Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Niculescu Managementul Clasei
Niculescu Managementul Clasei
ISBN 978‐973‐595‐980‐7
Universitatea Babeş‐Bolyai
Presa Universitară Clujeană
Director: Codruţa Săcelean
Str. Hasdeu nr. 51
400371 Cluj‐Napoca, România
Tel./fax: (+40)‐264‐597.401
E‐mail: editura@editura.ubbcluj.ro
http://www.editura.ubbcluj.ro/
MARIA NICULESCU
MANAGEMENTUL
CLASEI DE ELEVI
CURS UNIVERSITAR
Prefață .............................................................................................. 9
1. Introducere .................................................................................11
1.1. Pledoarie întru devenire profesională .............................11
1.2. Obiectivele cursului ............................................................20
1.3. Introducere în management.
Etimologie şi evoluţia termenului ....................................21
5
Managementul clasei de elevi
5. Funcții/roluri manageriale......................................................105
5.1. Roluri manageriale ale cadrului didactic ......................105
5.2. Noi roluri manageriale ale cadrului didactic ................109
6
Cuprins
9. Concluzii ...................................................................................187
9.1. Managementul clasei de la teorie la practică ................187
11. Bibliografie..............................................................................205
7
Prefață
________________
9
Managementul clasei de elevi
10
„De învățat înveți multe și de la toți.
Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți.”
Constantin Noica
1. Introducere
_________________________________________________
11
Managementul clasei de elevi
12
Introducere
13
Managementul clasei de elevi
14
Introducere
15
Managementul clasei de elevi
16
Introducere
17
Managementul clasei de elevi
18
Introducere
19
Managementul clasei de elevi
20
Introducere
21
Managementul clasei de elevi
22
Introducere
4 https://dexonline.ro/definitie/management
5 Păun, E., (1999), Şcoala ‐ abordare sociopedagogică, Polirom , Iaşi
23
Managementul clasei de elevi
24
2. Management în educație
_________________________________________________
25
Managementul clasei de elevi
26
Management în educație
27
Managementul clasei de elevi
28
Management în educație
29
Managementul clasei de elevi
30
Management în educație
31
Managementul clasei de elevi
32
Management în educație
6 Idem, ibidem, p. 90
33
Managementul clasei de elevi
34
Management în educație
35
Managementul clasei de elevi
36
Management în educație
9 Froyen, L. A., Iverson, A.M., (1999), Schoolwide and Classroom Management: The
Reflective Educator‐Leader, Upper Saddle River, N. J.: Prentice‐Hall, pp. 118‐221
37
Managementul clasei de elevi
38
Management în educație
Exerciţiu de reflecţie
Construiţi propria definiţie a managementului clasei de
elevi folosind informaţiile din acest capitol.
Ca modalitate de prezentare, vă sugerăm Cvintetul,
folosind următoarea structură:
primul vers: un cuvânt care precizează tema/subiectul;
al doilea vers: două cuvinte care descriu subiectul;
al treilea vers: trei cuvinte care exprimă acţiuni ale
subiectului;
al patrulea vers: o propoziţie, formată din patru cu‐
vinte care exprimă o idee, o definiţie sau sentimente
faţă de subiect;
al cincilea vers: un cuvânt/o sintagmă care exprimă
esenţa subiectului, o concluzie.
39
„Competenţele manageriale ale profesorului sunt existenţe
privilegiate ce ne facilitează să dăm viaţă unor valori’’.
Viorel Nicolescu
3. Competențe specifice
profesiei de cadru didactic
_________________________________________________
41
Managementul clasei de elevi
42
Competențe specifice profesiei de cadru didactic
Competenţa de specialitate
cunoaşterea materiei;
capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică;
capacitatea de înnoire a conţinuturilor în consens cu
noile achiziţii ale ştiinţei domeniului (dar şi din
domenii adiacente).
Competenţa psihopedagogică
capacitatea de a cunoaşte elevii şi de a lua în conside‐
rare particularităţile lor de vârstă şi individuale la pro‐
iectarea şi realizarea activităţilor instructiv‐educative;
capacitatea de a comunica uşor cu elevii, de a‐i influ‐
enţa şi motiva pentru activitatea de învăţare, în gene‐
ral, şi pentru învăţarea unei anumite discipline de
studiu, în particular;
capacitatea de a proiecta şi de a realiza optim
activităţi instructiv‐educative (precizarea obiectivelor
didactice, selecţionarea conţinuturilor esenţiale, elabo‐
rarea strategiilor de instruire, crearea unor situaţii de
învăţare adecvate, stabilirea corespunzătoare a forme‐
lor, metodelor şi instrumentelor de evaluare etc.);
1 Jinga, I., Istrate, E.,(coord) (2006), Manual de pedagogie, Bucureşti, Ed. Bic
All, p. 78
43
Managementul clasei de elevi
44
Competențe specifice profesiei de cadru didactic
45
Managementul clasei de elevi
education, http://www.infed.org/biblio/learning‐organization.htm
46
Competențe specifice profesiei de cadru didactic
5 Field B., (1994), Teachers as Mentors: A Practical Guide, The Falmer Press,
London, p. 10
47
Managementul clasei de elevi
48
Competențe specifice profesiei de cadru didactic
49
Managementul clasei de elevi
50
Competenţă
Unităţi de competenţă Criterii de performanţă
de bază
A oferi un cadru în care elevii pot să‐şi desfăşoare propriile
1.1.1
Calitatea mediului procese de învăţare şi a‐i asista în acest demers
de lucru – A crea şi a menţine o atmosferă plăcută, favorabilă colaborării
1.1.2
1
1.1 atmosferă cu elevii şi între elevi
de sprijin, deschisă A descrie şi explica similitudinile de comunicare şi relaţiile
Dezvoltarea
şi menţinerea
şi cooperantă 1.1.3 (eterogene cultural) la nivel de grup şi a şti cum să le
relaţiilor cu elevii
îmbunătăţească, dacă este cazul
2
2.1 predării‐învăţării structurarea propriilor experienţe de învăţare şi a‐i recompensa
centrate pe elev 2.1.2
pe elevi pentru asumarea controlului asupra propriului traseu
educaţional
3
3.1
clasei
clasei A stabili şi menţine un control eficient al abilităţilor elevilor
mentul
Manage‐
3.2.2
clasei
4
4.1. 4.1.1.
