertizare, informare,
clasificare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea capacităţii de
intervenţie a autorităţilor administraţiei publice.
Stabilirea criteriilor unice de clasificare şi de estimare a situaţiilor excepţionale cu caracter
natural şi tehnogen, creării spaţiului informativ şi determinării modului de efectuare a schimbului
de informare, de creare şi utilizare a bazelor de date în sistemul de prevenire şi intervenţie în
situaţii excepţionale.

Ordinul DASS al RM nr. 46 din 04.06.99 Instrucţiunea privind modul de întocmire a raportului
statistic “Formarea, utilizarea şi neutralizarea deşeurilor toxice ”, formularul nr. 1 – deşeuri
toxice.
Stabileşte modul de completare şi prezentare a informaţiei statistice de la peroane juridice în
activitatea cărora se formează, utilizează şi neutralizează deşeuri toxice.

Ordin MS al RM nr.06.6.3.11 din 1.02.95. Regulamentul sanitar privind stocarea, neutralizarea,

utilizarea şi înhumarea substanţelor şi reziduurilor toxice.
Regulile sanitare conţin cerinţe igienice privind stocarea, neutralizarea, utilizarea şi înhumarea
substanţelor şi reziduurilor toxice de la întreprinderile industriale şi gospodăriile agricole. Sînt
reflectate cerinţele către determinarea gradului de toxicitate, metodele de colectare, ambalare,
depozitare, transportare şi înhumare a substanţelor şi reziduurilor toxice.

21
RG 35-01-27:2000. Regulamentul General. Modul de elaborare şi prezentare a declaraţiei
securităţii industriale.
Prezentul document stabileşte regulile de elaborare, cerinţele prezentare a acesteia în
Departamentului Supraveghere Tehnică Standardizare şi Metrologie care, în conformitate cu
Legea privind securitatea obiectelor industriale periculoase exercită reglementarea normativă în
domeniul securităţii industriale.

Reglementare tehnică. Reguli de efectuare a expertizei securităţii industriale din 01.10.00

Prezenta reglementare stabileşte modul de efectuare a expertizei securităţii industriale (evaluarea
expertizei) a obiectelor industriale periculoase.

Hotărîre de Parlament nr.605-XV din 2.10.01 privind aprobarea Concepţiei politicii de mediu a
Republicii Moldova
Principale obiective:
¾ prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra factorilor de
mediu, resurselor naturale şi sănătăţii populaţiei în contextul dezvoltării durabile a ţării;
¾ asigurarea securităţii ecologice a ţării.

Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la controlul transportării

transfrontiere a deşeurilor şi eliminarea acestora
Prezentul Regulament stabileşte modul de efectuare a controlul asupra transportării
transfrontiere a deşeurilor şi eliminarea acestora conform prevederilor Convenţiei Basel.
Substanţele POPs sunt incluse în categoriile deşeurilor periculoase.

Proiectul Regulamentului privind gestionarea deşeurilor

Prezentul regulament stabileşte modul de gestionare a deşeurilor (colectare, achiziţionare, tratare,
reciclare, transportare, depozitare, incinerare, înhumare, etc.).
Regulamentul conţine un capitol privind reglementarea PCB în concordanţă cu prevederile
Directivei UE privind PCB şi PCT 96/59/EC.

Proiectul Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei

Strategia sectorială: Protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale
Scopul Strategiei sectoriale constă în conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu
pentru asigurarea creşterii economice, asigurarea menţinerii sănătăţii populaţiei şi crearea
bazelor trainice pentru existenţa populaţiei în contextul dezvoltării durabile şi reducerii sărăciei.

Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, art. 11 (2) Tratatele internaţionale
prezentate Parlamentului spre examinare, stipulează: „Dacă tratatul internaţional prezentat
Parlamentului Republicii Moldova spre examinare implică adoptarea unor legi noi sau
modificarea legilor în vigoare, proiectul legii privind ratificarea, acceptarea sau aderarea la
tratatul internaţional şi proiectele legilor privind modificările în legislaţiei se prezintă
concomitent”.

Recomandări privind transpunerea prevederilor Convenţiei Stockholm în legislaţia

naţională
Prevederile Convenţiei Stockholm privind poluanţii organici persistenţi au fost analizate în
comparaţie cu prevederile legislaţiei naţionale. Reieşind din tabelul de concordanţă (Anexa 2) se
poate concluziona următoarele:
1. Stipulările Convenţiei Stockholm se conţin în linii generale în legislaţia naţională.
Majoritatea articolelor din convenţie sunt deja reflectate în legislaţie (art.1, 3, 6,10) sau
proiecte de legi, regulamente, strategii (art. 5, 7).
2. Necesită a fi transpuse printr-un act de implementare a convenţiei (proiectul de lege
privind ratificarea convenţiei) articolele 2, 9, 11, 16 ce includ definii şi procedura de

22
 informare, raportare în cadrul convenţiei. Proiectul în cauză va conţine şi
responsabilităţile autorităţilor competente interesate.
3. Articolele 12-14 ţin de competenţa Conferinţei Părţilor, iar articolele 16-30 de
administrare convenţiei.
4. Substanţele incluse în anexa A şi B la convenţie nu se produc şi sunt interzise pentru
utilizare din anii 70-90 ale secolului precedent. Actualmente persistă problema eliminării
stocurilor de deşeuri de pesticide acumulate, care sînt reglementate prin Legea nr.1347 –
XIII din 09.10.97 privind deşeurile de producere şi menajere.
5. Bifenilii policloruraţi utilizaţi ca substanţe chimice industriale vor fi reglementaţi prin
intermediul proiectului Regulamentului privind gestionarea deşeurilor.
6. Pentru reglementarea produselor secundare: dioxine şi furane, bifenilii policloruraţi şi
hexaclorobenzen emanaţi accidental în urma proceselor termice va fi necesar:
• completarea Legii nr. 1422-XIII din 17. 12. 97 privind protecţia aerului atmosferic
cu un capitol respectiv şi
• elaborarea unui normativ privind limita emisiilor.

3.2 Situaţia actuală şi organizarea fluxului de date referitoare la POPs:

producerea, utilizarea şi implementarea în Republica Moldova
Pentru determinarea politicii naţionale de mediu, în special în domeniul poluării cu
poluanţii organici persistenţi e nevoie de informaţie corespunzătoare. Soluţionarea problemei
legate de asigurarea cu informaţie depinde de sistemul de variabile şi informaţie statistice în
domeniul statisticii de mediu în ţară.
Datele statistice pe POPs pot fi grupate în două sisteme:
a) Fizice, caracterizând starea, impactul negativ şi protecţia anumitor
componente de mediu, în particular a celor referitoare la poluarea aerului, apei
şi solului;
b) Economice, ce conţin variabile de cost, inclusiv cheltuielile de mediu a
întreprinderilor şi cele publice.
Sistemul indicatorilor statistici fizici poate fi divizat în trei subsisteme de evidenţă în
domeniul mediului, legate de:
- Poluarea aerului atmosferic
- Poluarea resurselor naturale acvatice
- Depozitarea deşeurilor şi gunoii
În rezultatul chestionarului anual poştal pe deşeuri toxice efectuat de organele locale a
Departamentului de statistică şi sociologie în strânsă colaborare cu inspectoratele locale
ecologice a Ministerului Ecologiei au fost introduse aproape 500 de unităţi. Chestionarul a fost
implementat în 1990 şi a estimat volumul depozitelor de deşeuri toxice în Moldova la nivelul de
11,9 mii de tone, inclusiv 7,5 tone – extrem de periculoase (clasa I de pericol) la situaţia pe 1
ianuarie 2002.
Chestionarul statistic pe deşeuri toxice include următoarele date:
1. Deşeuri la începutul anului
2. Formarea deşeurilor într-o anumită perioadă
3. Deşeurile de provenienţă externă
4. Utilizarea deşeurilor
5. Deşeurile de la alte întreprinderi, inclusiv
prin export
6. Deşeuri depozitate sau descărcate
7. Deşeuri la sfârşitul anului fiscal
Precum a fost menţionat mai sus, baza acestui chestionar este raportul anual poştal
acumulat la întreprinderi „Formarea, utilizarea şi depozitarea deşeurilor toxice”. Rapoartele sunt
prezentate de către întreprinderile industriale şi agricole şi altele, implicate în procesul de
formare, plasare, utilizare sau depozitare a deşeurilor toxice la organele statistice şi de mediu
23
după amplasare (adresa poştală). Lista unităţilor este determinată de către inspectoratele
ecologice locale şi folosită de către organele statistice ca bază pentru chestionarul statistic.
Raportul conţine caracteristica chimică a anumitor tipuri de deşeuri: compoziţia chimică a
deşeului în procente pe componenta toxică, proprietăţile fizice, specificând starea de agregare
(solid, lichid, pastă ş.a.m.d.) şi clasa de pericol. Raportul conţine date pe cantitatea la momentul
actual a deşeurilor toxice, formate la întreprinderea dată în perioada fiscală, utilizarea acestora la
întreprindere, primirea şi trimiterea. Raportul de asemenea include informaţia detaliată
referitoare la amplasarea deşeurilor: la întreprindere, cu specificarea suprafeţei amenajate
desemnate pentru stocarea, pe teritoriile gunoiştilor.
Rapoartele sunt acumulate în baza documentaţiei de evidenţă şi a calculelor. Clasa de
pericol, caracteristicile fizice şi compoziţia chimică a deşeurilor industriale toxice sunt
determinate cu testele de laborator la întreprinderile sau laboratoarele în cadrul chestionarului
medico-sanitar şi a inspectoratului ecologic.
În acelaşi timp e de menţionat că conform standardelor naţionale toate substanţele sunt
clasificate după efectul exercitat asupra organismului uman:
Clasa 1 – substanţele extrem periculoase
Clasa 2 – substanţele foarte periculoase
Clasa 3 – substanţele mediu periculoase
Clasa 4 – substanţele puţin periculoase
Una din sursele de bază a informaţiei despre utilizarea pesticidelor este chestionarul
efectuat de către Asociaţia „Fertilitatea”, fosta „Moldselhozhimia”, care a fost responsabilă de
vânzare, procurare, distribuţie şi stocare. Conform chestionarului acesteia în anul 1985 cantitatea
de pesticide cu conţinut de mai mult de 13 kg de substanţă activă, utilizate pe 1 ha de pământ
agricol, a constituit 1,4 kg, comparativ cu anul 1997.
Luând în consideraţie că poluarea mediului cu deşeuri menajere nu a fost studiată de către
organele statistice de stat, s-a decis asupra organizării şi implementării unui studiu statistic
special (2000). A fost folosit un sistem model de gospodării casnice a Departamentului de
statistică şi sociologie pentru chestionarul venit/consum a bugetului de familie. Rezultatul
acestui chestionar a dat:
- Estimarea poluării directe a mediului acvatic, aerian şi aruncarea deşeurilor
menajere de către gospodării casnice
- Lista problemelor ecologice de prioritate în ţară
- Opinia populaţiei referitor la problemele ecologice
- Calcularea datelor sociologice de acces la serviciile de aprovizionare cu apă,
canalizare, sistemul centralizat de încălzire şi colectare a deşeurilor.
Sistemul statistic de POPs conform cerinţelor şi necesităţilor Convenţiei din Stocholm: metadate,
date, indicatori.
Statistica substanţelor organice persistente poate fi definită ca estimarea cantitativă şi
calitativă prin sistemul de monitoring şi date statistice, indicatori, ce au scopul de calculare şi
studiul a prezenţei, stării şi utilizării poluanţilor organici persistenţi.
În Naţiunile Unite lucrul asupra problemei cu POPs a căpătat atenţie în legătură cu
decizia 19/13 C din 7 februarie a Conciliului de Guvernare a Programului de Mediu a Naţiunilor
Unite de a iniţia o acţiune internaţională pentru protecţia sănătăţii omului şi a mediului prin
luarea măsurilor de reducere şi/sau eliminare a emisiilor şi descărcărilor poluanţilor organice
persistente, ce a avut loc în Stocholm în 2001 şi care a adoptat un program complex de acţiuni
pentru mediu şi dezvoltare (Declaraţia din Rio şi Agenda 21) – numit Convenţia din Stocholm pe
poluanţi organici persistenţi. Necesitatea creării şi dezvoltării statisticii pe POPs a fost discutată
în compartimentele 10, 11 şi 15 a Convenţiei din Stocholm. Conform articolului 15 ţările
membri ale Convenţiei vor asigura datele statistice pe cantitatea totală de producere, import şi
export a fiecărui produs chimic din Anexele A şi B sau o estimare raţională de însemnătate
practică a acestor date, lista ţărilor din care a fost importată fiecare substanţă şi ţările în acesta a
fost exportată fiecare din aceste substanţe.

24
 Bazându-se pe sistemul de dezvoltare a statisticii de mediu (FDES), recomandat de
Naţiunile Unite, de către Comisia pentru Dezvoltare Durabilă (UN CSD) a fost elaborat un
Sistem de Indicatori de Dezvoltare Durabilă (FISD).
Folosind sistemul Stimulare-Presiune-Stare-Răspuns a fost propusă lista următoarelor
indicatori de caracterizare a POPs.
Producerea şi consumul pesticidelor – indicatorul Forţei motrice – Presiune
- Producerea, import/export, utilizarea pesticidelor, în tone, a ingredientelor active
pentru suprafaţa cultivată totală şi pe ha de suprafaţă cultivată.
- Informaţia de mai sus divizată în diferite tipuri, de la cel puţin periculoase la cele
înalt periculoase
- Suprafaţa cultivată, în ha, la care se aplică tehnicile de management integrat al
paraziţilor (IPM)
Concentrarea pesticidelor în componentele mediului – indicatori de Stare
- Gradul de pierdere pe alte specii şi concentrarea pesticidelor pe speciile-obiect
- Gradul poluării apei prin scurgeri şi infiltrarea în apele subterane
- Nivelul problemelor de sănătate publică cu care se confruntă fermierii din cauza
expunerii directe la pesticide
- Nivelul problemelor de sănătate publică cu care se confruntă consumatorii în
rezultatul poluării apei potabile cu resturi de pesticide şi contaminarea hrănii.
Utilizarea pesticidelor – indicatori de Răspuns
- Revizuirea politicilor de stat cu scopul eliminării sau reducerii subsidiilor la
pesticide
- Revizuirea politicilor ce propun subsidiile la creditele în domeniul agriculturii la
procurarea pesticidelor sau stabilirea unor tarife discriminator de joase la importul
pesticidelor
- Extinderea eforturilor de promovare a adoptării tehnicilor IPM
- Elaborarea şi livrarea speciilor rezistente la paraziţi

PCDD/PCDF

Producerea PCDD/PCDF şi utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs -

Presiune
- Producerea industrială a substanţelor chimice cu conţinut de POPs sau agenţi de
poluare şi livrarea substanţelor chimice industriale şi procesele termale
- Utilizarea apelor reziduale de canalizare, compostului şi băligarului în fertilizarea
în agricultură şi grădinărie
Poluarea componentelor de mediu cu PCDD/PCDF – Stare
- Gradul de poluare a apei, aerului, solului prin introducere în sol, aruncări rezultate
din arderea deşeurilor, procesele termice, producerea şi utilizarea substanţelor
chimice clororganice.
- Nivelul problemei ecologice estimat din semnele şi simptoamele de intoxicare cu
substanţe chimice impurificate cu TDCC, PCCD/PCDF ş.a. la animale sunt
asemănătoare cu cele observate la oameni
- Nivelul problemei de sănătate publică cu care se confruntă consumatorii în
rezultatul inhalării aerului şi înghiţirea particulelor din aer, consumul solului
contaminat, adsorbţia prin piele, consumul hrănii
Utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs – Răspuns
- Revizuirea politicilor de stat cu scopul de a reduce şi/sau elimina emisiile şi
descărcările a poluanţilor organici persistenţi
- Extinderea eforturilor de interzicere a transportării substanţelor chimice prin
hotarele internaţionale neluând în consideraţie regulile, standardele şi directivele
internaţionale corespunzătoare

25
 - Dezvoltarea strategiilor de identificare a încărcăturilor care constă din sau conţin
substanţe chimice din Anexa A şi B şi produsele şi articole folosite şi deşeuri care
constă din, conţin sau sunt contaminate cu substanţe chimice din Anexa A, B sau C
- Introducerea regulamentelor legislative pentru implementarea principiilor
Convenţiei din Stocholm.

Statistica pe POPs este multidisciplinară şi include un set mare de baze date fizice şi date
pe climat, flora, fauna, aer, apă, sol, care sunt colectate cu ajutorul tehnicilor şi metode de analiză
comparativă a impactului lor pe ecosistem şi condiţiile sociale, demografice şi economice a
oamenilor.

Principalele surse de date statistice pe POPs sunt:

- monitoringul, realizat de instituţiile hidro-meteorologice, sanitare şi epidemiologice
- observaţiile, efectuate de instituţiile ştiinţifice şi de cercetare în domeniul ecologiei,
chimiei, hidrologiei, medicină şi alte
- chestionarul statistic pe:
ƒ Producerea – producerea materialelor substanţelor chimice, produselor de
consum, producerea fierului, producerea mineralelor şi energiei, arderea
combustibilului neetilat ;i diesel, arderea în gospodăriile casnice pentru încălzire
şi pregătirea hrănii şi arderea necontrolată (focuri de pădure, arderea deşeurilor,
arderea gunoiştilor, incendiile industriale, focurile ocazionale)
ƒ Utilizarea – pesticide în agricultură şi gospodării mici sau produsele secundare a
proceselor industriale şi arderea
ƒ Importul şi exportul substanţelor chimice sau materialelor cu conţinut de POPs
ƒ Emisiile POPs-lor în aer, apă şi sol în rezultatul proceselor industrial-chimice şi
termice
ƒ Deşeurile periculoase – industriale, chimice, agricole, menajere
ƒ Monitoringul concentrării şi poluării cu poluanţi organici persistenţi în
compartimentele de mediu, hrană, produse de consum, ţesuturile animalelor şi
omului (Hidrometeo, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii, alte instituţii
ştiinţifice)
ƒ Monitoringul efectelor endocrine în peşti şi populaţiile naturale: defectele şi
moartea embrionilor la păsări şi peşti cauzate de expunere la substanţele chimice
industriale şi insecticidele clororganice; înrăutăţirea reproducerii şi dezvoltării la
peşti expuşi la scurgerile fabricilor de celuloză şi hârtie; reproducerea anormală la
melci expuşi la substanţele antifoulante aplicate şa suprafeţele exterioare a
corabiilor; scăderea funcţiei tiroide şi imune la păsări care consumatori de peşti;
feminizarea peştilor în apropierea punctelor de scurgere a deşeurilor menajere
(Programele ştiinţifice de cercetare a Ministerului Sănătăţii, Ministerului
Ecologiei etc.)

Concluzii şi recomandări privind actualele şi viitoare sarcini pentru sistemul naţional

statistic conform cerinţelor Convenţiei din Stocholm
Informaţia prezentată a evidenţiat faptul că un complex de informaţie privind Poluanţi
Organici Persistenţi este prezent atât la nivel naţional cât şi la cel internaţional.
La nivel internaţional un complex de informaţie pe POPs este răspândit cu ajutorul
organizaţiilor internaţionale (ex. IPCS, ILO, UNEP, FAO), grupări regionale şi economice (ex.
OECD, EU), guvernele naţionale (ex. US EPA, KEMI), bazele de date comercializate (ex.
Chemical Abstracts, Chem Tox) precum şi organizaţiile non-guvernamentale.
La nivel de ţară o cantitate mare de informaţie, incluzând datele pe toxicitate şi asistenţă
urgentă , este accesibilă la centrele de control a toxicităţii sau la organele oficiale. Caracteristică
de bază a informaţiei generate naţional este că în multe cazuri ea poate fi generată la nivel de ţară
şi poate include, spre exemplu, statistica de producere şi comercializare, date despre utilizarea

26
substanţelor chimice, statistica de intoxicare, datele pe calitatea mediului, precum şi rezultatele
în diferite formate şi în posesiunea a unui sau câteva indivizi sau instituţii în cadrul sau în afară
instituţiilor guvernamentale respective.
Faptele arată că foarte des această informaţie nu circulă în mod efectiv la nivel de ţară şi
cunoştinţe despre existenţa anumitor surse de date sunt deseori insuficiente sau nesigure. Nu
există o instituţie/diviziune statistică specială responsabilă pentru colectare, prelucrare şi
răspândirea datelor sau indicatorilor referitoare la estimarea POPs în Moldova, în acelaşi timp
trebuie de menţionat că astfel de sisteme statistice nu există nici în ţările dezvoltate. De obicei
instituţiile sau agenţiile de mediu monitorizează şi evaluează întrebările legate de POPs ca o
parte a problemelor ecologice.
Identificarea şi utilizarea efectivă a informaţiei chimice generate la nivel naţional pot fi
considerate o bază importantă pentru a perfecţiona sistemului informaţional naţional.
Un pas principal care ţara ar trebui să considere în a cest context include următoarele:
- Identificarea şi evaluarea a tuturor date respective şi a surselor de informaţie pe POPs
generate naţional, inclusiv instituţiile responsabile şi/sau indivizi. Astfel de evaluare
trebuie să asigure o descriere detaliată a fiecărei surse de informaţie, inclusiv informaţia
pe tipul datelor colectate, periodicitatea şi exactitatea colectării datelor, formatul în care
este păstrată (ex. pe hârtie, format electronic), procedeele actuale de estimare a
informaţiei.
- Luând în consideraţie faptul că estimarea POPs este destul de complicată şi cere
cunoştinţe speciale în chimie şi ecologie, va fi mai eficient cazul de folosire a resurselor
umane/profesionale a ministerelor şi suportul financiar a donorilor internaţional pentru
organizarea:
¾ Inventarul emisiilor dioxinelor şi furanilor şi un Ghid Generalizat de
Identificare şi determinarea cantităţii dioxinelor şi furanilor emise,
metodologiile bazate pe factorii de emisie
¾ Inventarul PCB bazat pe Ghidul de identificare a PCB şi materialelor cu
conţinut de PCB, o formă, care a fost testată şi aplicată în careva ţări care au
participat în acest studiu
¾ Registrul emisiilor şi transferului poluanţilor pentru colectarea şi răspândirea
informaţiei privind estimarea cantităţilor anuale de POPs, care sunt emise sau
aruncate
- Participarea în programele regionale sau mondiale pe problemele POPs în calitate de ţară-
pilor de studiu întru monitorizarea şi estimarea statistică
- În cazul Moldovei eforturile de evaluarea POPs trebuie să fie focusate pe domeniile de
prioritate legate de utilizarea POPs ca pesticide şi importul materialelor cu conţinut de
POPs. Datele statistice pe pesticide trebuie fi colectate cu ajutorul Inventarului
pesticidelor cu folosirea diferitor surse de informaţie, ca chestionarele existente a FAO şi
EUROSTAT (pe producerea, comercializarea şi introducerea în sol) sau rapoartele
naţionale statistice pe introducere în sol, elaborate de Asociaţia „Fertilitatea”, datele
internaţionale de comerţ pe pesticide a Departamentului Vamal, sau date pe depozitarea
deşeurilor a Inspectoratului Ecologic sau un studiu de utilizare a pesticidelor.

