ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

Investiiile. Proiect de investiii in domeniul

gazeificrii deeurilor

VASILE I. ANDREEA
Seria B, grupa 645, CIG, an III

Bucureti
2015

Cuprins
1. INVESTIII-ABORDARI TEORETICE....................................................................................3
1.1. Definirea investiiilor...........................................................................................................3
1.2. Rolul investiiilor.................................................................................................................3
1.3. Proiectul de investiii...........................................................................................................4
2. DOCUMENTAIILE PROIECTELOR DE INVESTIII..........................................................5
2.1. Studiile de oportunitate........................................................................................................5
2.2. Studiul de prefezabilitate......................................................................................................7
2.3. Studiul de fezabilitate...........................................................................................................7
2.4. Cererea de finantare (cf).......................................................................................................7
2.5. Proiectul tehnic (P.Th.).........................................................................................................8
2.6. Detalii de execuie................................................................................................................8
2.7. Caietul de sarcini..................................................................................................................8
3. REDEFINIREA ENERGIEI PRIN GAZEIFICAREA DEEURILOR......................................9
3.1. Gazeificarea pneurilor uzate................................................................................................9
3.2. Studiu de caz Proiect de investiii la SC SAN SYSTEMS INDUSTRY SRL Piteti......10
3.2.1. Prezentare SC SAN SYSTEMS INDUSTRY SRL....................................................10
3.2.2. Proiect de investiii la SC SAN SYSTEMS INDUSTRY SRL Piteti.........................11
CONCLUZII SI RECOMANDRI..............................................................................................15
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................16

1. INVESTIII-ABORDARI TEORETICE
1.1. Definirea investiiilor
Complexitatea procesului investiional a determinat necesitatea unor abordri difereniate n
funcie de relevana n raport cu scopul i obiectivele propuse, modul de percepie, nregistrare,
cuantificare a costurilor asociate unei investiii, interesele investitorilor sau ale organiuzaiilor
promotoare. Din aceast perspectiv, relevante pentru delimitarea conceptului de investiii, n
raport cu alte categorii de eforturi sunt urmtoarele dimensiuni:
a) dimensiunea contabil, ce asociaz investiia la noiunea de imobilizare n sens contabil.
Astfel investiiiile reprezint toate bunurile mobile i imobile, corporale sau necorporale,
achiziionate sau create n organizaie, destinate a rmne constant sub aceeai form.
b) dimensiunea economic conform creia, investiiile sunt reflectate de consumurile de
resurse efectuate la momentul prezent, cu sperana nregistrrii n viitor, a unor efecte economice,
ealonate n timp, a cror valoare total s fie superioar eforturilor iniiale.
c) dimensiunea financiar, evalueaz investiiile ca fiind toate cheltuielile de resurse care
genereaz venituri i/sau economii pe o lung perioad de timp viitoare, la care amortizarea
(rambursarea) lor se face pe mai muli ani. Valoarea real a efortului asociat unei investiii are n
componena sa costul obiectivului nou realizat sau a cel asociat modernizrii unui obiectiv, la
care se adaug nevoia de fond de rulment necesar primului ciclu de exploatare.
d) dimensiunea juridic, reflectat, n special, n relaiile, acordurile i parteneriatele
ncheiate ntre diferitele entiti implicate, cu privire la modul n care se asigur promovarea,
cooperarea, administrarea i garantarea investiiilor. Din perspectiv juridic internaional
investiia este reflectat de activele deinute de ctre investitorii unei pri contractante pe
teritoriul celeilalte pri contractante n conformitate cu legile i reglementrile aplicabile pe
teritoriul ultimei.

1.2. Rolul investiiilor

In dezvoltarea economic a unei ri rolul investiiilor este deosebit de complex, pentru c
ele influeneaz structurile de proprietate, structurile economice pe ramuri si subramuri,
structurile tehnologice, structurile ocuprii forei de munc, cu consecine directe si indirecte n
plan social, influennd ritmul de dezvoltare al rii.
a) Investiiile sunt baza material a dezvoltrii economico-sociale a oricrei ri. Ele asigur
creterea cantitativ si calitativ a capitalului fix, sporirea randamentului tehnic si economic al
capitalului existent, dar si crearea de noi locuri de munc. Prin investiii se asigur creterea

