CONJUNCŢIA- - EXERCIŢII DE APROFUNDARE A CUNOŞTINŢELOR

1) Precizează valoarea morfologică a cuvântului „dar” din enunţurile următoare:

 Aş merge, dar n-am timp de aşa ceva.
 Am primit un dar frumos de la prieteni.
 Te cunosc, dar nu-mi amintesc de unde.
 Da, într-adevăr ai dreptate.
2) Completează enunţurile cu or/ ori, conjuncţia potrivită în funcţie de context:
a. Te întreb dacă îţi place să călătoreşti,..... să mergi la mall.
b. Doreşte să călătorească în cosmos,..... asta nu se poate deocamdată.
3) Notează în următoarele enunţuri virgula acolo unde este necesară prezenţa ei:
o Am spart paharul de cristal prin urmare mama se va supăra.
o Şi temele sunt grele şi elevii sunt leneşi.
o Cu toate că are timpul necesar tot nu învaţă foarte mult.
o Cum vine iarna cum începe să ningă.
4) Subliniază adverbele şi locuţiunile adverbiale corelative şi încercuieşte conjuncţiile şi
locuţiunile conjuncţionale:
a. Am vizitat nu numai muzeele, ci şi mallurile şi parcurile de distracţie.
b. Din cauză că nu m-a ascultat, de aceea a avut de suferit.
c. Deşi era foarte frumoasă, totuşi nu a câştigat concursul de miss.
d. Cum încetează ploaia, cum ieşim la plimbare.
e. De ce mănâncă, de ce ar mai mânca.
5) Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti conjuncţiile compuse şi locuţiunile
conjuncţionale dislocate: încât....să, pentru ca.... să, înainte ca..... să.
6) Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti omofonele: iar/i-ar, sau/s-au, aşadar/ aşa dar,
decât/ de cât.
7) Citeşte cu atenţie textul următor:
„Bacilul despre care aş vrea să vă vorbesc
Se află-aici în sală.... şi ştiu că mă ascultă,
Dar nu vrea să-şi trădeze prezenţa lui ocultă.
Intrarea n-a plătit-o fiindcă-i mititel.
Dar unde-i lume multă acolo e şi el!
Şi chiar atunci când pare că doarme, e deştept.” (G. Topârceanu- „Bacilul lui Koch”)
a. Transcrie din text: două conjuncţii subordonatoare simple diferite, o conjuncţie compusă,
o conjuncţie coordonatoare, un pronume relativ, un adverb relativ.
b. Precizează care dintre elementele de relaţie identificate au şi funcţie sintactică.
c. Precizează valorile morfologice ale lui „şi” din structurile:
- Şi (ştiu că mă ascultă):
- Să-şi trădeze:
- Acolo e şi el:
 CONJUNCŢIA- - EXERCIŢII DE ACTUALIZARE A CUNOŞTINŢELOR
1) Completează enunţurile de mai jos:
 Conjuncţia este partea de ...................... flexibilă/ neflexibilă care leagă...........................................................
.............................................................................................................................................................................
 Conjuncţia se regăseşte atât în cadrul ..................................... cât şi în cadrul ...................................................
 Conjuncţia exprimă raporturi de ..................... în propoziţie şi de ................../................ în frază.
 În frază, conjuncţia leagă două ...........................................................................................
 După structură, conjuncţiile sunt ........................................................................................
 După rolul în frază, conjuncţiile se clasifică în ..................................................................
 Conjuncţia „ca să” este................................, iar „şi” este....................................................

REŢINE: Conjuncţiile coordonatoare sunt de 4 feluri:

 Copulative: şi, nici;
 Adversative: dar, iar, însă, ci;
 Disjunctive: sau, ori, fie;
 Conclusive: deci, aşadar;