Studiul utilizării pesticidelor ar fi determinat în modul asemănător: posibilitatea

organizării studiilor agricole întru necesitatea examinării utilizării pesticidelor (spre exemplu,
cantitatea pesticidelor utilizate în dependenţă de tipul şi specia, metoda de introducere în sol).
Există metodologii generale de colectarea a datelor pe utilizare şi statul trebuie să aleagă cea mai
potrivită care ar satisface cerinţele lui: vizite personale la fermieri şi cultivatori reprezentativi cu
scopul colectării informaţiei pe pesticidele utilizate, interviuri de telefon cu fermierii şi
cultivatorii reprezentativi, chestionarea prin poştă a fermierilor cultivatorilor reprezentativi,
raportarea obligatorie privind utilizarea pesticidelor de toţi fermieri şi cultivatori; statistica
comercializării. În cazul Moldovei, statul nu dispune de surse financiare pentru efectuarea
studiului utilizării pesticidelor folosind una din metodele de mai sus; careva date folositoare pot

27
fi obţinute din compararea statisticii de comercializare, ceea ce se practică în Suedia. Acest
studiu este relativ ieftin, fiind de obicei colectat de către organizaţiile agricole sau statul, direct
din rapoartele companiilor. Colectarea datelor de comercializare se cere în lege şi este disponibil
un registru de date pe toate produse aprobate, colectarea datelor şi prelucrarea statistică în tabele
costă aproape $4000.
Evaluarea indicatorilor referitoare la POPs din sectorul gospodăriilor casnice (acces la
sistemul centralizat de încălzire, pregătirea a hrănii şi depozite de deşeuri, calitatea mediului şi
problemele de sănătate...) dovedesc o extindere adăugătoare a studiului bugetului de familie la
unele întrebări legate de combustibilul de provenienţă biologică (precum şi deşeurile menajere)
şi utilizarea pesticidelor în cantităţi şi tipuri la ferme mici.
Implementarea studiului specific socio-ecologic conform Convenţiei din Stocholm pe
POPs folosindu-se de sistemul Studiului bugetului de familie poate fi necesar pentru estimarea
consumului real al combustibilului de provenienţă biologică, de obicei lemnului şi cărbunelui în
scopurile încălzirii şi pregătirii hrănii, formarea cantităţilor de deşeuri menajere şi căile de
amenajare a lor, folosind materialele de construcţie, mobilă, materialele de meserie, produsele de
pe terenurile de recreaţie şi de gospodărie casnică pot să conţină rămăşiţe de poluare chimică sau
biologică, precum şi problemele legate de sănătate umană – calitatea vieţii. Acest tip de studiu
poate fi organizat separat sau să constituie o anexă la studiul bugetului de familie. Conform
experienţei ţărilor dezvoltate costul acestui studiu constituie $5000.
¾ De a modifica studiul existent a emisiilor în mediul aerian, utilizarea apei, formarea şi
utilizarea deşeurilor toxice în conformitate cu cerinţele Convenţiei din Stocholm, prin
reformarea rapoartelor statistice (chestionarelor) folosite pentru aceste studii şi
introducerea datelor pe substanţele chimice indicate.
¾ Pentru corespundere cerinţelor din p. 15 a Convenţiei din Stocholm, semnat de Moldova,
trebuie fi elaborat un proiect de decizie guvernamentală şi adoptată în felul următor:
¾ Departamentul Vamal trebuie se modifice modul actual de observare a statisticii de
comercializare, fluxului de date şi controlul asupra POPs şi materiale referitoare la POPs
conform cerinţelor Convenţiei şi să prezinte informaţia respectivă Ministerului Ecologiei.
E necesar de a îmbunătăţi capacităţile tehnice a serviciilor vamale locale în ceea ce
priveşte controlul chimic, colectarea datelor pe utilizarea etichetelor internaţionale de
comerţ pentru produsele şi materialele chimice.
¾ Departamentul Statistică trebuie să introduce anumite modificări în studiul statistic actual
bazat pe rapoartele pe deşeurile toxice conform cerinţelor Convenţiei din Stocholm şi să
prezinte informaţia statistică anual Ministerului Ecologiei.
¾ Departamentul Statistică în cooperare cu Ministerul Agriculturii trebuie să propună un
studiu pe utilizarea pesticidelor şi să informeze Ministerul Ecologiei anual în formă de
rapoarte statistice despre rezultatele obţinute.

¾ De a elabora managementul ecologic şi de a adopta convenţia şi acte legislative

internaţionale în domeniul mediului, de a facilita crearea sistemului informatic care ar
garanta executarea obligaţiilor şi ar asigura cu informaţia la diferite nivele despre situaţia
şi problemele. Astfel este important de elaborat un sistem statistic ministerial, care ar
include colectarea datelor, prelucrarea şi asigurarea accesului publicului la această
informaţie conform Convenţiilor din Aarhus şi Stocholm. Aceasta ar putea fi posibil în
cazul transferului resurselor umane şi financiare parţial de la Departamentul Statistică şi
Inspectoratul Ecologic de Stat şi creării unei secţiuni responsabile pentru activităţile sus
numite, cu o diviziune subordonată de Politică Ecologică. O asemenea abordare este
folosită la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Relaţii Externe şi serviciile naţionale
ecologice în ţările Baltice şi ţările dezvoltate, ca Franţa, Danemarca, Germania, Suedia
etc. La momentul actual statistica de mediu cere cunoştinţe speciale în ştiinţe de mediu şi
una dintre căile de organizare a unui flux de date de mediu şi reformarea celui existent,
este organizarea acestor activităţi în cadrul Ministerului Ecologiei.

28
 ¾ De a dezvolta procedee şi protocoale întru facilitarea accesului la şi folosirii informaţiei
disponibile de către instituţiile naţionale implicate în domeniu. Un acord formal despre
evaluarea şi schimb de informaţie poate fi un mod favorabil de clarificare a
responsabilităţilor şi drepturilor diferitor instituţii din domeniu.
¾ De a facilita schimbul datelor generate naţional şi cercetarea necesităţilor şi posibilităţilor
potenţiale în ceea ce priveşte armonizarea colectării datelor şi metodelor de clasificare a
bazelor de date existente întru asigurarea distribuirii între instituţiile din domeniu. În
acest context, diferitele necesităţi ale instituţiilor implicate (în ceea ce priveşte exactitatea
şi siguranţa datelor sau periodicitatea colectării datelor) poate fi considerat ca şi
standardele şi procedurile internaţionale, care au fost adoptate la nivel naţional.

Perspectivele utilizării rezultatelor proiectului

1. Datele de baze POPs pot fi introduse în NOPOLU SYSTEM WATER DATA CENTER a
Ministerului Ecologiei pentru evaluarea indicatorilor de calitate a apelor de râu,
coeficienţilor de nivel de poluare a apei după amplasare surselor de poluare sau factorului
de activitate economică şi efectul exercitat asupra sănătăţii umane şi a naturii.
2. Analiza direcţiilor de poluare cu POPs şi legarea acestei probleme de problema sărăciei
în ţară, precum şi demonstrarea distribuţiei sărăciei în regiuni la situaţia actuală şi
utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs, cercetarea posibilităţilor de creare a
hărţii de poluare cu POPs conform hărţii naţionale/statale de sărăcie.

3.3 Instituţiile naţionale ce se ocupă cu studiul substanţelor organice

persistente
În Moldova la sfârşitul anilor 70 şi începutul 80, a început implementarea tehnologiilor
industriale pentru producerea culturilor agricole astfel încât aplicarea fertilizanţilor şi
substanţelor pentru protecţia culturilor a crescut semnificativ. Ca rezultate cantitatea medie a
pesticidelor a crescut la 19.7 kg/ha (substanţă activă), dublând nivelul mediu al fostei U.S.
Astfel, din 1970 într-o serie de centre ştiinţifice şi aplicate a început evaluarea substanţelor
Organice Persistente -POPs , inclusiv şi pesticidelor.

Institutul de Chimie a Academiei de Ştiinţe a RM

Dezvoltarea şi studiul sistematic al pesticidelor şi precursorilor este efectuat de Institutul de

Chimie a Academiei de Ştiinţe a RM. Se acordă o atenţie deosebită analizei inclusiv a mono-, di-
cloro/bromofenolilor, chloro/bromoacetofenonilor. Se efectuiază studii de dezvoltarea a noilor
scheme de preparare a funghicidelor şi insect-acaricidelor; sinteza omologilor, modificarea şi
studiul proprietăţilor fizico chimice a pesticidelor şi produselor a termo-analizei pe suprafaţa
cărbunelui activat. O atenţie deosebită este acordată analizei bazinelor acvatice la conţinutul
azotului, clorului şi phosforului cât şi compuşilor organici.

Evaporatoare rotative, malaxoare magnetice şi electrice, pompe de vacuum, elemente de

încălzire, distilatoare de vacuum, cromatografia pe coloană, Cromatografia Lichidă de înaltă
performanţă şi cromatografia găzoasă sânt disponibile şi pot fi utilizate în controlul decurgerii
reacţiei pentru izolarea şi purificarea/ izolarea produselor dorite. 1H and 13C NMR, UV, şi
spectroscopia.FT-IR deasemenea este în posesia Institutului de Chimie a Academiei de Ştiinţe a
RM.

Institutul Naţional de Ecologie

29
În studiul POPs sunt implicaţi cercetătorii din trei laboratoate: Laboratorul Procese Atmosferice,
Laboratorul de Ecourbanistică şi Asanare a Mediului, Laboratorul de Ecopedologie şi
Agrocenologie. Studiile se referă la sursele de poluare a atmosferei în bază de POPs, dinamica
poluării solurilor cu POP şi inventarul pesticidelor interzise şi inaplicabile.

În 1990-2002, din întrega gamă de POPs, INECO a estimat emisiile de PAH în aer după
metodologiile EMEP şi în colaborare cu Centrul Vostoc a estimat dinamica unor astfel de emisii
de la o serie de activităţi a economiei locale (transport şi arderea combustibilului).

Centrul Ştiinţific de Producţie pentru Deservirea Agrochimică

Centrul Ştiinţific de Producţie pentru Deservirea Agrochimică este instituţia care din 1962
efectuiază elaborări şi implimentări a pesticidelor relevante. Până-n 1990 el a fost cunoscut ca
Institutul de Cercetări şi Tehnologie pentru Deservirea Agrochimică ca filiala Chişinău a
Institutului Central de Deservire în cadrul fostului Minister al Agriculturii a US.

Din 1989, centrul, unităţile de Proectări agrochimice, Serviciul Sanitar şi Epidemiologic a

Ministerului Sănătăţii şi asociaţia AGEoM efectuiază monitoringul agro-chimic a producţiei
agricole din Moldova.

Principalele direcţii de cercetări sânt: evaluarea pesticidelor în sol şi plantelor multianuale

specifice Moldovei. Pentru 2002-2005, se preconizează 850,000 MDL pentru lucrări ştiinţifice
din care 25% pentru studiul POP.

Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţuia Biologică a Plantelor

Institutul de Cercetări pentru Protecţuia Plantelor cu laboratorul său “Medode de analize şi

cercetări dinamice a deşeurilor şi tratearea plantelor efectuiază cercetări a POP.

Centrul Guvernamental pentru Testarea Preparatelor Chimice şi Biologice

Centrul de Stat pentru Certificarea produselor biologice şi chimice şi Stimulare a Creşterii

Plantelor cercetează influenţa pesticidelor şi agenţilor de stimulare la creşterea şi dezvoltarea
plantelor.

Republica Moldova nu efectuează activităţi sistematice de monitoring a POP din cauza lipsei de
resurse financiare şi a echipamentului învechit. Sunt date dispersate în literatură, care greu pot fi
comparate din cauza diverselor metodici utilizate.

4 Inventarul POP

4.1 Pesticide POP

Metoda inventarierii:

Inventarierea pesticidelor POP pentru anii 2001, 2003 este efectuată în baza Ghidului de
Inventariere a pesticidelor (secţia 2.3.1 şi 2.3.3 a NIP). Sortimentul pesticidelor folosite în
agricultură a ajuns la circa 125 de denumiri în 1984, acuma se utilizează cca 100.

Inventarul include datele despre pesticidele inutilizabile şi interzise (PII), inclusiv pesticide POP
aflate în depozite şi cele înhumate. S-a folosit metoda detaliată de colectare a datelor – de către
Inspectoratele teritoriale de stat pentru protecţia plantelor, Agenţiile teritoriale ecologice şi
30
generalizate de către Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor şi
Inspectoratul Ecologic de Stat.

Inventarierea s-a efectuat în baza colectării şi evaluării datelor şi informaţiei existente; s-au
efectuat doar unele analize pentru identificarea pesticide POP.

Rezultatele:
Republica Moldova nu dispune de întreprinderi pentru producerea pesticidelor şi altor substanţe
sintetice, toate produsele de uz fitosanitar permise spre utilizare în agricultură se importau şi se
importă actualmente din străinătate.

Situaţia în privinţa pesticidelor POP în RM este următoarea: (tabelul 4.1).

Tabelul 4.1. Situaţia în privinţa pesticidelor POP în RM

Denumirea pesticidelor Situaţia în Republica Moldova
DDT Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1970. Nu este
inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în
agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.
Aldrin Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1972. Nu este
inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în
agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.
Dieldrin Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al
substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele
individuale, silvicultură şi gospodării.
Chlordane Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al
substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele
individuale, silvicultură şi gospodării.
Endrin Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al
substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele
individuale, silvicultură şi gospodării.
Heptachlor Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1986. Nu este
inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în
agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.
Mirex Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al
substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele
individuale, silvicultură şi gospodării.
Toxaphene Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1991. Nu este
inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în
agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

În depozitele Republicii Moldova se află cca 1712 tone de pesticide inutilizabile şi interzise
(tabelul 4.2).

Tabelul 4.2. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise aflate în depozitele Republicii

Moldova

Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise, tone

În total prafuri lichide
Cunoscute necunoscute cunoscute necunoscute
1712,26 563,57 660,98 213,44 274,0

Din cele 777 tone de PII identificate (cunoscute), conţinutul de Pesticide POP constituie
heptaclor 0,08 t. şi policlorcamfen (taxofen) 1,60 tone (fig. 4.1, anexa 3).

31
 Grupa simtriazine

DCM

Kelthane chlorethanol
p.l.
Dalapon p.u.

Taxofen

Alte pesticide

Figura 4.1. Inventarul pesticidelor inutilizabile şi interzise identificate

Din cele 935 de tone de PII neidentificate cantitatea pesticidelor POP e posibil să fie cu mult mai
mare în comparaţie cu cea identificată şi cel mai mare pericol este că ele se află în majoritatea
localităţilor ţării (fig. 4.2), inclusiv în gospodăriile casnice.

Cota pesticidelor interzise în componenţa celor inutilizabile a crescut de la 13% în 1993 până la
51% în 2002 (fig. 4.3).

32
Figura 4.2. Amplasarea depozitelor de pesticide pe teritoriul Republicii Moldova

33
 3500

3000

2500

2000 Pesticide interzise

1500 Pesticide inutilizabile şi

interzise
1000

500

0
1993 1995 1997 1999 2001

Figura 4.3. Dinamica acumulării stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise, tone

Decalajul dintre volumele de pesticide introduse în ţară şi cele utilizate în agricultură, cât şi
interzicerea aplicării unor pesticide, cum ar fi DDT li HCCH, a condus la acumularea în
gospodăriri a unor cantităţi mari de pesticide învechite (fig. 4.4). Pentru soluţionarea problemei
privitor la neutralizarea pest icidelor inutilizabile şi interzise în 1978 pe pământurile com.
Cişmichioi (UTA Gagauzia) s-a construit un poligon pentru înhumarea pesticidelor inutilizabile
şi interzise. Pe parcurs de 10 ani (1978-1988) au fost înhumate 3,94 mii tone de pesticide,
inclusiv 654,1 t. de DDT: DDT tehnic (75%) – 130,1 t., DDT (5,5%)-187,7 t., DDT(30%)- 318,9
t., DDT(15%)- 3,1 t., pasta DDT – 14,3 t. şi 1303 tone de hexaclorciclohexan (fig. 4.4, anexa 4).

DDT
hexaclorciclohexan
Altele

Figura 4.4. Inventarul pesticidelor înhumate

Din cauza gradului înalt de valorificare agricolă a teritoriului ţării (circa 80%), densităţii
majorată a populaţiei (circa 130 locuitori/km2) înhumarea pesticidelor din punct de vedere
ecologic este inadmisibilă. Nu există condiţii naturale favorabile pentru depozitarea deşeurilor de

34
pesticide în minele părăsite, deoarece există
cerinţe specifice şi mult costisitoare la
împachetarea pesticidelor şi amenajarea
containerelor. De asemenea, este necesar de
ţinut cont şi de instabilitatea regimului
hidrogeologic în majoritatea spaţiilor subterane,
ceea ce, de asemenea, face imposibilă
înhumarea a orice substanţe nocive în spaţiile
subterane. Înhumarea pesticidelor trebuie
considerată ca o soluţie provizorie utilă pînă la
determinarea şi implementarea altor metode şi
tehnologii eficiente şi ecologic inofensive.

Conform inventarierilor anterioare s-a depistat diminuarea permanentă a cantităţii de pesticide,

aflate în depozitele Republicii Moldova. Din anul 1995 până în prezent cantitatea de pesticide
perimate s-a micşorat cu cca 600 tone, din 2001 până în prezent cantitatea heptaclorului s-a
mcşorat cu 0,2 t, dar a toxafenului – cu 1,81 tone. Cauzele de reducere a cantităţii pesticidelor
inutilizabile şi interzise sunt: înhumarea necontrolată a pesticidelor, furturile, condiţiile
neadecvate de păstrare a lor, toate conducând la poluarea solului şi apei.

Până la începutul anilor 90 în republică au fost construite peste 1000 de depozite pentru stocarea
pesticidelor, care în fond corespundeau cerinţelor ecologice. În timpul programului de privatizare
a pământului depozitele au fost împărţite ca cotă valorică. O parte de pesticide sînt scoase din
depozite şi folosite de populaţie fără a cunoaşte natura, specificul şi regulile de utilizare a acestor
pesticide. Pe parcursul anilor 1991-2003 în ţară au fost distruse şi demolate cca 60 % de
depozite, iar din cele rămase doar cca 20% sunt într-o stare satisfăcătoare. Materialele de
construcţie le utilizează proprietarii sau le vând persoanelor terţe la un preţ scăzut pentru
construcţia caselor, depozitelor de păstrare a produselor alimentare, etc. În unele gospodării
pesticidele de la depozitele demolate au fost transferate în alte încăperi, sau gospodării vecine,
însă spre regret, mari cantităţi de pesticide inutilizabile şi interzise cu termenul de valabilitate
expirat, necunoscute şi interzise se află sub cerul liber şi sînt spălate de precipitaţii, spulberate de
vînt poluînd terenurile adiacente.

Ambalajul deteriorat al PII sporesc riscul acţiunii nefaste asupra populaţiei şi mediului
înconjurător, dat fiind faptul că unele depozite sunt amplasate în apropierea localităţilor sau
aferente lor, în schemele de irigare, în vecinătatea râurilor, bazinelor acvatice.

Monitoringul pesticidelor

Pe parcurs de două decenii 1970-1990 în agricultura Republicii Moldova s-au utilizat peste 800
mii tone de pesticide, cel mai mare volum revenind anilor 1980-1990. Comparativ cu anii 80 în
ultimii 10-12 ani utilizarea pesticidelor esenţial s-a redus (fig. 4.5).

Tensiunea medie a pesticidelor a atins 19,7 kg/ha (substanţă activă), ceea ce de câteva ori
depăşea nivelul mediu pe fosta URSS, reducându-se până la 6,6 şi cca 2 kg/ha în anii 1990 şi
respectiv 2001. În această perioadă s-a micşorat utilizarea substanţelor organice cu conţinut de
clor şi s-a majorat utilizarea substanţelor organice cu conţinut de fosfor. S-a majorat esenţial
utilizarea pesticidelor din grupa simtriazine. Utilizarea pesticidelor pe terenurile agricole cu
norme majorate a condus la poluarea solurilor, resurselor acvatice şi plantelor agricole şi tehnice
şi care, în consecinţă, dăunează sănătăţii omului.

35
 Fig. 4.5. Dinamica utilizării pesticidelor,
mii tone substanţă activă

2.42.8 3.4 3.1

2002
2000
1998
1996 Mii tone substanţă activă
4.8
1994

11.2
1992

14.5
1990

38.3
1984

0 10 20 30 40 50

Figura 4.5. Dinamica utilizării pesticidelor, mii tone substanţă activă

a. În sol
În perioada 1950-1990 a avut loc poluarea mediului înconjurător cu reziduuri de pesticide în
concentraţii periculoase pentru sănătatea omului. Astfel în 1984 conţinutul mediu de atrazin în
stratul arabil în zona nordică a RM depăşea CMA de 5 ori, Sudică – de 2 ori, iar cea centrală – de
50 ori. Cercetările efectuate de către Institutul de meteorologie experimentală a Comitetului de
Stat pentru Meteorologie a fostei URSS demonstrează că în circa 60% de probe de sol poluarea
solurilor cu DDT depăşea concentraţia maximă admisibilă în anii 1979-1985 în pofida faptului
că DDT a fost interzis din 1970.

Începând cu anul 1989 se desfăşoară examinarea reziduurilor următoarelor pesticide: DDT şi

metabolitul acestui produs DDE, hexaclorciclohexan (HCCH, izomerii α, β şi γ), atrazin,
simazin, prometrin, treflan, 2,4 D, difenamid, lenocil în sol şi apă de către Serviciul Agrochimic
al RM în câte 3 localităţi în cele 3 zone ale RM. Cercetările efectuate denotă că în ţară are loc o
scădere cu caracter legitim a situaţiei ecotoxicologice atât la culturile anuale cât şi la cele perene.
În majoritatea cazurilor conţinutul de DDT, al metabolitului său DDE şi hexaclorciclohexan nu
depăşea limita CMA.

Cercetările Institutului Naţional de Ecologie demonsterază prezenţa compuşilor DDX (DDT şi

metaboliţii săi) în solurile cercetate din unele localităţi ale republicii. Conţinutul compuşilor
y,p’- DDX este mai ridicat (circa de 1.5 – 2.0 ori) în solurile agroecocenozelor (anuale şi
multianuale) în comparaţie cu ecosistemele naturale (silvice). În acelaşi timp gradul de
metabolisare a DDT-Gm-DDT în solul cenozelor agricole (în mediu 0,46) este mai mic în
comparaţie cu cel al ecosistemelor naturale (0,60). Metabolitul dominant în sol, litieră şi
sedimente acvatice este p,p’- DDE (fig. 4.6).

Concentraţia compuşilor DDX este extrem de înaltă (16592,5 µg/kg sau de 166 ori depăşeşte
CMA), în cazul depozitului de chimicale (s. Văratic, r. Rîşcani), în stratul de 0-60 cm al solului.
HCH şi izomerii săi sunt prezenţi în toate solurile cercetate. Cea mai mare concentraţie a ∑HCH
– izo (125,7 µg/kg în orizontul 0-20 cm) a fost stabilită în solul de pe teritoriul depozitului şi
punctului de pregătire a chimicalelor din s.Varatic, r. Rîşcani. Izomerul β - HCH predomină în
soluri după cum urnează: în solul de pe teritoriul depozitului de chimicale – 60,4% din ∑HCH;
livadă – 39,8% şi sedimente acvatice – 100%, specific drept indicator de geoacumulare.