gradului de utilizare a resurselor materiale si de munc ale societatii, rol pe care l-au avut
ntotdeauna.
b) Investiiile au un rol hotrtor n asigurarea modernizrii activitaii economice, ca o condiie
necesar la adaptarea sistemelor tehnice si economice ale condiiilor de trecere a economiei
naionale la economia de pia, de participare a rii noastre la relaiile economice internaionale
n condiii de concuren si competitivitate. Ele asigur un grad mai mare de ocupare a forei de
munc, locuri de munc cu utilaje performante, perfecionarea proceselor tehnologice, extinderea
si generalizarea principiilor de conducere ale economiei de pia.
c) Investiiile dau nastere la ceea ce se numete efect propagat sau efect de antrenare, care
determin: promovarea progresului tehnic, creterea produciei, mbuntirea calitii bunurilor,
creterea eficienei economice.

1.3. Proiectul de investiii

Realizarea unei investiii, constituie un efort semnificativ pe o durata de timp limitat,
efectuat cu scopul atingerii unuia sau mai multor obiective. Dat fiind caracterul complex al
aciunilor propuse i eforturile asociate, n condiiile unor restricii din ce n ce mai numeroase i
limitative, procesul investiional a trecut n sfera domeniu proiectelor, ceea ce determinat apariia
unei concept distinct i anume: proiectul de investiii. Acesta poate fi definit ca un ansamblu
optimal de aciuni de investiii bazate pe o planificare sectorial, global i coerent, pe baza
creia,o combinaie definit de resurse umane, materiale, etc. provoac o dezvoltare economic,
social determinat.
n raport cu alte categorii de cheltuielile ce intervin pe durata de via a unei organizaii,
indiferent de tipul acesteia, eforturile implicate de realizarea unui proiect de investiii sunt
diferite semnificativ datorit unor trsturi specifice:
durata: orice investiie are un ciclu de via propriu, caracterizat prin etape i momente
definite, n cadrul crora parametrii economici asociai au o evoluie proprie, reflectat prin
intermediul unui tablou de flux de numerar. Fiecare etap a ciclului de via prezint anumite
particulariti n raport cu obiectivul propuse, factorii implicai, dimensiunea eforturilor sau
responsabilitatea necesar;
eficiena: conform creia, promotorul de proiect (organizaia iniiatoare) accept
schimbarea unei disponibiliti prezente de resurse, n baza unei serii de efecte viitoare care, n
sum total absolut, trebuie s fie superioare cheltuielilor iniiale;
riscul: decurge din evoluia parametrilor proiectului i modul n care acestia se
difereniaz n raport cu timpul. Aceast trstur se refer i la maniera n care diferenele ntre
valorile estimate ale parametrilor i cele efectiv nregistrate pot fi cunoscute, anticipate, estimate
i cuantificate corespunztor.
n completarea trsturilor specifice unui proces investiional trebuie menionat
caracterul de unicitate reflectat de diferenele ce intervin, n mod permanent, inevitabil, ntre
dou procese investiionale, aparent similare. Chiar dac alocarea fondurilor de investiii se face
n aceleai condiii, pe baza unor documente similare ca structur i coninut, ctre aceleai
4

domenii i tipuri de organizaii, exist ntotdeauna o serie de factori aflai n permanent

schimbare (procedee i soluii tehnologice, tehnici de construcii i montaj, materiale i utilaje
mai performante, evoluia cursului de schimb, rata inflaiei, condiiile de pia, concurena etc.)
care pot afecta rezultatele aciunilor i implicit eficiena economic.

