Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen.

Conține 60-78 % carbon în masa

combustibilă, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracției conține 30-45 %
umiditate. Are o putere calorifică de 6-18 MJ/kg (uzual 7-9 MJ/kg). Este mult folosit, în
special lignitul, care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în
scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune.

Culoare: brun închis.

Cărbune brun
Aspect pământos amorf, sfărâmicios, fără structură vegetală. Se poate
pământos (BP)
bricheta fără liant. Urmă brună.
Culoare: galben-brun până la negru.
Cărbune brun
Aspect lemnos. Structură lemnoasă pronunțată. Exfoliere naturală. Spărtura
lemnos (BL)
lemnoasă conține uneori incluziuni cu aspect pământos sau negru lucios.
Lignit
Urmă brună.
Culoare: brun negru.
Cărbune brun mat
Eventuale urme de structură lemnoasă. Spărtura complet plană, uneori
(BM)
pământoasă. Urmă brună.
Cărbune brun cu Culoare: negru brun până la negru.
luciu smolos (BS) Structură compactă. Spărtură concoidală. Urma brun închis.

Countries Lignite reserves (millions of tonnes)

Russia 90447

Australia 73865

Germany 35700

United States 29910

Turkey 19320[53]

Indonesia 14746

China 8250

Republic of
7112
Kosovo

New Zealand 6750

Polonia 5752
 Countries Lignite reserves (millions of tonnes)

Lignitul sau cărbunele brun a fost descoperit în estul Germaniei la sfârșitul secolului al XVIII-lea. La
început, a fost extras din cariere deschise, care s-au dezvoltat în mine subterane la scară mică. În jurul
anului 1900 au fost înființate primele mine la scară largă de suprafață cu exploatări la zi (Pflug 1998).
Această tehnică este încă folosită, cu minele crescând continuu în dimensiune (Weber et al. 1999). În
anii 1940, lignitul a devenit cea mai importantă sursă primară de energie în Republica Democrată
Germană.

Strip mining lignite at Tagebau Garzweiler in Germany

Lignite mine in the background of Lützerath, Germany

Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52-62 % carbon în
masa combustibilă, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În momentul extracției ea
conține 75-80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere calorifică de 12-20
MJ/kg. Turba uscată și brichetată se folosește drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate
folosi ca material filtrant sau ca îngrășământ.
Peat gatherers at Westhay, Somerset Levels in 1905

Falkland Islanders shovelling peat in the 1950s

Ecosistem Distinctiv: Mlaștinile de turbă prezintă condiții ecologice distincte, susținând o floră și faună
unică, cum ar fi cocorii și cocorii siberieni.

Permafrost și Stocare de Carbon: Aproximativ jumătate dintre mlaștinile de turbă din nord sunt afectate
de permafrost, jucând un rol crucial în stocarea carbonului, echivalent cu o parte semnificativă a
carbonului atmosferic.

Rolul Izolator al Turbei Uscate: Turba uscată acționează ca un izolator puternic, protejând permafrostul
de topire și influențând forme de relief permafrostice unice precum palsas.

Impactul Climatic: Topirea permafrostului din mlaștinile de turbă contribuie la creșterea emisiilor de
metan, afectând feedback-ul carbonului permafrost și eliberând cantități semnificative de carbon.

Bioacumularea Metalelor: Turba acumulează metale, iar acumularea de mercur ridică îngrijorări privind
mediul înconjurător.

Drenajul Turbelor și Emisiile de Carbon: Drenajul pe scară largă al mlaștinilor de turbă pentru
agricultură, silvicultură și extracție de turbă eliberează carbonul organic stocat sub formă de dioxid de
carbon, contribuind semnificativ la emisiile globale.

Incendiile de Turbă: Incendiile de turbă reprezintă o amenințare majoră, arzând pe perioade îndelungate
și eliberând cantități semnificative de carbon, contribuind la nivelurile globale de dioxid de carbon.

Impactul Ambiental: Arderea mlaștinilor de turbă în Asia de Sud-Est are repercusiuni asupra mediului, cu
distrugerea potențială a depozitelor de turbă și emisii semnificative de carbon.
Hățișuri de Turbă și Eroziune: Hățișurile de turbă, o formă de eroziune, apar la marginile șanțurilor,
expunând suprafețele de turbă și conducând la eroziune prin vânt, apă și pășunat.

Consecințe Globale: Degradarea mlaștinilor de turbă are consecințe globale, afectând biodiversitatea,
schimbările climatice și ciclurile de carbon.