36
 Figura 4.6. Dinamica co
ompuşilor DDX în unele soluri din Republica Moldova

14

12

10

8
Norma

0
1979 1980 1981 1982 1983 1984 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Anii

Valoarea HCB în toate probele de sol analizate este mai joasă decît nivelul de determinare (<0.5
µg/kg). Concentraţii mici de HCB au fost stabilite numai în litiera silvică (1,2 µg/kg).

Datele investigaţiilor efectuate în cadrul Programei „Protecţia Mediului din Bazinul Dunărean”
în anul 1999 au demonstrat că solul de pe poligonul de înhumare a pesticidelor din comuna
Cişmichioi este infectat cu rămăşiţe de pesticide clororganice ce depăşesc normativele stabilite.
S-a menţionat că acestea sunt de provenenţă locală, ca urmare a exploatării poligonului, a
depozitării ilegale a pesticidelor după închiderea poligonului (1988), a migrării elementelor
nocive de pe acoperişul poligonului spre baza lui. Solurile din afara poligonului conţin reziduuri
de pesticide în limitele concentraţiilor admisibile în sol.

Cercetările solului privind trei grupuri principale: clororganice, fosfororganice şi sim-triazin în 3

gospodării experimentale a ONG BIOS din sudul, centrul şi nordul ţării în 1999-2000 au
demonstrat că solurile studiate nu conţin reziduuri de pesticide clororganice şi sim-triazine.

Ceretările solului privind trei grupuri principale: clororganice, fosfororganice şi sim-triazin

efectuate de către Societe Generale de Surveillance (SGS Moldova) în diverse localităţi în 2000
şi a unor terenuri selectate în 2001-2003) conform unei scheme speciale care acoperă toată
suprafaţa republicii au demostrat că că solurile studiate nu conţin reziduuri de pesticide şi au
ajuns la concluzia că solurile Republicii Moldova corespund cerinţelor agriculturii ecologice.

b. În apă

37
 În conformitate cu datele Serviciului
Hidrometeorologic de Stat, a avut
Râul Ciuhur (păşune)
12 Râul Ciuhur (mal) loc poluarea apelor de suprafa cu
Râul Ciuhur (nămol)
10 DDT şi HCCH. În 1980 concentraţia
maximală reziduuri DDT a fost de
8
8.8-9.7 ppm., în 2002 – 0.0-0.01
6 ppm. (Anexa 5). Conform
4 cercetărilor Centrului Ştiinţific de
Producţie pentru Deservirea
2
Agrochimică până în anul 1993 au
0 fost depistate reziduuri de HCCH şi
o,p' DDE p,p' DDE o,p' DDD p,p' DDD o,p' DDT p,p' DDT
în apă. Investigaţiile efectuate pe
Figura 4.7. Concentraţia compuşilor DDX în sol (0--20 cm) parcursul anilor 1994-1995 au
şi nămolul acvatic, râul Ciuhur, Republica Moldova demonstrat lipsa reziduurilor HCCH
şi DDT în apele de suprafaţă,
freatice şi subterane. Cercetările
efectuate de către Institutului Naţional de Ecologie demonsterază prezenţa compuşilor DDX în
nămolul iazurilor şi a râului (fig 4.7-
4.10). Râul Ciuhur (păşune)
20 Râul Ciuhur (mal)
Râul Ciuhur (nămol)
Cercetările efectuate a 436 surse
15
acvatice (fântâni, râuri, iazuri)
situate pe teritoriul gospodăriilor 10
experimentale a ONG BIOS din
sudul, centrul şi nordul ţării în 1999- 5
2000 privind trei grupuri principale:
clororganice, fosfororganice şi sim- 0
triazin în 3 au demonstrat că apele o,p' DDE p,p' DDE o,p' DDD p,p' DDD o,p' DDT p,p' DDT

cercetate nu conţin reziduuri de Figura 4.8. Concentraţia compuşilor DDX în sol (20--40
pesticide. cm) şi nămolul acvatic, râul Ciuhur, Republica Moldova

Datele investigaţiilor efectuate în cadrul Programei TACIS „Protecţia Mediului din Bazinul
Dunărean” în anul 1999 au demonstrat lipsa reziduurilor de pesticide în apele din preajma
poligonului de înhumare a pesticidelor.

c. În produsele alimentare
Pe parcursul anilor 1990-1995
50.00 laboratoarele teritoriale de igienă au
40.00
analizat conţinutul reziduurilor a 28 de
pesticide în 10 culturi agricole. Într-o
30.00
probă de seminţe a florei soarelui
20.00 conţinutul de DDT era mai mare decât
10.00 CMA (0,7 mg/kg). Cantităţi remanente
0.00 de pesticide au fost depistate în 56,4%
o-p´-DDE p-p´-DDE o-p´-DDD p-p´-DDD
de probe de tomate şi 40 % de
Lake (border) 2.66 44.40 0.00 0.00
struguri, dar era mai jos de CMA.
Lake (center) 1.21 20.39 15.24 32.49

Figura 4.9. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul Incertitudini: lipsa de date în privinţa
acvatic (lacul Coloniţa), Republica Moldova
a 55% de PII, localizate pe tot
teritoriul ţării; nu toate datele Pesticide
POP identificate sunt veridice (anexa 5); informaţie incompletă despre starea locurilor de
păstrare a pesticidelor, informaţie incompletă în privinţa conţinutul reziduurilor de Pesticide POP
în sol, apă, produse, în preajma locurilor de păstrare a pesticidelor.

38
 Concluzii:
60.00
Inventarierea pesticidelor
40.00 în RM a demonstrat că
doar 45% din cele
20.00 inutilizabile şi interzise
aflate în depozite sunt
0.00
o-p´-DDE p-p´-DDE o-p´-DDD p-p´-DDD
cunoscute. pesticidele POP
2.66 44.40 0.00 0.00
din ele constituie:
Lake (border)
1.21 20.39 15.24 32.49
heptaclor 0,08 t. şi
Lake (center)
policlorcamfen (taxofen)
Figura 4.10. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul acvatic (lacul
Coloniţa), Republica Moldova 1,60 tone. Cca 3967 tone
de pesticide, inclusiv 654,
1 tone de DDT şi 1303
tone de hexaclorciclohexan sunt înhumate la poligonul de înhumare a pesticidelor. Majoritatea
pesticidelor se păstrează în depozite deteriorate sau sub cerul liber. Ambalajul deteriorat al
pesticidelor, utilizarea materialelor de construcţie de la depozitele demolate în construcţia caselor
şi a depozitelor pentru păstrarea produselor alimentare măresc impactul lor asupra sănătăţii
oamenilor şi poluării mediului înconjurător.

Monitoringul pesticidelor POP demonstrează că poluarea solurilor s-a diminuat substanţial,

conţinutul reziduurilor de DDT, al DDE şi hexaclorciclohexan nu depăşeşte limita CMA, s-a
depistat în limita admisibilă în produsele agricole şi lipsesc în apele de suprafaţă, freatice şi
subterane.

Recomandări
Pentru a elimina pericolul proliferării în continuare a PII ar fi necesar un program de activităţi
coordonate de un consiliu naţional special compus din specialişti în disponibilizarea PII,
inspectori ecologici, reprezentanţi ai autorităţilor locale, specialişti în conştientizare şi
comunicarea cu publicul. O activitate primordială din program ar fi informarea exhaustivă a
populaţiei ţării prin toate mass media despre pericolul POP şi a altor substanţe chimice pentru
sănătatea publică şi mediu în combinaţie cu campanii locale de informare a populaţiei în
localităţile în care există depozite sau în care s-a efectuat în trecut înhumarea pesticidelor.
Concomitent ar fi oportună crearea unor comisii specializate pentru lichidarea focarelor de
poluare existente în formă de depozite inadecvate sau acumulări de pesticide sub cerul liber, care
ar planifica disponibilizarea în condiţii corespunzătoare a stocurilor de PII.

În legătură cu stocurile care se presupune că ar exista în gospodăriile casnice, ar trebui organizată

colectarea lor gratuită cu disponibilizarea corespunzătoare şi însoţită de informarea adecvată a
populaţiei.

Ţinând cont de eventuala pierdere a etanşeităţii stratului protector al poligonului pentru

înhumarea pesticidelor, cît şi de lipsa unui pronostic real privind evoluţia situaţiei în cazul
producerii unui accident soldat cu poluarea mediului, este necesar de a investiga situaţia în zona
poligonului cu elaborarea unui program de recuperare, evacuare şi neutralizare a acestor
pesticide.

În legătură cu respectarea ulterioară a prevederilor Convenţiei, sunt necesare acţiuni pentru

monitoringul consecvent şi de bună calitate a circulaţiei tuturor substanţelor chimice enimerate
ca subiecte ale Convenţiei şi a altora care pot nimeri în câmpul ei de acţiune mai târziu, oferind
instruire şi îndrumare agenţiilor ecologice, întreprinderilor organizate întru susţinerea
agriculturii, instituţiilor ştiinţifice responsabile pentru realizarea activităţilor de monitopring.

39
 4.2 Chimicalele industriale şi a echipamentului cu conţinut de BPC

Dintre chimicalele industriale POP, incluse în Convenţia Stockholm, fac parte

hexachlorobenzenul şi BPC. Hexachlorobenzenul nu se produce, nu este cunoscut dacă a fost
utilizat în oricare activităţi industriale, deaceea în acest capitol vor fi evaluate doar emisiile BPC.
BPC sunt o clasă de hidrocarburi clorurate, poluanţi organici persistenţi, cărora le este
caracteristică bioacumularea, care poate aduce la mari daune mediului ambiant şi chiar omului.
Aceşti compuşi sunt substanţe care se adaptează şi se acumulează foarte uşor în ţesuturile
biologice creând riscul influenţei negative asupra sănătăţii omului. Prezenţa bifenililor
policloruraţi a fost constatată în aerul atmosferic, apele şi organismele vii din zonele arctice. De
asemenea sînt transportaţi prin sistemele de alimentare cu apa potabilă şi de irigare, ceea ce
contribuie la poluarea apei potabile, produselor alimentare. BPC acumulaţi în hidrobionţi, pot
nimeri în organismul omului prin lanţul trofic. În practica mondială sînt cunoscute nenumărate
cazuri de intoxicaţie a populaţiei prin alimentare cu produse poluate cu BPC.
Clasificarea utilizărilor PCB.
Utilizările PCB sunt clasificate în două grupe - utilizări închise şi utilizări deschise (closed and
open applications). Utilizarea închisă presupune că uleiul PCB este închis complet în interiorul
instalaţiei. În utilizările deschise uleiul PCB se află în direct contact cu mediul înconjurător şi ca
urmare uşor poate transferat în mediu. În documentele UNEP utilizările PCB parţial închise
sunt cele în care uleiul PCB nu este expus unui contact direct cu mediul, dar din când în când
acest lucru se poate întâmpla. În alte surse aceste utilizări sunt referite la utilizările închise sau
sunt descrise ca sisteme închise circulare.

Exemple de utilizări PCB:

Utilizări închise
• Transformatoare electrice (lichidul izolant şi de răcire),
• Condensatoare:
- Condensatoarele folosite pentru corecţia parametrilor liniilor de înaltă tensiune,
- Condensatoarele folosite ca surse de putere reactivă în reţelele de transport şi
distribuţie pentru reglajul de tensiune şi a factorului de putere,
- Balaste (filtre electrice) în instalaţiile de iluminat,
- Condensatoarele de pornirea motoarelor în frigidere, sisteme de încălzire, sisteme
de aer condiţionat, uscătoare de păr, motoare de pompare a apei, maşini de spălat,
uscătoare de rufe, ventilatoare etc.,
- Condensatoare în echipamentele electronice, inclusiv aparate TV, cuptoare cu
microunde etc.,
• Motoare electrice,
• Magneţi electrici.

Utilizări parţial închise ce conţin ulei PCB

• Fluide transfer căldură (agent termic în radiatoare),
• Fluid hidraulic (în instalaţii miniere),
• Pompe vid,
• Întrerupătoare,
• Regulatoare de tensiune,
• Cablurile umplute cu lichide,
Utilizări deschise:
Lubrifianţi
• Uleiuri pentru microscoape,
• Benzi de frânare,

40
 • Uleiuri pentru aşchiere,
• Uleiuri lubrifiante
Adezive:
• Adezive speciale,
• Adezive pentru condiţii de umiditate,
Parafine,
Oje pentru suprafeţe:
• Vopsele,
• Tratarea suprafeţelor pentru textile,
• Hârtie fără carbon,
• Învelişuri non-inflamabile,
• Sisteme de purificare,
Vopsele:
• Vopsele,
• Coloranţi,
Atenuatoare:
• Furnituri,
• Materiale fixante pentru clădiri,
• PVC
Alte utilizări:
• Materiale izolante,
• Pesticide.

In statele membre ale Uniunii Europene începând cu anul 1973 uleiurile PCB nu se mai folosesc
in utilizări deschise. Datorită ciclului de viaţă limitat a acestor utilizări astăzi cantitatea de PCB
in ele probabil nu e atât de mare.

Principalele echipamente electrice ce pot conţine PCB

Datorită proprietăţilor excelente şi temperaturii joase de aprindere uleiurile PCB iniţial au fost
propuse ca fluid dielectric in echipamentele electrice cum sunt transformatoarele,
condensatoarele, întrerupătoarele, regulatoarele de tensiune etc. Un ulei PCB poate să absoarbă
rapid schimbările in câmpul electric doar cu o slabă încălzire, altfel spus, cu o pierdere
nesemnificativă de energie.
Uleiul PCB, de asemenea, are o temperatură joasă de străfulgerare şi nu are punct de aprindere
ceea ce înseamnă că el este stabil la schimbările de temperatură. Uleiurile PCB ard doar fiind
plasate in foc.

Transformatoarele - echipamentul principal ce conţine ulei PCB

Un transformator se foloseşte pentru ridicarea şi coborârea tensiunii curentului alternativ.
Transformatoarele de regulă pot fi întâlnite la centralele electrice, in reţelele de transport şi
distribuţie, la întreprinderi industriale, la calea ferată cu tracţiune electrică, in instalaţiile militate,
etc. Dimensiunile fizice ale transformatoarelor variază foarte mult - de la nu mai mare decât o
căldare şi până la dimensiunea unei case de locuit! Un transformator de regulă constituie din
două sau mai multe înfăşurări şi un miez de fier.

Transformatoarele cu capacitatea de cca 5 kVA şi mai mari de regulă sunt umplute cu ulei
dielectric. In condiţiile in care se sere ca uleiul să deţină proprietăţi favorabile non-inflamabile,
cum ar fi la rafinării sau la cuptoarele de producere a oţelului se aplică ulei PCB pentru a
consolida izolaţia dintre înfăşurări, pe de-o parte, şi înfăşurări şi miezul de fier pe de altă parte.
Astăzi in exploatare mai este un număr mare de transformatoare ce conţin ulei PCB şi
41
provocarea este in primul rând de a le identifica, iar mai apoi de a întreprinde paşi pentru a
lichida uleiul PCB cu care sunt umplute.

Reclasificarea transformatoarelor
La momentul când s-a stabilit că starea transformatorului nu mai este compatibilă cu cerinţele
managementului de mediul, apare necesitatea de a examina mai multe opţiuni posibile pentru
rezolvarea problemei. Ar putea fi două motive de bază pentru a reclasifica un transformator:
a) Se dovedeşte că transformatorul conţine PCB intr-o concentraţie inadmisibilă
conform cerinţelor in vigoare. Insă instalaţia se află intr-o condiţie electrică şi
mecanică satisfăcătoare ce ar justifica găsirea ei mai departe in exploatare.
Pentru un asemenea caz curăţirea şi reumplerea transformatorului (retrofilling
of the transformer) poate fi o soluţie.
b) Se consideră că transformatorul nu mai corespunde condiţiilor de funcţionare
normală, spre exemplu din motiv de performanţă electrică redusă sau stare
fizică proastă or scurgeri.

In aceste cazuri transformatorul urmează a fi substituit cu unul nou şi cel vechi ar să fie eliminat
cu precauţiune in conformitate cu reglementările in vigoare.
Ar fi de menţionat, că in mai multe ţări de regulă există două motive de bază de ce un
transformator conţine ulei PCB. Viaţa a arătat, că multe transformatoare se vând sau sunt
etichetate ca libere de PCB pe când in realitate pot conţine ulei PCB şi acest lucru se întâmplă
întrucât adesea uleiurile se amestecă contaminându-se in mari proporţii. In Europa această cifră
ar putea atinge 45%. Motivul este că in rezervoarele folosite se toarnă tot uleiul şi cel PCB şi cel
non-PCB. În aşa fel un transformator marcat ca non-PCB ap putea conţine ulei contaminat cu
concentraţia de PCB mai mare de 0,005% (sau 50 ppm), ceea ce depăşeşte limita stabilită prin
Anexa A la Convenţia din Stocholm. In aşa cazuri curăţirea şi reumplerea transformatorului este
o metodă de a reduce nivelul PCB sub 5%.
Curăţirea şi reumplerea transformatoarelor
Această metodă presupune extragerea uleiului PCB şi reumplerea cu un alt ulei de alternativă.
Insă această procedură durează, întrucât transformatorul este o instalaţie complexă. Problema cea
mai serioasă este cauzată de faptul că transformatorul de obicei conţine lemn şi hârtie, care sunt
materiale poroase şi menţin uleiul contaminat
Odată fiind curăţit şi reumplut deja cu ulei non-PCB, peste câteva săptămâni iarăşi concentraţia
PCB poate să se dovedească a fi iarăşi asupra normei.
Părţile semnatare a Convenţiei de la Stocholm sunt obligate să elimine materialele PCB din
echipamente, cum sunt transformatoarele, condensatoarele către anul 2025. Ele de asemenea sunt
chemate să depună eforturi pentru distrugerea deşeurilor lichide de PCB şi instalaţiilor
contaminate cu PCB (cu un conţinut mai mare de 5% de PCB) cât mai repede, însă nu mai târziu
de anul 2028.

Eliminarea transformatoarelor
In cazul in care un transformator este găsit că conţine ulei PCB, mai întâi de toate, el este
etichetat ca transformator-PCB şi dacă pentru acest transformator din careva motive se decide că
nu merită a fi reutilizat - atunci apare problema cum de a elimina o asemenea instalaţie, care sunt
tehnologiile disponibile in acest scop. In europa şi SUA, spre exemplu, acest lucru nu e atât de
greu, întrucât există mai multe opţiuni. In aceste ţări pe larg se foloseşte incinerarea
echipamentelor, combinată cu o curăţire parţială in scopul de a recupera mai multe sau mai
puţine componente metalice. Incinerarea e pe larg răspândită, însă poate fi prea costisitoare faţă
de alte tehnologii. Adesea se practică dezmembrarea transformatorului, cu separarea diferitor
tipuri de metale, decontaminarea ulterioară a acestora şi refolosirea lor.

42
Condensatoarele
Un condensator reprezintă echipament electrotehnic ce acumulează şi stochează energia
electrică. Condensatoarele electrice de regulă sunt prezente în cadrul centralelor electrice, în
reţelele de transport şi distribuţie, în instalaţiile consumatorului pentru corecţia coeficientului de
putere. Bateriile de condensatoare destinate corecţiei fazei într-o linie de transport poate
cuprinde mii de condensatoare, fiecare conţinând câte 15 kg de PCB. Apropo la staţia Vulcăneşti
din sudul Moldovei sunt instalate cca 12 mii de baterii de condensatoare umplute cu PCB.
Condensatoarele de putere folosite pentru corecţia factorului de putere (cos φ) unde domină
sarcina inductivă, după cum sunt motoarele electrice etc., conţin cca 1,4 kg de fluid dielectric
100% PCB. Aceste condensatoare pot fi întâlnite la uzine, spitale, depozite, instalaţii militare.
Condensatoarele de capacitate mică cum sunt cepe pentru pornirea motoarelor conţin mai puţin
de 1,4 kg fluid dielectric şi ele pot fi găsite în diverse aparate de uz casnic. Balastul în instalaţiile
de iluminat fluoriscent, în instalaţiile cu lămpi cu mercur, cu natriu, lămpi neon - toate ele de
regulă includ transformatoare şi condensatoare mici ce conţin aproximativ 0,1 kg de fluid PCB.

Emisiile PCB
Emisiile cauzate de utilizările închise
În condiţii normale uleiul PCB din instalaţiile închise n-ar fi să intre în contact cu mediul
ambiant. Însă totuşi există emisii PCB pe perioada de serviciu a instalaţiilor, la repararea
acestora, la scoaterea lor din uz, la faza de reumplere cu ulei, la faza de depozitare ca rezultatul
unor defecte, scurgerilor, accidentelor şi incendiilor.
Cele mai importante emisii PCB în aer sunt cauzate de scurgeri şi vărsări din condensatoarele cu
o capacitate mare. PCB poate să se elimine şi din condensatoarele mici, ce fac parte din
instalaţiile de uz casnic. După ieşirea lor din uz aceste instalaţii, de regulă, sunt tratate ca deşeuri
obişnuite (întrucât până astăzi nu există scheme eficiente de colectare a deşeurilor) şi în aşa fel
ele contribuie la emisiile PCB.

Emisiile de la utilizările deschise

Utilizările deschise sunt foarte diverse. Emisiile PCB din ele au loc de la evaporarea uleiului, de
la pierderi, vărsări şi de la deşeuri şi sunt greu de a fi estimate. Întrucât utilizările deschise din
1973 nu se mai folosesc şi durata de viaţă a instalaţiilor respective este de 10-20 de ani în
principiu se presupune că astăzi nu mai există emisii de la utilizările deschise în Statele Membre
ale UE. Oricum unele utilizări, cum sunt materialele de construcţie au o durată lungă de viaţă, se
află în uz şi în aşa fel reprezintă o sursă de emisii.

Clasificarea fluizilor şi a materialelor conform concentraţiei PCB

Există două scheme de clasificare a fluidelor şi materialelor ce conţin PCB - aşa numitul sistem
ppm (parte pe milion) şi sistemul de procente după greutate. În conformitate cu reglementările
SUA substanţele ce conţin PCB, conform concentraţiei PCB, se împart în trei grupe: 0 - 49
ppm - produse libere de PCB; 50 – 499 ppm - produse ce conţin PCB ; 500 ppm sau mai mult
- PCB pur.
Materialele non-PCB (0-49 ppm PCB) sunt libere de a fi transferate, vândute, donate, pe când
cele ce conţin PCB mai întâi de toate trebuie să fie marcate şi etichetate cu
menţiunea pericolului, după cum urmează:

"Atenţie" - Această instalaţie conţine PCB (bifenili policloruraţi), un contaminant toxic al

mediului înconjurător, ce necesită o tratare şi lichidare în conformitate cu reglementările
statale cu privire la protecţia mediului înconjurător. Pentru informaţii suplimentare cu
privire la lichidarea acestor instalaţii vă puteţi adresa la agenţia de protecţie a mediului din
teritoriu.

Produsele PCB nemarcate precum şi cele neetichetate şi cele bănuite a

43
conţine de PCB, nu sunt permise pentru a fi transferate, vândute, donate.

