Sunteți pe pagina 1din 1

Mihail Sturza (24 aprilie 1794, Iași – 8 mai 1884, Paris) a fost domnitor al Moldovei între 1834 și 1849,

marcând o perioadă importantă în istoria țării. Fiul Marelui Logofăt Grigore Sturdza, educația sa a fost
influențată de abatele francez Lhommé, promovând un spirit conservator cu influențe ale Luminilor
franceze. În tinerețe, Sturza s-a alăturat partidului pro-rus, având ca obiectiv ieșirea Moldovei de sub
dominația turcească. În 1821, a participat la Revoluția de la 1821, condusă de boierul Tudor
Vladimirescu. În urma instabilității din Țara Românească, Sturza a fugit în Imperiul Rus, unde a rămas
pentru o perioadă semnificativă. Aici, el a schimbat scrisori cu oficiali din spațiul românesc și a introdus
termenul de "conservator" în limba română. Domnia sa a început în 1834, cu acordul Imperiului Otoman
și al Rusiei. A devenit unul dintre cei doi primi suverani care au domnit asupra Țărilor Române cu
atribuții și prerogative definite constituțional, conform Regulamentului Organic al Moldovei. Sturza a
promovat politici de educație, susținând Academia Mihăileană din Iași și înființând Institutul de Arte și
Meșteșuguri. Infrastructura a fost o prioritate sub domnia sa, construind aproximativ 250 km de drumuri
și 400 de poduri de piatră. În domeniul social, a desființat sclavia și a eliberat țiganii aparținând Domniei
și mănăstirilor, marcând un gest semnificativ în istoria Principatelor Române. Cu toate acestea, domnia
sa a fost umbrită de acuzații de corupție și abuz de putere. În 1848, a reprimat mișcarea revoluționară a
tinerilor boieri din Moldova, determinând emigrarea unor figuri notabile precum Mihail Kogălniceanu și
Alexandru Ioan Cuza. După ocupația ruso-turcă din 1849, Grigore Alexandru Ghica i-a succedat ca
domnitor. Mihail Sturza s-a căsătorit de două ori și a avut patru copii. A murit la Paris la vârsta de 90 de
ani și a fost înmormântat în Baden-Baden, Germania.

Copilăria și tinerețea:

 Fiul Marelui Logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah.


 Educat de abatele francez Lhommé într-un spirit conservator, cu influențe ale Luminilor
franceze.
 Aderat la partidul pro-rus în 1821, având ca obiectiv eliberarea Moldovei de sub dominația
turcească.
 A scris memorii despre inechitățile economice și a promovat idei reformiste.

Fuga în Rusia:

 În 1821, a fugit în Rusia din cauza instabilității generate de Revoluția de la 1821.


 A corespondat cu oficiali români și a introdus termenul de "conservator" în limba română.
 A criticat administrația și proiectele democratice, semnând începutul ideologiei conservatoare în
spațiul românesc.

Domnie:

 A devenit domnitor cu acordul Imperiului Otoman și al Rusiei.


 A susținut politici de educație, înființând Academia Mihăileană din Iași.
 A modernizat infrastructura, construind drumuri și poduri.
 A redus abuzurile asupra țăranilor și a eliberat țiganii, desființând sclavia.

Viața privată:

 S-a căsătorit prima dată cu Elisabeta Rosetti, având doi băieți.


 După despărțire, s-a recăsătorit cu Smaranda Vogoride, cu care a avut doi copii.
 A murit la 90 de ani în Paris și a fost înmormântat în stațiunea Baden-Baden, Germania.

S-ar putea să vă placă și