2. DOCUMENTAIILE PROIECTELOR DE INVESTIII

2.1. Studiile de oportunitate
Prin studiile de oportunitate se identific posibilitile de a investi i au ca scop evaluarea
general a cererii de anumite bunuri concomitent cu punerea n eviden a unor caracteristici,
avantaje trsturi dominante ale ramurii economice, zonei geografice, domeniului de activitate.
Prin ele se urmresc atragerea viitorilor investitori, acionari, antreprenori etc., precum i
formularea de idei de proiect cu scopul de a suscita reacii din partea celor interesai. n
general, studiile de oportunitate sunt schematice, cu estimri globale i necesit un nivel redus al
cheltuielilor.
Studiile de oportunitate pot fi : regionale, sectoriale i speciale. Prin studiile regionale se
identific posibilitile de a investi ntr-o anumit regiune, zon administrativ, cu un anumit
potenial economic , dar cu excedent de for de munc, cu pia de desfacere asigurat[, potenial
al cumprtorilor, posibiliti de aprovizionare cu materii prime, n funcie de tradiiile din zon,
gradul de atractivitate a zonei etc.
Studiul regional de oportunitate, n principal, se refer la :
Caracteristicile eseniale ale regiunii, suprafaa i aspectele fizice, naturale
definitorii.
Populaia, structura profesional, venitul pe cap de locuitor, cadrul socio-economic
al regiunii, toate aceste caracteristici fiind cuprinse n contextul structurii socioeconomice
a rii, aa nct s se evidenieze particularitile pe care le prezint
regiunea respectiv.
Principalele exporturi i importuri din / n regiune n ultima perioad de timp.
Principalii factori de producie existeni, pui n valoare sau capabili de a fi
exploatai n viitor.
Structura ramurilor economice existente i strategia de dezvoltare a acestora n
viitor.
Instalaiile de infrastructur existente, n special cele din domeniul transporturilor,
energiei sau altele care ar putea favoriza dezvoltarea viitoare a regiunii.
Strategiile de dezvoltare n viitor a regiunii, fcndu-se referire la :
- activitile pentru care cererea actual local este ridicat;
- sectoarele care nu au o concuren prea puternic n regiunile vecine;
- ramurile care ar fi mai avantajos s fie implantate aici.
Estimarea cererii actuale i identificarea posibilitilor de dezvoltare n viitor.17
Identificarea capacitii aproximative a unitilor ce pot face obiectul unor
5

construcii iniiale sau unor extinderi.

Costul estimativ al investiiei, innd seama de costul terenului, tehnologiei,
echipamentului.
Estimarea surselor de finanare examinate i recomandate.
Analiza preliminar a avantajelor economice globale, n special n ceea ce privete
obiectivele economice naionale; de exemplu : repartizarea echilibrat a activitii
economice, estimarea economiilor de valut, crearea locurilor de munc scontate,
diversificarea economic etc.
Studiile de oportunitate sectoriale vizeaz posibilitile de a investi ntr-un sector de
activitate ( industria alimentar, uoar, activitatea de turism, industria materialelor de construcii
etc.). n general, un astfel de studiu se refer la :
Locul i rolul sectorului n economie, prin prisma politicii economice promovate la
nivel central.
Mrimea, structura i rata de cretere a sectorului.
Volumul actual i rata de cretere a cererii produciei n sectorul analizat.
Planificri aproximative ale cererii pentru fiecare produs.
Estimarea surselor de finanare examinate i recomandate.
Estimarea necesitilor i ncasrilor de valut.
Analiza preliminar a avantajelor economice globale.
Studiile de oportunitate speciale se refer cu prioritate la resurse ( umane, materiale,
financiare ); prezentarea acestora se face din punct de vedere cantitativ, calitativ i al structurii.
Prin ele se prezint potenialilor investitori informaii de baz cu privire la resursele respective,
dar i altele, ca de exemplu : evoluia cererii consumatorilor, dinamica puterii de cumprare a
acestora etc.
Schia unui studiu de oportunitate special cuprinde :
Caracteristicile resurselor, rezervele prospectate i verificate, rata anterioar de
cretere economic, perspective de dezvoltare ulterioar.
Rolul resurselor n economia naional, utilizarea acestora, cererea intern i
exporturile.
Activitile actuale fondate pe resursele respective, structur i dezvoltare, capital i
mn de lucru utilizate, productivitate i criterii de eficien, planuri de viitor i
perspective de cretere.
Principalele restricii i condiii de cretere a ramurilor bazate pe resursa respectiv.18
Creteri estimative ale cererii i perspective de export pentru sortimente a cror
fabricaie se bazeaz pe resursa examinat.
Identificarea perspectivelor de investiie.
Viabilitatea propunerilor cuprinse n studiile de oportunitate este apreciat prin :
- volumul i calitatea resurselor ce urmeaz a fi folosite;
- volumul i structura cererii n viitor la produsele respective;
- evoluia populaiei n zon, corelat cu ridicarea puterii de cumprare a acesteia;
- mrimea actual a importurilor, structura acestora i posibilitile de nlocuire cu
6

produse executate pe plan local;

