Universitatea din Oradea

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI ORADEA

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI

TURISM

ANUL: IV

KARL MARX

Întocmit de:

Popuța Mada Evelina

Țolaș Denisa Ioana

KARL MARX
  Născut în 5 mai 1818, Trier, Germania 
 Decedat în 14 martie 1883, Londra, Marea
Britanie
 A fost un filozof, istoric, economist, sociolog și
jurnalist.
 Întemeietor împreună cu Friedrich Engels al
teoriei socialismului științific, teoretician și
lider al mișcării muncitorești.

Viaţa lui Karl Marx

Se naște Karl Heinrich Marx într-un oraș de pe râul Mossele, în Prusia, parte din
actuala Germanie. El vedea lumina zilei într-o familie din clasa de mijloc, de origine
evreiască, dar al cărui tată s-a convertit la protestantism pentru a-și păstra slujba de
avocat.

La 17 ani se înscrie la Facultatea de Drept din Bonn, pe care o părăsește anul următor
pentru a se muta la cea din Berlin, mult mai serioasă. Aici îşi va petrece următorii
patru ani, timp în care studiază dreptul, filozofia şi istoria. În 1837 îl are ca profesor şi
pe Hegel, care va avea o mare influenţă asupra gândirii sale de mai târziu.

Tot aici devine editor al unui ziar liberal, ziar sprijinit de industriaşi, ziar care
manifesta împotriva autocraţiei din Prusia acelor vremuri. Articolele lui Marx, mai
ales acelea legate de problemele economice conduc la închiderea ziarului şi la
emigrarea lui Marx în Franţa.

La Paris, unde ajunge în 1843, ia legătura cu socialiştii francezi şi germani şi devine

comunist. Scrie câteva lucrări economice dar care rămân sub formă de manuscris până
în 1930. Tot aici se dezvoltă şi parteneriatul cu Friedrich Engels (1820-1895). Familia
dui Engels era foarte prosperă datorită activităţii de prelucrare a bumbacului, având
fabrici la Manchester. Datorită acestui fapt Engels a putu să-l sprijine şi material pe
gânditorul idealist care prea adesea nu avea venituri din care să trăiască cu nevasta şi
copiii.

La sfârșitul anului 1844 Marx este expulzat şi din Paris şi ajunge la Bruxelles. Aici se
ocupă intensiv de studiul istoriei şi elaborează ceea ce va fi cunoscută sub denumirea
de concepţia materialistă asupra istoriei. Aici trasează istoria diferitelor moduri de
producţie şi prezice colapsul modului de producție prezent atunci, capitalismul
industrial şi înlocuirea acestuia cu comunismul. Activitatea în organizațiile comuniste
este intensă. Cu puţin înaintea izbucnirii revoluției din 1848 publică, împreună cu
Engels, „Manifestul Partidului Comunist”.

După înăbuşirea revoluţiei se refugiază la Londra şi acolo îşi va petrece restul vieţii. E
convins în această perioadă că o nouă revoluţie este posibilă doar ca urmare a unei noi
crize. De aceea se ocupă intensiv de studiul economiei politice pentru a determina
cauzele şi condiţiile unei noi crize.

Dar munca sa progresează încet şi abia în 1867 poate publica primele sale rezultate în
primul volum al „Capitalul”, singurul publicat în timpul vieţii sale. Aici, el
elaborează propria versiune a teoriei valorii- muncă.

În timpul ultimei decade a vieţii sale sănătatea sa s-a şubrezit şi nu a mai fost capabil
de eforturile susţinute care i-au caracterizat activitatea anterioară. Moare la 14 martie
1883 şi e îngropat în cimitirul Highgate din nordul Londrei.

Evoluția si formarea
De mic copil, Karl Marx şi-a arătat
potenţialul său intelectual, fiind încurajat de
tatăl său , care îl susţinea, deprinzându-l de
mic cu operele lui Voltaire sau ale lui
Shakespeare.
Primele sale eforturi literare au luat naştere sub forma unor versuri, multe dintre ele
chiar satirice, fiica sa, Eleanor povestind că „a fost totdeauna iubit şi totodată temut de
către colegii săi, iubit pentru simţul umorului şi temut pentru poeziile sale ironice
unde îşi lua adversarii peste picior”. Toată viaţa sa, Marx a iubit poezia, arta şi muzica
, autorii săi preferaţi fiind Homer, Dante, Shakespeare, Cervantes, Balzac, Schedrin şi
Puskin. Marx cunoştea şase limbi, scria şi vorbea engleza şi franceza precum un nativ
şi era foarte interesat de progresele din ştiinţă şi tehnologie . Liebknecht povestea cât
de entuziasmat a fost Marx când în iulie 1850 a fost expus primul motor electric.

