Cartea de fațǎ ,,Patriarhul Justinian şi Biserica Ortodoxǎ Românǎ în anii 1948-1964

face parte dintr-o colecție intitulatǎ ,,Biserica Ortodoxǎ în dosarele Securitǎții’’ , dar fiecare
volum din aceastǎ serie a fost gândit ca o entitate în sine. Ni se atrage atenția de faptul cǎ
intenția autorilor nu a fost aceea de a demasca colaboratori ai securitǎții. Autorii au fost
obiectivi când au creionat cartea, nu au atacat sau lǎudat persoane, intenția lor fiind sǎ prezinte
faptele fǎcute de fiecare şi sǎ prezinte impactul pe care l-au avut asupra ansamblului.
În aceastǎ prezentare mǎ voi opri asupra activitǎții sociale a PF. Justinian Marina. Ca
sǎ înțelegem activitatea sa, trebuie mai întâi sǎ vedem cine a fost acesta
În carte avem un capitol intitulat ,,ASCENSIUNEA PR. Ioan Marina în ierarhia ortodoxǎ.
Astfel, el a fost catalogat ca fiind ,,popa de țarǎ incapabil’’, care a ajuns patriarh din mila
puterii.
Activitatea sa înainte de anul 1944
- Numele sǎu a avut ecou şi în cadrul bisericii se vorbea despre el ca un posibil candidat
pentru un scaun episcopal.
- A fost directorul seminarului Teologic din Râmnicu -Vâlcea pentru o scurtǎ perioadǎ.
- el s-a remarcat prin capacitatea organizatoricǎ atât prin inițiative personale cât şi prin
colaborare cu mentorul sǎu, episcopul Stǎnescu al Râmnicului.
Justinian a continuat cele învǎțate de la episcopul Vartolomeu și le-a aplicat în activitatea sa.
ÎN acest sens, cartea oferǎ douǎ exemple :
1. A reformat mediul monahal dupǎ 1948. Acest fapt a fost numit de unii ca fiind o
comunizare a mǎnǎstirilor, dar de fapt a fost adus în plan național ceea ce episcopul
Stǎnescu a pus în practicǎ în episcopia Râmnicului în perioada interbelicǎ şi anume
revenirea monahismului românesc la spiritul patristic, de îmbinare a muncii cu
rugâciunea.
2. A organizat structuri financiare propii. În anuarul Mitropoliei Olteniei din 1941 este
precizat cǎ la inițiativa pr. Ioan M. a luat ființǎ ,,BANCA POPULARǍ
COOPERATISTǍ -prima din țarǎ. De atfel tot în aceastǎ sursǎ a fost menționat cǎ
parohia sa, Sf. Gheorghe din R.V. este cea mai bine organizatǎ parohie din
Arhiepiscopia Craiovei.
Justinian a urmat o politicǎ de stânga, fiind membru în PNȚ şi a fost un apropiat a omului
politic Ion Mihalache.
- A fost ales arhiereu-vicar la Craiova, apoi episcop eparhiot la Curtea de Argeş (1944).
- De menționat este faptul cǎ pr. Justin i-a oferit adǎpost omului politic GHEORGHE
GHEORGHIU-DEJ, care a evadat din Lagǎrul de la Târgul Jiu. De atunci liderul
comunist va avea o incredere foarte mare în Justinian.
- A fost agreat de regim, acesta (regimul) nu s-a opus in momentul alegerii lui Iustin in
anul 1945 ca arhiereu vicar .
- De menționat este faptul cǎ pr. Iustin a fost dorit în Moldova ca arhiereu –vicar, pentru
a ajuta la refacerea teritoriului dupǎ rǎzboi.
- Problema care apǎsa biserica in acele vremuri a fost cautarea unui om care sa preia
locotenenta patriarhala. Nicodim fiind bǎtrân şi bolvan (pneumonie). Moartea acestuia
a fost doritǎ de comunişti.
- POSIBILI CANDIDAȚI :
 1. Justinian Marina, mitropolit al Moldovei (1947) - agreat de Dej.
2. Emilian Antal, locțiitor de mitropolit la Suceava – Emil Bodnǎraş/ Vasile Luca
3. Nicolae Popovici, episcopul Oradiei – Petru Groza.
Justinian Marina (1901 – 1977) – supranumit și „Patriarhul Roșu” – a fost unul din cei mai
longevivi patriarhi din istoria României cât și una dintre cele mai controversate „fețe” ale
Bisericii Ortodoxe Române, pe care a condus-o din 1948 până in 1977.
APOSTOLATUL SOCIAL
- Formula nu apartine patriarhului, el se foloseste de ea pentru a defini o anumita directie
de actiune a Bisericii şi un mod de interpretare a învǎțǎturii lui Hristos.
- Sursele apostolatului sunt cele patristice, cu nuanțe specifice ale gândirii româneşti
interbelice.
- Mentionezi pg. 45 nota de subsol Olivier Gillet.
- Apostolatul voia inoirea BOR si sa defineasca in linii clare misiunea sa.
- Patriarhul indemna preotii sa iasǎ dintre zidurile Bisericii şi sǎ meargǎ în largul vietii
şi sǎ lucreze spre bogatǎ rodire.
- Patriarhul mergea cu. Ideea cǎ Biserica trebuie sǎ se adapteze la societate, aceasta sǎ se
intereseze de toate aspectele vieții sociale.
- Nu existǎ deosebiri intre Scripturǎ şi stiinta – se dezvolta – țelul comun: fericirea
omului.
- Sustine innoirea Bisericii. Innoire in sensul de actualizare a traditie, nu uitarea ei.
- Raporturile dintre stat si biserica – pg. 57/59.
- Biserica nu trebuia sa ademeneasca statul sub jurizdictia ei – Liviu Stan 1952.
- Justinian a avitat un conflict intre biserica si stat !!!
- Legislatia bisericeasca – modelul sagunian contestat de traditionalistii din Vechiul
Regat, vedeau in acesta o democratizare si in principiul constitutional o limitare a
drepturilor episcopilor.
- Prin noul statut, protopopul era omul ierarhului – pg 72/73 +foile scrise de mine
Prin decretul 92/ 1950 – se nationalizau imobilele tuturor cultelor si asociatilor religioasa din
RPR.