predare materialele didactice necesare susţinerii lecţiilor
Planificare
şi aplicare:
curriculum
A proiecta o varietate de activităţi de învăţare care pot fi
5.1.1
aplicate de elevi
Expertiză A evalua activităţile şi efectele acestora şi, dacă este necesar,
5.1.2.
profesională/ adaptarea acestora la întregul grup sau la fiecare elev în parte
5
5.1
cunoştinţe de A înţelege stilurile de învăţare, nevoile elevilor, dezvoltarea lor
5.1.3.
Cunoştinţe
specialitate individuală şi problemele care pot apărea
de specialitate
şi de curriculum
A fi conştient de influenţa pe care competenţele lingvistice şi
5.1.4.
cunoaşterea limbii o au asupra procesului de învăţare
Competenţă
Unităţi de competenţă Criterii de performanţă
de bază
A cunoaşte nevoile specifice cele mai frecvente şi dificultăţile de
5.1.5.
predare şi a şti cum să le depăşească
A se familiariza cu diferitele teorii şi metode educaţionale de
5.1.6.
învăţare şi a le pune în practică
6.1 Evaluare
A cunoaşte şi a folosi eficient instrumentele şi tehnicile de
6.1.2.
6
evaluare
rezultatelor performanţei
Evaluarea şi monitorizarea
7.1.1 A comunica şi coopera eficient cu colegii
7
7.1 7.1.2. consultaţii la nivel de şcoală, ca şi la activităţile necesare pentru
colaborare
o bună organizare a şcolii
comunitatea
educaţională
A‐şi aduce contribuţia la dezvoltarea şi îmbunătăţirea propriei
Comunicarea cu
7.1.3.
şcoli
Competenţă
Unităţi de competenţă Criterii de performanţă
de bază
8
8.1. Colaborare
cu comunitatea locală
Dezvoltarea colaborării
(sursă: CNFP, www.edu.ro)
Managementul clasei de elevi
56
Climatul educațional al clasei de elevi
57
Managementul clasei de elevi
58
Climatul educațional al clasei de elevi
59
Managementul clasei de elevi
60
Climatul educațional al clasei de elevi
61
Managementul clasei de elevi
62
Climatul educațional al clasei de elevi
63
Managementul clasei de elevi
64
Climatul educațional al clasei de elevi
65
Managementul clasei de elevi
66
Climatul educațional al clasei de elevi
67
Managementul clasei de elevi
68
Climatul educațional al clasei de elevi
69
Managementul clasei de elevi
70
Climatul educațional al clasei de elevi
71
Managementul clasei de elevi
72
Climatul educațional al clasei de elevi
73
Managementul clasei de elevi
74
Climatul educațional al clasei de elevi
75
Managementul clasei de elevi
76
Climatul educațional al clasei de elevi
10 Hattie, John, (2014), Visible learning, Ghid pentru profesori, traducere din
engleză de Cristina Dumitru, Editura Trei, Bucureşti
77
Managementul clasei de elevi
78
Climatul educațional al clasei de elevi
79
Managementul clasei de elevi
Exerciţiu de reflecţie
Practicarea managementului îmbinat cui leadership‐ul
în clasa de elevi ne va ajuta să creeăm un mediul favorabil
în sala de clasă, un ambient propice învăţării pentru a
obţine performanţe.
Generaţiile actuale de elevi au nevoie şi de alte tipuri
de comunicare, diferite de cele folosite în mod tradiţional
Ei preferă să caute, să navigheze pentru a se informa şi
le e greu să mai înveţe după manuale, sunt tot timpul
conectaţi, lucrează în echipe , trasmiţându‐şi informaţii
preluate, uneori chiar valorosae, acestea constituind fluxul
comunicării aşa cum o percep ei.
Profesorii care le sunt lideri şi prieteni, călăuze, îi
înţeleg şi le oferă suport în acest sens. Acest nou tip de
management educaţional impus de schimbările actuale ale
societăţii cer şi leadership în educaţia acestor tineri nativi
digitali.
