Sistemul de alimentare cu carburator al motoarelor cu ardere internă cu
aprindere prin scânteie
Acest sistem îndeplineşte următoarele roluri: păstrează în apropierea motorului
o cantitate de benzină necesară funcţionării acestuia, curăţă aerul şi benzina de impurităţi, formează şi dozează amestecul carburant în funcţie de sarcina motorului şi de regimul de exploatare al motorului, conduce amestecul carburant către cilindrii motorului. Părţile componente ale acestui sistem sunt următoarele: rezervor de benzină, filtru de benzină, pompa de alimentare, carburatorul, conducte de benzină şi filtru de aer.
Pompa de alimentare are rolul de a absorbi benzina din rezervor si de a creea
presiunea necesara ridicarii in carburator. Ea este de tip cu membrana si este antrenata de o cama a arborelui cu came. Filtrul de benzina este montat pe aspiratia pompei.
Carburatorul are rolul de a forma amestecul carburant in functie de regimul
de exploatare si de a doza cantitatea de amestec in functie de sarcina motorului. Acesta este format din două părţi principale: camera de nivel constant şi camera de amestec. În camera de nivel constant se află plutitorul, cuiul obturator şi jiclorul principal. Camera de amestec este prevăzută cu clapetă de aer, difuzor şi clapetă de amestec.
Funcţionare. Pompa de alimentare absoarbe benzina din rezervor şi o trimite
la camera de nivel constant a carburatorului. Plutitorul şi cuiul obturator asigură menţinerea unui nivel constant al benzinei în această cameră. Acest nivel trebuie să fie cu 1,0 - 2,0 mm sub orificiul de pulverizare al benzinei din camera de amestec. Datorită depresiunii create de pistoanele motorului în cursa de admisie, aerul este aspirat din atmosferă prin filtrul de aer şi pătrunde în camera de amestec pe lângă clapeta de aer care reglează debitul acestuia. Datorită îngustării secţiunii de trecere din zona difuzorului, viteza curentului de aer va creşte foarte mult (peste 130 m/s) şi depresiunea acestuia se amplifică. Depresiunea creată determină absorbţia benzinei din camera de amestec prin jiclorul principal, care va regla debitul de benzină, iar viteza mare a curentului de aer realizează pulverizarea benzinei în particule foarte fine şi formarea amestecului carburant (aer + benzină). Cantitatea de amestec carburant este reglată de clapeta de amestec. Acest carburator asigură formarea unui amestec carburant economic care conţine o parte benzină şi 15 părţi aer, care permite obţinerea a două treimi din puterea motorului. În exploatarea unui motor apar regimuri care necesită formarea unor amestecuri mai bogate în benzină. Aceste regimuri de exploatare sunt: regimul de pornire pe timp rece, regimul de mers în gol, regimul de acceleraţie şi regimul sarcinilor maxime de lungă durată. Pentru realizarea acestor regimuri, carburatorul se prevede cu dispozitive auxiliare. Sistemul de alimentare cu carburator este în prezent foarte puţin utilizat datorită poluării ridicate a mediului înconjurător doar pentru utilije de mică mecanizare (motocultoare, motocositori, motopompe de putere mică, mici grupuri electrogene etc) datorită preţului de cost mult mai mic comparativ cu preţul injecţiei pe benzină. Fig. 57. Schema sistemului de alimentare cu carburator: 1. rezervor de benzină; 2. filtru de benzină; 3. pompă de alimentare; 4. carburator; 4a. camera de nivel constant; 4b. camera de amestec; 5. filtrul de aer; 6. conducte de combustibil; A. cui obturator; B. plutitor; C. jiclor principal; D. difuzor; E. orificiu de pulverizare; F. clapetă de amestec; G. clapetă de aer
Sistemul de aprindere al motoarelor termice cu ardere internă cu
aprindere prin scânteie
Acest sistem asigură aprinderea amestecului carburant la momente de timp
precis determinate de diagrama ciclului motor şi în ordinea de funcţionare a motorului. Principalele tipuri de sisteme de aprindere sunt următoarele: - sistemul de aprindere cu magnetou; - sistemul de aprindere cu baterie şi transformator; - sistemul de aprindere electronică. Sistemul de aprindere cu baterie şi transformator Părţile componente ale sistemului de aprindere cu baterie şi transformator sunt următoarele: bateria de acumulatoare, contactul cu cheie, bobina de inducţie, coloana ruptor – distribuitor, bujiile, condensator, conductori de joasă tensiune şi conductori de înaltă tensiune.
Bateria de acumulatoare este sursa de curent continu cand motorul nu
functioneaza sau functioneaza cu turatie scazuta. Ea este formata din bac (carcasa), placi pozitive, placi negative, separatori, punti de legatura si borne. Placile sunt confectionate din gratare de plumb si au pe ele o pasta de plumb spongios (placile pozitive) sau oxid de plumb (placile negative). Acestea sunt scufundate intr-o solutie denumita electrolit formata din acid sulfuric si apa distilata. Densitatea normala a electrolitului este 1,28 g/cm3 cand bateria este incarcata 100%. Nivelul electrolitului trebuie sa fie cu 10-15 mm. deasupra placilor. Parametri unei baterii de acumulatoare sunt tensiunea (6,12 sau 24 V), capacitatea acesteia (Ah) care reprezina timpul de deascare pe un consumator de 5A si intensitatea curentului de pornire (A) care arata cat de usor va pornii motorul termic. Pentru motoarele cu aprindere prin comprimare intesitatea curentului de pornire trebuie sa fie de minim 450 A. Bobina de inductie este un ridicator de tensiune care transforma curentul de joasa tensiune (6, 12 sau 24 V) in curent de inalta tensiune (peste15000 V). Ea este formata din carcasa,miez electromagnetic, infasurare primara si infasurare secundara.
