RELAŢII ECONOMICE

INTERNAŢIONALE
 MATERIALUL PREZENTAT NU EXCLUDE CONSULTAREA
BIBLIOGRAFIEI MINIMALE PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE
SEMESTRU, INFORMAȚIILE PREZENTATE ÎN FORMAT *.PPT FIIND
PRELUATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE DOAR CU CARACTER
DE INFORMARE, TOATE DREPTURILE DE AUTOR FIIND ALE CELOR ÎN
DREPT - IDENTIFICAȚI ÎN BIBLIOGRAFIA INDICATĂ ÎN FIȘA
DISCIPLINEI ȘI LA PRIMUL CURS!
Vă mulțumim!
BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:
1. Abrudan I, Cândea D., - coordonatori - Manual de inginerie economică – ingineria și managementul sistemelor de producție, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2002
2. Bârsan, I., - Management investițional - note de curs - Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005
3. Bințințan, P., - Strategii și politici de investiții, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005.
4. Cistelecan, L., - Economia, eficiența și finanțarea investițiilor, Editura Economică, București, 2002.
5. Gheorghe, C., - Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Universității „Transilvania” Brașov, 2008
6. Manolescu, Ghe. Management financiar, Editura Economică, 1995
7. Românu, I., Vasilescu, I., ș.a. - Managementul investițiilor, Editura Teora, București, 1996
8. Sârbu F. A. Managementul investițiilor, Curs pentru învățământul la distanta, Reprografia Universității Transilvania din Brașov, 2008
RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

CAZURI
PARTICULARE
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Exportul de obiective
industriale
este o formă de tranzacţii
internaţionale care îmbină
aspecte specifice exportului
tradiţional cu elemente care ţin
de investiţiile directe în
străinătate;
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

totodată, prin caracteristicile sale

 valoarea ridicată a tranzacţiei,
 derularea pe termen mijlociu şi lung,
 coparticiparea partenerilor la realizarea şi
darea în funcţiune a obiectivului,
 transferul de tehnologie etc.
poate fi încadrat în cooperarea
industrială.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Operaţiunea constă în construirea de
obiective industriale în ţara beneficiarului
prin efectuarea de către exportator – singur
sau împreună cu terţe firme – a unor activităţi
cum sunt următoarele:
 furnizarea şi montarea instalaţiilor
tehnologice;
 executarea lucrărilor de montaj, construcţii
şi inginerie civilă;
 aprovizionarea cu factori de producţie;
 formarea forţei de muncă etc.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Principalele caracteristici ale exportului de
obiective industriale sunt următoarele:
 reprezintă un sistem de relaţii
funcţionale între firmele participante –
exportator, beneficiar, subcontractanţi,
organisme publice, societăţi financiar-
bancare etc. – în care se îmbină
activităţi comerciale, de cooperare şi
investiţii, prestaţii intelectuale şi
materiale, procese de producţie şi
schimb etc.;
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 tranzacţiile sunt, de regulă, de valori

foarte ridicate şi se derulează pe o
perioadă îndelungată de timp;
 ca atare, şi riscurile asociate acestor
operaţiuni sunt mai numeroase şi au un
impact mai mare asupra rezultatelor
economico-financiare ale părţilor
implicate;
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 de multe ori, încheierea contractului se
face în urma unei licitaţii organizate de
reprezentanţii firmei beneficiare, câştigătorul
acesteia procedând de obicei, la
subcontractarea unor activităţi cu
furnizori, firme de consulting-engineering,
antreprenori etc., din ţara beneficiară şi din
terţe ţări;
 baza contractuală a tranzacţiei poate fi
reprezentată de mai multe contracte
separate, un contract global sau un contract
“la cheie”.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Contracte separate
 se încheie între beneficiar şi firme terţe
contracte pentru: furnizări de utilaje şi
tehnologii, licenţieri, construcţii şi lucrări de
infrastructură etc.
 răspunderea faţă de cumpărător revine
fiecărui contractant pentru prestaţia datorată
conform contractului;
 exportatorul este răspunzător în limita
contractului direct încheiat cu importatorul,
coordonarea lucrărilor fiind în sarcina
cumpărătorului.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Contracte globale
 între exportator şi importator se încheie
un contract combinat, care se referă atât
la lucrările de construcţii montaj şi
infrastructură, cât şi la furnizarea de
instalaţii şi materiale şi prestarea de servicii.
 exportatorul îşi asumă faţă de client
răspunderea pentru ansamblul
lucrărilor şi livrărilor, chiar dacă
executarea unora dintre acestea este
transferată unui subcontractant.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Contracte la cheie