- gradul de colaborare i integrare cu alte zone, domenii de activitate, pe plan local
sau internaional;
- posibiliti de extindere n viitor a domeniului de activitate respectiv, prin asigurarea
integrrii n amonte sau n aval cu alte ramuri sau domenii de activitate;
- posibiliti de diversificare sortimental, structural, ca urmare a creterii puterii de
cumprare a beneficiarilor;
- climatul favorabil de investiie n zona sau sectorul respectiv;
- concordana cu politica economic promovat la nivel macroeconomic n domeniul
de activitate respectiv; msura n care propunerile se circumscriu strategiei generale
de dezvoltare economico-social a rii;
- costul i disponibilitatea factorilor de producie;
- posibilitile de export sub aspect cantitativ i structural.

2.2. Studiul de prefezabilitate

Reprezinta documentaia tehnico-economic prin care se fundamenteaz necesitatea i
oportunitatea investiiei pe baz de date tehnice i economice.
Asigur selecia preliminar i definirea proiectului.
Elemente de continut:
- ndreptar recapitulativ (expunerea sinoptic a concluziilor eseniale pentru fiecare capitol);
- cuprinsul i istoricul proiectului ; iniiatorul ( iniiatorii ) proiectului; istoricul proiectului;
- capacitatea pieei i a agentului economic:
- cererea i piaa;
- prognoza vnzrilor i comercializarea ;
- programul de producie ( orientativ pentru viitorii 3 5 ani )19
- determinarea capacitii de producie pe fiecare secie i pe total
- materiile prime i materialele pentru viitorul obiectiv dimensionarea necesarului;
- fundamentarea amplasamentului optim;
- metodele de organizare a produciei;
- evaluarea necesarului de for de munc;
- prezentarea graficului de execuie.

2.3. Studiul de fezabilitate

Reprezinta documentaia tehnico-economic prin care se stabilesc principalii indicatori
tehnico-economici afereni obiectivului de investiii pe baza necesitii i oportunitii realizrii
acestuia si care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice, constructive si economice ce urmeaz
a fi supuse aprobrii.

2.4. Cererea de finantare (cf)

Trebuie completat conform informaiilor incluse in Ghidul Solicitantului valabil la data
publicrii apelului de propuneri de proiecte.
Reprezint angajamentul oficial al solicitantului pentru implementarea proiectului.
Informaiile din CF trebuie s corespund cu documentele anexate
7

Continut orientativ:
1. Informaii privind solicitantul
2. Descrierea proiectului
3. Concordana cu politicile UE i legislaia naional
4. Finanarea Proiectului
5. Lista de anexe20

2.5. Proiectul tehnic (P.Th.)

Proiectul tehnic cuprinde documentaia tehnico-economic - piese scrise i desenate -,
elaborat n condiiile legii, care dezvolt documentaia tehnic - D.T., cu respectarea condiiilor
impuse prin autorizaia de construire, precum i prin avizele, acordurile i actul administrativ al
autoritii competente pentru protecia mediului, anexe la autorizaia de construire.
Proiectul tehnic cuprinde soluiile tehnice i economice de realizare a obiectivului de
investiii, pe baza cruia se execut lucrrile de construcii autorizate.

2.6. Detalii de execuie

Detaliile de executie reprezint documentaii tehnice cuprinznd reprezentri grafice
realizate la scrile 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, dup caz, la alte scri grafice, n funcie de
necesitile de redactare, precum i piese scrise pentru explicitarea reprezentrilor grafice,
elaborate n baza proiectului tehnic i cu respectarea strict a prevederilor acestuia, care detaliaz
soluiile tehnice de alctuire, asamblare, executare, montare i alte asemenea operaiuni, privind
pri/elemente de construcie ori de instalaii aferente acesteia i care indic dimensiuni,
materiale, tehnologii de execuie, precum i legturi ntre elementele constructive structurale /
nestructurale ale obiectivului de investiii.
Detaliile de execuie, elaborate n condiiile legii i verificate pentru cerinele eseniale de
calitate n construcii de ctre verificatori tehnici atestai n condiiile legii, detaliaz proiectul
tehnic, n vederea executrii lucrrilor de construcii autorizate.

