Sunteți pe pagina 1din 11

CONTRACTUL INTERNATIONAL DE CONSULTING-ENGINEERING

1.Aspecte preliminare

Pentru realizarea unei instalatii industriale moderne sunt necesare o multitudine de prestatii ingineresti:
pentru fundamentarea tehnico-economica, pentru proiectarea lucrarii, pentru furnizarea materialelor si
echipamentelor, pentru executarea lucrarilor de constructii-montaj, pentru furnizarea tehnologiei, a
brevetelor, know-how-ului etc.

Aceste prestatii ingineresti constituie obiectul de activitate al societatilor de consulting-engineering,


dar ele pot fi efectuate si de ingineri si tehnicieni specialisti in mod individual.

Activitatea de consulting-engineering este o activitate complexa, de conceptie, proiectare, realizare si


punere in folosinta a unei instalatii industriale, care consta, in principiu, in prestatii ingineresti, de
natura preponderent intelectuala. Ea a aparut relativ recent in sfera comertului international cu servicii,
constituind un factor important al transferului de tehnologie si al dezvoltarii industriale.

Activitatea de consulting-engineering a devenit o activitate de-sine-statatoare datorita mai multor


factori:

A. Firmele industriale care la inceputul activitatii lor aveau propriile birouri de studii tehnice (al caror
obiect de activitate era conceperea de studii complete pentru instalatii sau unitati de productie),
constatand ca acesti specialisti sunt necesari pentru un timp limitat, si-au marit aria activitatilor, dand
un caracter de permanenta acestor birouri tehnice, devenind astfel furnizori de engineering.

B. Beneficiarii de investitii au preferat sa contracteze cu firmele de engineering realizarea obiectivelor


economice avand in vedere diferite motive, cum ar fi:

a) posibilitatile acestora de a se tine la curent cu descoperirile stiintifice;

b) posibilitatile lor de a incheia contracte mai favorabile datorita relatiilor de afaceri pe care le aveau;

c) faptul ca era prea costisitor sa angajeze specialisti proprii, pentru un timp limitat, in vederea
proiectarii si executarii investitiei in regie proprie;

d) lipsa de cadre specializate in cazul tarilor in curs de dezvoltare.

C. Tendinta generala din domeniul productiei industriale de concentrare a firmelor inrudite prin
obiectul lor si de diversificare pe specialitati, a dus la aparitia unor mari societati de engineering.

Initial, aceasta activitate cuprindea prestatii cu caracter exclusiv intelectual, care se concretizau in
principal, in furnizarea de sfaturi sau studii tehnice (studii preliminare, conceptia si realizarea
planurilor unui proiect) necesare pentru realizarea unei instalatii industriale. Prestatiile ingineresti
puteau fi prealabile sau concomitente cu realizarea unei lucrari, dar "in nici un caz nu se considera ca
in cadrul activitatii de engineering se include executarea insasi a lucrarilor." Executarea lucrarilor
respective forma obiectul unor contracte separate, distincte si accesorii, cu furnizorii de materiale si
echipamente, cu antreprenorii, cu autorii de inventii si know-how.

Aceasta etapa a fost repede depasita intrucat, datorita cerintelor vietii comerciale, societatile de
engineering si-au extins obiectul de activitate, asumandu-si executarea lucrarilor industriale si
furnizarea materialelor si echipamentelor necesare executarii unor astfel de lucrari, trecandu-se astfel
de la consulting-engineering la comercial engineering.

Intr-o asemenea ipostaza, avand rolul de furnizor general, societatea de engineering incheie contracte
cu furnizorii de materiale si echipamente industriale, cu antreprenorii de lucrari de constructii
industriale si montaj, cu titularii de brevete de inventii, cu autorii de know-how.

Asumarea acestor obligatii de catre societatea de engineering a fost necesara pentru ca realizarea
marilor obiective industriale nu mai era posibila si rentabila decat daca era facuta de societati
specializate pe domenii determinate (chemical-engineering, electrical-engineering etc.) sau pe categorii
de operatii de consulting-engineering (fundamentare tehnico-economica, proiectare etc.) sau care, la
randul lor, erau integrate in mari firme comerciale care contracteaza exporturi complexe sau livrari "la
cheie" de instalatii industriale.