Coloana ruptor-distribuitor este formata din ruptor si distribuitor montate
suprapus. Ruptorul are rolul de intrerupe circuitul de joasa tensiune si este format din arbore, inel cu came si contact mobil (ciocanel si nicovala). Distribuitorul face parte din circuitul de inalta tensiune si este format din rotor si capac distribuitor.
Bujia are rolul de a produce scanteia electrica necesara aprinderii
amestecului carburant. Ea este formata din electrod central, electrod lateral, izolator din portelan si corp. Intre electrozi trebuie sa fie o distanta de 0,5-0,7 mm la motoarele cu carburator si 1,0-1,2mm. la motoarele cu injectie pe benzina. Fig. 59. Schema sistemului de aprindere cu baterie şi transformator: 1. bateria de acumulatoare; 2. contactul cu cheie; 3. bobina de inducţie; 3.a. înfăşurare primară; 3.b. miez magnetic; 3.c. înfăşurare secundară; 4. condensator; 5. ruptor - distribuitor; 5.a. inel cu came exterioare; 5.b. ciocănel; 5.c. nicovală; 5.d. rotor; 5.e. capac distribuitor; 6. bujii; 7. conductori electrici de înaltă tensiune; 8. conductori electrici de joasă tensiune Funcţionare. La închiderea contactului cu cheie şi când ciocănelul este în contact cu nicovala, curentul electric din bateria de acumulatori parcurge înfăşurarea primară a bobinei de inducţie şi produce în jurul miezului magnetic un câmp electromagnetic. În faza următoare, datorită mişcării de rotaţie, inelul cu came depărtează ciocănelul de nicovală şi întrerupe circuitul primar de joasă tensiune. Ca urmare, fluxul electromagnetic din bobină scade brusc şi induce în înfăşurarea secundară un curent de înaltă tensiune (15000 - 25000 V). Acesta este dirijat prin conductorul central la capacul distribuitor, apoi la rotor care îl distribuie prin intermediul unui conductor lateral de înaltă tensiune la una din bujii. Datorită distanţei dintre electrozii bujiei se produce un arc electric de scurtă durată (scânteie) care va aprinde amestecul carburant. Acest ciclu se repetă pentru fiecare bujie în parte întrucât curentul de înaltă tensiune este un curent secvenţial. Sistemul de aprindere cu magnetou este simplu, ieftin şi cu gabarit redus, de aceea echipează, de regulă, motoarele de putere mică, uşoare, ieftine, simple, care se montează pe motosape, motocultoare, aparate de stropit etc. Este alcătuit din următoarele părţi componente: generator de curent alternativ de joasă tensiune, ruptor, conductor de înaltă tensiune (fişă), condensator şi bujie. Generatorul de curent alternativ de joasă tensiune are rolul de a genera curent electric prin transformarea unei părţi din energia mecanică a motorului în energie electrică, pe principiul inducţiei electromagnetice.
Fig. 60. Schema sistemului de
aprindere cu magnetou: 1. rotor (magnet permanent); 2. armături de oţel; 3. miez de fier moale; 4. înfăşurare primară;5. înfăşurare secundară; 6. fişă; 7. bujie; 8. buton de scurtcircuitare; 9. condensator; 10. ruptor; 10.a. contact mobil; 10.b. contact fix; 11. inel cu camă
Este alcătuit dintr-un magnet permanent ce se roteşte între două armături de
oţel, unite între ele printr-un miez de oţel moale. Pe miezul din oţel sunt realizate două înfăşurări (bobine): înfăşurarea primară (de joasă tensiune) şi înfăşurarea secundară (de înaltă tensiune). Înfăşurarea primară este realizată dintr-un număr relativ mic de spire din sârmă de cupru emailat, cu diametru de 1 mm, iar cea secundară este realizată dintr-un număr mare de spire, dar cu diametru mic de 0,05 - 0,07 mm. Înfăşurarea primară se leagă cu un capăt la masă, iar cu celălalt la contactul mobil al ruptorului. Înfăşurarea secundară se leagă cu un capăt la masă şi cu celălalt la un contact prevăzut cu un bun izolator care trebuie să suporte curentul de înaltă tensiune. Ruptorul este compus dintr-un contact mobil cu arc (ciocănel) şi un contact fix (nicovală). Funcţionare. Prin rotirea magnetului permanent între armăturile statorului se produce o variaţie a fluxului magnetic ce determină inducerea unui curent electric în cele două înfăşurări statorice. Circuitul înfăşurării primare se închide prin intermediul contactelor ruptorului şi rămâne închis atâta timp cât contactul mobil nu este acţionat de camă. În acest timp, în jurul înfăşurării primare, dar şi secundare, ia naştere un câmp magnetic. La acţionarea contactului mobil de către camă, contactele se deschid, circuitul primar se deschide (se rup contactele) şi are loc o variaţie bruscă a câmpului magnetic, ceea ce determină inducerea unui curent de înaltă tensiune în înfăşurarea secundară, care este condus la bujie prin intermediul fişei şi serveşte la producerea unei scântei electrice între electrozii bujiei (în vederea aprinderii amestecului carburant din cilindru). Condensatorul legat în paralel pe contactele ruptorului are rolul de a absorbi curentul de autoinducţie care se formează în înfăşurarea primară, la ruperea contactelor. La motoarele moderne se folosesc sisteme electronice integrate de aprindere cu magnetou, la care ruptoarele clasice au fost înlocuite cu ruptoare electronice, care nu mai au piese supuse uzurii mecanice, ele fiind mai simple, mai ieftine şi mai fiabile. Rolul ruptorului clasic poate fi luat de un tiristor care funcţionează ca un întrerupător electonic.