Reguli năzdrăvane ale jocurilor matematice

Sarcina didactică: completarea unor șiruri de numere alcătuite după anumite reguli;
Obiective:
să găsească regulile de formare a șirurilor;
să completeze șirurile cu numerele, imaginile sau corpurile geometrice
corespunzătoare;
să elimine din șiruri numerele care nu corespund;
să-și dezvolte gândirea logică, capacitatea de reprezentare și imaginația.

1) Completează casetele cu numerele care lipsesc:

a)

20 21 25

b)

1 3 7 9
11
21
39
45 47 49

Ce vârstă au persoanele, copacul, pelicanul? Câți șoareci a prins pisica? Câți boboci are gâsca?

Sarcina didactică: recunoașterea cifrelor din desene și însumarea lor;

Obiective:
să recunoască cifrele din desene;
să calculeze vârsta ființelor, numărul șoriceilor și bobocilor, însumând cifrele găsite.

Formează numere!

Sarcina didactică: formarea numerelor de două, trei sau mai multe cifre;
Obiective:
să formeze câte două numere de două, trei, patru, cinci, șase, șapte cifre folosind cifrele păunului;
să scrie cu litere numerele formate.

Numărul format din Numărul scris cu litere

doua cifre

trei cifre
Numere ascunse

Sarcina didactică: scrierea în tabel a cifrelor din desene în ordine crescătoare și descrescătoare și
aflarea sumei lor pe verticală;
Obiective:
să așeze crescător și descrescător cifrele din desene în tabel;
să calculeze suma numerelor înscrise pe verticală.

Ordine
crescătoare
Ordine
descrescătoare
Suma

Calcule cu litere
Sarcina didactică: reconstituirea unor calcule în scris;
Obiective:
a) să înlocuiască literele prin cifre pentru a obține calcule corecte.

OLT + JDOI + Solutii: 357+ 129 = 486

I U A PDOI DOI SASE D = 5, 0 = 7,I = 2 sau 3, E = 6 sau 9
E

UNA + DO Soluții: 634 + 634 = 1268 892 + 892 = 1784

UNA MI 528 + 528=1056 527 + 527=1054
DOUA SOL 893 + 893=1786
NOTE 80 + 45 + 907= 1032
 40 + 85 + 907=1032

ABC + ABC BBA

50
ELE EL E Soluții: A = 4, B = 9, C = 7 L = 9, E = 1
2EE

Geometrie cu numere
Sarcina didactică: completarea unor figuri geometrice cu numere care respectă o regulă dată pentru a
obține sumele cerute pe anumite direcții;
Obiective:
să completeze cu numere potrivite figurile geometrice pentru a obține sumele cerute pe anumite direcții;
să-și consolideze cunoștințele despre operațiile aritmetice;
să-și dezvolte calitățile atenției,viteza și corectitudinea calculului capacitatea de
reprezentare.

10
3 3 5 2 7
3 3 4

3 4 5 2 5

34

\
14 15 4
8 10
7 9
13 2

Plasează în cerculețe numere de la 1 la 12 (o singură dată), astfel încât suma numerelor din cele patru
cerculețe de pe laturile steluței să fie egală cu 26.

51
Soluție:4 7 10 5
8 6
2 11 12 1
3

Așează în cerculețe numere naturale de la 0 la 5, astfel încât să obții aceeași sumă pe fiecare din
laturi; așează în cerculețe numere naturale de la 0 la 9, astfel încât să obții suma 15 pe fiecare linie.

Logica matematică (exerciții de așezare în spațiu / ordonare)16

Sarcina didactică: reconstituirea unor șiruri (sau ordonări), alcătuirea unor clasamente după o serie de
propoziții ce conțin informații;
Obiective:
să extragă din fiecare propoziție informația oferită;
să facă conexiuni logice între informațiile primite;
să reconstituie sau să alcătuiască ordonări, clasamente.
Andrei, Bogdan, Cornel, Daniel și Eugen se pregătesc să plece în cursă.
Plasați-i corect la start știind că:

16
Onețiu, Sofia; Garboni, Achim - Exerciții și jocuri didactice pentru matematica, Editura The Best SRL,
Alexandria, 1997, p.78
52
Andrei se afla între Cornel și Eugen; Eugen se află între Bogdan și Andrei; Bogdan este alături de Daniel.