Cum procedăm ca elevii noştri să înveţe să devină oameni
care să se integreze în societatea de mâine şi să se poată bucura
de educaţia pe care o primesc la şcoală!?
Ce strategii, metode şi tehnici vom folosi şi ce resurse
educaţionale le vom pune la dispoziţie, astfel încât elevii de acum
să devină tineri pregătiţi şi să se poată integra cu succes pe piaţa
muncii!?
80
„Libertatea individului este legată de o educaţie
făcută într‐un mediu autentic, în care pulsează
viaţa şi situaţiile de viaţă adevărate”
Gabriel Albu
4. Climatul educațional
al clasei de elevi
_________________________________________________
81
Managementul clasei de elevi
82
Climatul educațional al clasei de elevi
83
Managementul clasei de elevi
1 http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2012/08/TE_2011_Responsabilitate_ed_
moral_afectiva.pdf
84
Climatul educațional al clasei de elevi
85
Managementul clasei de elevi
86
Climatul educațional al clasei de elevi
87
Managementul clasei de elevi
Recomandări
Creaţi situaţii favorabile formării competenţelor, si‐
tuaţii care să vizeze dezvoltarea personalităţii elevi‐
lor, lucrul în echipă şi cooperarea, dar şi dezvoltarea
capacităţilor intelectuale şi de gândire.
Când este posibil, lăsaţi elevii să interacţioneze, încu‐
rajaţi colaborarea.
Oferiţi oportunităţi pentru alegerea activităţilor.
Utilizaţi lucrul în perechi şi în grup pentru a maxi‐
miza posibilitatea elevilor de a se consulta.
Aranjaţi clasa într‐o manieră propice comunicării (pă‐
trate, cercuri, aranjamente în formă de U, semicerc etc.).
Instauraţi şi sugeraţi o atmosferă de comunicare şi
relaţionare.
Vizibilitatea
Crearea unui spaţiu în care vizibilitatea să reprezinte o
stare de confort şi sănătate este foarte importantă. Romiţă Iucu
precizează că „vizibilitatea este o constantă ergonomică,
apropiată de igiena şcolară şi presupune adaptarea spaţiului
şcolar al clasei, inclusiv a mobilierului la necesităţile somato‐
fiziologice şi de sănătate ale elevilor. Totodată, vizibilitatea
este condiţionată de dispunerea mobilierului în clasa de elevi
(variabilă, spre exemplu, în funcţie de orientarea după
anumite surse de lumina) şi de starea de sănătate a elevilor. La
acest nivel avem în vedere copiii cu deficiențe de vedere, cu
deficiențe de auz, cu deficiențe structurale ale scheletului
precum şi copiii care din punct de vedere fizic sunt variabili
după înălţime”.5
88
Climatul educațional al clasei de elevi
Recomandări
Personalizaţi clasa, dându‐i un aspect particular prin
aranjarea diferită a băncilor, în funcţie de specificul
activităţii,utilizând elemente decorative sugestive prin
culoare, prin alegerea unui simbol, a unei mascote etc.
Cunoaşteţi‐vă elevii, spuneţi‐le pe nume.
Aflaţi preferinţele lor şi comunicaţi cu ei făcându‐i să
se simtă respectaţi şi în siguranţă.
Acordaţi în aceeaşi măsură atenţie băieţilor ca şi
fetelor, prezentaţi o imagine pozitivă atât a fetelor, cât
şi a băieţilor în activităţile propuse.
Vorbiţi cu elevii despre cultura din care provin,
demonstrând astfel respect şi acceptare, dând valoare
educaţiei interculturale şi cooperării.
Practicaţi activităţile şi lucrul în echipe interactive
deoarece acestea sunt considerare ca fiind cele mai
eficiente pentru prevenirea problemelor de disciplină,
în timp ce activităţile plictisitoare sunt cele care pot
declanşa probleme de disciplină.
89
Managementul clasei de elevi
90
Climatul educațional al clasei de elevi
91
Managementul clasei de elevi
92
Climatul educațional al clasei de elevi
Sintalitatea clasei
Dacă pentru evidenţierea dimensiunii psihologice apelăm
la noţiunea de personalitate, pentru cea socială ne putem referi
şi la sintalitate, aceste două dimensiuni îmbinându‐se
armonios în realitatea noastră. Considerăm că reunirea
denumirii în sintagma „dimensiunea psiho‐socială” ar fi mai
cuprinzătoare, deoarece nu pot exista graniţe fixe, rigide.
Termenul de sintalitate (fr. „syntalité”, engl. „syntality”)
poate fi pus în legătură cu totalitatea particularităţilor
esenţiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup,
caracteristicile care evidenţiază personalitatea unui grup.
Clasa de elevi este formată din individualităţi diverse
surprinse într‐un moment al evoluţiei şcolare. Personalităţile
diferite ale elevilor din grupul clasă sunt capabile să se
completeze, să se influenţeze şi să se modeleze unele pe altele,
astfel încât colectivul din care fac parte să comporte această
trăsătură numită sintalitate.