Întâlnirea cu Frederick Engels a însemnat începutul unei frumoase prietenii şi

colaborări profesionale, într-o perioadă în care Marx îşi formase deja opiniile şi
conceptele filosofice şi politice iar Engels, care locuise o bună bucată de vreme în
Anglia , ajunsese la concluzii similare în urma realizării unui studiu vis-à-vis de
condiţiile de muncă în mediul industrial din Anglia. Cei doi se vor completa reciproc
şi vor ţine legătura zi de zi, fie personal fie prin intermediul scrisorilor, care nu sunt
deloc puţine la număr , numărul lor depăşind echivalentul a patru volume ,scrisori ce
vor fi publicate în Germania mai târziu de către Bebel şi Bernstein. Marx se ocupa în
special de studiul şi investigaţiile ce ţineau de partea teoretică pe când lui Engels îi
revenea sarcina de a se ocupa de partea aplicată şi mai târziu de propaganda ideilor.

Primul proiect al celor doi a fost un atac sub forma unui pamflet la adresa lui Bauer, în
care cei doi protestau în legătură cu atitudinea anti democratică adoptată de statul
prusac.

În 1845 Marx se mută la Bruxelles iar Engels îl însoţeşte în scurt timp , moment din
care parteneriatul lor începe să prindă tot mai mult contur. Din septembrie 1845 până
în august 1846 lucrează la „Ideologia germană”, lucrare consacrată combaterii
idealismului “tinerilor hegelieni”, unde este criticat materialismul antropologic al lui
Ludwig Feuerbach şi care conţine tezele iniţiale ale teoriei lui Marx asupra revoluţiei
socialiste.

“Manifestul Partidului Comunist” , cea mai cunoscută şi importantă scriere socialistă a

luat naştere în februarie 1848 , fiind publicată în aceaşi lună la Londra . Cu mai bine
de un secol mai târziu, Lenin spunea : „Această mică cărticică valorează cât volume
întregi: în spiritul ei trăieşte şi se mişcă până în ziua de azi întregul proletariat
organizat şi luptător al lumii civilizate”

În primul capitol Marx vorbește despre antagonismul dintre oameni, indiferent de

rangul lor social, conflicte care se încheiau întotdeauna cu o revoluţie. În epoca
burgheziei lumea este împărţită în două : burghezia, care a reuşit să dezvolte ramuri
importante din industrie şi comerţ, şi proletariatul. Burghezii adoptă o atitudine
revoluţionară şi desfiinţează relaţiile patriarhale şi feudale, obţinând puterea deplină şi
dominându-i pe ceilalţi,asta până când cădea pradă tocmai victimelor lor, proletarii.
Ţelul comunismului îl constituie proiectul de răsturnare definitivă a dominaţiei
burgheze. Revoluţia comunistă reprezintă o ruptură radicală, din rădăcini , cu relaţiile
de proprietate moştenite din trecut.                          

Marx şi Engels vorbesc despre rolul comuniştilor, care luptă pentru interesele clasei
muncitoare, ei reprezentând “viitorul mişcării în mişcarea prezentă”, ei “sprijină
pretutindeni orice mişcare revoluţionară împotriva orânduirii sociale şi politice
existente ”. Manifestul se încheie cu un îndemn extrem de puternic, “Proletari din
toate ţările, uniţi-vă !” , deoarece ei au “o lume de câştigat”.  

Privind din punct de vedere al psihologiei sociale , Manifestul este un document ce

reflectă perioada în care el a apărut, prin emoţiiile puternice pe care le transmite, fiind
rodul a mulţi ani de studiu a unora din cele mai îndrăzneţe şi marcante figuri ale
momentului. Cu toate acestea, în cartea “ The life and teaching of Karl Marx” , autorul
Max Beer critică o parte a conţinutului Manifestului , afirmând că “lucrarea nu este
lipsită de anumite defecte clare”. Max Beer este de părere că anumite pasaje se
contrazic în idei, atunci când se vorbeşte despre “middle class” că este o categorie a
oamenilor leneşi, care nu muncesc iar mai apoi ,tot despre această clasă se spune că au
reușit performanțe mai mari decât Egiptul sau Imperiul Roman, creând gigantice forţe
de producţie decât toate generaţiile trecute la un loc.