2. Notiunile de consulting si engineering

Notiunile de consulting si engineering se intrepatrund, formand un ansamblu unitar, intre ele


neputandu-se face o distinctie neta. Avand un continut asemanator, ele se utilizeaza de regula
impreuna, dar se pot utiliza si separat. Astfel, se considera ca activitatea de consulting se refera, in
principal, la realizarea de studii si proiecte, iar cea de engineering se refera la faza de executie a
obiectivului economic sau social.

Consulting-ul este definit ca fiind un ansamblu de prestatii ingineresti, de natura intelectuala,


constand in furnizarea de idei si conceptii, in realizarea de studii de cercetare si proiectare care au ca
scop alegerea solutiilor celor mai adecvate si eficiente pentru realizarea unor obiective sau pentru
desfasurarea anumitor activitati economice si sociale.

Aceste prestatii efectuate de persoane fizice sau juridice specializate, pot lua aspectul unei misiuni de
asistenta tehnica. Ele pot fi prealabile sau concomitente cu executarea unei lucrari.

Avantajele activitatii de consulting pentru beneficiar sunt multiple:

a) favorizeaza scurtarea perioadei si reducerea costurilor de implementare a unor proiecte;

b) favorizeaza obtinerea de know-how si alte cunostinte tehnice si economice;

c) ajuta la punerea in practica a unor solutii constructive si tehnice noi;

d) ajuta la perfectionarea activitatii de comercializare.

Engineering-ul se refera la faza de executie si anume la coordonarea si executarea lucrarilor de


constructii-montaj pentru obiective economice sau sociale.

3. Clasificarea societatilor de consulting-engineering

A. Dupa domeniul la care se refera, societatile de engineering pot fi specializate in chemical


engineering, electrical engineering, naval engineering, military engineering, commercial engineering
etc.

B. Dupa natura prestatiilor la care se obliga societatile de consulting-engineering pot fi specializate in


urmatoarele domenii:
a) engineering economic, avand ca obiect determinarea stiintifica, pe baza unor principii economice, a
solutiei celei mai eficiente pentru realizarea unui anumit obiectiv;

b) engineering de proiectare, avand ca obiect lucrarile de proiectare necesare pentru realizarea fizica a
obiectivului (adica intocmirea planurilor, a proiectelor de executare a acestora, a specificatiilor de
utilaje etc.);

c) engineering industrial, avand ca obiect alegerea utilajelor si optimizarea exploatarii lor,


imbunatatirea tehnologiilor, organizarea si coordonarea activitatii oamenilor, organizarea si normarea
muncii, salarizarea, organizarea conducerii obiectivului industrial in scopul obtinerii la termen si cu
cheltuieli minime a unor produse competitive (dupa principiul "randament maxim, costuri minime").

C. Dupa obiectul lor, societatile de consulting-engineering sunt de mai multe feluri:

a) societati de proiectare si constructii, organizate in domenii diverse: chimie, energetica, petrol,


constructii civile etc. si care efectueaza studii, intocmesc proiecte de executie, supravegheaza lucrarile
de constructii-montaj si orice alte operatii necesare pentru realizarea unei lucrari "la cheie";

b) societati specializate in conducerea activitatii societatilor comerciale, care executa prestatii


referitoare la problemele generale:

b.1. ale conducerii (schema functionala, organizarea procesului tehnologic etc.);

b.2. ale productiei (elaborarea programelor de productie, alegerea tehnologiei si a utilajelor, normarea
si perfectionarea procesului de productie);

b.3. ale desfacerii produselor etc.

c) societati de cercetare, care se ocupa cu elaborarea de noi procedee tehnologice sau produse si
materiale, precum si cu introducerea lor in productie si/sau in circuitul comercial.

D. In functie de gradul de autonomie, sunt firme de consulting-engineering : a) autonome si b)


integrate.

a) In cazul firmelor autonome, gradul lor de autonomie depinde de aportul cu care bancile sau firmele
industriale participa la constituirea capitalului lor social.

b) Societatile integrate depind nemijlocit de firmele industriale, fiind filiale ale acestora sau
compartimente de studii, ce lucreaza pentru terti.