În acest caz, exportatorul îşi asumă

faţă de client responsabilitatea
realizării întregului obiectiv
industrial – proiectare, punere în
funcţiune, asistenţă şi exploatare,
potrivit prevederilor contractuale, în baza
unui preţ stabilit.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

OBSERVATIE
 O variantă a exportului de obiective
complexe este cunoscută în
literatură sub denumirea de
cooperare tripartită şi, este vorba de
realizarea unui proiect industrial
pentru un beneficiar prin
coparticiparea a două sau mai multe
firme din terţe ţări.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Exportul de obiective complexe, în

general, şi cooperarea tripartită, în special,
pot fi realizate în două mari modalităţi:
 fără constituirea unei grupări
instituţionale, partenerii acţionând
independent;
 prin crearea unui consorţiu, a unei
asociaţii fără personalitate juridică sau o
societate.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Consultanţa şi asistenţa
inginerească
 Prin consultanţă se înţelege
acordarea de asistenţă în vederea
organizării unei activităţi
economice, a perfecţionării
conducerii şi a funcţionării unor
întreprinderi ori instituţii prin
formularea unor recomandări de
ordin economic sau tehnic.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Activitatea de asistenţă inginerească

reprezintă ansamblul de operaţiuni,
care urmăresc efectuarea de
investiţii în condiţii de eficienţă
maximă şi care cuprind totalitatea
activităţilor anterioare,
concomitente şi ulterioare care
însoţesc realizarea unui proiect.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Diversificarea şi amplificarea
activităţilor economice şi tehnice, ce
necesită informaţii complete şi o
experienţă vastă în domenii de
strictă specializare, au determinat
fuziunea operaţiunilor de
consultanţă şi asistenţă
inginerească cu ceea ce este cunoscut
sub denumirea de consulting-
engineering.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
OBSERVTAIE:
 Activitatea de consulting-
engineering cuprinde o gamă largă de
operaţiuni, de la simpla consultaţie
acordată beneficiarului într-o anumită
problemă până la realizarea unui
obiectiv “la cheie”, incluzând pregătirea
specialiştilor şi a personalului necesar
funcţionării normale a obiectivului.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Prestaţiile sunt efectuate de firme
specializate care dispun de mijloacele
necesare: dotări materiale şi personal
calificat, cunoştinţe teoretice şi practice
vaste, posibilităţi largi de informare etc.
 Principalele surse de acordare a
serviciilor sunt:
 întreprinderi sau birouri specializate
(inclusiv instituţii de cercetare-
proiectare);
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 compartimente de proiectare-
dezvoltare din cadrul unor firme mari
care produc echipamente şi/ sau
realizează lucrări “la cheie”;
 instituţii de învăţământ superior;
 specialişti în domeniu;
 constructori locali, mai ales pentru
lucrările de construcţie civilă.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Serviciile de consultanţă – care sunt
solicitate cel mai frecvent de beneficiarii de
credite şi sunt utilizate pentru implementarea
unor proiecte economice.
 Se pot clasifica în patru categorii, în funcţie
de natura serviciilor procurate:
 studii de preinvestiţii;
 servicii de pregătire proiecte, devize etc.;
 servicii de execuţie;
 asistenţa instituţională şi funcţională.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

Licitaţiile internaţionale
 Licitaţiile sunt pieţe de mărfuri
care concentrează cererea şi
oferta într-o perioadă
determinată şi într-un anumit loc,
oferta fiind prezentată, fie ca o
partidă efectivă de mărfuri, fie scriptic
sub formă de documentaţie.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Scopul licitaţiei este de a selecta

acel vânzător care acordă
condiţiile cele mai avantajoase şi
mai ales preţul cel mai redus (licitaţii
de cumpărare) sau acel cumpărător
care oferă cele mai bune condiţii
şi preţul cel mai ridicat (licitaţii de
vânzare).
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Licitaţiile internaţionale sunt