Căpitanul echipei de fotbal alcătuită din Andrei, Bogdan. Cornel, Daniel și Eugen va fi cel mai în vârstă
dintre ei.
Bogdan: — Eu sunt mai tânăr doar decât Cornel.
Eugen: — Eu sunt mai tânăr decât Bogdan și mai în vârstă decât Andrei.
Daniel: — Eu sunt mai tânăr decât Bogdan și Cornel.

La un concurs de schi s-au realizat următoarele punctaje: 93, 67, 65. 50, 75, 39 puncte. Precizați
clasamentul și punctele acumulate, știind că:
Daniela s-a plasat între Bogdan și Eugen.
Bogdan a câștigat și Corina a pierdut.
Daniela are exact 10 puncte în plus față de Florin.

III I II IV V VI

53
Prietenul meu, numărul necunoscut / De-a detectivul Mate
Sarcina didactică: aflarea necunoscutei în cadrul exercițiilor cu cele patru operații sau de formare a
numerelor;
Obiective:
să stabilească rolul îndeplinit de numărul necunoscut;
să aplice corect algoritmul de calcul specific fiecărei situații;
să afle corect numărul necunoscut în situații cunoscute sau atipice;
să verifice corectitudinea aflării necunoscutei. Exemple cu numere necunoscute se regăsesc în anexa 5.

Calculăm cu litere / Mesajul cifrat

Sarcina didactică: efectuarea corectă a unor calcule, asocierea rezultatelor cu litere date și obținerea unor
mesaje;
Obiective:
să efectueze corect calculele;
să asocieze litera din cod cu rezultatul obținut;
să obțină și să citească mesajul, dezvoltându-și calitățile atenției și spiritul de observație.
De ce este vesel Ionel?
Codul: A = 4; E = 6; L = 10; I = 8; I = 9; M = 12;N=14;R=18;S = 20;

Efectuând exercițiile în ordinea în care sunt scrise și apoi scriind

54
rezultatele obținute în tabel (tot în ordinea obținerii lor), vei obține codul după care poți descifra mesajul
extratereștrilor.

32 :8 + 6 = 63: 7: 3 = 81:9 -8 = 24: 6 x 4 =

54: 9: 3 = 64: 8: 2 = 49: 7 + 0 = 30: 6 x 3 =
81 : 9 - 3 = 36: 9 x 2 = 27:9+9 = 42: 6 x 2 =
28 :7 + 1 = 56:7+ 1 = 45: 9 + 6 = 18: 6x0 =

a E & G H L Q R S U V W X Y [

Numere pare și impare

Sarcina didactică: aplicarea informațiilor despre par - impar în situații diferite, citirea și soluționarea unor
probleme;
Obiective:
Să găsească aplicații variate ale cunoștințelor matematice;
Să citească și să-și reprezinte corect conținutul unor probleme;
Să-și educe și să-și dezvolte calitățile atenției, puterea de reprezentare și
G LH PDJLQDUH P DL WQ WL FH U H V X O S H Q W U X
Sipetul negustorului de perle
Un negustor de perle avea un sipet cu 9 despărțituri. Într-o zi, un alt negustor l-a întrebat câte perle
are în el.
Nu știu, dar dacă număr pe fiecare latură, găsesc cel mai mic număr par cuprins între10 și 20. În despărțitura
din mijloc nu am nimic.
Un matematician le spuse:
În sipet văd 31 de perle, dar aranjate altfel, cu numai 26 obțin aceeași sumă pe toate laturile, dar una
impară.
Cum a aranjat perlele în sipet matematicianul?

55
Numărând din 4 în 4, descoperi traseul spre minge.

Numără descrescător din 3 în 3 și colorează drumul fluturelui spre floare!

Jocuri cu bețe de chibrituri

Sarcina didactică: obținerea unor figuri geometrice, egalități sau cuvinte prin mișcarea bețelor de chibrituri,
calcule cu cifre romane;
Obiective:
să rezolve probleme folosind bețele de chibrituri;
să-și dezvolte spiritul de observație, flexibilitatea gândirii, calitățile atenției, capacitatea de reprezentare și
56
imaginare, ingeniozitatea;
să scrie cifre romane;

57
să corecteze egalități în care apar cifrele romane.

Din cele 20 de chibrituri luați 6, astfel încât sa rămână 10.

Câte pătrate poți construi cu 12 bețe de chibrituri?

Egalitățile sunt greșite. Mută câte un bețișor și vei obține rezultate corecte.

Din aceste 3 bețișoare, oare poți face patru?