2.7. Caietul de sarcini

Caietul de sarcini se intocmeste de autoritatea contractanta pentru licitatie deschisa, licitatia
restransa, cerere de oferta, cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurenta si
conflictul de interese. Caietul de sarcini reprezinta descrierea obiectiva a produselor, serviciilor
sau lucrarilor necesare autoritatii contractante. Contine in mod obligatoriu specificatii tehnice.
Este interzis a se definii in caietul de sarcini specificatii tehnice care indica o anumita
origine, sursa, productie, un procedeu sprecial, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de
inventie, o licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori
economici ori anumitor produse.

3. REDEFINIREA ENERGIEI PRIN GAZEIFICAREA

DEEURILOR
Gazeificarea reprezint procesul de transformare a materialelor care conin carbon, cum
sunt crbunele, petrolul, biomasa si deeurile, in gaze combustibile care conin, in mod ideal,
toat energia inmagazinat in materia prim. In practic, procesul de transformare a energiei are
o eficient de 70 90%.
Pe plan mondial exist mai mult de 140 de instalaii de gazeificare, dintre care 90 sunt
situate n SUA si se estimeaz ca pn n anul 2020 numrul acestora s creasc cu 70%. La baza
acestor instalatii stau o gama larga de reactoare.
In ceea ce priveste diversitatea deeurilor procesate, acestea se impart in:
- Biomas de toate tipurile
- Deeuri menajere
- Deeuri industriale si ambalaje
- RDF deseuri pretratate
- Reziduri lichide

3.1. Gazeificarea pneurilor uzate

Astzi, eliminarea deeurilor pneurilor uzate reprezint a problem considerabil. In starea
lor de deeu pneurile sunt foarte greu degradabile si ocup un spaiu substanial- Oricum ar fi
eliminate, pe-in interiorul suprafeei gropii de gunoi, ele ocup o mare capacitate a acesteia.
Exist de asemenea pericolul de incendiu cu degajarea unui fum toxic. Distrugerea lor prin
ardere pe situri deschise nu este de acceptat datorit fumului toxic. Arderea lor in incineratoare,
consum o cantitate de energie substanial pentru aducerea si meninerea lor in starea potrivit
arderii, creeaz mari cantiti de cenu si necesit sisiteme sofisticate de filtrare a substanelor
toxice periculoase ce se degaj in cantiti mari (metale grele, in special zinc, pulberi fine, oxizi
de sulf, inclusiv pericolul degajrii de toxine si furani datorit temperaturii de ardere de peste
1200 grade C). Aceleasi probleme apar si la arderea lor in cuptoare de ciment, var, in cazane, etc,
unde, in general, procentul de introducere a cauciucului este, din cauza polurii, de max. 20% din
sarja. In plus, in cazul arderii acestor deeuri in cuptoarele fabricilor de ciment in final se obine
numai energie termic si nu electric. De aceea, in toat lumea, obinerea combustibilului derivat
din pneurile uzate , este in acest moment cea mai important pia pentru recuperarea deeurilor
de pneuri. In afar de arderea direct cu problemele ei, prezentate mai sus, ca o alternativ mai
prietenoas fa de mediu in toat lumea se cerceteaz dezvoltarea unor tehnologii si instalaii de
recuperare energetic a pneurilor uzate prin piroliza si prin piroliza urmat de gazeificare.
Piroliza pneurilor uzate implic degradarea termic in absena oxigenului. Pn acum, in
ultimul deceniu, in lune, au fost propuse peste 30 de proiecte, au fost depuse pentru finanare,
proiecte, patentate, liceniate sau probate, ins niciunul nu a dovedit inca un succes comercial
9