forme de comercializare pe piaţa
mondială a unor mărfuri specifice,
individualizate, în special produse de
valoare ridicată, bunuri de
echipamente, inclusiv obiective
economice complexe.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Licitaţiile, ca forme de comercializare,

prezintă o serie de caracteristici
distinctive care le deosebesc de alte tehnici
de comercializare, şi anume:
 se desfăşoară pe bază de regulamente
proprii, care cuprind metode şi norme
speciale, cu caracter general sau specific
naturii obiectului comercializat, legislaţiei şi
reglementărilor care guvernează
organizarea lor;
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 reduc rolul negocierilor, deoarece se

fac pe bază de oferte;
 sunt bazate pe concurenţă (în primul
rând, preţul);
 se fac prin acţiunea de adjudecare;
 sunt tranzacţii prompte care duc la
încheierea operativă a contractelor.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Licitaţiile internaţionale pot fi
organizate de firmele producătoare
sau de către cele cumpărătoare, de
comercianţi, de intermediari, de agenţi
sau firme specializate, de regulă cu
participarea băncilor care
finanţează operaţiunile de comerţ
exterior, a unor delegaţi oficiali ai
camerelor de comerţ, autorităţilor
judecătoreşti etc.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Licitaţiile pot fi clasificate după
diferite criterii:
 după regimul juridic şi posibilităţile
de participare se disting:
 licitaţii deschise (publice), la care
numărul de participanţi este nelimitat,
putând lua parte, cu şanse egale, toate
firmele interesate;
 licitaţii închise (limitate), organizate
numai pentru un anumit număr de firme
specializate, invitate de organizatori
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 după frecvenţa organizării, licitaţiile pot fi:

 periodice, care au loc cu regularitate la anumite
date, în anumite locuri;
 ocazionale, organizate atunci când este necesar,
având în cele mai multe cazuri caracter nerepetabil;
 după funcţia pe care o îndeplinesc şi poziţia
organizatorilor în actul de vânzare-cumpărare,
distingem:
 licitaţii pentru vânzare (de export);
 licitaţii pentru cumpărare (de import).
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 după mărimea partizilor de mărfuri
comercializate, licitaţiile pot fi:
 cu ridicata;
 cu amănuntul.
 după natura obiectului tranzacţiei
există:
 licitaţii pentru produsele de bază;
 licitaţii pentru produse finite;
 licitaţii pentru servicii.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 În concluzie, specializarea şi diviziunea

internaţională a muncii plasează relaţiile
economice internaţionale pe un nou curs.
 În anii 60-70 au apărut în mediul internaţional
şi sunt în plină afirmare în prezent o serie de
forme şi tehnici de afaceri care depăşesc
cadrul strict al schimbului de marfă şi
orizontul de timp specific contractelor
tradiţionale de export-import (alianţe
competitive, cooperare industrială, tehnici de
transfer internaţional de tehnologie etc.).
RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

CREDITAREA
IN
RELATIILE ECONOMICE
INTERNATIONALE
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

1. Creditele în valută acordate de

băncile comerciale din România
Băncile din România pot acorda
credite în valută persoanelor juridice
rezidente pentru importurile de
materii prime, materiale, bunuri de
consum, servicii, instalaţii complexe,
maşini, utilaje, mijloace de transport.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 Deciziile de creditare în valută presupun
 analiza bonităţii clientului,
 a surselor de rambursare a creditelor,
 a garanţiilor acoperitoare.
 În vederea obţinerii creditelor în valută de
către persoane juridice se solicită îndeplinirea
următoarelor condiţii:
 să fie înscrise la Registrul Comerţului;
 să posede capital social corespunzător
pentru desfăşurarea activităţii;
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 să prezinte
 garanţii materiale personale şi morale
precum şi
 documentaţii şi acte din care să rezulte
că desfăşoară activitatea în condiţiile legii
şi în conformitate cu statutul de
funcţionare;
 să îndeplinească condiţiile de bonitate;
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 să accepte clauzele negociate înscrise în