Beneficiarii activitatii de engineering cunoscand gradul de autonomie sau de integrare al unei societati
de engineering, in functie de scopul pe care-l urmaresc, vor angaja sau nu acea societate. Astfel:

- "tarile in curs de dezvoltare (datorita lipsei de cadre de specialitate si lipsei de experieta) se indreapta
catre firme de consulting-engineering integrate, de cele mai multe ori solicitind si executarea
constructiei, asistenta de montaj, montajul, mergand pana la formula "la cheie" sau "produsul in
mana", deci inclusiv organizarea si conducerea procesului de productie pentru o perioada de timp, ceea
ce presupune si o formare de cadre proprii pentru executarea productiei si conducerea intreprinderii;"
- in activitatea organizatiilor economice internationale (de ex. B.I.R.D.), activitatea de consulting este
apreciata cand firma dovedeste obiectivitate si independenta fata de furnizorii de utilaje sau fata de
antreprenori.

In cazul proiectelor realizate cu imprumuturi acordate de B.I.R.D., firmele de consulting engineering


nu pot participa si in calitate de consultant si in calitate de antreprenor sau furnizor de utilaje, trebuind
sa opteze ori pentru elaborarea proiectului, ori pentru executarea lui.

4. Contractul de consulting-engineering

4.1. Definitie

Contractul de consulting-engineering este conventia prin care o parte, denumita furnizor de


engineering, se obliga, in schimbul unei sume de bani sa presteze in favoarea celeilalte parti, denumita
beneficiar, diferite servicii de natura preponderent intelectuala pentru conceperea, proiectarea,
realizarea si darea in folosinta a unei lucrari sau instalatii in industrie, agricultura sau ramuri conexe.

Totusi, in cazul contractului de commercial-engineering, furnizorul de engineering isi asuma fata de


beneficiar si obligatia livrarii de bunuri materiale sau executarea propriu-zisa a lucrarilor de constructii
sau a celor de montaj industrial, ori obligatia executarii intregii instalatii industriale sau chiar a unor
livrari "la cheie", subcontractand in acest scop cu diferiti subprestatori, precum: a) furnizori de utilaje
si echipamente industriale; b) antreprenori de constructii-montaj, exceptand cazul in care cumparatorul
instalatiei realizeaza cu mijloace proprii constructiile civile; c) titulari de brevete de inventii; d) autori
de know-how.

4.2. Trasaturi ale contractului de consulting-engineering

Contractul de consulting-engineering are urmatoarele trasaturi juridice:

1) este un contract bilateral (sinalagmatic), comutativ, consensual, oneros, cu executare succesiva;

2) este un contract nenumit, complex, cu un continut variabil in raport de vointa partilor;

3) are caracter intuitu personae, pentru ca obligatiile ce rezulta din acest contract urmeaza sa fie
executate personal de furnizorul de engineering, dar partile pot deroga de la aceasta regula mai ales in
cazul prestatiilor care depasesc limitele unei operatii de consulting-engineering si deci, pot fi cesionate
unei alte firme in conditiile stabilite de parti. In toate cazurile, firma de engineering ramane singura
raspunzatoare de executarea in mod corespunzator a contractului;

4) obligatiile asumate de furnizorul de consulting-engineering sunt preponderent de mijloace, iar in


cazul commercial engineering obligatiile sunt preponderent de rezultat;

5) contractul de consulting-engineering poate fi a) autonom (cand se incheie de societatea de


engineering cu furnizorul general sau antreprenorul, ori direct cu beneficiarul dintr-un contract de
export complex sau de contructii montaj) sau b) accesoriu, cand se incheie ca parte a contractului de
export complex sau a contractului de antrepriza pentru contructii montaj sau a contractului de furnizari
de utilaje si instalatii.

4.3. Forme ale contractului de consulting-engineering


Desi in activitatea de engineering se utilizeaza o mare diversitate de contracte, se poate considera ca
exista trei tipuri principale de contracte de consulting-engineering si anume: contractul "la cheie",
"contractul pentru servicii" si contractul unic.

A) Contractul "la cheie", se caracterizeaza prin faptul ca in temeiul lui, furnizorul de engineering se
obliga sa livreze beneficiarului obiectivul contractat in stare de functionare, fara ca beneficiarul sa aiba
alta obligatie decat aceea de a plati un pret forfetar prestabilit.