deplin. Greutile principale in calea dezvoltrii acestor tehnlogii sunt i economice i tehnice
sau costul investiiei este ridicat, iar produsele pirolizei nu au o valoare suficient pentru
recuperarea rapid a investiiei si de asemenea ele trebuie s intre in concuren cu produse de
fabricaie curent, recte cu combustibilii fosili in cazul utilizrii lor ca resurse energetice.
Principala problem, a obinerii negrului de fum de calitate corespunztoare din carbunele
rezultat in procesul de piroliz a blocat in ultimii ani acest procedeu. Astzi, in Europa,
funcionez numai o singur instalaie de procesarea pneurilor uzate care opereaz pe baze
semicomerciale.
Piroliza urmat de gazeificare este un proces condus spre a obine ca principal produs
gazul de sintez. Prin gazeificare crbunele pirolitic este transformat in gaz de sintez in prezena
unui volum controlat de aer/abur, care este insuficient pentru a permite combustia. Acum, in
lume exist relativ puine procese de gazeificare dedicate pneurilor uzate. Una din ele este
tehnologia Krupp Polzsius care incorporez procesul de gazeificare a pneurilor intr-un proces de
fabricare a cimentului.
Procesul de baz in toate tehnologiile folosite in prezent este comun:
Bucile de cauciuc sunt inclzite la 600-800 grade C in absena oxigenului;
Produsele finite sunt gazul de sintez (singaz), lichidul pirolitic si crbunele;
Lichidul pirolitic este utilizat, fie direct, drept combustibil in cazane, fie ca materie prim
pentru combustibilii prin distilarea acestuia, de asemenea, ca materie prim pentru
fabricarea negrului de fum;
Crbunele este folosit in prezent la fabricarea negrului de fum sau a crbunelui activ;
Gazul de piroliz in prezent este ars;
Oelul coninut de pneuri, de asemenea, este recuperat.

3.2. Studiu de caz Proiect de investiii la SC SAN SYSTEMS INDUSTRY

SRL Piteti
3.2.1. Prezentare SC SAN SYSTEMS INDUSTRY SRL
Firma SAN SYSTEMS INDUSTRY SRL a fost infiinat in anul 1999 si in prezent are 70 de
angajai, fiind intr-o continu tendin de dezvoltare. Are ca domenii de activitate:

Tmplrie din aluminiu

Sisteme de securitate
Construcii industriale
Automatizri, proiectare
Instalaii electrice, inclzire, ventilaii si aer condiionat
Amenajri interioare.

10

3.2.2. Proiect de investiii la SC SAN SYSTEMS INDUSTRY SRL Piteti

Prezentare proiect ENER-PLAST

Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice - POS CCE
Axa prioritar 2: Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologic i Inovare
Tipul si titlul proiectului:
211-Energie-INSTALAIE PENTRU GAZEIFICAREA DEEURILOR ENER-PLAST
Valoarea proiectului la finalizare: 4.440.930 lei
Director proiect: ALIN MIHAILESCU
Parteneri in proiect:
SC SAN SYSTEMS INDUSTRY SRL PITETI
(RO 3113365; J03/3562/1992; cod CAEN 4321)
SC ASOCIATIA PENTRU INVENTICA IN MECANICA SRL
(RO 35530; J40/7685/91; cod CAEN 7219)
Milioane de anvelope uzate si gramezi de deseuri de pneuri (cca 6,5 milioane tone in tarile
industrializate) trebuie sa fie eliminate in special in EU si USA. In Europa, anual, se produc cca
2,5 milioane de tone de deseuri de pneuri auto.
Este adevrat ca se fac eforturi pentru a produce energie termic/electricitate din aceste
deseuri, totusi nu s-a realizat dezvoltarea unui plan sistematic de utilizarea deseurilor si pentru a
creea o strategie de business pentru obtinerea electricitatii din acest deseu. Avand in vedere ca in
ciuda crizei din prezent in urmatorii ani putem asista la o explozie privind utilizarea
autovehiculelor, problemele aparute se vor acutiza.
Pe de alta parte puterea calorica mare a pneurilor uzate de 35,6 MJ/kg, coninutul mare de
carbon de cca 80-89%, recomand utilizarea energetic a acestui produs, iar necesitatea
diminurii emisiilor de noxe si obinerea de energie electric ieftin, recomand ca valorificarea
energetic a acestor deeuri sa se fac prin gazeificare.
In toata lumea s-au introdus acte normative pentru a impulsiona si stimula activitatea de
reciclare, reutilizare, a acestor deseuri cu mare valoare energetic. In Romania prin HG170/2004
se stipuleaz:
Persoanele juridice care introduc pe piat anvelope noi si/sau anvelope uzate destinate
reutilizrii sunt obligate:
a) s colecteze anvelopele uzate, in limita cantitilor introduse de ele pe piat in anul precedent;
b) s reutilizeze, sa refoloseasc ca atare, sa reapeze, sa recicleze si/sau sa valorifice
termoenergetic intreaga cantitate de anvelope uzate colectat.
Proiectul propus va realiza un prototip al unei mici instalatii de gazeificare a pneurilor uzate
mrunite la un diametru median de max 25 mm, intr-un singur reactor, prin inclzirea
granulelor, introduse in reactor prin injecie de aer comprimat cu dispozitive puls-jet.
In reactor se parcurg practic dou etape:
a) Piroliza pneurilor uzate care implic degradarea termic in absena oxigenului. Produsele
pirolizei sunt gazul de sintez (singaz), lichidul pirolitic (oil) si crbunele (char);
11

