Clasa a X-a

Funcția de reproducere
A. la plante - 1. asexuată
2. sexuată
B. la animale - 1. sistem reproducător bărbătesc;
2. sistem reproducător femeiesc.

Reproducerea la plante
1) Reproducerea asexuată (fără fecundație)
- se realizează prin: - structuri specializate = spori - obținuți prin meioză (ex. mușchi, ferigi);
- organe vegetative - specializate - muguri, ex. la grâușor - Ficaria verna;
- care au în mod secundar funcția de reproducere: - bulbi;
- rizomi;
- tuberculi.
Înmulțirea vegetativă
- artificial omul realizează înmulțirea vegetativă printr-un organ sau fragment de organ (frunză,
tulpină, rădăcină);
- tipuri de înmulțire vegetativă: 1. Butășirea - butaș - fragment desprins pentru a fi înrădăcinat în sol;
- butașii de tulpină, ex. salcie, vița-de-vie, cactuși,
mușcată,
trandafiri.
2. Marcotaj - înrădăcinarea unor fragmente fără a le desprinde de
planta
mamă, ex. coacăz, vița-de-vie.
3. Microbutășirea - constă în utilizarea unui fragment de meristem sau
a unei celule ca butaș.
4. Altoire - utilizată în pomicultură, viticultură, floricultură;
- altoi - planta care trebuie înmulțită și conține partea
utilizabilă;
- port-altoi - care are sau va forma rădăcina.

2) Reproducerea sexuată la angiosperme

- presupune formarea gameților la nivelul florii.

Structura florii
a. peduncul floral
b. receptacul - axa florală pe care sunt fixate elementele florii:
b1. învelișul floral - partea asexuată a florii:
- sepale - formează caliciul (K);
- de regulă sunt verzi, dar și colorate (iris);
- petale - formează corola (C);
- ex. cireș C(5), liliac C(4).

b2. elemente de reproducere

- staminele - partea bărbătească a florii - totalitatea lor formează androceul (A);
- o stamină conține - filament;
- conectiv;
- anteră cu granule de polen în care se formează
prin meioză gameții bărbătești (nucleii
spermatici).

1
 - carpelele (pistilele) - formează partea femeiască a florii - gineceul (G);
- o carpelă conține - stigmat;
- stil - străbătut de tubul polinic format
în
urma germinării granulelor de
polen;
- ovar - conține ovule.

Ovulul
- este alcătuit din: - 2 integumente protectoare cu o deschidere - micropil;
- sac embrionar - cu 8 nuclei haploizi (n):
- 3 la polul superior - aparat micropilar ce conține oosfera, gametul
femeiesc;
- 2 în centru - fuzionează și formează nucleul secundar (2n);
- 3 la polul inferior - aparat antipodial.

Floarea
- pot fi - hermafrodite (au ambele sexe);
- unisexuate - pe plante diferite - dioice - ex. cânepă, urzică;
- pe aceeași plantă - monoice - ex. porumb, nuc.
- funcțiile florii - polenizarea - trecerea polenului din anteră pe stigmatul pistilului;
- fecundația - se produce în sacul embrionar;
- la angiosperme este dublă:
1. o spermatie + oosfera = zigotul propriu-zis din care se formează embrionul;
2. o spermatie + nucleul secundar (2n) = zigotul accesoriu (3n, celulă triploidă) ce va forma
endospermul secundar / albumen (țesut nutritiv al seminței)
- după fecundație sepalele, petalele, staminele se usucă și cad;
- ovulul se transformă în sămânță, iar ovarul în fruct.

Sămânța
- structura seminței - tegument seminal (învelișul);
- embrionul conține - rădăcinuță;
- tulpiniță;
- muguraș (gemula);
- 1-2 cotiledoane (rezerve de substanțe nutritive);
- după numărul cotiledoanelor, angiospermele se împart în:
- dicotiledonate - ex. pomi, mazăre, viță-de-vie;
- monocotiledonate - ex. ceapă, usturoi, lalea, cereale;
- endosperm secundar (albumen) - substanțe nutritive.

Fructul
- tipuri de fructe: 1. cărnoase - drupe simple - ex cireș, prun, cais;
- drupe compuse - ex. zmeur, mur;
- bace - ex. viță-de-vie, tomate;
2. uscate - a. dehiscente (se deschid) - păstăi;
- silicve - ex. varză;
- capsule - ex. mac, crin;
b. indehiscente (nu se deschid) - nucă - ex. stejar, alun, fag;
- achenă - ex. floarea-soarelui, chimen,
păpădie;

2
 - cariopsă - ex. grâu, orz, porumb;
- samară - ex. frasin, ulm, paltin;
3. false - se formează din concreșterea ovarului cu alte părți ale florii - ex. măr,
măceș,
căpșun.