93
Managementul clasei de elevi
94
Climatul educațional al clasei de elevi
Problematica liderilor
Colectivul de elevi este în măsură să satisfacă nevoia
individuală de comunitate şi să sprijine în acelaşi timp expri‐
marea sentimentului de apartenenţă la grup.
95
Managementul clasei de elevi
96
Climatul educațional al clasei de elevi
97
Managementul clasei de elevi
98
Climatul educațional al clasei de elevi
99
Managementul clasei de elevi
9 Chelcea, S., (1993), Psihologie socială, Universitatea din Bucureşti, Note de curs
100
Climatul educațional al clasei de elevi
Exerciţiu de reflecţie:
Amintiţi‐vă de la Psihologia educaţiei!
Jean Piaget, renumit psiholog francez a cercetat stadiile
dezvoltării cognitive ale copiilor . Acesta a considerat că toţi
copiii trec prin aceeaşi succesiune de etape în drumul lor
spre maturizare:
Stadiul senzorio‐motor: 0‐2 ani
Stadiul preoperator: 2‐7 ani când are loc achiziţia
limbajului
Stadiul operaţiilor concrete: 7‐11 ani
Stadiul operaţiilor formale: 11ani‐maturitate10
Psihologul american Lawrence Kohlberg, continuându‐l
pe Piaget, a cercetat stadiile dezvoltării moralităţii eviden‐
ţiind etapele pe care le parcurge o persoană în formarea
raţionamentului său moral:
respectăm regulile ca să evităm pedeapsa;
ne conformăm pentru ca, în schimb, să obţinem
recompense;
ne conformăm ca să evităm dezaprobarea, nemulţu‐
mirea altora;
ne conformăm ca să evităm blamul autorităţilor
îndreptăţite şi sentimentul de culpabilitate care
rezultă de aici;
ne conformăm ca să păstrăm respectul spectatorului
imparţial care judecă din punctul de vedere al
bunăstării comunităţii;
ne conformăm ca să evităm autoblamarea.11
101
Managementul clasei de elevi
102
Climatul educațional al clasei de elevi
103
„Nu da povață celui ce nu ți‐o cere, căci nu te ascultă.
Însetează‐l întâi. Pune‐l în situația de a ți‐o cere.
Și pe urmă spune‐i când ai de spus ceva.”
Constantin Noica
5. Funcții/roluri manageriale
_________________________________________________
105
Managementul clasei de elevi
106
Funcții/roluri manageriale
107
Managementul clasei de elevi
108
Funcții/roluri manageriale
109
Managementul clasei de elevi
110
Funcții/roluri manageriale
111
Managementul clasei de elevi
112
Funcții/roluri manageriale
Exerciţiu
Facilitator
Model
Mediator
Roluri ale
profesorului manager
Lider
Profesionist reflexiv Expert
113
„Trebuie să îi pregătim pe elevi pentru viitorul lor,
Nu pentru trecutul nostru.”
Ian Jukes
115
Managementul clasei de elevi
116
Profesorul în secolul XXI
117
Managementul clasei de elevi
118
Profesorul în secolul XXI
119
Managementul clasei de elevi
120
Profesorul în secolul XXI
121
Managementul clasei de elevi
122
Profesorul în secolul XXI
123
Managementul clasei de elevi
2 Idem, ibidem
124
Profesorul în secolul XXI
125
Managementul clasei de elevi
126
Profesorul în secolul XXI
Exerciţiu de reflecţie
Cât de aproape suntem noi, profesorii de azi de elevii
de mâine !?
Găsiţi două soluţii constructive pentru problemele
identificate de dumneavoastră în cadrul stagiilor de
practică pedagogică.
127
Managementul clasei de elevi
128
Profesorul în secolul XXI
129
Managementul clasei de elevi
130
Profesorul în secolul XXI
131
Managementul clasei de elevi
resurse financiare:
cheltuieli materiale;
burse;
autofinanţare;
sponsorizări.
132
Profesorul în secolul XXI
133
Managementul clasei de elevi
7 Nedelcu, A., Ciolan, L., (2010), Şcoala aşa cum este, Editura Vanemonde,
Bucureşti
134
Profesorul în secolul XXI
135
Managementul clasei de elevi
136
Profesorul în secolul XXI
137
Managementul clasei de elevi
138
Profesorul în secolul XXI
139
Managementul clasei de elevi
140
„Un om trebuie să fie destul de mare
ca să‐și recunoască greșelile,
suficient de deștept ca să învețe din ele
și îndeajuns de tare ca să le îndrepte.”