Acest tip de contract este mai rar folosit in practica din urmatoarele motive:

a) de regula, clientii pretind sa contribuie la realizarea obiectivelor industriale, punand la dispozitie


mana de lucru si utilitatile si furnizand o parte din utilaje si materiale. De asemenea, pretind
furnizorului de engineering formarea si instructajul personalului local chemat sa ia parte la
functionarea obiectivului industrial;

b) fiscalitatea suportata de societatile de engineering este mai mare in cazul livrarii unei instalatii "la
cheie", decat in cazul prestarii unor servicii de consulting-engineering.

Pentru aceste motive se utilizeaza alte forme de contracte, intre care si contractul "aproape la cheie".

B) "Contractul pentru servicii". In cazul acestui tip de contract, clientul incheie contracte distincte
pentru fiecare dintre prestatiile esentiale necesare pentru realizarea instalatiei: lucrari de constructii-
montaj, furnizarea de materiale si utilaje, furnizarea de tehnologie, brevete si know-how etc.

Dezavantajul acestui contract consta in primul rand, in faptul ca incheindu-se contracte separate pentru
fiecare operatie de consulting-engineering, fiecare dintre contractanti raspunde numai pentru prestatia
proprie, in limitele contractului incheiat si nu pentru functionarea intregului ansamblu.

In al doilea rand, dezavantajul "contractelor pentru servicii" consta in faptul ca in lipsa conventiei
partilor, fiecareia dintre ele i se aplica legea determinata conform normelor conflictuale ale forului si
ca urmare, nu toate contractele vor fi carmuite de aceeasi lege, lucru ce va creea incertitudini pentru
client.

Avantajul acestui tip de contract este dat de pretul mai mic al realizarii instalatiei, fata de cazul
incheierii contractului "la cheie".

Rolul determinant in realizarea unei instalatii il are tehnologia. Detinerea acesteia de catre beneficiar
influenteaza in mare masura costul instalatiei. Astfel, in cazul in care clientul detine tehnologia, el
trebuie sa mai incheie contracte cu un antreprenor pentru executarea constructiilor civile si cu
furnizorul utilajelor. In acest caz, pretul este mai mic, dar si garantiile pentru functionarea optima a
instalatiei sunt mai mici, pentru ca antreprenorul si furnizorul raspund in limitele contractelor
respective.

In cazul in care clientul nu are tehnologia, aceasta va fi cumparata de la furnizorul echipamentelor sau
de la un tert, care poate pretinde sa livreze el o parte din echipament.

C) Contractul unic (abordat in doctrina si sub denumirea de "contract combinat" sau "contract mixt")
se incheie de beneficiar, de regula, cu executantul uneia dintre prestatiile esentiale (furnizor sau
constructor), care isi asuma raspunderea pentru toate serviciile si lucrarile cerute de realizarea
instalatiei, inclusiv pentru subprestatii.
In cazul acestui tip de contract, constructiile civile sunt realizate de beneficiar, care poate livra si o
parte din utilaje (executate dupa desenele oferite de furnizor).

Uneori, societatea de engineering apare in relatiile contractuale ca furnizor general, calitate in care,
pe langa activitatea de engineering, mai indeplieste si pe aceea de furnizor al masinilor si utilajelor
necesare pentru realizarea de lucrari industriale, pe care le obtine de la societatile producatoare (care
au rolul de subfurnizori) si de furnizor al licentelor de fabricatie pe care le obtine de la institutele de
proiectari (care au calitatea de subproiectanti).

Alteori, beneficiarul incheie contractul pentru realizarea instalatiei cu un consortiu format prin
asocierea furnizorului cu constructorul, situatie in care consortiul raspunde pentru toate obligatiile
asumate in vederea executarii contractului. In acest caz, este necesar ca legislatiile nationale sa permita
constituirea unor societati intre furnizor si constructor, daca acestia sunt de nationalitati diferite.

Avantajul acestui tip de contract (contractul unic) consta in faptul ca exista un regim juridic unitar
pentru toate prestatiile efectuate.

4.4. Partile contractului de consulting-engineering

Partile contractului de consulting-engineering sunt furnizorul de prestatii ingineresti si beneficiarul


acestor prestatii.

Furnizorii de prestatii ingineresti pot fi persoane fizice sau societati comerciale autonome specializate
in domenii determinate sau integrate in mari firme comerciale care contracteaza exporturi complexe
sau livrari "la cheie".