Conform prefaţei la ediţia germană din 1872, Marx şi Engels vorbesc despre cum a
luat naştere Manifestul, în urma delegării celor doi de către Liga Comuniştilor, o
asociaţie muncitorească internaţională, de a realiza un program de partid,teoretic şi
practic.
Iniţial influenţat de către Hegel, Marx îşi va schimba ulterior optica . Pentru Marx,
realitatea divină este doar misticism, subiectul istoriei îl constituie oamenii, oameni
care îşi demonstrează puterea convienţuind cu ceilalţi, existenţa socială determinând
conştiinţa umană. Societatea înseamnă muncă colectivă, dezvoltarea gândirii omului
realizându-se pe baza relaţiilor economice şi forţelor de producţie. Progresul este
imposibil fără apariţia unui conflict, a unui spirit revoluţionar.

Marx doreşte să schimbe lumea, argumentând devalorizarea omului prin prisma

economică. Omul este prizonierul sistemului capitalist, o “marfă” de schimb, care
trăieşte la limita subzistenţei. Banii “alienează” şi îl înstrăinează pe om de om. Marx
condamnă capitalismul pe care îl consideră responsabil de asuprirea şi sărăcirea
muncitorilor, cei care aduc profituri celor bogaţi, aceştia din urmă profitând din plin
de pe urma muncii lor.

Ceea ce şi-a dorit Karl Marx a fost fericirea pentru majoritate, pentru cei mulţi,
asemenea unui Prometeu. Schimbarea urma să survină din temelii iar statul,
clasele ,religia trebuiau să dispară iar omul trebuia să depindă numai de el însuşi şi de
legile sociale pe care le conştientiza. Orwell descrie sistemul impus de Marx ca fiind
sistemul capabil să transforme oamenii în roboţi, lipsiţi de conştiinţă. De aceea Marx
este considerat “vinovat” de înfiorătorul experiment numit comunism, în aceeași
măsură în care Nietzsche este considerat vinovat de genocidul nazist . Sistemul
promovat de el a fost un adevărat izvor de argumentare pentru dictatori, sistem care nu
atribuie omului aspiraţii de ordin spiritual sau moral .

Unic ca anchetator al sistemului mişcării proletare, eminent şi chiar un pionier

desăvârşit în disciplina sociologiei, Marx este un “agitator”, spune Max Beer .
Sistemul său , mai mult decât oricare sistem socialist sau de economie, este expresia
revoluţionară a gândirii şi sentimentului clasei proletare. Doctrinele sale au avut
suficientă forţă pentru a face schimbări uriaşe şi, adaugă Max Beer, vor mai avea şi de
acum încolo puterea să mobilizeze masele .

Marx a fost şi va rămâne în istorie ca un om al ideii, deşi ideile sale periculoase i-au
făcut pe mulţi să creadă că fenomenele sociale sunt determinate de profeţiile istorice.
Marx a introdus concepţia darwinistă în prim-plan , punând conflictul mai presus de
orice în drumul spre dezvoltare .

Deşi renumiţi savanţi şi acadamicieni precum Karl Popper (care considera utopia
marxistă una romantică), David Prychitko sau Francis Fukuyama au fost de părere că
marea majoritate a teoriilor şi predicţiilor marxiste au eşuat, deşi nu a reuşit decât să
transforme raiul visat într-un iad materializat mai târziu de dictatori, meritele
intelectuale şi mai ales ideile inovatoare ale lui Karl Marx sunt recunoscute şi astăzi
peste tot în lume .

Marxismul și Marxianismul
Marxismul se referă la ideile lui Marx așa cum au fost interpretate de Vladimir Ilici
Lenin și de ideologiile oficiale ale statelor socialiste.

Marxianismul tratează punctele de vedere ale lui Marx însuși, ceea ce ar fi crezut și

afirmat el, fără distorsionarea produsă de către interpretarea leninistă.

Marxismul sau socialismul ştiinţific este denumirea dată sistemului de idei elaborate
iniţial de Karl Marx şi Friederich Engels. În totalitatea lor, aceste idei formează o bază
teoretică pentru lupta clasei muncitoare în dobândirea unei forme superioare de
organizare a societăţii umane, socialismul. În timp ce concepţiile marxismului au
continuat să fie dezvoltate şi îmbogăţite de experienţa istorică a clasei muncitoare
însăşi, ideile fundamentale au rămas neschimbate, oferind o fermă fundaţie a mişcării
muncitoreşti contemporane. Nici înainte şi nici după viaţa lui Marx şi Engels nu au
fost elaborate teorii mai avansate, mai profunde sau superioare, mai ştiinţifice  sau
capabile să explice evoluţia societăţii şi rolul clasei muncitoare în această evoluţie.