Colorăm, calculăm, comparăm și ne distrăm!17

Sarcina didactică: consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru operații și de comparare a
58
numerelor;

Enache, M.;Tutulan, Gh.;Șerbu, C - 999 de exerciții și probleme pentru ciclul primar, Editura Porto-
Franco, Galați, 1990

59
Obiective:
să calculeze corect și rapid, respectând cerința dată;
să așeze corect semnele operațiilor matematice pentru a obține rezultate diferite pornind de la aceleași cifre;
să traseze corespondența între rezultat și operații;
să-și dezvolte calitățile atenției și interesul pentru matematică;
să compare două sau mai multe numere date.
În anexa 6 sunt relatate câteva asemenea exemple.
1. Colorează desenul respectând codul culorilor:

verde albastru maro galben

29 – 7 =........ 22 – 7 =........ 24 – 19 =........ 30 – 7 =........
21 – 5 =....... 26 – 9 =....... 12 – 9 =........ 20 –16 =........
25 – 6 =....... 25 –17 =........ 20 – 18 =........ 25 –17 =........
20 – 8 =........ 13 – 4 =....... 21 – 2 – 9 =........
22 –16 =........ 21 – 3 =........ 20 – 9 =........
13 –13 =........ 14 – 7 =........ 25 – 5 =........

60
Un joc vechi de mii de ani - pătratul Tangram

Sarcina didactică: obținerea unor animale, figuri umane, obiecte prin decuparea și lipirea pieselor
pătratului Tangram, dezvoltarea creativității;
Obiective:
să decupeze și să recunoască figurile componente ale pătratului Tangram;
să asambleze prin lipire părțile decupate pentru a obține animale, obiecte, figuri umane;
să utilizeze la construirea desenelor toate cele șapte tanuri (componente) ale
pătratului Tangram;
să-și dezvolte creativitatea construind imagini diferite, dar folosind aceleași piese
Reprezentarea grafică a pătratului Tangram este redactată in cadrul anexei
7.

Alte jocuri didactice18

Uneşte forma geometrică cu denumirea sa:

con cub
triunghi dreptunghi pătrat
sferă cilindru

61
Enache, M.;Tutulan, Gh.;Șerbu, C - 999 de exerciții și probleme pentru ciclul primar, Editura Porto-
Franco, Galați, 1990

62
Pentru fiecare instrument de măsură, încercuieşte mărimea pe care o măsoară:

lungimea masa valoarea

timpul lungimea masa
capacitatea timpul capacitatea

Uneşte fiecare operaţie cu rezultatul potrivit:

14 + 10 32 + 6 25- 5 29-20 46+ 13 48 – 21

20 9 24 27 38 59

Completează tabelul:

15 42 33 64 11 76 17 7

+12
27

+11
38

6. Calculează apoi colorează casetele cu rezultatul:

12 + 7 = 13 + 25 = 11 + 28 = 5 + 14 = 6 + 43 = 12 + 25 =
39

13 +5 5 = 25 +3 2 = 54 + 13 = 15 +4 4= 46 + 22 = 14 +4 3 =
7

63
CAPITOLUL 4. ASPECTE METODICE

Proiecte didactice, unde jocul didactic matematic este preponderent, indiferent de tipul de curriculum
(nucleu, aprofundat sau extins)
Proiect didactic
Unitatea:
Data:
Institutor:
Clasa: a II-a
Disciplina: Matematica
Unitatea de învăţare: Recapitulare finală
Tema: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0- 1000 cu trecere peste ordin
Tipul: consolidare

Obiective operaţionale:
O1- să efectueze operaţii de adunare și scădere cu numere naturale de la 0 la 1000, fără și cu trecere peste
ordin;
O2- să efectueze exerciţii care presupun efectuarea probei adunării, scăderii;
O3 – să cunoască terminologia specifică operaţiei de adunare şi scădere;
O4 - să rezolve probleme cu două operaţii matematice aplicând adunarea şi scăderea numerelor naturale cu
trecere peste ordin;
O5 – să afle termenul necunoscut dintr-o relaţie matematică; O6 – să participe conștient, activ și cu interes
la lecţie.
Strategia didactică: activ – participativă

Resurse procedurale: jocul didactic, observaţia, problematizarea, exerciţiul, conversaţia.