4.5. Obiectul contractului de consulting-engineering

Obiectul acestui contract consta in ansamblul de prestatii executate de parti, prestatia caracteristica
putand fi acordarea de simple consultatii, efectuarea de proiecte sau realizarea de obiective industriale.

"Fiecare contract trebuie sa fie insotit de numarul necesar de anexe tehnice, care sa cuprinda
specificatiile si normele amanuntite privind procedeele, materialele si celelalte elemente ale
obiectivului."

Desenele, planurile si toate celelalte documente predate beneficiarului ca urmare a obligatiei de


realizare a studiilor prealabile, raman proprietatea furnizorului de engineering.

Partile pot conveni, prin contractul de engineering, ca societatea de engineering sa acorde clientului
dreptul de a folosi studiile sale si dupa finalizarea lucrarii spre a le utiliza pentru modificarea,
intretinerea, repararea, extinderea, reconstruirea instalatiei sau pentru a construi o instalatie noua (pe
baza acelorasi studii) etc.

Daca beneficiarul doreste sa realizeze lucrarile cu o alta societate de consulting-engineering, trebuie


obtinut acordul expres al proprietarului documentatiei tehnice.

4.6. Continutul contractului de consulting-engineering


4.6.1. Obligatiile societatii de engineering.

Aceste obligatii nu sunt aceleasi in toate cazurile, fiind determinate de obiectul concret al contractului
de engineering. Ele pot consta in acordarea unei simple consultatii ingineresti sau in acordarea de
asistenta tehnica pana la finalizarea obiectivului industrial sau pana la receptia lui, ori pana la
verificarea eficientei lui in exploatare sau pot consta in prestari de servicii (precum efectuarea de
studii, acordarea de asistenta tehnica, conducerea realizarii intregului obiectiv industrial sau numai in
coordonarea activitatii antreprenorilor, in verificarea lucrarilor de montaj etc.), executari de lucrari,
furnizari de materiale si utilaje, furnizarea de licente, brevete, know-how, garantarea functionarii
obiectivului, pastrarea secretului asupra informatiilor si realizarilor etc.

Obligatiile societatii de consulting-engineering sunt foarte diferite ca natura juridica: obligatii de a da,
de a face, de a nu face, in raport de specificul contractului.

Furnizorul de engineering poate avea obligatia de a presta servicii de engineering doar in una
sau alta dintre fazele de executare a lucrarii industriale sau poate avea raspunderea realizarii intregii
instalatii.

Chiar in cadrul unei anumite faze, obligatiile furnizorului de engineering pot fi diferite, in functie de
vointa partilor contractante. De exemplu, in faza punerii in functiune a instalatiei industriale, societatea
de engineering poate avea obligatia de a da clientului indicatii pentru punerea in functiune a instalatiei
sau de a garanta demarajul instalatiei. In raport de obligatiile asumate, se va putea angaja si
raspunderea societatii de engineering.

Obligatiile furnizorului de engineering trebuie evidentiate in contract, pe faze de executare a lucrarii,


incepand cu studiile de fezabilitate si proiectare si continuand cu executarea (supravegherea) lucrarilor
de constructii-montaj, furnizarea materialelor, utilajelor, solutiilor tehnologice, realizarea receptiei si
punerea in functiune a echipamentului industrial, verificarea eficientei in exploatare a instalatiei etc.

Obligatiile societatii de engineering pot fi completate cu termene de executare si cu penalitati pentru


cazul nerespectarii lor.

Furnizorul de engineering are obligatia de a colabora permanent cu clientul in timpul executarii


contractului si de a respecta prevederile contractului si indicatiile clientului.

4.6.2. Obligatiile beneficiarului de engineering

Principala obligatie a beneficiarului este de a plati pretul prestatiilor furnizorului de consulting-


engineering.

Plata pretului. Pretul trebuie sa cuprinda toate cheltuielile facute de societatea de engineering cu
realizarea prestatiilor cerute de specificul lucrarii, precum si beneficiul corespunzator.