Alphonse Allais
7. Managementul
problemelor disciplinare
_________________________________________________
141
Managementul clasei de elevi
1 Moore, K. (1992), Classroom Teaching Skills, New York, Mc. Graw‐Hill, Inc.
142
Managementul problemelor disciplinare
143
Managementul clasei de elevi
3 Froyen, L.A., and A.M. Iverson,A.M., (1999), Schoolwide and Classroom Ma‐
nagement:The Reflective Educator‐Leader, Upper Saddle River, N.J.: Prentice‐
Hall,p. 217
4 Iucu,R., (2000), Managementul și gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico‐
144
Managementul problemelor disciplinare
145
Managementul clasei de elevi
146
Managementul problemelor disciplinare
147
Managementul clasei de elevi
148
Managementul problemelor disciplinare
149
Managementul clasei de elevi
150
Managementul problemelor disciplinare
151
7.4. Modele pentru un climat disciplinat în clasă
Modele disciplinare/
Numele Caracteristici Modalităţi de realizare
autorilor iniţiatori
‐ anunţarea clară a regulilor clasei, încă de la începutul anului;
‐ regulile şi consecinţele respectării/nerespectării lor sunt comunicate
Disciplina asertivă
Modelul Canter sau elevilor (sau sunt negociate cu ei) şi părinţilor lor;
ca responsabilizare
modelul disciplinei ‐ întăririle pozitive/recompensele sau negative/pedepsele sunt rapor‐
a elevilor pentru
asertive tate la comportamentul elevilor şi la măsura în care au respectat
propriile comporta‐
Marlene şi Lee Canter regulile;
mente
‐ comportamentul profesorului: ‐ să fie asertiv, mai degrabă decât
ostil sau pasiv.
‐ limbajul non‐verbal (acte care stabilesc limite: contact vizual,
expresia facială, postura, semnale şi gesturi) determină elevii să
Limbaj corporal,
înceteze comportamentul neadecvat, fără a întrerupe lecţia;
Modelul Fred Jones sisteme de
‐ Sistemele de stimulare motivează elevii să se comporte adecvat sar‐
Frederick H. Jones stimulare, oferirea
cinii de lucru. Un stimul motivaţional este o „recompensă” oferită de pro‐
de ajutor eficient
fesor care să motiveze elevii încât să colaboreze la ore perioade lungi
(săptămâni, luni): o activitate dorită de întreaga clasă, note, premii etc.
Modele disciplinare/
Numele Caracteristici Modalităţi de realizare
autorilor iniţiatori
‐ împarte elevii unei şcoli în patru „nivele de onoare”: nivelul elevilor
care rareori au probleme disciplinare; elevi care au una sau două
„probleme” în ultimele 14 zile calendaristice; elevi care au trei sau mai
Modelul disciplinei Disciplină asertivă
multe probleme de disciplină în ultimele 14 zile calendaristice; nivelul
diferenţiate (The şi empatică,
elevilor care creează aproape zilnic probleme de disciplină;
Honor Level System) dovedeşte respect
‐ patru stadii ale consecinţelor purtării inacceptabile a elevilor:
Budd Churchward pentru copil
reamintirea regulilor; avertismentul verbal sau scris; contabilizarea
abaterilor; aducerea la cancelarie, în faţa consiliului profesoral
‐ „fereastra celor 14 zile”.
Comportamentul
Modelul disciplinei inadecvat este
sociale sau al motivat de dorinţa ‐ disciplina e menţinută prin crearea în clasă a unui mediu demo‐
consecinţe de a atrage atenţia, cratic, unde elevii/studenţii sunt implicaţi în stabilirea regulilor şi a
lor logice de a‐şi exercita consecinţelor nerespectării lor.
Rudolf Dreikurs puterea sau
răzbunarea
Modelul Kounin Implicare, control și ‐ profesorul trebuie să dovedească: control simultan, atenţie distribu‐
J.S. managementul tivă, abilităţi de fin psiholog (evitarea „efectului de undă”);
Kounin grupului ‐ elevii trebuie să fie conştienţi de progresul realizat.
Modele disciplinare/
Numele Caracteristici Modalităţi de realizare
autorilor iniţiatori
Modelul Neo‐
Skinneran (Modelul ‐ toate comportamentele umane sunt răspunsuri la stimuli de mediu,
modificării prin urmare pentru a obţine comportamentele dorite din partea
comportamentale) Modelarea elevilor, profesorul trebuie să întărească şi să recompenseze
B.F. Skinner; comportamentului comportamentele adecvate şi să le ignore sau pedepsească pe cele
Edwards 1997; dorit inadecvate. Acest deziderat poate fi atins prin urmarea a trei reguli
Jackson & Panyan, simple: prezentarea clară a regulilor; ignorarea comportamentului
2002; Wolfgang & inadecvat; recompensarea comportamentului adecvat.
Glickman 1986
‐ „reorientarea criticii” şi emiterea de „mesaje valorizante” când elevii
greşesc („criticăm comportamentul, nu persoana”);
Modelul Ginott Mesaje
‐ şi laudele pot fi periculoase („laudă comportamentul, nu persoana”);
Haim G. Ginott valorizante
‐ scopul acţiunilor disciplinare: dezvoltarea la elevi a stimei de sine şi
a încrederii în forţele proprii.
‐ elevii sunt fiinţe raţionale capabile să‐şi controleze propriul
Comportamentul
Modelul Glasser comportament;
adecvat e urmarea
Glasser ‐ „ajută elevii să facă alegeri bune, deoarece acestea produc
alegerilor potrivite
comportamente adecvate”.