64
Resurse materiale: planşă colorată cartonată, polistiren, jetoane, fişe de lucru, tablă, cretă, bolduri, hârtie
colorată
Resurse informaţionale:
Matematica – manual clasa a II a , Ștefan Pacearca, Mariana Mogoș, Editura Aramis, Bucureşti 2004,
Aritmetica. Culegere de exerciţii şi probleme, C. Badea, D. Berechet, F. Berechet, M. Gardin, F. Gardin,
Editura Paralela 45, Piteşti 2001
Mate 2000 + 4/5 ,”Exercitii , probleme, teste, jocuri”, clasa a II-a , A.
Dumitru, D. Bestiu, C. Grigore, Editura Paralela 45
Forme de organizare: activitate frontală, individuală, pe echipe.

Momentele Ob. Conţinutul lecţiei Strategii didactice

lecţiei Resurse Resurse Resurse
de procedurale materiale
organizar
Durata

e
I. Moment Asigurarea liniştii şi ordinii în clasă. frontal explicaţii
organizatoric 1’ Pregătirea materialelor de lucru.
O1 Pun elevilor următoarele întrebări: frontal conversaţia
-Ce lecție ați avut de pregătit pentru
II. Verificarea astăzi? (Recapitulare finală- Numerele
cunoştinţelor naturale de la 0- 1000) frontal conversaţia
anterioare -Ce este predecesorul unui număr? examinatoare
-Ce este succesorul unui număr?
10’ -Numește - predecesorul numerelor
234, 100, 45
-succesorul numerelor 567, 899,781
-Spune trei numere consecutive, care
să cuprindă numărul 37!
-Ce înțelegeti prin ordonare frontal exerciţiul
crescătoare, dar descrescătoare?
Rog elevii să fie atenți la jetoanele ce
reprezintă numere naturale pentru a le
așeza în ordine crescătoare, apoi
65
descrescătoare și să compare perechile
de numere date.
Joc cu jetoane:
joc didactic
„Ordonează crescător numerele de pe
jetoane”
945, 34, 456, 789, 123, 590, 8 frontal Panou,
jetoane cu
jocul didactic numere,
„Ordonează descrescător numerele de semne de
pe jetoane” comparar
14, 789 , 21, 990, 157, 620, 5 e
„Compară perechile de numere date,
folosind semnele <, = , >.
Prin metoda „Explozia stelară”, verific

66
 cunoștințele elevilor despre adunare și
scădere, elevii trebuind să numească
termenii matematici folosiți la adunare
și scădere (plus, minus, termen,
descăzut, scăzător, cu atât mai mult, cu
atât mai puțin, rest, total)

SUMA

DIFERENTA
III. Anunţarea 2’ Pe baza metodei folosite fac trecerea frontal
temei şi a la lecția nouă, anunțând elevii titlul
obiectivelor lecţiei: „Adunarea şi scăderea
numerelor naturale de la 0 la 1000
cu trecere peste ordin” - Exerciţii şi
probleme
O2 Lecţia se va desfăşura sub formă de frontal explicaţii
IV. Dirijarea 30’ concurs între echipe. Voi alege 3 grupe concursul
învăţării a câte 5 elevi și îi rog să își aleagă recompen
numele pentru grupă. se
Cu o grupă se va lucra la nivel de clasa
I , deoarece cuprinde elevi cu CES.
O5 Pentru fiecare exerciţiu rezolvat corect
elevii vor primi recompensă câte o exerciţiul panouri
floare .
Floricelele primite vor fi aşezate pe un
suport. La sfârşitul orei se vor număra
floricelele câştigate de fiecare echipă.
Se va desemna câştigătorul.
frontal
O4 Exercițiul 1
67
O3 (Anexa 1) exerciţiul
Găsește rezultatul corect și lipește-l în
casetă. Fiecare grupă primește o coală
A4 ce cuprinde două scheme cu câte 3
și 2 exerciții de aflare a numărului
necunoscut și un plic în care se găsesc
numerele lipsă. Câștigă echipa ce a
lipit corect într-un timp cât mai scurt
(max. 10min).
fişa de
lucru
+123
pe grupe

exerciţiul

500
problematizare
a
fişa de
- 309 lucru
jetoane cu
478
256 rezultatul
311
corect
741

68
 Pe grupe
Pentru grupa cu CES vor fi
următoarele exerciții: Exercițiul
2+4= 10- 5=
4+5= 8- 2= Fișa
13+3=
Exercițiul 2:
Fiecare grupă primește o coală de
polistiren, pe care este lipit un pom
(cireș), pe ale cărui crengi sunt cireșe
cu adunări și scăderi .
Elevii trebuie să rezolve corect Panou
exercițiile și să facă corespondența între polistiren
frunzele cu rezultatul corect și
adunările și scăderile respective.
(Anexa 2) Explicația
Exercițiul 3:

Se împarte câte o fișă fiecărei grupe cu Exercițiul

câte 2 probleme de rezolvat.
Echipa își alege un secretar care să
scrie rezolvarea problemelor pe fișă.
Câștigă echipa care a rezolvat corect
fișa în maxim 5 minute.
a) Din suma numerelor 250 și 345,
scade diferența numerelor 197 și 38. Fișa
b) Micșorează dublul numărului 330
cu cel mai mic număr natural scris cu
3 cifre diferite Conversația,
Problematizare
Pentru grupa cu CES a
a) Ana are 4 mere, iar fratele ei are 5
mere. Câte mere au cei doi frați în
total?
69
 b) Pe un raft sunt 7 cărți. Se vând 3
cărți. Câte cărți rămân pe raft? Fișa

V. Fixarea O1 5’ Rog elevii să își reia locul în bănci, individual Explicația,

după care
cunoștințelor împart câte o fișă ce conține un rebus observația, Fișa rebus
(Anexa
3). Specific faptul că timpul de lucru conversația ,
este de 3
minute. exercițiul
La expirarea timpului, voi verifica cu
ajutorul
elevilor rezolvarea rebusului.
VI. Încheierea 2’ Se va stabili echipa câştigătoare. Voi frontal conversaţia
activității face aprecieri verbale la adresa tuturor Fișa
elevilor și voi împărți fișele cu tema
pentru acasă (Anexa 4).

70
ANEXA 1

478

+123
311

741

500

- 309

65
 256

ANEXA 1.1

2+4 = 10- 5=
4+5 = 8- 2=
13+3 =

66
ANEXA 2

67
ANEXA 3

Completând rebusul vei descoperi pe coloane A-B că prietenele noastre în ora de matematică sunt niște
………

Primul ordin al unui număr

Formată din zece zeci.
Formată din zece sute.
Cel mai mic număr natural.
Numere cu soț.
Al doilea ordin al unui număr

1
2
3
4
5
6

68
ANEXA 4
TEMA

Alege rezultatul corect:

268+122 389 390 395
790- 29 760 759 761
Află termenul necunoscut:
a+270=461 a- 39=580
a= a=
a= a=
Află numărul:
cu 236 mai mare decât 346;

cu 59 mai mic ca 130.

69
ANEXA 4.1

Tema pentru copiii cu CES

TEMA

Calculați folosind imaginile de mai jos:

Colorează rezultatul corect:

69
Fișe de lucru Fişa 1

3
=
= 3
=
1

70
Fişa 2
=

4
=
=
3
=
=
=
4 4 2

71
Observații metodice privind eficiența jocului didactic

La copii, aproape totul este un joc. “ A te întreba de ce se joacă copilul, înseamnă a ne întreba de ce este
copil. Copilăria serveşte pentru joc şi imitare” (Claparède, Eduard- “Psihologia copilului şi psihologia
experimentală”, E.D.P., Bucureşti, 1975). Prin joc copilul se dezvoltă, îşi coordonează fiinţa şi îi dă
vigoare.
În cadrul jocului are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalităţii copiilor: capacităţile intelectuale,
calităţile motrice, spiritul creativ.
Jocul didactic este una din formele de învăţare cu cele mai bogate efecte educative, un foarte bun mijloc de
activizare a şcolarului mic şi de stimulare a resurselor lui intelectuale.
Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativităţii. Prin libertatea de gândire şi acţiune, prin
încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă, jocurile didactice devin, pe cât de valoroase, pe
atât de plăcute. În joc se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia, combativitatea, corectitudinea, disciplina
prin supunerea la regulile jocului, spiritul de cooperare, de viaţă în colectiv, de comportare civilizată.
Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinii imaginative la copii, a capacităţii de a crea sisteme de imagini
generalizate despre obiecte şi fenomene, precum şi de a efectua diverse combinaţii mintale cu imaginile
respective. În procesul jocului, copilul dobândeşte numeroase şi variate cunoştinţe despre mediul
înconjurător prin care i se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă şi nemijlocită a realităţii:
percepţiile, reprezentările, memoria, imaginaţia, limbajul, gândirea.
Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor. Sunt jocuri şi exerciţii distractive care
solicită diverse soluţii de rezolvare. Elevii cu