Modalitati de stabilire a pretului

Pentru calculul pretului se pot folosi mai multe metode:

1) determinarea pretului in functie de timpul de lucru utilizat (denumita si "metoda timpului utilizat"),
situatie in care retribuirea se face prin aplicarea unor nivele de plata pe unitatea de timp consumat, la
care se adauga cheltuilile specifice;
2) determinarea pretului in functie de cheltuielile justificate la care se adauga un onorariu stabilit
anticipat (denumita si metoda "cost plus onorariu"), ipoteza in care la cheltuielile efective facute de
societatea de engineering pentru realizarea obiectului contractului, se adauga cu titlu de onorariu, o
suma convenita anticipat;

3) stabilirea pretului printr-o suma forfetara (denumita metoda "suma forfetara"), ipoteza in care se
plateste o suma globala, care cuprinde toate prestatiile societatii de engineering. Aceasta suma se
corecteaza pe parcurs, daca datele concrete de realizare a obligatiilor firmei de engineering au fost
modificate;

4) pretul poate fi stabilit procentual (metoda "pretului procentual"). In aceasta ipoteza, cuantumul platii
se determina prin aplicarea, la valoarea finala a lucrarii, a unui coeficient stabilit prin contract;

5) stabilirea unui pret maxim garantat, (metoda "pretului maxim garantat"), ipoteza in care se
remunereaza numai serviciile, in timp ce comanda si plata directa a furniturilor le realizeaza clientul
beneficiar.

Beneficiarul de engineering (denumit si cumparator sau client) mai poate avea si urmatoarele obligatii:

a) sa furnizeze toate informatiile ("datele primare") cerute de societatea de engineering;

b) sa furnizeze anumite bunuri sau sa presteze unele servicii ori sa obtina autorizatiile necesare;

c) sa exploateze instalatia in conformitate cu instructiunile furnizorului de engineering;

d) sa respecte termenele stabilite pentru aprobarea planurilor prezentate de furnizorul de engineering,


termenele pentru alegerea furnizorilor de materiale si utilaje etc.

O obligatie comuna ambelor parti se refera la pastrarea secretului asupra documentatiilor, proiectelor,
planurilor, know-how-ului (care poate fi propriu sau dobandit), datelor economice etc., atat pe durata
executarii obiectivului industrial cat si un anumit timp dupa terminarea acestuia.

4.7. Raspunderea societatii de engineering

Aceasta raspundere poate fi angajata in urmatoarele situatii:

a) pentru executarea cu intarziere a prestatiilor;

b) pentru executarea necorespunzatoare a prestatiilor;

c) pentru neexecutarea prestatiilor.

a) Pentru cazul neexecutarii in termenul convenit a prestatiilor, pot fi prevazute penalitati


(care sa vizeze livrarea documentatiei, materialelor si echipamentelor, receptia instalatiei etc.).

Penalitatile sunt limitate in timp pentru ca daca intarzierea depaseste o anumita durata, se poate cere
rezilierea contractului.
b) Executarea necorespunzatoare a prestatiilor. Furnizorul de engineering trebuie sa asigure
urmatoarele garantii:

b.1. ca toate planurile, desenele si celelalte documente care fac obiectul contractului sunt conforme cu
specificatiile si ca vor fi executate potrivit normelor profesionale, fara ca acceptarea acestora si viza
beneficiarului sa-l exonereze de raspundere;

b.2. ca toate serviciile vor fi prestate potrivit normelor tehnice si de calitate ale profesiei, furnizorul de
engineering obligandu-se sa depuna toate diligentele pentru a obtine de la furnizori cele mai bune
conditii de garantie si sa asigure conformitatea comenzilor livrate cu specificatiile si normele stabilite.

Alte garantii date de furnizorul de engineering se pot referi la urmatoarele aspecte: 1) la completarile
ce pot fi aduse instalatiei pentru buna functionare a acesteia sau pentru realizarea parametrilor
conveniti, in conditii de functionare normala; 2) la defectiuni (de conceptie si/sau de executie); 3) la
pretentiile tertilor cu privire la utilizarea tehnologiei.

In cazul in care prestatia furnizorului de engineering nu este corespunzatoare si instalatia ce a facut


obiectul contractului nu realizeaza parametrii conveniti, dar este retinuta de catre client, acesta trebuie
sa plateasca cheltuielile efectuate pentru a se obtine parametrii respectivi.

c) In cazul neexecutarii prestatiilor, ca si in cazul executarii lor necorespunzatoare, furnizorul de


engineering va fi obligat sa plateasca daune interese compensatorii. Acestea au urmatoarele
particularitati:

c.1) pot cuprinde numai daunele directe si previzibile in momentul incheierii contractului;

c.2) trebuie sa fie proportionale cu onorariul la care era indreptatit furnizorul de engineering conform
contractului, fara a putea depasi acest onorariu.

