CAPITOLUL IV

SISTMUL CARDIOVASCULAR

Data______________
Procesul verbal Nr______________

Tema 3. Hemodinamica: presiunea, fluxul și rezistența. Distensibilitatea

vasculară și funcțiile sistemelor arterial și venos.

ÎNTREBARI PENTRU LECȚIA PRACTICĂ:

1. Caracteristicile fizice ale circulației.
2. Principii de bază ale funcției circulatorii.
3. Interrelații dintre presiune, flux și rezistență.
4. Distensibilitatea vasculară.
5. Pulsațiile presiunii arteriale.
6. Venele și funcțiile acestora.

MATERIAL DIDACTIC RECOMANDAT:

Guyton and Hall Tratat de fiziologie a omului, editia a 13-a, capitolul 14,15.
Despopoulos A., Silbernagl S., Atlasul de fiziologie capitolul 8
Walter F. Boron Fiziologie medicală, ediția a 3-ea, capitolul 17
Interactive Physiology - Cardiovasclar system
 STUDIU INDIVIDUAL
1. Analizând Figurele 4.3.1-3, completați boxele din Figura 4.3.1
Figura 4.3.1

Figura 4.3.2

Figura 4.3.3
2. Fluxul sangelui este cel mai bine explicată prin legea lui Poiseuille F=π*∆P*r4/8*ƞ*l, in
Tabelul 4.3.1, definiți și explicați variabilele care determină fluxul săngelui și menționați cum
fiecare din acestea va modifica fluxul sangvin în cazul când ele cresc sau scad:
Tabelul 4.3.1
Definiți variabila și Explicați cum modificarea variabilei va
Variabila explicați de ce este influența fluxul sangvin
Nr.
analizata determinată (de ce va creșterea variabilei diminuarea variabilei
depinde) (cauzele) (cauzele)

∆P (diferența
1
de presiun)

2 r4

3 ƞ

3. Complianța vasculară este explicată prin ecuația C=V/P, completați Tabelul 4.3.2 cu
caracteristicile factorilor care vor influența complianța vasculară și explicați importanța
fiziologică a acestora, menționați cum se modifică acești factori în timpul stimulării vs inhibiției
simpatice.
Tabelul 4.3.2

Complianța Distensibilitatea Forța Importanța

Vasul
(joasa/înaltă) (mică/mare) elastică fiziologică

Arterele

 Stimularea
simpatică
 Inhibiția
simpatică

Venele

 Stimularea
simpatică
 Inhibiția
simpatică
4. În Figura 4.3.4 sunt reprezentate curbele volum-presiune in circulația sistemică arterială și
venoasă. Răspundeți la întrebările de mai jos cu referire la această figură:

Figura 4.3.4
1. Cum se modifică complianța, presiunea și volumul în punctele A și C, dar in B si D

A și C ___________________________________________________________________

B și D _____________________________________________________________________

2. De ce se modifică complianța, presiunea și volumul în punctele A și C, dar in B si D

A și C ___________________________________________________________________

B și D _____________________________________________________________________

5. În Figura 4.3.5 este reprezentată variația tensiunei arteriale în aortă și arterele mari pe
parcursul ciclului cardiac, iar segementul oblic reprezintă presiunea din manșeta dispozitivului
de măsurat presiunea arterială. In partea de jos a imaginei se arata zgomotele Korotcoff pe care
le auzim in fonendoscop cand masuram presiunea arteriala. Răspundeți la întrebările cu referire
la această figură:
1. Ce se intampla in punctul A?
________________________________

2. Ce se intampla in punctul B?
________________________________

3. Ce se intampla in punctul C?
________________________________

4. Ce se intampla in punctul D?
________________________________

Figura 4.3.5
6. În Figura 4.3.6 sunt
reprezentate
modificările presionale
din manșeta
tonometrului și
modificările fluxului
sangvin din artera
brahială care
generează sunetele
Korotkoff. Explicați
modificările presionale
din manșetă, ale
fluxului sangvin din
artera brahială și
lipsa/apariția/dispariția
zgomotelor Korotkoff
pentru fiecare din cele
4 imagini. Totodată
menționați cum se
interpretează aceste
modificări în timpul
măsurării presiunei arteriale.
Figura 4.3.6
1. Imaginea 1:
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

2. Imaginea 2
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

3. Imaginea 3
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

4. Imaginea 4
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
 LUCRĂRI PRACTICE
PHYSIOEX 9.0 Cardiac physiology (CAPITOLUL 5)
Activitatea 1
Studierea efectului razei vaselor sanguine asupra debitului sanguin.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
Tab.3.2 Efectul razei vaselor sanguine asupra debitului sanguin.