72
posibilităţi mai mari vor găsi o varietate de căi, soluţii mai ingenioase, iar cei cu posibilităţi mai reduse vor
fi ajutaţi să nu se descurajeze.
Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor
sau a progreselor înregistrate, ajutând astfel la preîntâmpinarea rămânerii în urmă la învăţătură şi
stimularea unor aptitudini.
Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor matematice: “La magazin”, “La
librărie”, elevii efectuează operaţii matematice subordonate unui joc practic, acela de a face cumpărături.
Astfel de jocuri oferă posibilitatea exersării elevilor într-o atitudine civilizată.
Atât latura informativă cât şi cea formativă a învăţământului pot fi realizate mai temeinic şi mai plăcut prin
intermediul jocului didactic. Jocul didactic nu înseamnă “o joacă de copii”, el este o activitate serioasă,
care sprijină într-un mod fericit înţelegerea problemelor, fixarea şi formarea deprinderilor durabile,
împlinirea personalităţii elevilor.
Făcând prin învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu elevii, am putut constata nu numai
progrese la învăţătură - mai ales cu elevii slabi sau cu un ritm lent de lucru - ci şi o participare voluntară tot
mai deschisă a elevilor la lecţie, un interes sporit şi o evidentă plăcere pentru lecţiile în care aşteptau jocuri
de destindere.
Numărarea şi calculul nu reprezintă obligatoriu primul şi singurul mod de a introduce matematica.
Noţiunea de număr nu trebuie să fie abordată fără ca gândirea să fi fost exersată dinainte de procesul de
descoperire a relaţiilor din realitate, de imaginare a altor relaţii în cadrul jocului.
Operând cu mulţimi, concretizate prin piesele trusei, obiectivul principal este dezvoltarea unei gândiri cu
calităţi deosebite, a unui limbaj cât mai adecvat matematicii, valoarea lor răsfrângându-se şi asupra
dezvoltării şi perfecţionării tuturor proceselor psihice de cunoaştere.
Jocurile logico-matematice fac o legătură firească între matematica

73
preşcolară şi cea şcolară prin intuirea şi înţelegerea noţiunii de mulţimi, relaţii, până la pregătirea însuşirii
noţiunii de număr.
Începute la grădiniţă, aceste jocuri se complică odată cu venirea copilului la şcoală, când drumul lor
continuă ascendent. Fără a neglija programa şcolară sau capacitatea de efort şi înţelegere a copiilor de 6-7
ani, am abordat câteva modalităţi personale de predare-învăţare. Astfel, am rezervat mai multe ore de
repetare a noţiunilor transmise, ştiut fiind faptul că “repetarea este mama învăţării”. Pentru a evita
monotonia, am realizat fixarea cunoştinţelor prin folosirea unor jocuri diverse. Pentru a antrena întregul
colectiv de elevi, am utilizat de câte ori a fost necesar, fişele de muncă independentă.
Este cunoscut faptul că obiectivul principal al predării matematicii în primele patru clase primare îl
constituie învăţarea şi consolidarea celor patru operaţii cu numere naturale, îmbogăţirea şi completarea
cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite. La realizarea acestui obiectiv am ajuns numai printr-un proces de
predare-învăţare activă şi sistematică ce a facilitat participarea conştientă a elevilor la deducerea
principiilor de bază, la sesizarea caracterului structurilor algebrice din care se deduc operaţiile cu mulţimea
numerelor naturale.
Procedând astfel, am creat condiţii favorabile realizării sarcinii de a dezvolta efectiv deprinderi de
abstractizare şi generalizare, de transfer al cunoştinţelor de la un domeniu la altul.
Pentru consolidarea şi aprofundarea celor patru operaţii cu numere naturale, am insistat asupra suportului
logico-matematic al cunoştinţelor despre mulţimi, ce se impun a fi actualizate şi precizate riguros. În acest
scop, prin exerciţii şi jocuri, am căutat să precizez noţiunile: mulţimea şi cardinalul ei, mulţimea vidă,
reuniunea, intersecţia, diferenţa a două mulţimi, etc. Am început cu elevii numărări ale elementelor
mulţimilor rezultate din operaţii, sugerându-le găsirea legăturilor dintre cardinalul mulţimilor şi cardinalul
mulţimii rezultate