Capacitatea de dielectric foarte bun şi a punctului de fierbere foarte înalt face ca BPC să fie ideal
pentru folosirea lui ca dielectric lichid în condensatoarele electrice şi transformatoare. În fosta
Uniune Sovietică şi ţările postsovietice în industrie au fost utilizate la scară largă triclorobifenilul
şi pentaclorobifenilul, de asemenea şi diferite tipuri de sovol, care se reprezintă ca amestecuri
purificate ale tetra - şi pentaclorobifenilului. Sovolul plastificat este un amestec curăţat special
folosit pentru plastifierea răşinii de vinil policlorurat în procesele de producere a maselor plastice
şi lacului nitrocelulozic pentru îmbunătăţirea rezistenţei contra incendiilor şi izolaţiei electrice a
cablului: este pe larg utilizat ca dielectric pentru umplerea transformatoarelor şi condensatoarelor
mari, ca agent termic în schimbători de căldură, lichid în sistemele hidraulice, pentru producerea
cernelei tipografice, ca lubrifianţi, fungicide, etc.

Sursele principale de poluare a mediului cu BPC sînt emisiile industriale. Răspîndirea BPC în
mediul înconjurător în urma scurgerilor din transformatoare, condensatoare, schimbători de
căldură şi sistemele hidraulice, spălării şi evaporării din diferite instalaţii tehnice, deversărilor
deşeurilor industriale lichide. Degajarea BPC în mediu se produce şi în urma exploatării
incorecte a instalaţiilor de incinerare a deşeurilor depozitate. Poluarea apelor rîurilor, lacurilor şi
de mare se produce în urma deversărilor de nave a lichidelor din sistemele hidraulice şi
lubrifianţilor.

Structura sistemului energetic al RM, în condensatoarele electrice şi transformatoare căruia

posibil sunt bifenili, este următoarea (fig. 4.11):

Metoda inventarierii

Inventarierea BPC pentru anul 2003 este efectuată în baza Ghidului de Identificare a BPC şi a
materialelor cu conţinut de BPC, elaborată de UNEP Chemicals, precum şi a Ghidului
EMEP/CORINAIR. Inventarul include emisiile bifenililor policloruraţi de la transformatoarele
de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM. Inventarierea s-a efectuat
în baza colectării şi evaluării datelor şi informaţiei existente. Din lipsa de date pentru localităţile
din stânga Nistrului, emisiile BPC au fost omise. Evaluarea emisiilor BPC a fost efectuată prin
două metode: de referinţă conform Ghidului EMEP/CORINAIR şi detaliată – în baza
coeficienţilor de emisie ai Institutului pe problemele folosirii resurselor naturale şi ecologiei al
Academiei Naţionale de Ştiinţe a Belorusiei. Rezultatele calculelor prin metoda detaliată s-au
primit mai mari cu 406,7 kg de BPC.

În RM monitoringul BPC şi al conţinutului lor nu se efectuează.

Rezultatele

Situaţia privind poluarea mediului cu BPC în republică practic nu este examinată. Nu există o
informaţie veridică, sistematizată privitor la avariile şi consecinţele poluării mediului cu BPC,
sau alte situaţii cu impact negativ.
Republica Moldova nu dispune de întreprinderi pentru producerea materialelor sau a
echipamentului care conţine BPC şi ele se importau din străinătate. Întrebuinţarea lor în unele
domenii a fost stopată şi interzisă prin anii 1970. Cu toate acestea, din cauza de necunoaştere a
consecinţelor, ele continuă să se folosească până în prezent în ca dielectric în instalaţiile
electroenergetice, ca agent termic în instalaţiile de încălzire şi în alte instalaţii. Numărul
transformatoarelor de putere ce conţin ulei dielectric şi volumul total de ulei dielectric, băniut a fi
PCB contaminat, înmagazinat în instalaţiile electrice este prezentat în tabelele 4.3 şi 4.4.

44
 Figura 4.11 Structura sistemului energetic al Republicii Moldova

Structura sistemului electroenergetic

RED Nord-Vest
naţional sub aspect transformatoarele de
putere (presupuse a conţine BPC)
existente la diferite nivele ierarhice şi
RED Nord
RED Est apartenenţa lor la diferite entităţi
energetice este prezentată în figura
4.12.

RED Est-Sud Campaniile de distribuire a energiei

RE Chişinău
RED Centru electrice sunt amplasate în toate zonele
republicii (figura 4.13)

RED Sud

45
Fig. 4.13. Amplasarea campaniilor de distribuire în Republica Moldova
 GENERATION COMPANIES:
• CTEM • CET – Nord
6 - 35 kV • CHE – Dubăsari
• CET – 1 – Chişinău
T1 • CET – 2 – Chişinău • CHE – Costeşti
• CET – FZ
110 kV

T2

330 - 400 kV
TRANSSMITION COMPANIES:
• Moldelectrica
330 - 400 kV • Dnestrenergo

T3

110 kV
T4

35 kV
DISTRIBUTION COMPANIES:
T7

• RED Nord
35 kV • RED Nord - Vest State owned

T8 T5
• RED Centru
6 - 10 kV • RED Chişinău Union Fenosa
• RED Sud

• RED Est
T9
• RED Sud – Est Transnistria
6 - 10 kV

T6
0,4 kV LARGE CONSUMERS:
T 10 T 11 T 12 • Industrial enterprises
• Water supply companies
• Wine production factories, etc

Figura 4.12. Structura sistemului electroenergetic naţional sub aspect transformatoarele de

putere.

Atâta timp cât nimeni nu ştie cu ce tip de ulei dielectric conţin instalaţiilor electrice, se
presupune că ele conţin ulei PCB sau PCB-contaminat.

În sistemul energetic sunt 26311 de transformatoare (tabelul 4.3, anexa 5) cu conţinutul mediu
de ulei 23 920,1 tone (tabelul 4.4, anexa 5).
Volumul uleiului înmagazinat în transformatoarele de distribuţie ale întreprinderilor din partea
stângă a Nistrului constituie aproximativ 20 % din volumul transformatoarelor de distribuţie din
partea dreaptă a Nistrului şi reprezintă cca 1096 tone.

Consumatori de electricitate
În Moldova, în proprietatea consumatorilor de electricitate se află cca 6000 de transformatoare
de putere:

46
 transformatoare 35-330kV/MT - total 17, din care
˙ în partea dreaptă a Nistrului - 13,
˙ în partea stângă - 4,
transformatoare 6-10kV/JT - total 6005, din care
˙ în partea dreaptă a Nistrului - 5005, (3850 - în zona de deservire a Union
Fenosa,
1155 - în zonele de Nord şi Nord-Vest),
˙ în partea stângă - cca 1000.

Tabelul 4.3. Numărul transformatoarelor de putere ce conţin ulei dielectric, bănuit a fi PCB-
contaminat, disponibile în ţară:
Număr de transformatoare
Tipul instalaţiei Partea dreaptă Partea stângă Total
Nr.
Moldova
1. Transformatoarele de putere
15-330 kV/MT
˙ la instalaţiile generatoare 32 16 48
˙ în reţelele de transport 310 391
81
˙ în proprietatea consumatorilor 13 4 17
Total 355 456
101
Transformatoarele de putere 6-
10kV/JT
2. ˙ în reţelele de distribuţie 16922 3384 20306
˙ în proprietatea consumatorilor 5005 1000 6005
Total 21927 4384 26311

Tabelul 4.4. Volumul total de ulei dielectric, băniut a fi PCB contaminat, înmagazinat în
instalaţiile electrice:
Ulei, tone
Nr. Tipul instalaţiei
Partea dreaptă Partea stângă Total Moldova
1. Transformatoarele de putere
˙ la instalaţiile generatoare 411,1 595,6 1006,7
˙ în reţelele de transport 8444,1 1109,5 9553,6
˙ în reţelele de distribuţie 6129,6 1258,0 7387,6
în proprietatea întreprinderilor de 1096,0 6577,6
distribuţie
în proprietatea consumatorilor 648,0 162,0 810,0
Uleiul total în transformatoare 14984,8 2963,1 17947,9
Rezerva 298,0 56,0 354,0
Întrerupătoare, transformatoare de
2. 4495,4 888,9 5384,4
măsurare, reactoare.
3. Condensatoare electrice
˙ în proprietatea întreprinderilor 207,3 6,0 213,3
energetice
˙ în proprietatea consumatorilor 20,0 0,6 20,6
Total ulei în condensatoare 227,3 6,6 233,9
TOTAL 20 005,5 3 914,6 23 920,1

47
Volumul total de ulei în transformatoarele ce aparţin consumatorilor este estimat la nivel de 810
tone, din care 648 tone în partea dreaptă a Nistrului.

Printre consumatorii mari ce deţin transformatoare de putere în proprietate sunt:

˙ Întreprinderile de alimentare cu apă şi canalizare din sistemul "Moldova apă-canal",
˙ Întreprinderile Concernului "Apele Moldovei",
˙ Întreprinderile mun. Chişinău şi Bălţi,
˙ S.A. "Moldtelecom",
˙ Întreprinderile Ministerul Industriilor, şi altele.

. Pierderile prin scurgerile de ulei constituie 9,611 tone/an (fig. 4.14), iar emisiile de BPC de la
transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM constituie
4.537 kg/an (fig. 4.15).

Pierderi BPC prin scurgeri de ulei, tone

12
10
8
6 tone
4
2
0 Condenatoare în
T în reţelele de
Transformatoare

Întrerupătoare, t.
T belonging to
(T) la instalaţiile

consumatorilor
de măsurare,
consumers

proprietatea
generatoare

distribuţie

reactoare.

Figura 4.14. Pierderi BPC prin scurgeri de ulei de la transformatoarele de putere, condensatoare
electrice, întrerupătoare, transformatoare de măsurare, reactoare. a sistemei energetice a RM, t/an

Emisiile BPC, kg/an

5
4.5
4
3.5
3
2.5 kg/an
2
1.5
1
0.5
0
Transformatoare de Întrerupătoare, Condensatoare
putere transformatoare de electrice
măsurare, reactoare

48
Figura 4.15. Emisiile BPC de la de la transformatoarele de putere, condensatoare electrice,
întrerupătoare, transformatoare de măsurare, reactoare a sistemei energetice a RM

La întreprinderile care au transformatoare şi condensatoare atât din sistemul de generare,

transport, distribuţie cât şi consum de energie nu se duce evidenţă strictă în privinţa uleiurilor
care se utilizează în transformatoare şi
condensatoare, se utilizează amestecuri de
uleiuri şi nu se ştie componenţa lor.

S-au efectuat unele analize pentru

identificarea BPC în uleiurile utilizate de
către campania Union Fenosa şi analizele
demonstrează că cantitatea BPC este până
la 50 ppm, care este primită în
Comunitatea Europeană ca admisibilă.
(anexa 6)

Transformatoarele şi condensatoarelor de
la sistemele centrale sunt într-o stare bună, iar cele din localităţile rurale – nesatisfăcătoare, ce
poate duce la poluarea mediului înconjurător cu BPC.

În RM există acte normative privind utilizarea uleiurilor dielectrice în instalaţiile

electroenergetice (Anexa 7). Cu toate acestea, chiar şi lucrătorii întreprinderilor din sectorul
energetic sunt puţin informaţi de faptul că BPC prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor şi
mediul înconjurător.

Incertitudini: lipsa de date în privinţa a cantităţii, tipului de ulei , conţinutul de BPC din toate
condensatoarele existente în RM, a cca 2000 de transformatoare ce se află in proprietatea
consumatorilor, cum ar fi: întreprinderile de alimentare cu apă şi canalizare din sistemul
"Moldova apă-canal", întreprinderile Concernului "Apele Moldovei", Ministerul Industriilor,
S.A. "Moldtelecom", mun. Chişinău şi Bălţi etc., lipsa datelor de la întreprinderile de colectare a
uleiurilor utilizate.

Concluzii:
Inventarierea bifenililor policloruraţi a demonstrat că emisiile de BPC de la transformatoarele de
generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM constituie 4.537 kg/an, iar
pierderile BPC prin scurgere constituie 9,790 tone/an. Ele constituie doar o parte din emisii,
deoarece lipsesc datele privind conţinutul de BPC din condensatoarele şi transformatoarele ce se
află in proprietatea consumatorilor.

Vizitele efectuate la un şir de întreprinderi electroenergetice din tara, cu scopul de a clarifica

disponibilitatea uleiurilor dielectrice de tip BPC, permit de a constata următoarele:

La toate întreprinderile electroenergetice

• exista o evidenta clara, pe perioade istorice îndelungate, a recoltării probelor de
calitate a uleiului dielectric folosit in echipamentele electrice,
• precum existå si o evidentå cu privire la schimbul uleiului,
• inså nicăieri nu este înregistrat ce tip de ulei conţine instalaţia cutare sau cutare,
ce tip de ulei a fost turnat iniţial si cu ce tip de ulei a fost schimbat ulterior.

Mai mult decât atât, de lungul anilor uleiul extras din instalaţii din motive de calitate, de regulă,
fuseseră colectat in vase voluminoase, fiind in aşa fel amestecat. Ca urmare, la momentul vizitei
noastre la întreprinderile electroenergetice (iunie, 2003) nimeni – nici personalul de conducere,
49
nici personalul tehnic - n-a putut confirma si nici infirma prezenta uleiurilor BPC (sovol, sovtol)
in instalaţiile electrice din cadrul întreprinderilor gestionate.

Ar fi de menţionat, că in tarå uleiurile dielectrice folosite in transformatoarele de putere,

transformatoarele de curent si cele de tensiune, in întrerupătoare, in cabluri etc. cu excepţia
uleiurilor din condensatoare – nici odată n-au fost considerate ca materiale toxice, periculoase
pentru sănătatea omului. Ca urmare, in trecut nu s-a practicat etichetarea instalaţiilor, cu
indicarea ”Periculos” sau “Otrăvitor”. In acelaşi timp, la toate întreprinderile electroenergetice
este cunoscut pericolul legat de materialele dielectrice folosite in condensatoare

Până la destrămarea USSR a existat un sistem de colectare si lichidare a deşeurilor BPC, in

special a condensatoarelor. Din păcate astăzi există problema ce de a face cu aceste deşeuri, care
tot se acumulează, fiind stocate de regulå in condiţii nesatisfăcătoare. În prezent nici la nivelul
întreprinderilor, nici la nivelul autoritarilor locale si celor centrale nu se ştie ce-i de făcut cu
aceste deşeuri.

Pentru a identifica instalaţiile ce conţin uleiuri PCB, a evalua cantitatea de ulei BPC disponibilă
in tară, pentru a trage concluzii cu privire la măsurile necesare, e necesar de a efectua testarea
instalaţiilor.

Pornind de la faptul că buna parte a instalaţiilor umplute cu uleiuri dielectrice aparţin

întreprinderilor electroenergetice din tară (întreprinderile producătoare de energie electrică,
întreprinderile de transport si distribuţie a energiei) acestea, in primul rând sunt chemate să-si
asume responsabilitatea inventarierii instalaţiilor presupuse a conţine uleiuri BPC, etichetării
acestora, luării de măsuri pe termen lung de stocare a uleiului BPC, de distrugere a acestuia,
precum si de decontaminare a instalaţiilor respective.

O atenţie deosebită se cere a fi acordatå condensatoarelor electrice, celor de capacitate mare,

folosite in sistemele electroenergetice la corecţia cosinusului fi si la corecţia aşa numitor
parametri longitudinali. E ştiut, ca toate condensatoarele electrice conţin material dielectric BPC.

Se cer decizii responsabile si de urgentå cu privire la soarta de mai departe a celor 12000 de
condensatoare, amplasate la staţia electrică Vulcănesti 400kV, scoase din uz si care se aflå intr-o
stare tehnică deplorabilă, care ar putea să conducă la accidente cu consecinţe grave.

Inventarierea sectorului electroenergetic sub aspectul identificării prezentei materialelor BPC,

etichetării acestora, după cum s-a menţionat, necesitå culegerea probelor de ulei absolut din
fiecare instalaţie in parte si efectuarea ulterioarå a analizei chimice. Executarea acestei acţiuni la
scara naţionala presupune un efort organizatoric si tehnologic considerabil.

Recomandări
Pentru a identifica instalaţiile ce conţin uleiuri BPC, a evalua cantitatea de ulei BPC disponibilă
in tară, pentru a trage concluzii cu privire la măsurile necesare, e necesar de a efectua testarea
instalaţiilor.

Pornind de la faptul că buna parte a instalaţiilor umplute cu uleiuri dielectrice aparţin

întreprinderilor electroenergetice din tară (întreprinderile producătoare de energie electrică,
întreprinderile de transport si distribuţie a energiei) acestea, in primul rând sunt chemate să-si
asume responsabilitatea inventarierii instalaţiilor presupuse a conţine uleiuri BPC, etichetării
acestora, luării de măsuri pe termen lung de stocare a uleiului BPC, de distrugere a acestuia,
precum si de decontaminare a instalaţiilor respective.

50
O atenţie deosebită se cere a fi acordatå condensatoarelor electrice, celor de capacitate mare,
folosite in sistemele electroenergetice la corecţia cosinusului fi si la corecţia aşa numitor
parametri longitudinali. E ştiut, ca toate condensatoarele electrice conţin material dielectric BPC.

Se cer decizii responsabile si de urgentå cu privire la soarta de mai departe a celor 12000 de
condensatoare, amplasate la staţia electrică Vulcăneşti 400 kV, scoase din uz si care se aflå intr-o
stare tehnică deplorabilă, care ar putea să conducă la accidente cu consecinţe grave.

Inventarierea sectorului electroenergetic sub aspectul identificării prezentei materialelor BPC,

etichetării acestora, după cum s-a menţionat, necesitå culegerea probelor de ulei absolut din
fiecare instalaţie in parte si efectuarea ulterioarå a analizei chimice. Executarea acestei acţiuni la
scara naţionala presupune un efort organizatoric si tehnologic considerabil.

4.3 Inventarul POP derivate obţinute neintenţionat

Produsele derivate POP obţinute neintenţionat sunt următoarele: dibenzo-p-dioxinele
policlorinate (PCDD), dibenzofuranii policloruraţi (DFPC), bifenilii policloruraţi (BPC) şi
hexaclorobenzenul (HCB). Aceşti poluanţi au fost generaţi din un şir de surse. În Republica
Moldova nu s-au întreprins studii cuprinzătoare pentru a identifica emisiile de DDPC, DFPC,
BPCs şi HCB.

Situaţia în privinţa produselor POP derivate obţinute neintenţionat e prezentată în tabelul 4.5

Tabelul 4.5. Produse POP derivate obţinute neintenţionat

BPC Trichlorobiphenyl este unul din PCB utilizat în Republica
Moldova. Utilizarea acestuia este relementată de standardul
igienic cu privire la nivelul de expunere inofensivă în aerul
zonelor locative (0,001 mg/m3).
Hexachlorobenzene Reglementate de standardul igienic cu privire la concentraţiile
maxime admisibile de chimicale poluante ale aerului zonelor de
lucru (0,9 mg/m3) şi nivelul de expunere inofensivă în aerul
zonelor locative (0,013 mg/m3).
DDPC /DFPC Reglementată de standardul igienic cu privire la concentraţiile
maximal admisibile de substanţe chimice poluante ale aerului
zonelor locative (0,5 pg/m3)

Informaţie din bazele de date şi din date despre activităţi

Estimările emisiilor se bazează, în principal, pe statistica oficială a Republicii Moldova, adică, pe

rapoarte anuale, bilanţuri energetice, statistică din agricultură şi gospodăria forestieră, rapoarte
pentru autorităţile de mediu prezentate de industrie, datele despre activităţi extrase din Inventarul
Gazelor cu Efect de Seră (1990-1998) care a fost realizat în cadrul pregătirii Primei Comunicări
Naţionale a Republicii Moldova către Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite în Schimbarea Climei
(UNFCCC), arhivat şi stocat în Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al
Republicii Moldova, precum şi pe factorii de emisie (Îndrumarul UNEP). Un grup de lucru
pentru inventariere a efectuat calculele. În câteva cazuri estimările se bazează pe raţionamentul
de expert (de exemplu, consumul de biomasă pentru perioada 1990-1998, arderea reziduurilor
agricole în câmp pentru anii 1990-2001, consumul lemnului brut pentru perioada 1990-1994).

Metodologiile de inventariere

51
Inventarierea emisiilor produsele derivate POP obţinute neintenţionat au fost efectuate utilizând
metodologiile şi ghidurile UNEP Chemicals and EMEP/CORINAIR.
Pentru a cuantifica puterea sursei, e necesar de a o determina ca rată anuală a fluxului de masă a
DDPC/DFPC exprimată în grame ET (a echivalentului toxic) de DDPC şi DFPC eliminate pe
an. Emisiile anuale pentru toate mediile ca sursă sau categorie de sursă s-au calculat în felul
următor:
Puterea sursei = Factorul de emisie x “Rata activităţii” (1)
Emisiile DDPC/DFPC se exprimă în grame ET pe an. Conform ecuaţiei (1), Puterea Anuală a
sursei se calculează prin multiplicarea Factorului de emisie sau a emisiilor DDPC/DFPC pe
unitate de material alimentar procesat sau produs alimentar fabricat (tone sau litri), cu Rata de
activitate sau cantitatea de material alimentar procesat sau produs fabricat (tone sau litri pe an)
(Anexa 8).

Datele despre activitate legate de producţia energiei şi de încălzire în Moldova se determină ca

produsul consumului de combustibil şi al Valorilor Calorice Nete (VCN). Departamentul de
Statistică şi Sociologie (DSS) efectuează calculele şi le compilează anual în Bilanţul Energetic.
Emisiile din sursele staţionare de ardere legate de producerea energiei şi de încălzire în Moldova
se determină ca produsul consumului de combustibil, valorii termale a combustibilului şi a
factorilor de emisie. DSS a Republicii Moldova a determinat valori termale pentru fiecare tip de
combustibil (Anexa 9). Toate valorile termale se referă la valorile calorice nete. Majoritatea
valorilor termale se calculează pe baza calităţilor chimice şi se consolidează în valori ale calităţii
medii. Factorii de emisie se aplică conform Îndrumarului UNEP Chemicals.

Estimările emisiilor în sectorul transporturilor se bazează pe descrierea diferitor tipuri de

combustibil consumat, aceste descrieri fiind colectate prin metoda de jos-în-sus de la toate
sursele naţionale relevante, precum şi ca descrieri ale diferitor categorii de vehicule.

4.3.1. Inventarul dibenzo-p-dioxinelor policlorinate (DDPC) şi a dibenzofuranilor

policloruraţi (DFPC)

Informaţie din bazele de date şi din date despre activităţi

Pentru scopurile inventarului s-a aplicat Ghidul UNEP Chemicals “Îndrumar standardizat pentru
identificarea şi cuantificarea emisiilor de dioxine şi furani. Numai o parte din categoriile şi
subcategoriile de surse identificate în Îndrumarul UNEP sunt relevante pentru Moldova (Anexa
10).

Metodologiile de inventariere
Pentru a extrage factorii de emisie s-au apreciat două metodologii:
• Îndrumarul EMEP/CORINAIR pentru inventariere: Ediţia a treia, versiunea
actualizată în octombrie 2002.
• Îndrumarul standardizat pentru identificarea şi cuantificarea emisiilor de dioxine şi
furani, UNEP Chemicals, Geneva, ianuarie 2001, Determinarea priorităţilor.
Îndrumar cu privire la emisiile directe şi transferul DDPC/DFPC în următoarele cinci
secţiuni şi/sau medii: aer, apă, sol, deşeuri şi produse.