Modele disciplinare/
Numele Caracteristici Modalităţi de realizare
autorilor iniţiatori
la nivelul şcolii:
‐ angajaţi şcoala şi comunitatea în stabilirea şi menţinerea comporta‐
mentului adecvat al elevilor, atât în şcoală, cât şi în cadrul eveni‐
mentelor extraşcolare;
‐ stabiliţi şi comunicaţi elevilor expectanţe ridicate privind compor‐
tamentul lor;
Se bazează pe ‐ cu ajutorul elevilor, creaţi reguli de comportare clare şi faceţi‐le
prevenire
cunoscute atât membrilor şcolii, cât şi părinţilor şi comunităţii;
Solicită intervenţia
la toate nivelurile: ‐ încercaţi să vă cunoaşteţi cât mai bine elevii, interesaţi‐vă de
Froyen şi Iverson
societate familie, planurile şi activităţile lor;
şcoală, clasă pe baza ‐ încercaţi o îmbunătăţire a comunicării la nivelul celor interesaţi de
unui set de reguli educaţia elevilor, prin implicarea părinţilor şi membrilor comunităţii
ce trebuie respectate
în actul educativ, activităţi extracurriculare;
‐ adaptaţi planurile de prevenire şi menţinere a disciplinei adoptate la
nivel naţional particularităţilor şcolii în care lucraţi;
la nivelul clasei:
‐ comunicaţi şi menţineţi expectanţe înalte privind comportamentul
elevilor;
Modele disciplinare/
Numele Caracteristici Modalităţi de realizare
autorilor iniţiatori
‐ încă de la începutul anului şcolar stabiliţi reguli clare (eventual
împreună cu elevii) şi instruiţi‐i cum trebuie să le urmeze; reamintiţi‐
le periodic aceste reguli;
‐ clarificaţi‐le elevilor consecinţele unui comportament inadecvat;
‐ antrenaţi‐vă elevii pentru autodisciplină;
‐ menţineţi atenţia elevilor la un nivel ridicat pe tot parcursul orei şi
faceţi tranziţii lejere între diferitele părţi ale lecţiei;
‐ oferiţi‐le elevilor dvs. un feed‐back permanent în timpul activităţilor,
întărind pozitiv comportamentele dezirabile;
‐ creaţi oportunităţi pentru ca şi elevii slabi (în special cei cu probleme
de comportament) să poată „gusta” succesul în învăţare şi compor‐
tament;
‐ utilizaţi umorul pentru a stimula interesul elevilor sau pentru a
rezolva momentele mai tensionate din clasă;
când apar probleme disciplinare:
‐ interveniţi rapid; nu eludaţi comportamente care violează regulile
şcolii sau ale clasei;
‐ elaboraţi planuri pentru corectarea comportamentelor incorecte şi
aplicaţi‐le la elevii cu probleme;
Modele disciplinare/
Numele Caracteristici Modalităţi de realizare
autorilor iniţiatori
‐ învăţaţi‐i pe elevii cu probleme de comportament tehnici de
autocontrol; învăţaţi‐i cum sa‐şi observe propriul comportament, cum
sa‐şi însuşească modele corecte de comportare şi ajutaţi‐i să obţină
succesul în modificarea comportamentală;
‐ plasaţi elevii cu probleme de comportament în grupuri tutoriale,
grupuri de elevi cu comportament pozitiv;
‐ utilizaţi pedepse pe măsura comportamentelor pedepsite;
‐ în cazul problemelor grave, repetitive, apelaţi la ajutorul
specialiştilor: consilieri şcolari, psihologi;
‐ colaboraţi cu părinţii în obţinerea şi menţinerea unui comportament
adecvat atât la şcoală, cât şi acasă.
Managementul clasei de elevi
158
Managementul problemelor disciplinare
159
Managementul clasei de elevi
160
Managementul problemelor disciplinare
161
Managementul clasei de elevi
162
Managementul problemelor disciplinare
163
Managementul clasei de elevi
164
Managementul problemelor disciplinare
165
Managementul clasei de elevi
166
Managementul problemelor disciplinare
167
Managementul clasei de elevi
168
Managementul problemelor disciplinare
11 Armstrong, M., (2004). Cum să fii un manager şi mai bun, Ediţia a VI‐a,
Editura Meteor Press, Bucureşti, p.153
169
Managementul clasei de elevi
4. De ce se întâmplă?
5. Ce este probabil să se petreacă dacă nu se întreprinde
nimic?
6. Cât de rapid trebuie să acţionaţi pentru a împiedica
înrăutăţirea situaţiei?
7. Cine mai este implicat?
8. Cine mai poate fi implicat?
9. De ce resurse dispuneţi – oameni, echipament, finanţe,
susţinere din partea altor organizaţii, acces la per‐
soane influente?
În urma cercetărilor, specialiştii în domeniu au ajuns la
concluzia că managementul problemelor constituie o modali‐
tate de prevenire a crizelor.
Profesorul W.T. Coombs12 prezintă următoarele etape de
rezolvare a problemelor, deci şi a situaţiilor de criză:
Identificarea problemei
Analiza cauzelor
Stabilirea unei strategii privind programul de acţiune
Evaluarea
Controlul
Considerăm că aceste etape de rezolvare trebuie să le
urmăm şi noi profesorii când intervin anumite probleme, care
pot crea situaţii de criză.