In temeiul principiului colaborarii partilor, partea care invoca neexecutarea contractului, are obligatia
sa depuna toate diligentele necesare pentru a limita prejudiciul, altfel cealalta parte poate sa ceara o
micsorare corespunzatoare a despagubirii.

Raspunderea furnizorului de engineering se angajeaza in functie de dimensiunile obligatiilor asumate.


Astfel:

a) in cazul in care societatea de engineering a avut calitatea de coordonator general al tuturor lucrarilor,
raspunderea sa se refera nu numai la conceptia lucrarii, ci si la constructii-montaj si la calitatea si
randamentul utilajelor, daca acestea au fost procurate la initiativa societatii de engineering (chiar daca
exista si garantia antreprenorilor si furnizorilor de utilaje);

b) in cazul in care societatea de engineering a avut sarcini limitate la prestarea de servicii si executarea
de lucrari, raspunderea sa va fi angajata in functie de importanta sau ponderea pe care fiecare sarcina a
avut-o in cadrul intregii lucrari.

Raspunderea societatii de consulting-engineering este guvernata de urmatoarele principii:

a) raspunderea societatii de engineering va fi angajata in functie de natura obligatiei asumate (de


rezultat sau de mijloace).
In cazul in care obligatia sa este de mijloace, ea va raspunde numai daca a savarsit o greseala in raport
cu regulile obisnuite ale profesiei si a cauzat astfel o paguba beneficiarului.

In cazul contractului de consulting-engineering predomina obligatia de mijloace, iar in cazul


contractului de commercial-engineering predomina obligatia de rezultat;

b)societatea de consulting-engineering poate fi obligata sa repare doar daunele previzibile;

c)despagubirile trebuie sa fie proportionale cu onorariul, fara a depasi cuantumul acestuia.

4.8. Raspunderea conventionala a partilor contractante

Prin contract, partile pot stabili daunele sau penalitatile pentru neexecutarea sau executarea cu
intarziere a obligatiilor ce le revin, conditiile in care se poate solicita desfiintarea contractului,
garantiile pe care le ofera societatea de engineering. De regula, contractul de consulting-engineering
contine si o clauza de arbitraj.

Daca beneficiarul contractului de engineering renunta la efectuarea lucrarii sau aceasta se intrerupe din
culpa sa, va fi obligat sa plateasca lucrarile executate si sa restituie cheltuielile facute de societatea de
engineering.

4.9. Dreptul aplicabil contractului de consulting-engineering

Contractul de engineering este o creatie a practicii americane si pentru ca nu a fost reglementat in


legislatiile nationale ori prin conventii internationale, in practica internationala acest contract este
carmuit de uzantele comerciale care s-au conturat sub forma de contracte tip (elaborate de asociatii de
ingineri consultanti, specializati pe domenii), sub forma de conditii generale (elaborate de asociatii
profesionale sau de organismele ONU), sub forma de recomandari sau prin repetarea aceluiasi tip de
contract reglementand acelasi tip de relatii.

Aceste conditii generale si contracte-tip (sau contracte-model) sunt aplicate unui contract international
concret, numai daca partile convin expres in acest sens, in temeiul principiului lex voluntatis, conform
caruia partile au dreptul sa aleaga legea care sa guverneze fondul si efectele contractului.

In cazul in care partile contractante nu desemneaza legea aplicabila contractului lor, practica (arbitrala
si judecatreasca) foloseste ca solutii subsidiare:

a) fie legea prestatiei caracteristice (denumita si legea furnizorului de engineering), adica legea in
vigoare in tara unde-si avea sediul societatea de engineering in momentul incheierii contractului;

b) fie legea locului incheierii contractului;

c) fie legea locului executarii contractului (denumita si legea beneficiarului), adica legea locului unde
se efectueaza constructia. Aceasta solutie este consacrata si de Conditiile generale elaborate de
CEE/ONU, tinandu-se seama si de faptul ca in acea tara exista de multe ori reglementari imperative in
aceasta materie.

Continutul contractului de consulting-engineering international, va fi influentat de prevederile


acordurilor comerciale, de plati si de cooperare economica internationala, incheiate de tarile a caror
nationalitate o au partile contractante.

S-ar putea să vă placă și