Rezultate

52
Tendinţele emisiilor şi informasţia anuală de inventariere pentru anii 1990-2001
Republica Moldova a admis în 2001 circa 777,3 g de ET din totalul de emisii DDPC/DFPC în
atmosferă, apă, sol şi în produse şi reziduuri. Pe parcursul perioadei 1990-2001 emisiile totale de
DDPC/DFPC în atmosferă, apă, pământ, prin produse şi reziduuri s-au diminuat cu 86,5% (de la
5776,5 g ET până la 777,3 g ET). Emisiile de DDPC/DFPC pe cap de locuitor s-au diminuat în
Republica Moldova de la 0,0013 g ET până la 0,0002 g ET pe parcursul perioadei 1990-2001
period (Tabela 4.4).
Tabela 4.4. Sumarul emisiilor totale DDPC/DFPC pentru perioada 1990-2001 în Republic
of Moldova.
Emisiile anuale (g ET/an)
Anul
Aer Apă Pământ Reziduuri Produse Total
1990 22,4 5580 4,6 169,5 0 5776,5
1991 20,6 4670 4,4 121,5 0 4816,6
1992 16,1 3325 4,0 74,2 0 3419,2
1993 19,7 2325 5,6 26,7 0 2377,0
1994 10,8 2035 2,8 28,3 0 2077,0
1995 15,6 1975 4,7 6,7 0 2002,0
1996 9,8 1790 2,8 16,5 0 1819,0
1997 16,2 1660 4,9 6,8 0 1687,9
1998 12,4 1675 3,5 13,4 0 1704,4
1999 11,5 1455 2,9 4,9 0 1474,3
2000 10,4 1260 2,6 4,8 0 1277,8
2001 15,3 755 4,2 2,8 0 777,3
Structura categoriilor după sursă a emisiilor totale admise în Republic Moldova în 1990 a fost
următoarea: aproximativ 96,6% din emisiile totale de DDPC/DFPC au provenit din devărsarea
în surse de apă deschise în cadrul categoriei a 9-a de surse, “Disponibilizare/Gropi de gunoi”;
altele 2,9% din totalul emisiilor DDPC/DFPC au provenit din sursa a 3-a “Producţia energiei
electrice şi încălzire”, altele 0,3% din totalul emisiilor DDPC/DFPC au parvenit din
incendii/arderea biomasei în cadrul categoriei 6-ea de surse, “Procese de ardere necontrolată”;
după care a urmat 0,115% din sursa a 2-a “Producţia metalelor feroase şi neferoase”, circa
0,046% din sursa a 4-a “Producţia produselor minerale” şi circa 0,026% - din sursa a 5-a
“Transport”. Contribuţia din alte categorii principale de surse a fost nesemnificativă.
Aproximativ 97,4% din emisiile totale de DDPC/DFPC în 2001 au provenit din devărsări în
resurse deschise de apă în categoria a 9-a de surse “Disponibilizare/Gropi de gunoi”; altele
2,17% din totalul emisiilor DDPC/DFPC au provenit din sursa incendii/arderea biomasei în
cadrul categoriei 6-ea de surse, “Procese de ardere necontrolată”. Contribuţia din alte categorii
principale de surse a fost nesemnificativă.
Pe parcursul perioadei 1990-2001 emisiile DDPC/DFPC s-au diminuat cu 86,6% în legătură cu
declinul economic şi restructurarea economiei în perioada de tranziţie (Anexa 11).

1. Tendinţa emisiilor din incinerarea deşeurilor

Emisiile DDPC/DFPC din Incinerarea deşeurilor prezintă emisii din incinerarea deşeurilor
medicale/spitaliceşti. Numai 40 % din deşeurile biologice (material amputativ, animale de
laborator, medii de cultură etc.) şi 20% din deşeurile spitaliceşti (pansament, inventar uzat) şi
menajere sunt supuse incinerării (fig. 4.16).

53
 2.500

2.000

1.500
g ET/a Aer
Reziduuri
1.000

0.500

0.000
1999 2000 2001

Figura 4.16. Emisiile DDPC/DFPC din perioada 1999-2001 din Incinerarea deşeurilor.

2. Tendinţele emisiilor pentru producţia metalelor feroase şi neferoase

Emisiile DDPC/DFPC din producţia metalelor feroase şi neferoase prezintă, în esenţă, emisii din
producţia de fier şi oţel, şi, recent, din aluminiul secundar şi din producţia plumbului (Fig. 4.17).
Emisiile PCDD/PCDF de la producerea metalelor feroase şi
neferoase în Republica Moldova

7.0
6.5
6.0
5.5
g ET/a

5.0
4.5
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Aer Residuuri

Figura 4.17. Emisii DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 2.

3. Tendinţele emisiilor din Generarea energiei electrice şi încălzire

Emisiile DDPC/DFPC din generarea energiei electrice şi încălzire se produc în cea mai mare
măsură de la cazanele electrice pe baza de combustibil fosil (16,4% din volumul total de emisii
DDPC/DFPC în cadrul a celei de-a 3-a categorii de surse în 1990, şi respectiv, 6,9% in 2001), de
la încălzirea caselor cu combustibil fosil (66,0% în 1990 şi 12,1% în 2001) şi de la plite şi
cuptoare cu arderea biomasei utilizate în gospodării pentru încălzire şi pregătirea bucatelor
(17,6% în 1990 şi 80,1% în 2001).

Diminuarea emisiilor DDPC/DFPC din producţia energiei electrice şi încălzire, îndeosebi în

perioada 1990-1995, şi variaţiile ulterioare au fost cauzate de scăderea cererii de energie în anii
90 în legătură cu declinul economic, trecerea la utilizarea biomasei (în sectorul rezidenţial) şi
reducerea utilizării cărbunelui şi a combustibilului lichid (în industria energetică).
54
 Emisiile DDPC/DFPC din generarea energiei electrice şi încălzire în
Republica Moldova

170
160
150
140
130
120
110
g ET / a
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Aer Reziduuri

Figura 4.18. Emisii DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din a 3-a categorie de surse.

4. Tendinţa emisiilor din producţia produselor minerale

Emisiile DDPC/DFPC din Producţia produselor minerale au loc în principal în producţia de
ciment, var, cărămidă, sticlă şi în amestecarea asfaltului. În 2001 emisiile DDPC/DFPC de la
Producţia produselor minerale au fost mult mai reduse în comparaţie cu nivelurile anului 1990
(numai 3,5% din emisiile în aer sau 7,2% din volumul de emisii al anului 1990 pentru cazul
emisiilor din reziduuri (fig. 4.19).
Emisiile DDPC/DFPC din producţia produselor minerale în
Republica Moldova

3.0
2.8
2.6
2.4
2.2
2.0
1.8
g ET / a

1.6
1.4
1.2
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Aer Reziduuri

Fig. 4.19. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 pentru categoria a 4-a de surse.

5. Tendinţe de emisii din transport

Emisiile DDPC/DFPC din transport s-au diminuat cu 80,9% în perioada 1990-2001 (Fig. 4.20).
O diminuare cardinală a emisiilor DDPC/DFPC în categoria de surse Transport, îndeosebi de la
motoarele cu 4 tacturi (cca 80,9%) de la cele cu 2 tacturi (cca –83,3%) se explică prin trecerea la
sisteme cu diesel şi cu gaz natural lichid şi la reducerea volumului de benzină utilizat (îndeosebi

55
în transportul pe autostradă). Reducerea transportului de încărcături în combinaţie cu inspectarea
Emisiile DDPC/DFPC din transport în Republica Moldova

1.6

1.4

1.2
g ET / a

1.0

0.8

0.6

0.4

0.2

0.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Aer

Figura 4.20. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 5.

mai strictă a stării autovehiculelor, precum şi creşterea ponderii maşinilor mai noi şi mai
economicoase pe parcursul ultimilor ani au influenţat asupra tendinţelor emisiilor de
DDPC/DFPC din categoria de surse: transport.

6. Tendinţele eliminărilor din procese necontrolate de ardere

Eliminările DDPC/DFPC din procese necontrolate de ardere în

Republica Moldova

18.0
16.0
14.0
12.0
g ET / a

10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Aer Sol
Figura 4.21. Eliminările DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 6.

Emisiile DDPC/DFPC din “Procese necontrolate de ardere” prezintă în principal emisii din
incendiile accidentale în păduri (au fost înregistrate în materialele statistice doar pentru 7 ani din
cei 12 examinaţi) şi distrugerea prin ardere a reziduurilor agricole, ca, de exemplu, paiele în
câmp (se presupune că aproximativ 30% din reziduurile agricole se ard în câmp, deşi arderea în
câmp a reziduurilor agricole nu se mai consideră o practică normală în agricultura Moldovei).
Până în prezent eliminărie din a 6-ea categorie de surse depind de mărimea recoltei produse în
ţară, iar ultima variază de la an la an, influenţând astfel tendinţele de emisii DDPC/DFPC din
“Procese necontrolate de ardere” (Fig. 4.21).
56
 7. Tendinţele emisiilor din alte surse
În prezent se consideră că emisiile DDPC/DFPC din categoria Alte surse în Republica Moldova
au loc exclusiv din uscarea la fum a tutunului (nu există date cu privire la uscarea biomasei,
uscătorii cu fum şi curăţirea uscată). Procesul de privatizare a influenţat profund asupra
nivelurilor de producţie a fabricilor de tutun din Moldova.
Emisiile DDPC/DFPC din categoria alte surse, Uscarea la fum a
tutunului în Republica Moldova

0.0020
g ET / a

0.0000
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Aer

Figura 4.22. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 8.

Alt factor care se consideră că ar afecta nivelul de producţie a tutunului din ţară e reducerea
pieţelor de export pentru produsele de tutungerie moldoveneşti, îndeosebi după dezintegrarea
fostei Uniuni Sovietice. Acest fapt a afectat nivelurile de producţie, îndeosebi în perioada 1992-
1995 şi în timpul crizei financiare regionale din 1998. Pe parcursul ultimilor ani producţia de
tutun în Moldova s-a stabilizat practic la nivelul anilor 90 (Fig. 4.22).

8. Tendinţele eliminărilor din disponibilizarea deşeurilor lichide /gropi pentru deşeuri

Eliminările DDPC/DFPC din disponibilizarea deşeurilor/gropi pentru
deşeuri în Republica Moldova

6000
5500
5000
4500
4000
3500
g ET / a

3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Apă

Figura 4.23. Eliminările DDPC/DFPC totale în perioada 1990-2001 din categoria de surse 9.
Eliminările DDPC/DFPC din Disponibilizarea deşeurilor/Gropi pentru deşeuri în Republica
Moldova au loc în marea majoritate din aruncarea deşeurilor în rezervoare deschise de apă ca
rezultat final al activităţii industriale şi domestice în raport cu administrarea deşeurilor lichide.
În general această practică depinde de nivelul de industrializare şi dezvoltare, un nivel înalt
asigurând colectarea afluenţilor de deşeuri şi tratarea lor în instalaţii centralizate de canalizare.
57
În Republica Moldova acest lucru e adevărat doar pentru localităţile cu o populaţie de peste 10-
15 mii de locuitori; în casele individuale se utilizează o groapă de scurgere cu infiltraţie, sau
deşeurile se aruncă direct în mediu (îndeosebi în zonele rurale).

Eliminările DDPC/DFPC prin devărsări în rezervoare deschise de apă s-au diminuat cu 86,5% în
perioada 1990-2001. Această situaţie se explică parţial prin un declin uşor al activităţilor
industriale în anii 90. În această perioadă s-a înregistrat o diminuare semnificativă a Eliminărilor
DDPC/DFPC, îndeosebi la deşeurile lichide contaminate, cu cca. 98,6%, în timp ce deşeurile
lichide necontaminate au arătat o diminuare de 36,1%.

Incertitudini, lipsă de date

Se presupune că cele mai mari incertitudini se referă la datele despre activitate în Procesele
necontrolate de ardere (arderea reziduurilor agricole în câmp), la arderea biomasei (numai pentru
perioada 1990-1994) şi la amestecarea asfaltului cu un factor de incertitudine egal cu 2.
Incertitudinea pentru datele de activitate în arderea biomasei în perioada 1994-2001 se presupune
a fi mai mică de 50%. Datele de activitate legate de arderea reziduurilor agricole în câmp au un
nivel mai înalt de incertitudine, fiind estimate pe bază de informaţie generală din metodologia
IPCC 1996 de estimare a volumului reziduurilor agricole arse în câmp (de exemplu, recolta,
producţia anuală de biomasă pe an, cantitate de materie uscată şi cantitatea de reziduuri agricole
arse în câmp), în care se aplică factorii de emisie presupuşi (de ex., raportul reziduurilor la
recoltă, conţinutul de materie uscată a reziduurilor, cota reziduurilor arse în câmp şi fracţia
oxidată în timpul arderii)..

În sectorul de producţie a fierului şi oţelului lipsesc datele de activitate pentru perioada 1995-
2001, cu excepţia anului 1998 (datele pentru acest an au fost obţinute prin legături neoficiale cu
conducători ai Combinatului Metalurgic de la Râbniţa), din motivul lipsei de date statistice
pentru localităţile din partea stângă a Nistrului (regiunea Transnistria).

Incertitudinea valorii termale a cărbunelui e mai înaltă decât pentru alte tipuri de combustibil.
Calitatea valorilor termale nu poate fi cuantificată la etapa curentă.

Consumul total în subcategoriile 3.d (lemnul brut/sobele cu ardere de biomasă) şi 3.e (Încălzirea
caselor cu combustibil fosil) se verifică în raport cu livrările de combustibil şi cu dalele statistice
oficiale. Însă, sunt posibile erori minore în alocările dintre subsEToare în categoria de bază
Generarea electricităţii şi încălzire:
Incertitudinea datelor despre activitate în sectorul transporturi pentru perioadele 1990-1993 şi
2000-2001, se presupune a fi mai mică de 10%, iar pentru perioada 1994-1999 – mai mică de
30%. Incertitudinea datelor de activitate în categoriile procese industriale şi generarea energiei
electrice şi încălzire se presupun a fi de ordinul 1 – 7%.
Concluzii şi recomandări
Numai nouă categorii de surse şi o parte din subcategoriile eliminărilor DDPC/DFPC identificate
în Îndrumarul UNEP sunt relevante pentru Moldova. Eliminările totale de DDPC/DFPC în
atmosferă, apă, pământ, şi reziduuri au constituit 777,3 g ET în 2001. Ele s-au situat la 5776,5 g
ET în 1990, prin urmare, se anticipă sporirea substanţială a eliminărilor DDPC/DFPC în mediu
odată cu dezvoltarea economiei naţionale. Din acest motiv va fi necesară actualizarea
inventarului aplicând metode de-sus-în-jos şi de-jos-în-sus.
E necesară, de asemenea, elaborarea unei baze de date simple şi interactive în materie de
inventariere a POP.

58
Deoarece prezentul Inventar este primul inventar ce include DDPC/DFPC, e necesar de a
fortifica capacităţile la nivel local, îndeosebi instruirea inspectorilor Inspectoratului Ecologic de
Stat şi pe cei ai agenţiilor ecologice în metodologie de estimare a emisiilor DDPC/DFPC şi de
actualizare a bazei de date. În acest context ar fi util de elaborat un Ghid de inventariere a POP
în limba română.
Cunoştinţele cu privire la poluarea mediului cu DDPC/DFPC în rândul populaţiei, inclusiv în
grupurile care activează la întreprinderi industriale, sunt reduse. Prin urmare e necesar de a
elabora şi realiza un program de conştientizare cu participarea publicului, în care s-ar promova
aplicarea tehnologiilor sănătoase din punct de vedere ecologic în toate sectoarele economiei
naţionale la nivel local. Unii din cei mai importanţi beneficiari ai unui eventual program ar fi
femeile şi copii. E necesar de a elabora publicaţii accesibile pentru toate categoriile de populaţie.

4.3.2 Bifenilii polyclorinaţi (BPC)

În cadrul listei celor 12 poluanţi organici persistenţi consideraţi de UNEP ca deosebit de
periculoşi pentru mediu şi sănătatea umană, BPC se examinează sub două aspecte: ca produs
chimic industrial şi ca produs secundar (neintenţionat). Principalele surse de poluare a mediului
cu bifenili policloruraţi ca produse secundare sunt emisiile din transport şi gazele eliminate din
procesele industriale.

Metodologii de inventariere
Inventarierea BPC pentru perioadele 1990, 1999-2000 s-a efectuat pe baza Ghidului de
Inventariere a Emisiilor EMEP/CORINAIR (ediţia a treia, actualizată în octombrie 2002).
Factorii de emisie aplicaţi s-au luat din Ghidul de inventariere a emisiilor EMEP/CORINAIR şi
au fost recomandaţi de Slovacia (Magulova et al: National programme for POPs reduction,
November 2000).

Rezultate
În 1990 emisiile de BCP au alcătuit 16,24 kg/an. Principalele surse de emisii au fost vehiculele
grele (> 3.5 t), autobuzele (68,9 %) şi producţia varului (31 %). Emisiile de BPC din alte
activităţi, ca, de exemplu, producţia cimentului şi automobile uşoare (< 3,5 t) au fost
nesemnificative (Fig. 4.24). Emisiile BPC înregistrate în 2001 au alcătuit 2,10 kg/an, ceea ce a
constituit aproximativ 13% din cantitatea respectivă a anului 1990 (Fig. 4.25). Principalele surse
de emisie au fost vehiculele grele şi autobuzele (99 %).

Monitoringul
Cercetările efectuate de către Institutul Naţional de Ecologie demonstrează că concentraţiile
∑BPC (28, 52, 101, 138, 153, 170, 180) în solurile cercetate în majoritatea cazurilor sunt mai
joase decît nivelul de determinare (0.5 µg/kg). Valori înalte au fost stabilite în probele de litieră
(în mediu 14,1 µg/kg ) – mărimi determinate de BPC – 101, 138, 153; compuşi penta- şi hexaclor
bifenil.

Incertitudini, lipsă de date

Incertitudinile şi lipsa de date despre activitate în sectorul transporturi pentru anul 1990 se
apreciază la mai puţin de 10%, pe când pentru perioada 1999-2001 – la mai puţin de 30%.

59
 Producerea de aluminiu
secundar
Producerea de ciment

Producerea de var

Vehicule uşoare

Vehicule grele şi
autobuze

Figura 4.24. Structura emisiilor de BPC derivate în 1990.

Figura 4.25. Emisiile BPC derivate in 1990, 1999-2001

18
16
14
12
10
Emisiile PCB, kg/an
8
6
4
2
0
199O 1999 2000 2001

4.3.3 Hexaclorobenzenul (HCB)

În cadrul listei celor 12 poluanţi organici persistenţi consideraţi de UNEP ca deosebit de
periculoşi pentru mediu şi sănătatea umană, hexaclorbenzenul se examinează sub două aspecte:
ca pesticid (fungicid) şi ca produs secundar (neintenţionat) în producţia unor substanţe chimice.

1.2
Metodologiile de inventariere
1
Inventarierea BPC pentru perioadele
0.8 1990, 1999-2000 s-a efectuat pe baza
Producerea de
Ghidului de inventariere a emisiilor
aluminiu secundar
kg/an

0.6
Producerea de ciment EMEP/CORINAIR (ediţia a treia,
0.4
actualizată în octombrie 2002). Factorii
0.2 de emisie aplicaţi s-au luat din Ghidul
de inventariere a emisiilor
0
EMEP/CORINAIR şi au fost
199O 1999 2000 2001
recomandaţi de Slovacia (Magulova et
al: National programme for POPs
Figura 4.26. Emisiile de HCB în anii 1990, 1999-2001 reduction, November 2000).
60
Rezultate
Emisiile HCB au alcătuit 0,025 kg/an în 1990. Principala sursă de emisie a fost producţia
cimentului (99 %). În 2001 emisiile de HCB au fost estimate la 1,0 kg/an. (Fig. 4.21). Principala
sursă de emisie a fost producţia aluminiului secundar (99%). Emisiile de HCB din alte activităţi
in 1990 ca, de exemplu, producţia de ciment şi var au fost nesemnificative.

Concluzii şi recomandări
Numai o parte din subcategoriile de surse a DDPC/DFPC identificate de Ghidul UNEP sunt
relevante pentru Moldova. Emisiile totale de DDPC/DFPC în atmosferă, apă, pământ şi reziduuri
au alcătuit 777,3 g ET in 2001. Ele au constituit 5776,5 g ET în 1990; astfel emisiile
DDPC/DFPC în mediu vor creşte substanţial odată cu dezvoltarea economiei naţionale. Prin
urmare, va fi necesară actualizarea permanentă a inventarului prin aplicarea unei combinaţii de
metode de sus-în-jos şi de jos-în-sus. Emisiile de BPC şi HCB au fost mai mici.
E necesar de a elabora o bază de date simplă, accesibilă şi interactivă pentru inventarierea POP.
Aceasta e primul inventar al DDPC/DFPC, BPC, HCB şi e necesar de a fortifica capacităţile la
nivel local, îndeosebi de a instrui inspectorii Inspectoratului Ecologic de Stat şi ai agenţiilor
ecologice în metodologie de estimare a emisiilor DDPC/DFPC si de actualizare a bazei de date.
În acest context, ar fi oportună elaborarea unui ghid de inventariere POP în limba română.

4.3.4. Inventarul hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP)

Republica Moldova este parte a Protocolului UN ECE CLRTAP privind poluanţii organici
persistenţi şi inventarierea actuală trebuie să corespundă atât cerinţelor Convenţiei de la
Stocholm, cât şi Protocolului. În conformitate cu prevederile Protocolului UN ECE CLRTAP
privind POP ţările semnatare îşi asumă angajamentul de a efectua inventarierea hidrocarburilor
aromatice policiclice (HAP).

HAP-urile sunt substanţe derivate ale activităţii antropogene. HAP-urile se produc atunci când
materia organică cu conţinut de carbon şi hidrogen se expune la temperaturi mai mari de 700oC,
de exemplu în procesele de piroliză şi în arderea incompletă. Protocolul UN/ECE POP indică că
ca indicatorii din inventarele emisiilor trebuie să includă următoarele 4 HAP-uri: benz(a)piren,
benz(b)fluoranten, benz(k)fluoranten şi indeno(123-cd)piren. Lista HAP-urilor examinate de
diferite organizaţii include 6 HAP-uri ca compuşi ce, probabil sau posibil cauzează cancer la om
(Agenţia Internaţională pentru Cercetare a Cancerului) şi 16 – ca compuşi ce prezintă interes
(Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA).