2) Subliniază conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale din poezia următoare şi precizează felul acestora:
Şi, nici, dar, iar, însă, ci, sau, ori, fie,
Deci, aşadar şi prin urmare
Grecii fac comerţ pe mare.
Prin urmare şi-aşa deci
Este vorba despre greci.
3) Precizează valoarea morfologică a cuvântului „dar” din enunţurile următoare:
 Aş merge, dar n-am timp de aşa ceva.
 Am primit un dar frumos de la prieteni.
 Te cunosc, dar nu-mi amintesc de unde.
4) Notează în următoarele enunţuri virgula acolo unde este necesară prezenţa ei:
o Am spart paharul de cristal prin urmare mama se va supăra.
o Şi temele sunt grele şi elevii sunt leneşi.
o Cu toate că are timpul necesar tot nu învaţă foarte mult.
o Cum vine iarna cum începe să ningă.
5) Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti conjuncţiile compuse şi locuţiunile
conjuncţionale dislocate: încât....să, pentru ca.... să, înainte ca..... să.
6) Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti omofonele: iar/i-ar, sau/s-au, aşadar/ aşa dar,
decât/ de cât.
7) Citeşte cu atenţie textul următor:
„Bacilul despre care aş vrea să vă vorbesc
Se află-aici în sală.... şi ştiu că mă ascultă,
Dar nu vrea să-şi trădeze prezenţa lui ocultă.
Intrarea n-a plătit-o fiindcă-i mititel.
Dar unde-i lume multă acolo e şi el!
Şi chiar atunci când pare că doarme, e deştept.” (G. Topârceanu- „Bacilul lui Koch”)
a. Transcrie din text: două conjuncţii subordonatoare simple diferite, o conjuncţie compusă,
o conjuncţie coordonatoare, un pronume relativ, un adverb relativ.
b. Precizează care dintre elementele de relaţie identificate au şi funcţie sintactică.
c. Precizează valorile morfologice ale lui „şi” din structurile:
- Şi (ştiu că mă ascultă):
- Să-şi trădeze:
- Acolo e şi el:
8) Identifică toate conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale din textele de mai jos şi precizează
raporturile sintactice realizate de ele:
o „Desigur că guvernul român va onora poliţa, dar se poate să cadă ministerul, să se ivească
unele complicaţii.”(George Călinescu)
o „Cu toate că era vară, un stol uriaş de corbi se învârtea croncănind prin preajmă şi treceau aşa
de jos, încât rădeau capetele deportaţilor, ca şi cum, confundându-i pe aceştia cu nişte
mortăciuni, ar fi voit să smulgă cu ciocul din trupurile lor.”(George Călinescu)
o „Şi prin urmare vom zice: este mai bine să nu facem un lucru deloc decât să-l facem lipsit de
arta frumoasă.”(Titu Maiorescu)
o „Moş Dănilă era pe prispă ori în casă, veghea mulsul caprelor ori omătul, vorbea cu ciobanii
ori cu ceaslovul bisericesc.”(Gala Galaction)
o „Hassan, de mirare, e negru pământ;
Nu ştie de-i vis ori aieve-i.”(George Coşbuc)
 CONJUNCŢIA- TEMĂ
1) Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti conjuncţii diferite pentru a exemplifica:
a) Raportul de coordonare în propoziţie:
b) Raportul de coordonare în frază:
c) Raportul de subordonare în frază:
2) Dă exemplu de câte două conjuncţii:
 Copulative:
 Adversative:
 Disjunctive:
 Conclusive:
 Subordonatoare:
3) Alcătuieşte fraze cu propoziţii diferite introduse prin conjuncţiile: să, că, ca să, de. Împarte
textul în propoziţii şi precizează felul propoziţiilor.
4) Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele şi, de, iar, dar, nici, ba, să aibă valori morfologice diferite.
Precizează aceste valori.
 Conjunctia

1) Precizează felul conjucţiilor din structurile următoare:

 Noi şi voi-  A fi sau a nu fi-
 A şti să rabzi-  Am vazut, aşadar ştiu-
 Mic, dar greu-  Deoarece ai întârziat, aşteaptă-mă-
 Dacă poţi, vino-  Nu pot, deşi aş vrea-
 Palid, deci bolnav-  Te joci ori înveţi?-

2) Subliniază cuvintele de legătură şi precizează valoarea morfologică a acestora

(prepoziţie/ conjuncţie) şi ce leagă:
 Scriu şi citesc.  Pleci la şcoală?  Ştiu de la tine.
 Scriu pe caiet.  Du-te de vezi.  Ştiu fiindcă am
 Scriu, dar nu învăţ.  Du-te de aici. văzut.
 Merg să văd.  Cărţi şi poze.  Aici sau acolo.
 Merg cu maşina.  Cărţi cu poze.  Aici lângă mine.
 Merg dacă pot.  Cărţi sau caiete.  Vino de vrei.
 Pleci sau rămâi?  Ştiu că poţi.  Vino de acolo.

3) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

 Hai să mergem.  Mare şi tare.  Caiet de teză.
 Totul se ştie.  Plouă şi mai tare.  Tatăl său.
 Sper că vii.  Minte de îngheaţă  Tata sau mama.
 Fă ca mine. apele.

4) Subliniază conectivii (elementele de legătură) dintre propoziţii şi precizează raportul pe

care îl stabilesc:
 Văd şi înţeleg.  Ai învăţat, deci ştii.
 Am căutat, dar n-am găsit.  Eu citesc, iar tu asculţi.
 Nu plâng, nici nu oftez.  Taci, aşadar accepţi.
 Am auzit, însă nu cred.  Nu mă joc, ci muncesc.

5) Precizează ce leagă conjuncţiile din enunţurile de mai jos:

 Ia o foaie şi un creion şi scrie.
 Am citit, dar n-am memorat această poezie frumoasă, dar prea lungă.
 Mănâncă sau bea lapte sau ceai.
 Mama şi tata mă ajută şi mă încurajează.
 Am vizitat, deci cunosc acest oraş frumos, deci atrăgător.
 Nu scriu, nici nu citesc poezia, nici altceva asemănător.
 Memorezi poezia sau o copiezi pe caiet sau pe o foaie.