Conjuncţia coordonatoare

Conjuncţia este partea de vorbire auxiliară neflexibilă cu ajutorul căreia se leagă:

1) două cuvinte în propoziție (prin coordonare)

Exemplu: Cartea este interesantă și educativă.

2) două propoziţii într-o frază (prin coordonare sau subordonare)

Exemplu: El învață și muncește.

Exemple de conjuncţii frecvente:
 și, nici, dar, iar, însă, ci, sau, ori, deci, că, să, ca să, dacă, de, căci,
fiindcă, deoarece, deşi, încât etc.
Locuţiuni conjuncționale: (grupuri de două sau mai multe cuvinte care împreună
îndeplinesc rolul de conjuncţii). Între cuvintele din care este formată o locuţiune
conjuncţională se află întotdeauna o conjuncţie sau o altă parte de vorbire care poate avea
funcţia de conjuncţie (un adverb relativ sau un pronume relativ).
Exemple: pentru că, pentru ca să, fără (ca) să, până să, cu toate că, măcar că,
măcar să, măcar de, chiar dacă, aşa încât, de parcă, dat fiind că, din cauză că, din pricină
că, în loc să, în timp ce, în vreme ce, (ori) de câte ori, după ce, până ce, îndată ce, acolo
unde, atunci când, aşa cum, de când, pe când, de unde, până unde, pe unde, după cum, ca
şi când, ca şi cum, de parcă, sub pretext că, sub motiv că, etc.
!!! Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare sunt de patru feluri(
leagă două părţi de propoziţie de acelaşi fel sau două propoziţii de acelaşi fel, în frază):

1.copulative (și, precum și, nici) ce leagă două părţi de propoziţie omogene sau propoziții
independente, indicând ideea de asociere.

Exemplu: Mama trebuie să gătească și să spele. Dan îmbodobește pomul, iar Maria gătește

2.disjunctive (sau, ori, fie): exprimă ideea de excludere reciprocă.

Exemplu: Ionel mănâncă sau bea. Nici nu mă duc la școală, nici nu stau acasă.
3.adversative: se stabilesc raporturi de opoziție
Exemplu: Mihai cântă dar nu dansează. Vin nu mâine, ci poimâne.

4.conclusive (deci, aşadar, în concluzie, prin urmare) leagă între ele propoziții dintre care una
exprimă concluzia ce reiese din cealaltă.

Exemplu: Am cumpărat bilet, deci mă duc la teatru.

!!! Unele conjuncții nu sunt coordonatoare și au rolul de a lega propoziții care nu sunt de același
fel: că, să, dacă, fiindcă, deși, încât etc.(acestea se numesc conjuncţii subordonatoare).