convenţiile de credit cu privire la:
 mărimea creditului,
 obiectul creditului,
 garanţii,
 termene de rambursare,
 dobândă,
 comisioane;
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 să desfăşoare operaţii care să asigure
realizarea surselor de rambursare;
 să asigure confidenţialitatea operaţiunilor
derulate cu banca
 din punct de vedere ale
 creditului,
 duratei,
 dobânzilor,
 garanţiilor.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 În scopul acordării creditelor în valută, agenţii
economici depun o documentaţie formată din
următoarele elemente:
 cerere de credit,
 documentaţie de constituire legală a
societăţii,
 raportul explicativ la bilanţul contabil,
 extrasul de cont privind conturile
deschise la alte bănci,
 situaţia creditelor angajate de la alte
bănci,
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 planul de trezorerie la creditele pe termen
scurt,
 situaţia fluxului de numerar în lei şi în valută
la creditele pe termen mijlociu şi lung,
 proiectul contractului comercial pentru care
se solicită credite,
 studiul de fezabilitate asupra investiţiei
pentru modernizare,
 retehnologizare din care să rezulte efectul
importului în cauză şi sursele de rambursare
a creditului,
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 situaţia contractelor de desfacere a

produselor
 la intern
 la extern,
 studiul de piaţă,
 garanţii reale şi personale.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 a. Creditele pentru export

se pot acorda de către bănci pe baza
contractelor externe pentru livrări de
produse de export însoţite de
modalităţi de plată asiguratorii.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 b. Credite de factoring
prin care firmele care efectuează exporturi pot
negocia cu băncile care sunt membre ale
organizaţiilor de factoring pentru a prelua
facturile şi a achita contravaloarea în mărime
de până la 80% din suma de încasat.
Prin creditul de factoring se asigură o
finanţare în termen scurt, fără să se
solicite garanţii, deoarece banca îşi
asumă obligaţiile de urmărire şi încasare
a facturilor.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 c. Liniile de credit sunt menite să

completeze capitalul agenţilor economici
care derulează operaţii de comerţ
exterior prin intermediul cărora se
efectuează trageri şi rambursări pe
durata de valabilitate, dacă soldul zilnic
al angajamentelor nu depăşeşte
mărimea linei de credit aprobate.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
 d. Creditele în valută pe termen scurt se
acordă pentru finanţarea activităţii de
aprovizionare, producţie şi desfacere, import,
export pe o perioadă de maximum 12 luni.
 e. Creditele în valută pe termen mediu şi
lung sunt destinate să asigure modernizarea
şi dezvoltarea capacităţilor de producţie,
retehnologizarea proceselor de fabricaţie,
achiziţionarea de maşini, utilaje, tehnică de
calcul, instalaţii tehnologice şi mijloace de
transport.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 f. Credite pentru activitatea leasing sunt

acordate în vederea achiziţionării de maşini,
utilaje, mijloace de transport şi a altor bunuri
în vederea închirierii lor pe o anumită perioadă.
 g. Credite de forfetare sunt operaţiunile prin
care un client vinde băncii creanţele în valută
faţă de un cumpărător în vederea recuperării
sumelor înainte de scadenţă în schimbul unei
taxe de forfetare.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 h. Creditele în valută pentru investiţii se

acordă de bănci pentru realizarea de noi
obiective de investiţii sau capacităţi de
producţie, extinderea, modernizarea şi
retehnologizarea capacităţilor existente,
procurarea de maşini, utilaje, mijloace de
transport, asigurarea utilităţilor necesare
funcţionării capacităţilor de producţie,
cumpărarea de alte active.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 Creditul se acordă în funcţie de valoarea

proiectelor de investiţii până la o anumită
limită (60-75%).
 Perioada de creditare depinde de dimensiunea
şi complexitatea proiectului.

 În vederea obţinerii creditelor pentru

asemenea destinaţii se solicită următoarele
documente:
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

 bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi;

 bugetul de venituri şi cheltuieli;
 fluxul de încasări şi plăţi pentru perioada de
creditare;
 contractele societăţii comerciale;
 studiul de fezabilitate sau planul de afaceri;
 graficul de realizare a investiţiei;
 oferte pentru bunurile ce urmează a fi
achiziţionate.
 RELAŢII ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
Observație:
Garanţiile depind de:
- natura creditului,
- specificul activităţii.
Garanţiile se pot constitui din:
- ipotecă asupra bunurilor imobile
proprietatea solicitantului,
- gaj asupra unor bunuri mobile,
- scrisori de garanţie bancară,
- cesionarea drepturilor de încasări.