74
din operaţii. Toate aceste cunoştinţe au putut fi însuşite numai cu condiţia ca ele să fie traduse în modul de
a gândi al copilului, iar modalitatea cea mai eficientă de organizare a acestor activităţi în scopul obţinerii
unui randament maxim a fost jocul didactic.
Situaţiile problematice puse în faţa copilului prin jocurile logice le solicită un efort de gândire, exersând
capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele matematice dobândite. Ele supun vederea la un antrenament
sistematic, asigurând o valoare operaţională cunoştinţelor acestora.
Prin practicarea jocurilor logice se acumulează o serie de experienţe ce permit copiilor să integreze într-un
sistem organic mulţimile, conceptele logice şi, în final, numerele. Valoarea lor formativă sporeşte cu cât
cel care le conduce dă curs liber principiilor de bază care le călăuzeşte.
Jocul matematic este o formă de muncă independentă utilizată în rezolvarea exerciţiilor şi în acelaşi timp,
permite controlul înţelegerii şi al învăţării, în condiţii de individualizare a învăţământului.
Se înţelege că jocurile didactice nu reprezintă un scop în sine, ci doar o metodă de lucru alături de
celelalte, la care învăţătorul – fără a abuza de ele – apelează în diversele etape ale lecţiei şi eventual în
afara orelor de clasă, în cadrul activităţilor şcolare.

În urma cercetării desfăşurate s-a constatat că jocul didactic joacă un rol important pentru copil, care pus în
faţa unor situaţii date, diferite de exerciţii, are ocazia să fie antrenat într-o atmosferă caldă, deschisă, în
care îşi poate manifesta rolul de copil care se joacă. Un copil care se joacă se implică mai mult în ceea ce
face, părându-i că de ceea ce face depinde viitorul său. Într-o anumită măsură se

75
poate afirma că el îşi croieşte un viitor în care va putea face faţă cu uşurinţă la diferite situaţii.
Jocul didactic stârneşte curiozitatea epistemică; copilul devine apt să-şi aprecieze particularităţile şi
performanţele, dorind să cunoască mai mult, vrând ca performanţele sale să fie mai bune. Copilul va
mobiliza în acest sens toate resursele de care dispune pentru a înregistra succes în competiţia ludică cu
ceilalţi. Subliniem ideea că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ cu reale valenţe formative şi
informative şi în consecinţă, are o contribuţie specifică la perceperea şcolii nu ca o instituţie rigidă, ci ca
un mediu care exercită influenţe benefice asupra diferitelor laturi ale personalităţii copiilor. Copilul care
azi se joacă dar, totodată şi învaţă, va fi omul care mâine găseşte soluţii la problemele cu care se confruntă,
trăind adecvat într-o societate a competiţiei, învăţarea se întemeiază pe achiziţiile spontane din anii
preşcolarităţii, fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. Jean Piaget a afirmat că „toate
conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele ".
Prin utilizarea metodelor activ-participative în acest domeniu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ
încrederea copiilor în capacitățile proprii, obţinând rezultate bune în mod repetat, a crescut încrederea şi
interesul pentru învăţare. Prin introducerea acestor metode, copiii şi-au construit propriile înţelesuri şi
interpretări ale conţinuturilor instruirii datorită libertăţii de acţiune pe care acestea le oferă, atât cadrelor
didactice cât şi copiilor. Rezultatele eficiente în munca la clasă depind în mare parte de pregătirea
educatoarei, de responsabilitatea şi maturitatea sa profesională, de spiritul novator de care trebuie să dea
dovadă.
Din practica mea şi din observaţiile asupra copiilor aflaţi în diverse activități, voi prezenta câteva sugestii
necesare, nu atât pentru reuşita jocului, cât pentru influenţele pe care le voi exercita asupra întregului
proces educaţional:

76
-nevoia de a asigura în permanenţă o bună pregătire şi organizare a jocului;
-atitudinea educatorului faţă de succesele sau insuccesele preşcolarilor, va exercita o influenţă benefică sau
nu asupra activităţii prezente sau viitoare, în special la copiii cu posibilităţi mai limitate;
-stimulaţi sau antrenaţi la joc elevii aparent pasivi, vor demonstra că sunt capabili de mai mult;
-este bine ca educatorul să elimine din vocabular, în special atunci când apreciază rezultatele
nesatisfăcătoare ale elevilor, cuvinte care i-ar putea inhiba, traumatiza;
-de cele mai multe ori, nu copiii sunt vinovaţi de cadenţele manifestate;
-orice reuşită a preşcolarului, trebuie apreciată, încurajată, fiind rezultatul propriilor posibilităţi.