Metoda marxistă oferă o vedere mai bogată, mai completă, atotcuprinzătoare a

societăţii şi vieţii. În general, înlătură vălul de mister în înţelegerea dezvoltării omului
şi umanităţii. Filozofia marxistă explică faptul că forţa conducătoare a istoriei nu este
un supra-om sau ceva supra-natural, ci este rezultatul dezvoltării forţelor de producţie
însăşi (industria, ştiinţa, tehnica etc.). În ultima analiză, economia este ceea ce
determină condiţiile de viaţă, obiceiurile şi conştiinţa fiinţei umane.
Cinci lucruri mai puţin ştiute despre Karl
Marx.
1. A scris şi opere de ficţiune Până în 1837, Marx scrisese atât ficţiune cât şi non-
ficţiune. „Scorpion şi Felix” este un scurt roman pe care acesta l-a scris, dar se
pare că  nu l-a considerat foarte bun, arzând mai multe părţi din acesta, astfel că
azi ne-au rămas doar fragmente. Marx a publicat, de asemenea, şi o piesă de
teatru, intitulată „Oulanem”, precum şi mai multe poezii de dragoste dedicate
soţiei sale, Jenny von Westphalen. Niciuna dintre aceste opere nu a fost însă
publicată în timpul vieţii sale.
2. A suferit de mai multe afecţiuni Karl Marx a suferit de mai multe afecţiuni de-
a lungul vieţii. În timp ce scria „Das Kapital”, filosoful suferea de insomnie, de
probleme la ficat şi la stomac. „Fuma nonstop şi bea alcool în exces. Deşi a
suferit din cauza furunculelor toată viaţa, Marx a fost afectat mai ales în
perioada în care a scris Das Kapital. Furunculele ajungeau chiar şi la
dimensiunea unui pumn”, scrie David Cates în ”Karl Marx: Philosopher and
Revolutionary”.
3. Era înrudit cu fondatorii Philips, celebra companie de electronice Marx a fost
susţinut financiar în repetate rânduri, de un unchi de-al său, un negustor
olandez pe nume Lion Philips, al cărui fiu şi nepot aveau să fondeze compania
de electronice Philips.  „Corespondenţa dintre Marx şi familia Philips îl
dezvăluie pe Marx manipulatorul care folosea familia ca sursă de venit în
vremurile cele mai aprige şi care se distanţa de ei când ajutorul ei nu mai era
necesar”, notează Frank E. Manuel în ”A Requiem for Karl Marx”. 
4. A fost exmatriculat pentru că s-a duelat  Karl Marx a urmat cursurile
universităţii din Bonn, cunoscut şi drept „colegiul regilor”. Aici, studentul a
fost exmatriculat pentru că a acceptat un duel cu pistoale în loc de săbii, după
cum era obiceiul. Două luni mai târziu, Marx era provocat la alt duel, în urma
căruia a fost împuşcat, scăpând însă doar cu o rană minoră la ochiul
 stâng.  „Nemulţumit de acţiunile lui, Heinrich Marx l-a înscris pe Karl la
Univesitatea din Berlin, în octombrie 1836”, mai scrie Manuel în acelaşi
volum.
5. Controversata căsătorie Cu câţiva ani înainte de naşterea filosofului, tatăl său se
împrietenea cu Ludwig von Westphalen, un artistocrat prusac a cărui fiică,
Jenny, îl întâlnea pe Karl Marx pe când acesta împlinise doar un an, iar ea
cinci.  Când Jenny von Westphalen a împlinit 22 de ani s-a logodit cu filosoful,
după ce a anulat logodna cu un alt membru al aristocraţiei. Familia von
Westphalen nu a fost de acord cu căsătoria, faptul că proveneau din clase
sociale diferită şi că ea era mai în vârstă decât el, nefiind privite cu ochi buni.  

Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx

https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/viata-lui-karl-marx.html

http://houstoncommunistparty.com/karl-marx-the-man-who-changed-the-world-
forever

https://www.edusoft.ro/karl-marx

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/marx-engels-si-manifestul-ce-a-
schimbat-lumea

http://en.nhandan.org.vn/pictures/item/6119202-visiting-karl-marx-at-highgate-
cemetery-in-british-capital.html

https://adevarul.ro/cultura/istorie/cinci-lucruri-mai-putin-stiute-despre-karl-marx-era-
inrudit-fost-exmatriculat-universitatea-bonn-1_5aedc471df52022f759c0e65/
index.html