Trăsătura caracteristică de bază a HAP-urilor e persistenţa lor extraordinară în mediu. Această

rezistenţă la descompunerea fotochimică, chimică şi biologică în atmosferă, apă şi sol ne explică
prezenţa lor de termen lung în mediu şi deplasarea lor la distanţe mari. Timpul de înjumătăţire a
unor HAP-uri în sol şi apele subterane poate atinge câţiva ani. Vaporii saturaţi ai acestor
compuşi semi-volatili au o presiune de 10 -1 – 10 -6 PA, care le permite să existe în atmosferă atât
în stare gazoasă, cât şi în stare de aerosol, fiind transportate astfel în formă de vapori sau
macroparticule. Pe lângă aceasta, această presiune a vaporilor saturaţi explică capacitatea lor de
evaporare repetată în atmosferă de pe suprafaţa solului sau a rezervoarelor de apă, adică de a crea
surse de poluare secundară.
61
Sursele principale de emisie a HAP în atmosferă sunt: arderea combustibilului organic, unele
procese industriale şi incinerarea deşeurilor. Cea mai pe larg răspândită sursă de HAP sunt
sistemele de încălzire, arderea incompletă a cărbunelui şi lemnului. Volumul de HAP produce
prin ardere depinde de coeficientul de exces a aerului: cu cât e mai mare acest coeficient, cu atât
arderea e mai completă şi cu atât emisiile HAP sunt mai mici. Metalurgia feroasă e o altă sursă
majoră de emisii HAP în atmosferă, care se datorează, în esenţă, formării HAP-urilor din
producţia de cocs şi, într-o măsură mai mică, ca rezultat al proceselor de aglomerare. Alte surse
de emisii de HAP sunt fabricile de aluminiu şi cele petrochimice. Motoarele cu ardere internă
prezintă o altă sursă semnificativă de poluare a aerului în oraşele mari. Volumul HAP-urilor din
gazele de eşapament depind de tipul şi starea motorului, regimul de funcţionare a acestuia,
poluarea cu HAP-uri fiind mai mare în cazurile motoarelor cu benzină.

Metoda inventarierii:

Metodologia include a abordare standard a factorilor de emisie, multiplicaţi la datele statistice pe

activităţi.

Inventarierea HAP pentru anii 1990, 1999-2001 este efectuată în baza Metodologiei UNEP
Chemicals şi a Ghidului de Inventariere a emisiilor din atmosferă: EMEP/CORINAIR, SNAP
NFR. Inventarul emisiilor include datele privind următoarele HAP: benz(a)piren,
benz(b)fluoranten, benz(k)fluoranten şi indeno(123-cd)piren (Anexa 1). Sursele de emisie a HAP
sunt grupate în 2 categorii: arderea staţionară a combustibilului şi transportul rutier.

Emisiile de HAP sunt calculate pe baza datelor primare ale consumului de combustibil,
prezentate de către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, datelor
departamentale şi direct de la întreprinderi.

Evaluarea emisiilor HAP a fost efectuată prin două metode: de referinţă şi detaliată. Metoda de
referinţă permite calcularea emisiilor HAP în funcţie de categoriile deemisie, iar metoda detaliată
– în funcţie de combustibilul utilizat. Din lipsa de date pentru localităţile din stânga Nistrului,
emisiile din arderea combustibililor fosili au fost omise.

Rezultatele:
Emisiile de HAP în 1990 au fost estimate la 2708,8 kg/an, reducându-se până la 2215,4 în 2001.
Sursa principală a emisiilor HAP fiind arderea staţionară a combustibilului (figura 4.22).
2080.8

134.6

2001
2151.7

124.8

2000
2060.2

93.2

1999
1932.9

775.9

1990

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Arderea staţionară a combustibilului Transportul rutier

Figura 4.22. Emisiile totale a HAP în 1990, 1999, 2000 şi 2001

62
În comparaţie cu 1990 emisiile HAP s-au micşorat cu cca 500 kg /an. În 2001 s-a schimbat
esenţial şi cota emisiilor provenite din diferite surse. Dacă emisiile în 1990 constituiau: de la
cărbune - 33%, lemne - 35%, benzină etilată – 17%, motorină – 12%, atunci în 2001 – respectiv
1%, 92%, 3% şi 3% (fig. 4.23)

Gaze naturale Gaze naturale

Combustibil lichid Combustibil lichid
Lemne Lemne
Cărbune Cărbune
Benzină etilată Benzină etilată
Motorină Motorină

Figura 4.23. Sursele principale de emisii HAP în 1990 şi 2001

S-a schimbat esenţial şi structura emisiilor unor hidrocarburi aromatice policiclice. Cota
emisiilor benz(k)fluoranten s-a redus de la 20% în 1990 la 8% în 2001, s-a majorat cota
emisiilor indeno(123-cd)piren de la 36% la 51%, iar a benz(a)pirenului şi a
benz(b)fluorantenului nu s-au schimbat esenţial (fig. 4.24)

Benz(a)piren
Benz(a)piren

Benz(b)fluoranten
Benz(b)fluoranten

Benz(k)fluoranten
Benz(k)fluoranten

Indeno(123-
Indeno(123-
cd)piren
cd)piren

Figura 4.24. Structura emisiilor HAP în 1990 şi 2001

Monitoringul
Valoarea ∑HAP în solurile ecosistemelor naturale atinge în mijlociu 110,5 µg/kg, iar în
agroecosisteme - 140,2 µg/kg, cu concentrarea evidentă în stratul 0-20 cm a solului.
Conţinutul maximal al ∑HAP (800,1 µg/kg – 0-20 cm şi 536,1 µg/kg – 40-60 cm) a fost stabilit
în solul adiacent depozitului de chimicale (s.Văratic r.Rîşcani), valoare determinată, în special,
de pirenă (101,0 µg/kg), crizenă (106,0 µg/kg) şi benzo(a)pirenă (79,5 µg/kg). Valori sporite de
HAP au fost depistate şi în probele
30 de litieră silvică unde benzo(a)pirena
Râul Ciuhur (pajişte)
25
constituie 139,0
Rвul Ciuhur (mal)
Râul Ciuhur (nămol)
µg/kg, indeno
20
(1,2,3 - cd) pirena – 181,0 µg/kg;
15
pirena – 131,0 µg/kg şi fluorantena –
10
156,0 µg/kg.
5
Ponderea relativă a componenţilor
0
∑HAP diferă în funcţie de modul de
cA
P
R
E

P
T

P
D
F
AN

Bj
R

Bb
PH

Ba

Ba

hi
FL

PY

IN

Ba
+T

Bg
F+

utilizare a solului. Cote-părţi înalte îi

+D
R

Bk
H

hA
C

Ba

revin pirenei – 11,7%, crizenei –

D

Figura 4.30. Distribuirea componenţilor individuali HAP în

soil (0-20 cm) şi nămol acvuatic
63
9,7%, benzo(b)fluorantenei – 9,9%, 40
35
ideno(1,2,3 – cd)pirenei – 6,8% şi 30
benzo(a)pirenei – 6,3%. 25
20
Incertitudini: Indicii înalţi ai 15
10
factorilor de emisie la arderea 5
deşeurilor agricole pe câmpuri, 0
propuşi de metodicele de calculare a

hA IND

cA
E

Bk F

P
F
Bb
AN

Bj
R
FL

Ba

Ba

hi
PH

PY
emisiilor HAP ne cauzează îndoieli

Ba
+T

Bg
F+

+D
R
cu privire la corectitudinea factorilor

H
C

Ba
de emisie şi din aceste considerente

D
Figura 4.31.Distribuirea componenţilor individuali HAP
nu se prezintă emisiile HAP pe în soil (20-40 cm) şi nămol acvuatic
această categorie.

Concluzii:

80.00

60.00

40.00

20.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
River Ciuhur 0.0 0.0 0.0 0.0 25. 3.3 58. 65. 40. 37. 48. 28. 43. 34. 32. 11.
Lake (forest) 0.0 0.0 0.0 0.0 8.5 0.0 10. 4.6 6.6 7.8 6.2 3.9 2.1 0.0 0.0 0.0
Figura 4.32. Suma HAP în nămolul acvatic (râul Ciuhur, lac în pădure), Republica
Moldova

Inventarierea emisiilor HAPa demonstrat că principală sursă a emisiilor este arderea staţionară a
combustibilului. Cota emisiilor benz(k)fluoranten s-a redus de la 20% în 1990 la 8% în 2001, s-
a majorat cota emisiilor indeno(123-cd)piren de la 36% la 51%, iar a benz(a)pirenului şi a
benz(b)fluorantenului nu s-au schimbat esenţial.

Recomandări
De concretizat factorii de emisie la arderea deşeurilor agricole pe câmpuri şi de colectat şi
evaluat datele privind emisiile HAP de la toate sursele de emisii.

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Lake (border) 0.000.000.000.000.000.004.060.00 2.133.934.242.690.000.000.000.00
Lake (center) 0.000.000.002.175.790.0015.86.29 6.888.018.044.422.240.000.000.00

Figura 4.33. Suma HAP în nămolul acvatic (lacul din Coloniţa)

64
5. Bazele de date privind poluanţii organici persistenţi
Pentru crearea bazei de date pe POP este necesar de efectuat următoarele activităţi:
1. De analizat datele;
2. De analizat necesităţile;
3.De proiectat bazele de date;
4.De creat bazele de date;
5.De importat datele în bazele de date;
6.De modelat programul pentru evaluarea datelor.

Analiza datelor include:

ƒ Analiza datelor iniţiale;
ƒ Analiza rapoartelor privind aceste date;
ƒ Analiza şi structurarea datelor reconfigurate;
ƒ Pregătirea datelor pentru a le importa în bazele de date.

Pentru a analiza necesităţile e necesar ca:

ƒ Datele să fie stocate în server;
ƒ Să fie securitatea datelor (pentru aceasta a fost utilizat ORACLE);
ƒ Să fie accesibilă vizibilitatea pentru Intranet and Internet viewing (posibilitatea de a
vizualiza datele prin intermediul Internetului);

A fost efectuată proiectarea bazelor de date utilizând o programă specializată: PLATINUM

Erwin ERX 3.5.2 pentru modelarea şi proiectarea bazelelor de date.

Crearea bazelor de date include:

ƒ Elaborarea directorii bazelor de date;
ƒ Crearea tabelelor;
ƒ Elaborarea modulelor speciale de verificare (cheile primare, cheile străine, triggers, etc.)
¾ Cheile primare – identificarea datelor;
¾ cheile străine – connetarea diferitor tipuri de date;
¾ Triggers – verificarea modulelor în privinţa integrităţii datelor.

Pentru importarea datelor în bazele de date a fost utilizat standard ORACLE utility – SQL
Loader.
¾ Indicii de configurare (localitatea, tipurile de date, structura datelor etc);
¾ Modelarea structurii datelor iniţiale.

Figura 4.34. Carcasul bazelor de date pe pesticide

65
Figure 4.35. Carcasul bazelor de date pe pesticide după tip şi localitate

S-a efectuat modelarea programului pentru evaluarea datelor şi s-a obţinut următoarele:
¾ Întărirea securităţii;
¾ Beneficiarul necesită numai sistema operaţională care are acces la WEB şi nu necesită
instalarea programelor adăugătoare;

Figure 4.36. Bazele de date pe pesticide

¾ Posibilitatea de a exporta datele direct în EXELL pentru a lucra cu bazele de date.
66
Figura 4.37. Baza de date pe dioxine şi furani

Figure 4.38. Bazele de date a POP incluse în pagina proiectului POP Moldova
67
 6. Concluzii şi recomandări

Prezenta lucrare este prima inventariere a emisiilor POP efectuată în RM, în care au fost incluse
toate datele accesibile la momentul actual. Dacă până în prezent se considera că RM a avut
probleme în trecut cu pesticidele, iar despre ceilalţi POP nu se ştia nimic, atunci rezultatele
inventarierii emisiilor de POP au demonstrat că RM a contribuit şi contribuie la poluarea
mediului înconjurător cu bifenili policloruraţi, substanţe secundare, cum are fi dioxinele şi
furanii, hexachlorobenzen, hidrocarbure aromatice policiclice.

Prevederile Convenţiei Stocholm privind POP au fost analizate în comparaţie cu prevederile

legislaţiei naţionale. Se poate concluziona următoarele că stipulările Convenţiei Stockholm se
conţin în linii generale în legislaţia naţională. Majoritatea articolelor din convenţie sunt deja
reflectate în legislaţie sau proiecte de legi, regulamente, strategii. Substanţele incluse în anexa A
şi B la Convenţie nu se produc şi sunt interzise pentru utilizare din anii 70-90 ale secolului
precedent. Actualmente persistă problema eliminării stocurilor de deşeuri de pesticide acumulate,
care sînt reglementate prin Legea nr.1347 –XIII din 09.10.97 privind deşeurile de producere şi
menajere.

Informaţia prezentată a evidenţiat faptul că un complex de informaţie privind POP este prezent
atât la nivel naţional cât şi la cel internaţional. La nivel internaţional un complex de informaţie
pe POP este răspândit cu ajutorul organizaţiilor internaţionale (ex. IPCS, ILO, UNEP, FAO),
grupări regionale şi economice (ex. OECD, EU), guvernele naţionale (ex. US EPA, KEMI),
bazele de date comercializate (ex. Chemical Abstracts, Chem Tox) precum şi organizaţiile non-
guvernamentale.

La nivel de ţară o cantitate mare de informaţie, incluzând datele pe toxicitate şi asistenţă urgentă
, este accesibilă la centrele de control a toxicităţii sau la organele oficiale. Caracteristică de bază
a informaţiei generate naţional este că în multe cazuri ea poate fi generată la nivel de ţară şi poate
include, spre exemplu, statistica de producere şi comercializare, date despre utilizarea
substanţelor chimice, statistica de intoxicare, datele pe calitatea mediului, precum şi rezultatele
în diferite formate şi în posesiunea a unui sau câteva indivizi sau instituţii în cadrul sau în afară
instituţiilor guvernamentale respective.

Faptele arată că foarte des această informaţie nu circulă în mod efectiv la nivel de ţară şi
cunoştinţe despre existenţa anumitor surse de date sunt deseori insuficiente sau nesigure. Nu
există o instituţie/diviziune statistică specială responsabilă pentru colectare, prelucrare şi
răspândirea datelor sau indicatorilor referitoare la estimarea POPs în Moldova, în acelaşi timp
trebuie de menţionat că astfel de sisteme statistice nu există nici în ţările dezvoltate. De obicei
instituţiile sau agenţiile de mediu monitorizează şi evaluează întrebările legate de POPs ca o
parte a problemelor ecologice.

Deşi volumul total de pesticide POP nu este foarte mare, modul de păstrare a acestora conduce la
contaminarea masivă a mediului. În particular, s-a investigat starea depozitelor în care se
păstrează pesticidele inutilizabile şi interzise. S-a identificat că multe dintre aceste depozite au
fost distruse în procesul privatizării. Procesul d distrugere a cauzat „migrarea” unui volum mare
de asemenea pesticide în gospodăriile individuale, expunerea pesticidelor acţiunii factorilor
climaterici, utilizarea materialelor de construcţie de la depozitele distruse pentru construcţia
caselor noi sau a încăperilor publice.

Situaţia actuală privitor la poluarea mediului înconjurător şi impactul ecologic asupra sănătăţii
populaţiei în Republica Moldova este studiată foarte insuficient. Nu există un sistem integrat
unic de evidenţă a eliminării POP la nivel ramural şi local, de inventariere a stocurilor existente,
de cercetări ştiinţifice şi investigaţii practice sistematice în acest domeniu. Mai bine estre

68
cunoscută situaţia actuală cu pesticidele utilizate în agricultură (Strategia Naţională cu privire la
reducerea emisiilor şi neutralizarea poluanţilor organici persistenţi în Republica Moldova, 2002).

Uleiurile dielectrice utilizate în transformatoarele de putere, curent şi tensiune, în comutatoare,

cabluri, etc., cu excepţia uleiurilor turnate în condensatoare, nu se cunoşteau niciodată ca
materiale toxice dăunătoare pentru sănătate. În rezultat, echipamentul cu încărcare de ulei nu
avea marcaj special. Însă, toate entităţile energetice sunt la curent cu primejdiile legate de
uleiurile turnate în condensatorii electrici.

Informarea insuficientă a populaţiei cu privire la consecinţele expunerii la acţiunea POP-urilor

pentru mediu şi sănătatea umană face ca sarcina managementului stocurilor de asemenea
materiale să fie extrem de dificilă. Neştiind că uleiurile uzate din transformatoare şi
condensatoare sunt poluanţi toxici, acestea se utilizează repetat, îndeosebi în sectorul rural.

Deşi inventarul a fost compilat pe baza întregului volum de informaţie disponibilă la momentul
actual, există spaţiu pentru îmbunătăţiri şi completări. Rezultatele prezentului inventar ar trebui
să aservească ca bază pentru actualizări ulterioare şi acţiuni întru reducerea la minimum a
volumului POP-urilor în Republica Moldova.

Recomandări

¾ Necesită a fi transpuse printr-un act de implementare a Convenţiei (proiectul de lege

privind ratificarea convenţiei) articolele 2, 9, 11, 16 (Anexa 1) ce includ definiţiii şi
procedura de informare, raportare în cadrul convenţiei. Proiectul în cauză va conţine şi
responsabilităţile autorităţilor competente interesate.
¾ Bifenilii policloruraţi utilizaţi ca substanţe chimice industriale vor fi reglementaţi prin
intermediul proiectului Regulamentului privind gestionarea deşeurilor.
¾ Pentru reglementarea produselor secundare: dioxine şi furane, bifenilii policloruraţi şi
hexaclorobenzen emanaţi accidental în urma proceselor termice va fi necesar:
• completarea Legii nr. 1422-XIII din 17. 12. 97 privind protecţia aerului atmosferic
cu un capitol respectiv şi
• elaborarea unui normativ privind limita emisiilor.

Identificarea şi utilizarea efectivă a informaţiei chimice generate la nivel naţional pot fi

considerate o bază importantă pentru a perfecţiona sistemului informaţional naţional.
Un pas principal care ţara ar trebui să considere în acest context include următoarele:
- Identificarea şi evaluarea a tuturor datelor respective şi a surselor de informaţie pe POP
generate naţional, inclusiv instituţiile responsabile şi/sau indivizi. Astfel de evaluare
trebuie să asigure o descriere detaliată a fiecărei surse de informaţie, inclusiv informaţia
pe tipul datelor colectate, periodicitatea şi exactitatea colectării datelor, formatul în care
este păstrată (ex. pe hârtie, format electronic), procedeele actuale de estimare a
informaţiei.
- Luând în consideraţie faptul că estimarea POPs este destul de complicată şi cere
cunoştinţe speciale în chimie şi ecologie, va fi mai eficient cazul de folosire a resurselor
umane/profesionale a ministerelor şi suportul financiar a donorilor internaţional pentru
organizarea:
¾ Inventarul emisiilor dioxinelor şi furanilor şi un Ghid Generalizat de
Identificare şi determinarea cantităţii dioxinelor şi furanilor emise,
metodologiile bazate pe factorii de emisie
¾ Inventarul PCB bazat pe Ghidul de identificare a PCB şi materialelor cu
conţinut de PCB, o formă, care a fost testată şi aplicată în careva ţări care au
participat în acest studiu
69
 ¾ Registrul emisiilor şi transferului poluanţilor pentru colectarea şi răspândirea
informaţiei privind estimarea cantităţilor anuale de POPs, care sunt emise sau
aruncate
- Participarea în programele regionale sau mondiale pe problemele POPs în calitate de ţară-
pilor de studiu întru monitorizarea şi estimarea statistică
- În cazul Moldovei eforturile de evaluarea POPs trebuie să fie focusate pe domeniile de
prioritate legate de utilizarea POPs ca pesticide şi importul materialelor cu conţinut de
POPs. Datele statistice pe pesticide trebuie fi colectate cu ajutorul Inventarului
pesticidelor cu folosirea diferitor surse de informaţie, ca chestionarele existente a FAO şi
EUROSTAT (pe producerea, comercializarea şi introducerea în sol) sau rapoartele
naţionale statistice pe introducere în sol, elaborate de Asociaţia „Fertilitatea”, datele
internaţionale de comerţ pe pesticide a Departamentului Vamal, sau date pe depozitarea
deşeurilor a Inspectoratului Ecologic sau un studiu de utilizare a pesticidelor.

Studiul utilizării pesticidelor ar fi determinat în modul asemănător: posibilitatea organizării

studiilor agricole întru necesitatea examinării utilizării pesticidelor (spre exemplu, cantitatea
pesticidelor utilizate în dependenţă de tipul şi specia, metoda de introducere în sol). Există
metodologii generale de colectarea a datelor pe utilizare şi statul trebuie să aleagă cea mai
potrivită care ar satisface cerinţele lui: vizite personale la fermieri şi cultivatori reprezentativi cu
scopul colectării informaţiei pe pesticidele utilizate, interviuri de telefon cu fermierii şi
cultivatorii reprezentativi, chestionarea prin poştă a fermierilor cultivatorilor reprezentativi,
raportarea obligatorie privind utilizarea pesticidelor de toţi fermieri şi cultivatori; statistica
comercializării. În cazul Moldovei, statul nu dispune de surse financiare pentru efectuarea
studiului utilizării pesticidelor folosind una din metodele de mai sus; careva date folositoare pot
fi obţinute din compararea statisticii de comercializare, ceea ce se practică în Suedia. Acest
studiu este relativ ieftin, fiind de obicei colectat de către organizaţiile agricole sau statul, direct
din rapoartele companiilor. Colectarea datelor de comercializare se cere în lege şi este disponibil
un registru de date pe toate produse aprobate, colectarea datelor şi prelucrarea statistică în tabele
costă aproape $4000.

Evaluarea indicatorilor referitoare la POPs din sectorul gospodăriilor casnice (acces la sistemul
centralizat de încălzire, pregătirea a hrănii şi depozite de deşeuri, calitatea mediului şi
problemele de sănătate...) dovedesc o extindere adăugătoare a studiului bugetului de familie la
unele întrebări legate de combustibilul de provenienţă biologică (precum şi deşeurile menajere)
şi utilizarea pesticidelor în cantităţi şi tipuri la ferme mici.