Educatorul trebuie să apeleze într-o măsură cât mai mare la metodele activ-participative de predare-
învaţare, care îşi pot aduce un aport superior la activizarea preşcolarilor, în special. Jocurile didactice au o
mare valoare instructiv educativă, aducându-şi contribuţia la dezvoltarea psihică a copiilor la stimularea,
formarea şi restructurarea întregii activități psihice, la însuşirea a numeroase modalităţi noi de
conduită, la educarea unor noi trăsături de personalitate. De aceea metoda jocurilor trebuie să facă parte
din strategiile didactice de predare-învăţare.
La vârsta preşcolară, jocurile permit o trecere mai facilă a copiilor la cerinţele şcolii, o adaptare școlară
mai ușoară. De asemenea, ele ocupă o pondere ridicată în cadrul activităţilor de la grădiniţă şi permit
realizarea unei odihne active a elevilor mici după efortul dificil din activitatea de învăţare şcolară.

77
Corelând aceste concluzii pot afirma că ipoteza de lucru stabilită la începutul studiului aplicativ are un
grad mare de plauzibilitate. În acest experiment am demonstrat că mintea copiilor poate fi exersată,
antrenându-i prin diferite metode şi jocuri, dând frâu liber creativităţii, bunei dispoziţii şi competiţiei.

„Cine nu ştie să se joace cu copii şi este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai
prejos de demnitatea sa, nu trebuie să se facă educator"
(C.G. Salzmann)

78
BIBLIOGRAFIE

Părtenie, Ancuța, Aprodu, M.,Poveşti şi jocuri matematice distractive,

Editura Excelsior, Timişoara, 1998.
Barbu, H.; Popescu, E.;Şerban, F., Activităţi de joc şi recreativ-distractive,
Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1993.
Bădescu, Anina; Iaurum, Gabriela Să desluşim tainele matematicii (fișe de
lucru pentru claseleI-IV), Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
Bogdan, Mădălina Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru ciclul primar, Editura
Coresi, Bucureşti, 1996.
Călugăriţă, Angelica;Călugăriţă, C., Matematică (teste de evaluare și de
pregătire pentru concursurile școlare), Editura Mondocart, Bucureşti, 1998.
Cojoacă, L.. Arghirescu, A. Cojoacă, M., Matematică distractivă pentru
clasele I-IV (seria opţionale), Editura Carminis, Piteşti, 1999
Cristea, S., Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul didactic I, II şi reciclare,
Editura Hardiscom, Piteşti, 1997.
Dăncilă, I., Dăncilă, E.,Matematica - exerciţii şi probeme pentru
ciclul primar, Editura Teora, Bucureşti, 1997.

79
Decker, W., Curriculum and aims, Teacher College, Columbia University, N.Y and London, 1996.
Dumitru, V. G. Probleme și jocuri distractive pentru copii, Editura Niculescu SRL, Bucureşti, 1995.
Matematică distractivă, Editura Niculescu SRL, Bucureşti, 2002.
Dumitru, V., Rosu, M., Matematică distractivă, Editura All
Educaţional, Bucureşti,2000.
Dzitac, I., Mistor, M., 1500 de exerciții și probleme de matematică pentru clasele I-IV, Editura Convex,
Oradea, 1992.
Enache, M., Tutulan, Gh., Șerbu, C., 999 de exe rc iț ii ș i pr ob le me pe ntr u
ciclul primar, Editura Porto-Franco, Galați, 1990
Evseev, I., Jocurile tradiționale de copii, Editura Excelsior, Timișoara,1994.
Iftime, G., Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici (ediția a II-a),Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1987.
Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Editis, București. 1994.
Neacșu, I., Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1988.
Nicola, I., Tratat de pedagogic generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.

80
Onețiu, Sofia; Garboni, AchimExerciții și jocuri didactice pentru
matematică, Editura The Best SRL, Alexandria, 1997
Pădureanu,Victoria;Singer, M Matematica distractiva, Editura All
Educațional, București,2000.
Schneider, M., Schneider, Gh. A., Culegere de probleme de aritmetica
pentru clasele primare,Editura Hyperion, Craiova, 1994
Stoica, Ana Creativitatea elevilor - posibilități de cunoaștere și educare,Editura Didactica si
Pedagogica, București, 1983.

81