Flux (ml/min) Raza (mm)

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Activitatea 2
Studierea efectului vâscozităţii sângelui asupra debitului sanguin.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
Tab.3.3 Efectul vâscozităţii sângelui asupra debitului sanguin.

Flux (ml/min) Vâscozitate

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Activitatea 3
Studierea efectului lungimii vasului asupra debitului sanguin.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
Tab. 3.4 Efectul lungimii vaselor sanguine asupra debitului sanguin.

Flux (ml/min) Lungimea vasului sanguin (mm)

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Activitatea 4
Studierea efectului presiunii sanguine asupra debitului sanguin.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
Tab.3.5 Efectul presiunii sanguine asupra debitului sanguin.
Flux (ml/min) Presiune (mm Hg)

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 LABORATOR EXPERIMENTAL
Lucrarea Nr. 1.
Măsurarea presiunii arteriale prin metoda Korotkoff (metoda auscultatorie).
Tehnica de lucru:
1. Așezați sau culcați persoana care urmează sa fie examinată și rugați-o să stea liniștită 5
minute.
2. În cazul când persoana examinată poartă o haină groasă, rugați-o să o dezbrace. Nu
suflecați mâneca – o să vă încurce la aplicarea manșetei și totodată poate comprima
brațul. Dacă persoana poarta o cămășa sau haină subțire, manșeta poate fi aplicată peste
aceasta.
3. Asigurațivă că perna de cauciuc este dezumflată. Aplicați manșeta pe braț în așa fel ca
perna de cauciuc (care se află în interiorul manșei) să fie pe partea medială a brațului, iar
tubușoarele care pornesc de la perna de cauciuc să fi pe traiectul arterei brahiale (partea
medială a bratului).
4. Strangeți manșeta în jurul brațului în așa fel ca să poată intra un deget intre manșetă și
brațul persoanei examinate
5. Prindeți manometrul de haina persoanei examinate (acesta are un cleșteșor pe partea din
spate) ori țineți-l în mână stângă.
6. Introduceți fonendoscopul sub manșetă, mai sus de orignea tubușoarelor, pe partea
medială a brațului unde pe traiectul arterei brahiale. Astfel, fonendoscopul se va situa
între brațul persoanei examinate și mașetă și nu trebui fixat cu mâna, astfel veți avea o
mână liberă.
7. Instalați în urechi fonendoscopul.
8. În mâna dreaptă luați para de cauciuc în așa fel ca robinetul ei să fie între degetul mare și
arătător.
9. Cu mișcarea degetelor arătător și mare rotiți in direcția acelor de ceasornic robinetul până
nu se mai rotește. Astfel l-ați închis.
10. Prin mișcări de compresie a parei cu toate degetele, umflați perna de aer pâna când acul
manometrului va indica o presiunea cu 20-40 mmHg mai mare decăt presiunea la care a
dispărut pulsul la artera radială a mâinei pe care stă manșeta (în clinică, deobicei se ridică
presiunea pâna la 200-220 mmHg, fără a mai verifica dispariția pulsului).
11. Cu mișcarea degetelor arătător și mare rotiți împotriva acelor de ceasornic robinetul până
cănd auziți că iese aerul și totoodată vedeți că acul manometrului a început să se miște
încet înapoi. Din acest moment mențineți robinetul în poziția dată – dacă îl deschideți
prea repede, manșeta se va dezumfla rapid și nu veți reuși sa observați presiunea.
12. Ascultați atent și urmăriți acul manometrului. În momentul câna auziți primul sunet
Korotcoff memorizați cifra la care se află acul manometrului, această valoare corespunde
cu presiunea sistolică. Apoi veți auzi sunetele în continuare, care vor crește în intensitate,
iar apoi vor descrește. Fiți atenți la acul manometrului în continuare, valoarea presiunei
care va fi la utimul sunet va corespunde cu presiunea diastolică.
13. Teoretic, trebuie să verificați la ambele brațe.

Completați tabelul:
Presiunea mâna Presiunea mâna stanga Valorile normale de
dreapta mmHg mmHg referință (adult)
Persoana examinata 1
Persoana examinata 2
Persoana examinata 3

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________