Implementarea studiului specific socio-ecologic conform Convenţiei din Stocholm pe POPs

folosindu-se de sistemul Studiului bugetului de familie poate fi necesar pentru estimarea
consumului real al combustibilului de provenienţă biologică, de obicei lemnului şi cărbunelui în
scopurile încălzirii şi pregătirii hrănii, formarea cantităţilor de deşeuri menajere şi căile de
amenajare a lor, folosind materialele de construcţie, mobilă, materialele de meserie, produsele de
pe terenurile de recreaţie şi de gospodărie casnică pot să conţină rămăşiţe de poluare chimică sau
biologică, precum şi problemele legate de sănătate umană – calitatea vieţii. Acest tip de studiu
poate fi organizat separat sau să constituie o anexă la studiul bugetului de familie. Conform
experienţei ţărilor dezvoltate costul acestui studiu constituie $5000.
¾ De a modifica studiul existent a emisiilor în mediul aerian, utilizarea apei, formarea şi
utilizarea deşeurilor toxice în conformitate cu cerinţele Convenţiei din Stocholm, prin
reformarea rapoartelor statistice (chestionarelor) folosite pentru aceste studii şi
introducerea datelor pe substanţele chimice indicate.
¾ Pentru corespundere cerinţelor din p. 15 a Convenţiei din Stocholm, semnat de Moldova,
trebuie fi elaborat un proiect de decizie guvernamentală şi adoptată în felul următor:
¾ Departamentul Vamal trebuie se modifice modul actual de observare a statisticii de
comercializare, fluxului de date şi controlul asupra POPs şi materiale referitoare la POPs

70
 conform cerinţelor Convenţiei şi să prezinte informaţia respectivă Ministerului Ecologiei.
E necesar de a îmbunătăţi capacităţile tehnice a serviciilor vamale locale în ceea ce
priveşte controlul chimic, colectarea datelor pe utilizarea etichetelor internaţionale de
comerţ pentru produsele şi materialele chimice.
¾ Departamentul Statistică trebuie să introduce anumite modificări în studiul statistic actual
bazat pe rapoartele pe deşeurile toxice conform cerinţelor Convenţiei din Stocholm şi să
prezinte informaţia statistică anual Ministerului Ecologiei.
¾ Departamentul Statistică în cooperare cu Ministerul Agriculturii trebuie să propună un
studiu pe utilizarea pesticidelor şi să informeze Ministerul Ecologiei anual în formă de
rapoarte statistice despre rezultatele obţinute.
¾ De a elabora managementul ecologic şi de a adopta convenţia şi acte legislative
internaţionale în domeniul mediului, de a facilita crearea sistemului informatic care ar
garanta executarea obligaţiilor şi ar asigura cu informaţia la diferite nivele despre situaţia
şi problemele. Astfel este important de elaborat un sistem statistic ministerial, care ar
include colectarea datelor, prelucrarea şi asigurarea accesului publicului la această
informaţie conform Convenţiilor din Aarhus şi Stocholm. Aceasta ar putea fi posibil în
cazul transferului resurselor umane şi financiare parţial de la Departamentul Statistică şi
Inspectoratul Ecologic de Stat şi creării unei secţiuni responsabile pentru activităţile sus
numite, cu o diviziune subordonată de Politică Ecologică. O asemenea abordare este
folosită la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Relaţii Externe şi serviciile naţionale
ecologice în ţările Baltice şi ţările dezvoltate, ca Franţa, Danemarca, Germania, Suedia
etc. La momentul actual statistica de mediu cere cunoştinţe speciale în ştiinţe de mediu şi
una dintre căile de organizare a unui flux de date de mediu şi reformarea celui existent,
este organizarea acestor activităţi în cadrul Ministerului Ecologiei.
¾ De a dezvolta procedee şi protocoale întru facilitarea accesului la şi folosirii informaţiei
disponibile de către instituţiile naţionale implicate în domeniu. Un acord formal despre
evaluarea şi schimb de informaţie poate fi un mod favorabil de clarificare a
responsabilităţilor şi drepturilor diferitor instituţii din domeniu.
¾ De a facilita schimbul datelor generate naţional şi cercetarea necesităţilor şi posibilităţilor
potenţiale în ceea ce priveşte armonizarea colectării datelor şi metodelor de clasificare a
bazelor de date existente întru asigurarea distribuirii între instituţiile din domeniu. În
acest context, diferitele necesităţi ale instituţiilor implicate (în ceea ce priveşte exactitatea
şi siguranţa datelor sau periodicitatea colectării datelor) poate fi considerat ca şi
standardele şi procedurile internaţionale, care au fost adoptate la nivel naţional.
¾ Datele de baze POPs pot fi introduse în NOPOLU SYSTEM WATER DATA CENTER a
Ministerului Ecologiei pentru evaluarea indicatorilor de calitate a apelor de râu,
coeficienţilor de nivel de poluare a apei după amplasare surselor de poluare sau factorului
de activitate economică şi efectul exercitat asupra sănătăţii umane şi a naturii.
¾ Analiza direcţiilor de poluare cu POPs şi legarea acestei probleme de problema sărăciei
în ţară, precum şi demonstrarea distribuţiei sărăciei în regiuni la situaţia actuală şi
utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs, cercetarea posibilităţilor de creare a
hărţii de poluare cu POPs conform hărţii naţionale/statale de sărăcie.
Inventarele se aplică, de obicei, cu scopuri de raportare, editându-se cu un tiraj mic şi fiind
accesibile pentru un număr mic de cetăţeni. Însă, eforturile grupelor de experţi, a companiilor,
agenţiilor, ministerelor şi care au contribuit la pregătirea inventarului ar putea utilizate cu un
impact mai mare. Inventarul este un instrument puternic, care poate să le facă cunoscută
oamenilor situaţia reală şi să influenţeze asupra procesului de luare a deciziilor. Pentru a face
datele şi informaţie din inventar mai accesibile pentru toate grupurile, se poate elabora o versiune
mai scurtă şi mai accesibilă pentru activităţi de conştientizare, instruire şi educaţie, de rând cu
alte instrumente bazate pe datele din inventar, ca, de exemplu, jocuri de calculare şi luare a
deciziilor pentru reducerea poluării, spot-uri mass media şi panouri pentru participanţii la trafic,
sarcini provocatoare pentru inventatorii populari şi cei tineri de elaborare a tehnologiilor
alternative fără POP-uri, date de referinţă pentru competiţii între localităţi, mahalale şi gospodării
71
casnice în reducerea consumului poluanţilor enumeraţi de Convenţie, etc., etc. Aceste şi alte
iniţiative (identificate împreună cu reprezentanţii producătorilor şi a consumatorilor) ar permite o
aplicare mai utilă a datelor inventarului şi ar spori impactul datelor colectate asupra situaţiei
generale.

O activitate primordială ar fi informarea exhaustivă a populaţiei ţării prin toate mass media
despre pericolul PCB pentru sănătatea publică şi mediu în combinaţie cu campanii locale de
informare a populaţiei în localităţile şi întreprinderile care au pesticide inutilizabile,
condensatoare şi transformatoare. Concomitent ar fi oportună efectuarea analizelor uleiurilor din
condensatoare şi transformatoare şi de elaborat o formă statistică de evidenţă strictă a uleiurilor
cu conţinut de PCB.
Alte sarcini importante ar putea include următoarele: elaborarea unei metodici de calculare a
emisiilor privind POP, publicarea rapoartele experţilor privind inventarierea POP, organizarea
seminarelor privind necesitatea inventarierii şi a consecinţelor utilizării POP la nivel local cu
comunicare directă, legătura inversă, continuarea şi finalizarea inventarierii la nivel local (pe
judeţe, raioane) cartarea emisiilor POP pe Moldova, informarea populaţiei despre emisiile POP
din localităţile lor şi elaborarea împreună cu producătorii, consumatorii şi utilizatorii POP a celor
mai bune metode de reducere a emisiilor POP, actualizarea datelor pe inventariere, elaborarea
broşurilor, pliantelor, materialelor informative radio şi TV privind impactul POP asupra
mediului, sănătăţii oamenilor, biodiversităţii şi descriind cele mai bune practici colectate în ţară
cu privire la managementul şi reducerea POP, prezentarea rezultatelor inventarierii şi a
experienţei naţionale acumulate cu privire la managementul şi reducerea POP la forumuri
internaţionale.

Referinţe
1. Stockholm Convention on Persistent Organic Pollutants (POP).Stockholm, May 2001.
2. Rotterdam Convention on the Prior Informed Consent (PIC) Procedure for Certain
HazardousChemicals and Pesticides in International Trade, adopted 1998.
3. UNEP International Register of Potentially Toxic Chemicals (IRPTC) database on Prior
Informed Consent. Decision guidance documents on Aldrin, DDT, Aldrin, Dieldrin, HCH
(mixed isomers), Polychlorinated Biphenyls.
4. UNEP (United Nations Environment Programme): Inventory of world-wide PCB destruction
capacity. First issue December 1998. Prepared by UNEP Chemicals.
5. EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-Third edition, October 2002 update.
6. UNEP. 1999. Dioxin and furan inventories - national and regional emissions of
PCDD/PCDF. UNEP Chemicals. Internet:
http://www.chem.unep.ch/pops/pdf/dioxinfuran/difurpt.pdf
7. UNEP. 2001. Standardized Toolkit for Identification and Quantification of Dioxin and Furan
Releases. Draft.
Internet: http://www.chem.unep.ch/pops/pdf/toolkit/toolkit.pdf
8. UNEP. 1999. National inventories of persistent organic pollutants, selected examples and
possible models. Preliminary report. Note by the Secretariat, (UNEP/POPS/INC.3/ INF/1).
Internet: http://irptc.unep.ch/pops/POPs_Inc/INC_3/inf-english/inf3-1/inc3-1.pdf
9. EC. 1997, 1999, 2001. Identification of Relevant Industrial Sources of Dioxins and Furans in
Europe - Final Report (the European Dioxin Inventory) (1997). Releases of Dioxins and
Furans to Land and Water in Europe (1999). European Dioxin Emission Inventory Stage II

72
 (2001). Prepared by Landesumweltamt Nordrhein-Westfalen for the European Commission.
Internet: europa.eu.int/com/environment/dioxin/;
10. Guidance Set 2. POPs Pesticides. (Annex A, Part I and Annex B Chemicals). Inventory and
Action Plan
11. Guidance Set 4. DDT. Inventory and Action Plan.
12. Guidance Set 5. Releases from Unintentional Production of PCDDs/PCDFs, HCB and PCBs.
(Annex C Chemicals). Inventory and Action Plan.
13. Katarina Magulová. POPs Project Moldova. Mission report, May 2003
14. Katarina Magulová. POPs Project Moldova. Consultancy report, August 2003
15. Database on tocix waste, 2000, Moldova
16. Database on waste, 2000, Moldova
17. Databases on pesticides, by locality,2000 and 2001, Moldova
18. Database on air emission, by enterprices, 2001, Moldova
19. Database INTOX and INCHEM- International Programm on Chemical Safety/World Health
Organisation
20. Database IRPTC and Global Information Network on Chemical Safety(GINS)-UNEP
21. Databases Prior Informed Consent (PIS) UNEP and FAO provision monitor the international
trade in chemical
22. Database with information on Chemical properties, Recommendations and Legal
Mechanism, and Possible implication of the use of pesticideAldrin, chlordane, DDT,
Dieldrin, Endrin, Mirex, PCB, PCDD, PCCDFs, Toxapnene
23. ENVSTAT database
24. Database of sources of environmental releases of dioxin like compounds in the United States
25. Guidance Document for the collection, assembly and evaluation of data on sources, UNEP
Chemicals,2000
26. Environmental levels and Impacts of persistent toxic substances, UNEP, Chemicals, 2000
27. Regionally Based Assessment of Persistent Toxic Substances. Workshop Reports from a
Global Environment Facility Project, 1999
28. Master List of Actions on the Reduction and/or Elimination of the Releases of Persistent
Organic Pollutants, Third Edition. UNEP Chemicals, 2000
29. Standardized toolkit for indentification and quantification of Dioxin and Furan releases.
UNEP Chemicals. Geneva, 2001.
30. Dioxin and Furan Inventories, National and regional emissions of PCDD/PDDF, UNEP
Chemicals, Geneva, May 1999
31. UNEP Global survey on persistent organic pollutants, UNEP Chemicals, 2000
32. Manual for performing risk assessment for persistent organic pollutants in aquatic
ecosystem; Guidelines for criticals limits, calculation methods and input data TNO-Report;
TNO-MEP-R98/377
33. Sources of Dioxins and Furans in the Western European Countries, Mr.U.Quass,
Environmental Protection Agency,UBA, Germany
34. Proceeding of the Subregional Awareness Raising Workshop on Persistent Organic
Pollutants, St.Petersburg, Russion Federation, July 2001
35. Persistent Organic Pollutants in the Baltic Sea Region Biogeomonitoring, Dr.O.Roots,
Monitoring Coun Monitoring Councillor, Ministry of Environment, Estonia. Proceedings of
the Subregional Awareness Raising Workshop on Persistent Organic Pollutants (POPs), St.
Petersburg, Russian Federation, 1-4 July 1997.
36. Detection of POPs Emisions in the Water of St.Petersburg and Leningrad Region. Mr.A.
Shushkin, Leading Scientist, Ministry of Health, Russian Federation. Proceedings of the
Subregional Awareness Raising Workshop on Persistent Organic Pollutants (POPs), St.
Petersburg, Russian Federation, 1-4 July 1997.
37. FAO statistics and POPs pesticides use in agriculture, Mr. Gerold Wyrwal
38. UNEP /GEF project regionally based assessment of persistent toxic pollutants. UNECE and
UNEP Chemicals
73
39. Pesticides in Danube river and Tributaries, Dr. Fina Kaloyanova-Simeonova
40. Hazardous waste generation in EEA member countries. Comparability of classification
systems and quantities, EEA, Copenhagen, 2000
41. Guidelenes for the collection of pesticides usage statistics within agriculture and horticulture,
Mr.Miles R. Thomas, UK Ministry of Agriculture, Fisheries and Food, Central Science
Laboratory
42. Stockholm Convention on persistent organic pollutants,
43. Formation of the environmental statistics and valiables system in the Republic of Moldova,
Dr.J.Tafi, Workshop”Network for environmental statistics in CIS countries”, Moscow, 1999
44. Evaluation of environment pollution by the households in the Republic Moldova, Dr.Tafi,
TACIS project Environment statistics, Chisinau, 2000
45. Contents of environment statistics database of the Republic of Moldova, Dr.Tafi , Joint
ECE/EUROSTAT Worksession on methodological issue of environment statistics, October
1996, Norway
46. Statistics of ecological aspects of agriculture. Stock-breeding complexes and natural
environment of the Republic of Moldova, Dr.Tafi, Recearces Group on European food and
agriculture statistics, Conference of European statisticians, Geneva, July 1997
47. The impact of the agriculture to water resources of the Republic of Moldova, Dr.Tafi and
DASS, TACIS project on environment statistics, Chisinau, 1999
48. Some statistical problems of the evidence hazardous waste in the Republic of Moldova,
Dr.Tafi, Conference of young scientist – statisticians, Ashhabad, 1989
49. Problems statistical reforms for environment issue, Dr.Tafi, Conference of the young
scientist-statisticians, Moscow, 1989
50. Шамшурин А.А., Кример М.З. Физико-химические свойства органических
ядохимикатов и регуляторов роста. Справочник. Наука. 1966, 173 с.
51. Шамшурин А.А., Кример М.З. Физико-химические свойства пестицидов. Справочник.
Химия, М., 1976, 329 с.
52. Мельников Н.Н., Новожилов К.В., Белан С.Р., Пылова Т.Н. Справочник по
пестицидам. Химия. М., 1985. 351 с.
53. Regionally Based Assessment of Persistent Toxic Substances. Europe Regional Report.
December 2002. Prepared by UNEP Chemicals.
54. Persistent Organic Pollutants. November 1999. IOMC. Prepared by UNEP Chemicals.
55. The European Atmospheric Emission Inventory of Heavy Metals and Persistent Organic
Pollutants for 1990. Report by Jan J.M. Berdowski, Jan Baas, Jan Pieter J. Bloos, Antoon
J.H. Visschedijk & Peter Y.J. Zandveld, June 1997.
56. Дальний перенос некоторых загрязнителей. Совместный отчет центров ЕМЕП: МСЦ-В
и КХЦ. Центр «Восток»
57. Standardized Toolkit for Identification and Quantification of Dioxin and Furan Releases.
Draft. January 2001. IOMC. Prepared by UNEP Chemicals, Geneva, Switzerland.
58. Press Coverage. Third Round of Talks on Treaty on Persistent Organic Pollutants.
November 1999. Prepared by UNEP Chemicals.
59. Inventory of Worldwide PCB Destruction Capacity. December 1998. IOMC. Prepared by
UNEP Chemicals in cooperation with the Secretariat of the Basel Convention (SBC).
60. Guidelines for Identification of PCBs and Materials Containing PCBs. 1st Issue. August
1999. IOMC. Prepared by UNEP Chemicals.
61. Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR). Toxicological profile for
chlordane. Atlanta, GA, US Public Health Service, 1989.
62. Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR). Toxicological profile for
Toxaphene. Atlanta, GA, US Public Health Service, 1990.
63. Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR). Toxicological profile for alfa-,
beta,- gamma- and delta-hexachlorocyclohexane. Atlanta, GA, US Public Health Service,
1989.

74
64. European Dioxin Inventory.
http://www.europa.eu.int/comm/environment/dioxin/stage1/overview.pdf
65. Holoubek I, Shatalov V., Dutchak S. (2001): Hexachlorocyclohexanes in Central and Eastern
European Countries in the comparison with other part of word – the results from European
measurements and modelling programmes. TOCOEN REPORT No.179
66. Holoubek I, et al. (2000): Persistent, Bioaccumulative and Toxic Chemicals in Central and
Eastern European Countries – State of the art Report. TOCOEN REPORT No.150a
67. Law on Regime of Harmful Products and Substances (No. 1236-XIII), approved by the
Parliament of the Republic of Moldova on 3 July 1997;
68. Law on Wastes of Production and Consumption (No. 1347 – XIII), approved by the
Parliament of the Republic of Moldova on 9 October 1997;
69. Law on Licensing Certain Types of Activities (No. 451-XV), approved by the Parliament of
the Republic of Moldova on 5 September 2001;
70. Law on Civil Protection (No. 271-XIII) , approved by the Parliament of the Republic of
Moldova on 9 November 1994;
71. Law on Industrial Safety of the Dangerous Industrial Objects (No. 803-XIV), approved by
the Parliament of the Republic of Moldova on 11 February 2000;
72. Law on Consumers Rights Protection (No. 1453-XIII), approved by the Parliament of the
Republic of Moldova on 25 May 1993;
73. Law on Plants Protection (No. 612-XIV), approved by the Parliament of the Republic of
Moldova on 1 October 1999;
74. Law on Sanitary and Epidemiological Support of Population (No. 1513-XII), approved by
the Parliament of the Republic of Moldova on 16 June 1993;
75. Law on Protection of Environment (No. 1515-XII), approved by the Parliament of the
Republic of Moldova on 16 June 1993;
76. Law on Air Protection (No. 1422-XIII), approved by the Parliament of the Republic of
Moldova on 17 December 1997, - and other legislative acts.
77. AMAP REPORT 2000:3: PCB in the Russian Federation: Inventory and proposals for
priority remedial actions. ISBN 82-7971-008-6; Arctic Monitoring and Assessment
Programme (AMAP), Oslo, 2000; published by Centre for International Projects (CIP),
Moscow, 2000.
78. UNEP CHEMICALS, PCB Transformers and Capacitors: From Management to
Reclassification 20000.
79. BASEL CONVENTION on the Control of Trans-boundary Movements of Hazardous Wastes
and their Disposal, 1989 (entered into force on 5 May 1992).
80. EMEP REPORT 4/2000: Investigation and assessment of POP transboundary transport and
accumulation in different media. Part I and II. Meteorological Synthesizing Centre East
(MSCE); June 2000.
81. OSPAR REPORT on the Storage, Handling and Destruction of PCBs. (Report concerning
the requirements for the storage and handling of PCB wastes at producer' premises, in transit
and at the disposal site, and their destruction.)
82. UNEP (United Nations Environment Programme): Guidelines for the identification of PCBs
and materials containing PCBs. First issue August 1999. Prepared by UNEP Chemicals.
83. UNEP (United Nations Environment Programme): PCB Transformers and Capacitors. From
Management to Reclassification and Disposal. First Issue, May 2002, Prepared by UNEP
Chemicals.
84. UNEP (United Nations Environment Programme): Survey of currently available non-
incineration PCB destruction technologies. First issue August 2000. Prepared by UNEP
Chemicals.