Rolul profesorului este de a întări colaborarea şi coope‐
rarea în situaţii de criză, echilibrând situaţiile şi găsind împre‐
ună cu elevii şi alţi colegi implicaţi, o rezolvare.
170
Managementul problemelor disciplinare
Studiu de caz
171
Managementul clasei de elevi
172
Managementul problemelor disciplinare
173
Managementul clasei de elevi
174
Managementul problemelor disciplinare
175
„Pedagogia este o relație,
o rețea de obligații care începe cu profesorul și elevul.”
Michael R. Allen
8. Relații educaționale
în clasa de elevi
_________________________________________________
177
Managementul clasei de elevi
178
Relații educaționale în clasa de elevi
179
Managementul clasei de elevi
180
Relații educaționale în clasa de elevi
3 Idem, ibidem
181
Managementul clasei de elevi
182
Relații educaționale în clasa de elevi
183
Managementul clasei de elevi
184
Relații educaționale în clasa de elevi
185
9. Concluzii
_________________________________________________
187
Managementul clasei de elevi
188
Concluzii
METODA CUBUL
3. ARGUMENTEAZĂ
6.
5. C
P O
4. EXPLICĂ
R M
E E
2. INDICĂ
Z N
I T
N E
T A
Ă 1. DEFINEŞTE
Z
189
10. Anexe
_________________________________________________
A. COMPETENŢE PERSONALE
1. Autoconducere internă (reflecţie, gândire strategică)
2. Autoconducere externă (timp, informaţii, stress, carieră)
B. COMPETENŢE INTERPERSONALE
1. Conducerea indivizilor (selecţie, învăţare/îndrumare,
inspiraţie, relaţiile cu experţii)
2. Conducerea grupurilor (crearea echipelor, rezolvarea/
medierea conflictelor, facilitarea proceselor, coordonarea
întâlnirilor)
3. Conducerea organizaţiei/unităţii (organizare, fuziune,
crearea unei culturi, gestiunea schimbării)
4. Asigurarea legăturii organizaţiei/unităţii cu exteriorul
(crearea unei reţele, reprezentare, colaborare, promovare/
lobby, negociere, campanii politice, protecţie, izolare)
1 Mintzberg, H., (2006),Manager Not MBA – A hard look at the soft Practice of
Managing and Management Development, 2004, traducere Dan Criste,
Manager, nu MBA, Editura Meteor Press, București
191
Managementul clasei de elevi
C. COMPETENŢE INFORMAŢIONALE
1. Comunicare verbală (ascultare, formularea întrebărilor,
vorbire/prezentare/rezumare, scris, culegerea informaţiilor,
transmiterea informaţiilor)
2. Comunicare nonverbală (observare, capacitate vizuală,
percepere prin simţuri, capacitate interioară)
3. Analiză (prelucrarea datelor, modelare, măsurare, evaluare)
D. COMPETENŢE ACŢIONALE
1. Programare, stabilirea problemelor importante, stabilirea
priorităţilor, fixarea agendei, manevrarea situaţiilor,
alegerea momentului potrivit)
2. Administrare (alocarea resurselor, delegare, autorizare,
sistematizare, stabilirea obiectivelor, evaluarea activităţii
desfăşurate)
3. Creaţie (planificare, concepere, imaginare)
4. Mobilizare (rezolvarea problemelor urgente, gestiunea
proiectelor)
192
Anexe
193
Managementul clasei de elevi
Consecinţe:
respectarea tuturor regulilor de către fiecare elev îi dă
posibilitatea acestuia să aibă prieteni de nădejde, să
petreacă timpul liber împreună cu grupul, să participe la
excursiile organizate cu întregul colectiv;
nerespectarea acestor reguli determină aplicarea de
sancţiuni:
la prima abatere, dacă nu este gravă, elevul primeşte
avertisment verbal în faţa clasei la sfârşitul orei şi
profesorul îl anunţă pe diriginte;
următoarea abatere va fi sancţionată cu mustrare scrisă
şi comunicarea acesteia părinţilor;
dacă abaterea disciplinară este gravă, se sesizează atât
Comisia de disciplină a şcolii, cât şi părinţii elevilor
implicaţi, fiind aplicate sancţiuni conform ROFUIP
(Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor
de Învăţământ Preuniversitar) şi ROI al şcolii – accesibil
la adresa : www.edu.ro/index.php/articles/225
194
Anexe
195
Managementul clasei de elevi
196
Anexe
(SURSA –http://viitorulromaniei.ro/modelul‐educational‐finlandez‐
promovat‐in‐romania‐de‐un‐profesor‐model/, 10 MARTIE 2015)
197
Managementul clasei de elevi
Ușa către Finlanda mi‐a fost deschisă în luna mai 2010, când o
fundație a invitat la București experți educaționali din întreaga lume
și un an mai târziu mi‐a oferit o bursă de studiu. Voi fi întotdeauna
recunoscătoare celor care au investit încredere și resurse în educația
mea! Datorită lor am putut descoperi acel sistem cu care să rezonez
și căruia îi voi dedica ani buni de acum înainte pentru aprofundare.
