Sunteți pe pagina 1din 2

Actualitatea benzii desenate

de Dan Ionescu

Benzile desenate românești au o istorie începând cu secolul al XX-lea, iar primele


publicații de profil au apărut în perioada interbelică. În timpul regimului comunist, acest gen a
cunoscut o perioadă de dezvoltare, dar și de cenzură și control guvernamental – susține Dodo
Niță, în Preambul la Panorama benzii desenate românești (Editura PAVCON, București,
2021). Conceput în trei părți, volumul – ilustrat cu peste o sută de creații inedite – cuprinde
douăzeci și două de interviuri cu unii dintre cei mai buni creatori români de bandă desenată.
Astfel, în partea I, sunt intervievați „doi artiști exemplari” ai domeniului: Sandu Florea,
cunoscut pentru munca sa în industria benzilor desenate americane („cititorii din lumea
întreagă ai comicsurilor găsesc tipărit pe coperta acestora numele lui”) și Puiu Manu, care, de
curând, a realizat planșele la o adaptare după romanul Pilotul de pe Dunăre de Jules Verne.
Partea a II-a, subintitulată Actualitatea benzii desenate românești, se bazează pe mărturiile de
viață și de profesie, ale altor douăzeci de ilustratori, a căror activitate este vizibilă și apreciată
de către public: Viorel Pârligras, Călin Stoicănescu, Carabal, Mircea Arapu, Costel BD, Dan
Popescu, Alexandra Gold, Răzvan Chelaru, Grâce Pârvu, Daniel Danil, Cristian Ciomu,
Daniel Eduard Buruiană, Gabriel Rusu, Șerban Andreescu, Vali Ivan, Gabriel Zăbavă, Ionuț
Popescu, Xenia Pamfil, Mihai Timoșenco și Florin Purluca.
În interviuri, Dodo Niță este interesat, cu predilecție, de evoluția interlocutorilor,
precum în cazul desenatorului Sandu Florea, a cărui ascensiune, surprinsă încă din titlul
discuției: De la Păcală la Superman, a fost spectaculară. Născut în România, Sandu Florea și-
a început cariera în domeniul benzilor desenate în anii '80 și s-a bucurat de o carieră
internațională de succes. El a colaborat cu mari editori de benzi desenate precum Marvel
Comics și DC Comics, aducându-și contribuția la personaje și titluri celebre precum Spider-
Man, X-Men, Batman și Wonder Woman. Stilul său distinctiv este apreciat de către cititori și
critici, deopotrivă – susține Dodo Niță. Un aspect notabil al manierei lui este abilitatea de a
conferi viață și expresivitate personajelor, de a transmite emoție și dinamism în desenele sale.
În plus, talentul său în desenul de acțiune și scene dramatice l-a făcut să fie unul dintre cei mai
căutați artiști. Prin muncă și har, Sandu Florea a contribuit la extinderea universului benzilor
desenate și la îmbogățirea mitologiei personajelor consacrate, devenind astfel un nume
important în istoria acestui gen – conchide Dodo Niță.
Intervievat, la rându-i, în partea a III-a, de Maria Capelos, Dodo Niță, poate cel mai
cunoscut critic și istoric al BD, vorbește despre pasiunea lui pentru acest gen și pentru
literatura SF („am citit broșuri, împrumutate de la un prieten din cartier, Nicu Cuță, un pic mai
mare ca mine, dar tare pasionat de SF”) precum și despre cultul pe care-l are pentru limba
franceză (influențat de „niște numere din Vaillant, predecesoarea revistei Pif Gadget”). De
asemenea, el numește eroii BD preferați: „când aveam 5 – 8 ani, eram atras de rățoiul Mac și
maimuța Cocofifi, creați de genialele Livia Rusz și Lucia Olteanu. Apoi, între 9 și 14 ani,
citeam cu nesaț peripețiile viteazului Dan Buzdugan, ale haiducului Miu-al-Florilor, ale
detectivului – singurul din socialism - Dim Dunăreanu și ale cosmonauților desenați de
Valentin Tănase. În studenție, eram fan absolut al personajului fantastic Fergonautul. (...).
Astăzi, personajul meu preferat este Căpitanul Ro, desenat de maestrul Puiu Manu”.
În concluzie, scena benzii desenate din România este vibrantă și în continuă evoluție,
oferind o varietate de lucrări și talente care contribuie la diversitatea culturală și artistică a
țării, iar Dodo Niță, autor și al altei lucrări conexe, Europa benzilor desenate (Editura
PAVCON, București, 2018), este unul dintre promotorii cei mai autorizați, atât prin acest
volum captivant, cât și prin participarea la diverse evenimente și festivaluri din țară și din
străinătate (care încurajează interacțiunea dintre artiști și public), precum Salonul
Internațional de Bandă Desenată de la Timișoara, București Comics Fest, Lucca Comics &
Games, Italia ș.a. Benzi desenate populare din România au fost și sunt încă publicate în
reviste și ziare, iar unele dintre ele au câștigat o largă audiență. Printre cele mai cunoscute
personaje și serii se numără "Vlad Țepeș" de Cătălin Rădulescu, "Năstrușnic" de Eugen
Erhan, "Năluca" de Romulus Antonescu și multe altele.

S-ar putea să vă placă și