75
85. UNECE-LRTAP: CONVENTION ON LONG-RANGE TRANSBOUNDARY AIR
POLLUTION, adopted in Geneva on 13 November 1979.
86. Stephen Finch, A comparison of current PCB analytical techniques. 3rd International
Conference for the Remediation of PCB Contamination – A Pennwell Conference.
87. PCB in the Russian Federation: Inventory and proposals for priority remedial actions, Center
for International Projects (CIP), Moscow 2000.
88. Kakareka S., Kukharchyk T. Expert Estimated of PCDD/F and PCB Emissions for Some
89. European Countries , MSC/E Technical Note 2/2002,Meteorological Synthesizing Center –
EAST, Moscow, Russia
90. Липштейн Р. А., Шахнович М. И. Трансформаторное масло, Мoсква,
Энергоатомиздат 1983.
91. Джуварлы Ч. М., Иванов К. И., Курлин М. В. и др. Электроизоляционные масла,
Госэнергоиздат, Москва 1963
92. Барзилович В. М. Высоковольтные трансформаторы тока, Госэнергоиздат, Москва,
Ленинград 1962.
93. Бачурин Н. И. Трансформаторы тока , Изд. Энергия, Москва, Ленинград,1964.
94. Итинская Н. И. Топливо. Смазочные материалы и технические жидкости, Изд. Колос,
Москва, 1969
95. Krimer M.Z., et al., Chemistry and technology of manufacture of propiconazole and
thiodane: kinetics, products, thermo chemistry and mathematical description of synthetic
steps.Theses of All-Union conference on pesticides. Chernogolovka, 1988, p. 78.
96. Vlad P.F., Krimer M.Z., Popa D.P., Research and development of chemical remedies of
plants in the Institute of Chemistry of Academy of Sciences of MSSR. Theses of a Second
All-Union conference on pesticides. Chernogolovka, 1990, p. 64-69.
97. A.A. Shamshurin, M.Z. Krimer, Physic-chemical properties of organic poison compounds
and growth regulators. Handbook. Nauka, M., 1966, p.173
98. A.A. Shamshurin, M.Z. Krimer, Physic-chemical properties of pesticides. Handbook.
Khimia, M., 1976, p.329
99. Kalyan Yu.B., et al., Certificate of Authorship No.1450340. Method of preparation of 2,3-
dihydro-1,4-dithiyne.
100. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 1720265. (Z)-3-aryl-2-(1,2,4-triazolyl-
1)-2-(2,4-dichlorophenyl0-propen-2-ones-1, possessed fungicidal activity.
101. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 625381. 1-(4’-fluorophenoxy)-7-
methoxy-3,7-dimethyl-2-trans-octen, possessed a sterilized activity for Colorado’s bug.
102. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 470132. Insecticide.
103. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 282811. Insecticide.
104. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 1626635. Method of preparation of
2,3-dihydro-1,4-dithiyne.
105. Murinov Yu.I.., et al., Certificate of Authorship No. 1506629. Fungicide composition.
106. Gailiunas I.A., et al., Certificate of Authorship No. 1490910. Method of preparation of 2-
bromomethyl-4-propyl-2-(2,4-dichlorophenyl)-1,3-dioxolane.
107. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No.1766898. Method of preparation of
metadichlorobenzene.
108. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No.1790181. 1-[2-(2,4-dichlorophenyl)-4-
propyl-1,3-dioxolanyl-2-methyl]-4-[2-(2,4-dichlorophenyl)-2-oxoethyl]-(1,2,4-triazolium
bromide, possessed fungicidal activity.
109. Makaev F.Z., et al., Moldova Patent No. MD 687 G2.
110. Krimer M.Z., et al., Researches on synthesis new compounds with pesticides activity.
Theses of All-Union conference on pesticides. Chernogolovka, 1988, pp. 76-77.
76
111. Makaev F.Z., Tolstikov G.A. et al., Synthesis of 1R-cis-2,2-dimethyl-3-(2,2-
dibromovinyl)-cyclopropan-1-oic acid from (+)-3-carene, Zh.Org Khim, v.25 (12), pp. 2633-
2634.
112. Makaev F.Z. et al., New synthesis of caronyc aldehyde from (+)-4α-acetylcar-2-ene. Izv
Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1989 (11), p.2653
113. Tolstikov G.A., Makaev F.Z. et al., New synthesis 1S-cis-2,2-dimethyl-3-
formylcyclopropancarbonic acid from (+)-3-carene, Zh.Org Khim, 1989, v.25 (6), pp.1337-
1338.
114. Krimer M.Z., Macaev F.Z. et al. Synthesis of O-methyloximes and nitrones of a series of
substituted 4-[2-hydroxy-2-(1H-1,2,4-triazol-1-ylmethyl)cyclohexylidenemethyl]-ben-
zaldehydes and their fungicidal activity). Russian Chem Bull. V42, No.12, 1995-2000, 1993.
115. Kovalenko L.V., et al., Synthesis and fungicide activity of 2-substituted 1-azolylmethyl-
6-benzylidenecyclohexanones. Agrokhimia, 1994, No.7-8, pp. 76-81.
116. Krimer M.Z.,. Makaev F.Z., et al., Fungicide activity of O-methyloximes and nitrones of
4-[1-hydroxy-1-(1,2,4-triazol-1-ylmethyl)cyclohexa-2-ylidenyl]-benzaldehydes. Agrokhimia,
1995, No.4, pp. 42-46.
117. Tolstikov G.A., et al., Synthesis of a new type of derivatives of a new type 1S-2,2-
dimethylcyclopropanecarbonic acid, Zh Org Khim, 1989, v.25 (4), pp.875-876.
118. Khalilov L.M., Makaev F.Z. et al., 13C NMR spectra of biologically active compounds.
VII. Stereoisomers of esters of cyclopropane carbonic acid of piretroids, Khim Prir
Soed,1989 (2), pp. 266-272.
119. Tolstikov G.A., Galin F.Z., Ignatiuk V.K., Makaev F.Z., et al., Sinton’s of acidic
components of piretroids, prepared from (+)-4α-acetoxymethyl-2-carene, Zh Org Khim,
1990, v.27 , pp.335-340.
120. Tolstikov G.A., Galin F.Z., Makaev F.Z., et al., Synthesis of 3-phenoxybenzyl esters of
1S-cis-2,2-dimethylcyclopropan carbonic acid and heterocyclic fragment. Zh Org Khim,
1990, v.26 (8), pp.1671-1678.
121. Makaev F.Z., et al., Synthesis of enantiomeric cis-homocaronic acids from (+)-3-carene.
Izv Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1995, No. 2, pp. 305-309.
122. Makaev F.Z., et al., New synthesis of the mixture of E- and Z-(-)-(1R,2S)-2,2-dimethyl-
3-(3,3,3-trifluoro-2chloropropen-1-yl)cyclopropane carbonic acid from (+)-3-carene. Izv
Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1995, No. 3, pp. 517-518.
123. Makaev F.Z., Galin F.Z., Synthesis and ozonolysis of (+)-4α-(1-trimethylsyliloxyethen-
1-yl)-2-carene. Izv Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1995, No. 10, pp. 1984-1987.
124. Galin F.Z., Makaev F.Z., et al., Synthesis of cipermetrine and decametrine from (+)-3-
carene. Theses of the Third All-Union scientific and technical conference on chemistry and
use of extracted compounds from wood. Gorky, 1990.
125. Macaev F. Sinteza esterului metilic al acidului (1S,3R)-2,2-dimetil-3-(3-
oxobutil)ciclopripan-1-oic. Cercetări în domeniul chimiei. Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa. 1999, p.
181-182.
126. Macaev F. Sinteza esterilor metilici ai acizilor decametrinici diastereomerici şi
enantiomerici pe bază de (+)-4α-acetil-2-carenă. Cercetări în domeniul chimiei. Chişinău,
Î.E.P. Ştiinţa. 1999, p. 177-180.
127. Meulemans T.M., Stork G.A., Macaev F.Z., Jansen B.J.M., De Groot A. Total Synthesis
of Dihydroclerodin from R-(-)-Carvone. J.Org.Chem. 1999, V 64, p.9178-9188.
128. Makaev F.Z. Effective synthesis of methyl ester of (+)-(1S,3R)-2,2-dimethyl-3-[2’,2’-
di(methyloxycarbonyl))-ethyl]cyclopronan-1-carbonic acid from (+)-4α-acetyl-2-carene. Izv
Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 2000, No. 8, pp. 1480-1481.
129. Jansen B.J.M., Hendrikx C.C.J., Masalov N., Stork G.A., Meulemans T.M., Macaev F.Z.,
De Groot A., Enantiselective Synthesis of Functionalised Decalones by Robinson Annulation
of Substituted Cyclohexanones, Derived from R-(-)-Carvone. Tetrahedron. 2000, V 56,
p.2075-2094.

77
130. Macaev F. Sinteza totală a deltametrinei din (+)-3-carenă. Cercetări în domeniul chimiei.
Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa. 1999, p. 172-176.
131. Macaev F.Z. Esterii metilici ai acidului (+)-(1S,3R)-3-(2,2-dicarboxietil)-2,2-
dimetilciclopropan-1-carboxilic şi procedeul de obţinere a lor. MD Pat. Depozit Nr.
20010170, din 2001.04.17.
132. Meulemans T.M., Stork G.A., Macaev F.Z., Jansen B.J.M., De Groot A. Total Synthesis
of Dihydroclerodin from R-(-)-Carvone. J.Org.Chem. 1999, V 64, p.9178-9188.
133. Radul O. et al. Sinteza si caracterizarea 4N-fenacil- si 4N-(2,4-diclorofenacil)-1,2-
triazoliu-1N-(2,4-diclorofenacilidelor). XXIV-A-Sesiune Nationala de Comunicari
Stiintifice. Caciulata, Valcea. p. 66, 1998.
134. Galin F.Z., Kuvshinov A.M., Makaev F.Z., Tolstikov H.A.,Yakhin I.A., Vakhitov V.A.
Synthesis and antifungal activity of 2,2-dimethylcyclopropane derivatives. 9th International
Congress PESTICIDE CHEMISTRY, The Food-Environment Challenge, London, 1998, 1A-
030.
135. Makaev F.Z., Galin F.Z. New approaches to the synthesis of some 1S,3R-cis-2,2-
dimethyl-3-substituted-cyclopropanecarboxylic acids from (+)-4α-acetyl-2-carene. 9th
International Congress PESTICIDE CHEMISTRY. The Food-Environment Challenge,
London, 1998, 3C-006.
136. Krimer M.Z., Makaev F.Z. et al. Synthesis of O-methyloximes and nitrones of a number
of substituted 4-[2-hydroxy-2-(1H-1,2,4-triazol-1-ylmethyl)cyclohexylidenemethyl]-ben-
zalidehydes and their fungicidal activity). 8th International Congress PESTICIDE
CHEMISTRY. Washington, DC, V2, p. 797, 1994.
137. V.P.Tashchi, M.Z.Krimer, F.Z.Makaev et al. Stereoselective synthesis of
triazolyl(oxiranyl)alkanoles – potential fungicides from mono- and bisoxiranes of
benzilidenketones. 8th International Congress PESTICIDE CHEMISTRY. Washington, DC,
V2, p. 796, 1994.
138. F.Macaev et al. Syntheses and fungicidal activity of 4-halogenosubstituted 2-benzilidene-
1-(1H-triazol-1-ylmethyl)cyclohexanols. Al III-lea Congres National de Farmacie. Kishinev,
1997.
139. Macaev F. Sinteza esterilor metilici ai acizilor decametrinici diastereomerici şi
enantiomerici din (+)-3-carenă. A XXV-A sesiune naţională de chimie. Călimăneşti-
Căciulata, Vâlcea.1999, PS1-41.
140. Macaev F. Obţinerea bazelor Mannich cu activitate fungicidică din (+)-4α-acetil-2-
carenă. A XXV-A sesiune naţională de chimie. Călimăneşti-Căciulata, Vâlcea.1999, PS1-40.
141. Macaev F. Metodă convenabilă de preparare a esterului metilic al acidului (+)-(1S,3R)-
2,2-dimetil-3-(2-brom-3-oxobutil)ciclopropan-1-oic din (+)-4α-acetil-2-carenă. A XXV-A
sesiune naţională de chimie. Călimăneşti-Căciulata, Vâlcea.1999, PS1-42.
142. Rekhter M.A., et al., New derivatives of N-vinyltriazoles – 1,3-diaryl-3-(1H-1,2,4-
triazol-1-yl)propen-2-ones. Khim Heterocycl.soedineniy, 1995, No. 7, pp. 910-914.
143. Dranca et al. Thermoanalytical simulation of regeneration processes of Activated
Carbons saturated with some commercial pesticides, Proceedings of 12th Romanian
International Conference on Chemistry and Chemical Engineering, Bucharest, 2001, 217-
222.
144. Dranca. A study of characteristics and thermal regeneration of modified activated carbons
obtained from food industry by-products. Extended Abstracts of International Conference
Carbon 2002, Beijing, China, 2002.
145. M.M.Maroto-Valer et al. Thermal regeneration of vegetal activated carbons used in
water/wastewater treatment. Carbon 2002, in Press.
146. Dranca et al. Thermal analysis of hard remainder obtained from water of the niester, Prut
and Danube Rivers. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 138-141
pp., 1996.
147. Dranca. Thermal regeneration of activated carbons saturated with ortho- and meta-
chlorophenols, Analele Universitatii de Stat din Moldova (2003), in Press.
78
148. P. Spataru et al. Organic substances in the Dniester river water. The international
Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 120-126 pp., 1996.
149. V. Ropot. Resursele de apa, cantitatea, calitatea, utilizarea si protectia lor. Conference
under the auspices of the National Commission for UNESCO, Chisinau, 16-31 pp., 2002.
150. R. Lozan. Unele aspecte privind calitatea apei raurilor mici. Conference under the
auspices of the National Commission for UNESCO. Chisinau, 44-56 pp., 2002.
151. T. Lupascu et al. Tehlologii moderne de tratare a apelor pentru necesitati potabile.
Conference under the auspices of the National Commission for UNESCO. Chisinau, 75-85
pp., 2002.
152. M.Sandu et al. Raportul dintre indicatorii generali ai continutului materiei organice si
capacitatea ei de complexare in apele de suprafata. Conference under the auspices of the
National Commission for UNESCO. Chisinau, 144-146 pp., 2002.
153. T. Lupascu et al. Studies of processes of treatment of the Dniester water for its utilization
for drinking. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 13-27 pp., 1996.
154. V. Rusu, T.Lupascu. Phisical-Chemical analysis of sediments in the Prut and Dniester
rivers. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 60-66 pp., 1996.
155. M. Sandu et al. Biogenous elements in the Dniester river water. The international
Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 127-129 pp., 1996.
156. T. Lupascu et al. Researches of retention of cadmium from surface water by oxidized
active carfon. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 130-132 pp.,
1996.
157. Anuarele-Rapoartele Despre Starea Mediului in RM pregătite de INECO în cadrul
comenzii de stat.
158. Anuarele-Rapoartele Despre Starea Mediului in RM pregătite de Serviciul de stat
Hidrometeo
159. Technical Reports, Danube Pollution Reduction Programme, National Academy of
Ecological Sciences, UNDP, GEF Assistance, Part A,B,C,D.
160. National Planning Workshop Moldova, National Academy of Ecological Sciences,
UNDP, GEF Assistance, Chisinau, July 27-30, 1998
161. Darea de seamă de cercetare ştiinţifică pe contractul N.27 „Elaborarea sistemului
aprecierii încărcăturii de pesticide după principiul ecologic”, Chişinău 1994, Executorii: Li
berştein I.I., Rogoşevski M.I. biblioteca INECO.
162. Darea de seamă pe contractul Nr.29 pe tema: „ Expertiza ecotoxicologică şi prognosare a
impurificării solului cu cantităţi restante de pesticide în ramurile de bază ale agriculturii
Moldovei”, Chişinău 1993. Executorii: Liberştein I.I., Rogoşevski M.I., Pleşco L.S., Furnic
V.M., Poliacova N.I., biblioteca INECO.
163. Darea de seamă pe contractul Nr34, „Perfecţionarea sistemului de Monitoring
agroexotoxicologic pe teritoriul RM ”, Chişinău 1993. Executorii: Liberştein I.I., Rogoşevski
M.I. biblioteca INECO.
164. Poluarea mediului înconjurător cu pesticide şi îngrăşăminte minerale. Starea ecologică a
Teritoriului RM şi Activitatea a Departamentului pe perioada anului 1991.Chişinău 1992;
biblioteca INECO.
165. In spite of the fact that the use of organochloro pesticides in agricultural sector of RM
was banned long time ago (DDT in 1970) and deriving from their early wide application, in
1990-2000 it was assessed their contents, metabolisms and ratio of metabolites and isomers
in soil in the dependence on their use; these results are given in the following works:
166. Tarita A. Compuşii organocloruraţi în solurile Republicii Moldova. „Anul 1995
European de Conservare a Naturii în RM: probleme, realizări şi perspective”. Chişinău 1995.
167. Tarita A. Pesticides in Moldova. Thisis of 4-th Forum on HCH and Unwanted Pesticides
– Poynan, Poland, 1996.
168. Terytze K., Bohmer W., Muller I., Tarita A. Organochloro Compounds in Soils of the
Republic of Moldova. Thesis of 3rd international HCH and Halogenated Pesticides Forum,
Bilbao, Spain, 1994

79
169. Atanassov A, Terytze K., Atanassov A.“Background Values for HMs, PAHs and PCBs in
the Soils of Bulgaria”; Скурьят А., Ливачицкая «Остаточные Количества Пестицидов в
Почве, Применяемых для Защиты Зерновых Культур»;
170. Terytze K. “Results Obtained in Harmonizing Soil Investigation Methods within the
Framework of Cooperation with Countries in Central and Eastern Europe”;
171. Terytze K, Tarita “PAHs in Soils of the Republic of Moldova”; Sofroni V., Cumanova A.
“Dynamics of the Contents of Pesticide Residual Quantities in the Soil of the Republic of
Moldova” - Assessment of the Quality of Contaminated Soils and Sites in Central and
Eastern European Countries (CEEC) and New Independent States (NIS). Proceedings of the
international workshop, Sept-03-Oct-3, 2001, Sofia Bulgaria.
172. Burlacu, Gr. Stasiev, L. Pleşco, S. Nedealcov.- Monitoring ecopediliogic, Chişinău,
1999.
173. Serviciul agrochimic de stat al Republicii Moldova la 35 de ani.- Chişinău, 1999.
174. Н. Помужак .- Современные аспекты экономики и экологии химического метода
защиты растений- Agricultura, 2001, N3.
175. И.Либерштейн.- Гербициды на полевых культурах.- Кишинев, Штиинца, 1973.-
296с.
176. И. Либерштейн .- Основные направления и перспективы работы по проекту 9 МАБ
в СССР// Экологические и экономические проблемы интенсификации сельского
хозяйства.- Кишинев. 1986.
177. L. Sireţeanu, I. Malac.- Сеrcetarea eficacităţii biologice a erbicidelor de grupuri chimice
diferite.- Serviciul agrochimic de stat al Republicii Moldova la 35 de ani.- Chişinău, 1999.
178. Guţu, A. Golic, L. Gorpan.-Studiul toxiciligic şi radiologic al solurilor regiunii de nord a
Republicii Moldova.- , Serviciul agrochimic de stat al Republicii Moldova la 35 de ani.-
Chişinău, 1999.
179. Dările de seamă pe lucrul ştiinţific al Centrului Ştiinţific de Producţie pentru Deservirea
Agrochimică pe anii 1984-1995
180. Account for contract N27 “Elaborarea sistemului aprecierii încărcăturii de pesticide după
principiul ecologic”, Chişinău 1994. Executors: Liberstein I.I., Rogosevski M.I. The
Scientific and Production Association “Fertilitate”. The methodology of the pesticides
territorial charge evalution has been determinated in present report NIE is library.
181. Account for contract N29: “Expertza ecotoxicologică şi prognozarea implicării solului cu
cantităţile restante de pesticide în ramurile de bază ale agriculturii Moldovei”. Chişinău 1993.
Executors: Liberstein I.I., Rogosevski M.I. Pleşco L.S., Furnic V.M., Poliacova N.I., the
Scientific and Production Association “Fertilitate” in present report the dynamic
decomposition of pesticides was described. NIE is library.
182. Account for contract N34: “Perfecţionarea sistemului de Monitoring agroexotoxicologic
pe teritoriul RM ”, Chişinău 1993. Executorii: Liberştein I.I., Rogoşevski M.I. The Scientific
and Production Association “Fertilitate”. The monitoring structure and Basedate of the
pesticides volume application in of Republic of Moldova was described. NIE is library.
183. Poluarea mediului înconjurător cu pesticide şi îngrăşăminte minerale. Starea ecologică a
Teritoriului RM şi Activitatea a Departamentului pe perioada anului 1991. chişinău 1992;
biblioteca INECO
184. Mетоды определения микроколичеств пестицидов в продуктах питания, кормах и
внешней среды »М., Колос,1997. министерство сельского хозяиства СССР.
185. „Mетоды определения микроколичеств пестицидов” под. ред. Клиенко М.А.,
«Медицина», М.1992
186. «Mетоды определения микроколичеств пестицидов в продуктах питания, кормах и
внешней среды», том 1и2 Справочник «Агропромиздат», М.1992.
187. „Metode de determinare a reziduurilor pesticidelor în produsele alimentare, furajere şi
mediul înconjurător”. Îndrumar vol.1, Chişinău 2000., 49 pag.Traducerea de Petraşcu T.I.
188. „Metode de determinare a reziduurilor pesticidelor în produsele alimentare, furajere şi
mediul înconjurător”. Îndrumar vol.2, Chişinău 2000., 496pag.Traducerea de Petraşcu T.I.

80
189. Ваинтрауб Ф.П. «К вопросу об остаточных количествах ДДТ в пищевых продуктах
растительного происхождения». Вопросы питания,1965, 6 с. 12-17.
190. Ваинтрауб Ф.П. «К проникновению ДДТ в ткани растений». В кн.Сборник трудов
Молдаской СТА3Р. Кишинев,1960, вып.4, с.25-30.
191. Ваинтрауб Ф.П., Дрань Л.П. «Качественное и количественное определение кантана
и фталона в вине, виноградном соке, листьях виноградва, яблонях, почве и воде»- В
кн: Методы анализа пестицидов. Проблемы аналитической химии, т.2 М.1972, с.17-21.
192. Ваинтрауб Ф.П., Вылегжанина Г.Ф. «Извлечение пестицидов из растительных
обьектов и очистки экстрактов для опредедения методом газожидкостной
хромотографии. – Газовая храматография петицидов.Материалы 1 Всесоюзного
семинара по газохромотографическому анализу остатков пестицидов, г.Минск,29.ХI-
1.ХII-1972,с 91-97.
193. Ваинтрауб Ф.П. «Колориметрическое определение ДДТ по Шехтеру и Холлеру с
дополнительной хромотографической идентификацией.-В кн.:Указатель законченых
работ по НИИЗР ЮЗР»Кишинев,1968,с 61-62
194. Ваинтрауб Ф.П. и др.»Методы анализа пестицидов и их метаболитов,
разработанные в химико-аналитической лаборатории ВНИИ БМЗР».-В кн.:Основные
направления научноиследовательских работ в области создания химических средств
защиты растения и борьбе с сорняками».- Тез.докл.и сообщений Всесоюзной
конференции М,1976,с.28-29.
195. Ваинтрауб Ф.П. «Некоторые данные о динамике гептахлора на кукурузе и
подсолнечнике».-В кн.: Второе Всесоюзное совещание.по иследованию остатков
пестицидов.Таллин,1971,с.227-230.
196. Ваинтрауб Ф.П. «Остаточные количества ДДТ в зерне после обработки посевов
пшеницы и кукурузы.- В кн.:Сборник трудов
молдвской.СТАЗРа»,Кишинев,1960,вып.4,с.22-24.
197. Ваинтрауб Ф.П. «Остаточные количества ДДТ на черешне.//
Садовотство,виноградарство виноделие Молдавии,1963,№3,с.12-16.
198. Ваинтрауб Ф.П. и др. Остаточные количества ДДТ,севина и хлорофоса на томатах
и баклажанах,-В кн.:Материалы 1-ой конференции гигиенистов и санитарных врачей
Молдавской ССР,Кишинев, Партиздат,1965.,с.93.
199. Определения ГХБД,ГХЦГ и ДДТ в вине и виноградном соке методом
тонкослоитной хромотографии,-В кн.:Методы анализа
пестицидов,г.Кишинев,1970,с.12-15.
200. ВаитраубФ.П.Определние микроколичеств ДДТ внутри ткани растений.-В
кн.:Сборник трудов Молд.станции ВИЗР (1956-1958)»вып.3,Кишинев.1958,с.137-140.
201. Ваинтауб Ф.П.» Определение микроколичеств ДДТ в биологическом материале на
основе метода Шехтер и Халлер с дополнительной хромотографической
индентификацией.//Вопросы питания,1962,№4,с.55-59.
202. Ваинтрауб Ф.П.Определение микроколичеств пестицидов в сельскохозяйственных
продуктах /методика определения ДДТ/.М.,Госхимиздат 1963,-с.34-71.
203. Ваинтрауб Ф.П. Распределение ДДТ в растениях и урожае после обработки посевов
пшеницы и кукурузы. Автореферат диссертации на соиск.уч.степени кандидата
сельскохозяйственных наук.Л..1962,21 с./МСХ СССР,ВИЗР/,
204. Ваинтрауб Ф.П. «Распределение ДДТ в растениях и урожае после обработки
посевов пшеницы ,кукурузы , плодовых и овощных культур-В кн.:Указатель
законченных работНИИЗР»,Кишинев,1968,с.59-60
205. Ваинтрауб Ф.П.Тонкослоенная хромотография для определения смеси ДДТ, ДДД,
гептахлора, дилдрина,фиодана, эфирсульфаната и гамма-изомера ГХЦГ-В кн.
Указатель законченных работ НИИЗР ЮЗР»,Кишинев,1968,с.63.
206. Ваинтрауб Ф.П.Хромотографическая идентификация ДДТ в продуктах помола
пшеницы и кукурузы.-В кн.: Сборник трудов Молд. СТАЗР-а»,Кишинев,1960, в 4,с.68-
79.

81
207. Богданова В.Н.,Ваинтрауб Ф.П., Кара С.З. Эффективность ортофалтона, каптана и
зупорена в борьбе с основными болезнями винограда и остаточные количества их в
ягодах и виноградном соке.-В кн.Вопросы защиты растений. Т. 2.,Кишинев,1973,
с.117-125.
208. Ваинтрауб Ф. П.» Ядохимикаты используемые для защиты плодовых насаждений
от вредителей и болезней»-В кн.: Система мероприятий по защите плодовых
насаждений от вредителей и болезней, Кишинев,1959,с.32-36.
209. Ваинтрауб Ф.П. «Распределение ДДТ в растениях и урожае после обработки
посевов пшеницы, кукурузы, плодовых и овощных культур-В кн.:Указатель
законченных работ НИИЗР», Кишинев,1968,с.59-60.
210. Preparate chimice şi biologice de protecţie şi stimulare a creşterii plantelor. Edit. e
Centrul de Stat pentru Atestare Produselor Chimice şi Biologice de Protecţie şi Stimulare a
Creşterii Plantelor al RM. Chişinău 1997, „Ştiinţa”, 230p., ISBN9975.67-420-8.

82