Ce ai învățat în Finlanda?
Îmi place să spun că fiecare călătorie în Finlanda este o călătorie
în viitor. Mai presus de orice, acest sistem educațional este o lecție în
sine, căci este dovada vie că se poate.
Voi vorbi despre trei lecții care mi‐au schimbat ADN‐ul profe‐
sional: primul este încrederea, al doilea este mentalitatea, iar al
treilea este responsabilitatea.
Îmi amintesc că pe oriunde citeam sau auzeam despre educația
finlandeză secretul succesului părea a fi încrederea. Treptat am
început să înțeleg că indiferent de efortul, dedicarea și munca
depusă, elemente definitorii de altfel, fără încrederea decidenților
din educație în profesorii formați chiar în sistemul lor, fără
încrederea părinților în decidenți, în profesori și în copiii lor, dar mai
ales, fără încrederea profesorilor în impactul lor, fără entuziasmul și
fără preocuparea lor pentru învățare, nici nu poate fi vorba despre
un sistem, ci despre eforturi disparate și despre o lipsă a armoniei.
Pare un peisaj cunoscut, nu‐i așa? Iar dacă elevii nu diferă atât de
mult de la o țară la alta, profesorii, școala care îi formează
profesional și încrederea lor că pot genera schimbare în viața elevilor
modifică substanțial atmosfera din educație.
Cât despre mentalitate, credeam că înțeleg în ce constă, căci la
noi se vorbește mereu despre schimbarea mentalității. Însă nu ne
putem schimba mentalitatea, dacă nu o înțelegem cu adevărat și nu
înțelegem cum funcționează. Lucrări ca cele ale psihologului Carol
Dweck de la Universitatea Standford au scos la iveală un lucru
extraordinar: mentalitatea poate fi predată și ea creează motivație și
productivitate în termeni cuantificabili.
198
Anexe
199
Managementul clasei de elevi
200
Anexe
201
Managementul clasei de elevi
202
Anexe
203
11. Bibliografie
_________________________________________________
205
Managementul clasei de elevi
206
Bibliografie
Mintzberg, H., (2006), Manager Not MBA – A hard look at the soft Practice of
Managing and Management Development, 2004, traducere Dan Criste,
Manager, nu MBA, Editura Meteor Press, București
Molan, V., Managementul clasei de elevi, în http://www.spiruharet.ro/
facultati/management
Moore, K. (1992), Classroom Teaching Skills, New York, Mc. Graw‐Hill, Inc.
Nedelcu, A., Ciolan, L., (2010), Şcoala aşa cum este, Editura Vanemonde,
Bucureşti
Nicola, I., (1994), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti
Nicolescu, V., (1992), John Dewey – Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei,
selecţia textelor, traducere, studio introductive şi bibliografie critic Viorel
Nicolescu, E.D.P.R.A., Bucureşti
Niculescu, M., (2010),Ghid de practică pedagogică pentru tutori‐mentori, Editura
Eurobit, Timişoara
Niculescu, M., (2010), Competenţe manageriale – perspective ale calităţii în
educaţie. Editura Universităţii de Vest, Timişoara
Niculescu, M., (2010), Dezvoltarea competenţelor managerului şcolar în contextul
formării continue, Editura Universităţii de Vest, Timişoara
Niculescu, M., (2012), Facilitarea dezvoltării competenţelor profesionale prin
formare continuă, Ghid de bună practică, Ed. Eikon, Timişoara
Niculescu, R., M., (2006),Dramă şi metaforă în educaţie, Braşov
Pânişoară, Ion, Ovidiu, (2014), Profesorul‐actor sau actorul‐profesor? Priorităţile
formării cadrelor didactice pentru viitor, în Revista Concept vol. 8/nr 1/2014,
editată de Departamentul de Cercetare UNATC, disponibil şi în
www.unatc.ro
Păun, E., (1999), Şcoala‐abordare sociopedagogică, Polirom, Iaşi
Păun, Emil, Potolea, D., (2002), Pedagogie‐fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Polirom, Iaşi
Philippe Perrenoud, Philippe, (2006), Dix nouvelles compétences pour enseigner.
Invitation au voyage, Paris : ESF
Piaget, J., (1965), Psihologia inteligenţei, E.D.P., Bucureşti
Popenici, Ştefan, (2001), Pedagogia alternativă: imaginarul educaţional, Ed.
Polirom, Iaşi
Prensky, M., (2001), Digital Natives, Digital Immigrants ‐ Part 2: Do They
Really Think Differently
207
Managementul clasei de elevi
Resurse WEB :
www.edu.ro
www.unatc.ro
http://www.infed.org/biblio/learning‐organization.html
http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2012/08/TE_2011_Responsabilitate_ed_
moral_afectiva.pdf
http://www.marcprensky.com/writing
http://www.rcsedu.info
http://www.spiruharet.ro/facultati/management
http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/index.
https://dexonline.ro/definitie/management
http://www.aracis.ro/uploads/media/Lege_nr._1_din_2011_actualizata_la_02‐
10‐2015.pdf
208