b) Gazeificarea carbunelui utiliznd ca reactivi aerul/aburul sau apa pulverizat. Dup

rcirea rapid a gazelor produse in reactor, condensarea gazelor condensabile si filtrarea gazului
de sintez obinut, produsele utilizabile, finale vor fi: gaz de sintez curti, cu putere caloric
superioar gazului metan, utilizat in motoare termice cuplate cu un generator electric pentru
obinerea energiei electrice si un combustibil lichid cu putere caloric asemantoare motorinei ce
va fi folosit in arztorul propriu reactorului si/sau comercializat.
Pe lang reactorul propriu-zis, prototipul va cuprinde si ansamblul instalaiei de rcire a
singazului, instalaia de curare a singazului si rezervorul de stocare a singazului. Astfel
proiectul se incheie cu realizarea unui combustibil cu putere caloric ridicat, apt sa fie utilizat in
etapa industrial in motoare termice pentru obinerea electricitii si cldurii.
Performanele obinute vor fi comparate cu cele obinute prin alte procese de gazeificare
convenionale i de reciclare energetic a deeurilor de cauciuc folosite. Experiena castigat pe
parcursul derulrii proiectului va creea bazele exploatrii comerciale a deeurilor din cauciuc
prin producerea unor instalaii mici si ieftine de producerea energiei electrice din deeuri de
pneuri uzate.

Obiective
Obiectivul proiectului este simplificarea tehnologiei de gazeificare, care apoi, sa fie
transpus de intreprindere intr-o instalaie inovativ, ieftin, compact si simpl, de mic
capacitate (pn la 1000 kW.h) capabil s transforme, in condiii date, energia deeurilor de
cauciuc direct in singaz curat, cu putere caloric ridicat, care sa fie utilizat in maini termice
pentru cogenerarea energiei electrice i a cldurii. Instalaia este destinat folosirii in zonele
rurale sau in cele industrial, direct la sursele de materie prim. Prin proiect se propune o
instalaie care asigur conversia pneurilor uzate prin mcinarea, injectarea si inclzirea acestora
intr-un reactor de gazeificare.
Proiectul se refer la utilizarea sistemelor de generare puls jet pentru injecia granulelor de
cauciuc sau plastic in reactor si pentru transportul pneumatic al agentului termic din reactor (ex.
nisipul). Acest agent termic este folosit pentru transportul cldurii, formarea vetrei mobile a
reactorului si evacuarea cenuii. Dispozitivele puls-jet sunt folosite in prezent de ctre societatea
de cercetare pentru scuturarea filtrelor de aer cu saci pe care le concepe si produce in
antreprenoriat. A fost demonstrat capacitatea acestor sisteme de generare puls-jet de a furniza
jeturi de aer scurte, de ordinal zecimilor de secund, in domeniul vitezelor sonice, cu consumuri
mici si controlabile de aer comprimat. A fost de asemenea demonstrat c aceste jeturi de aer pot
fi utilizate pentru alimentarea cu deeuri de cauciuc i plastic mcinate i aer, in proporie perfect
controlat, a reactoarelor de tip vortex pentru gazeificarea acestor deeuri i a altor deeuri
organice, similare. De asemenea, s-a demonstrat c dispozitivele de tip puls-jet se pot utiliza
pentru transportul pneumatic, cu consumuri mici energetice, ale agentului termic intermediar (de
obicei nisipul) utlizat pentru incalzirea indirect a deeurilor din reactor realiznd astfel pornirea
rapid a reactorului i posibilitatea automatizrii complete a procesului.
In final, singazul este folosit in motoare termice pentru obinerea energiei electrice i
termice. Rezultatul proiectului va fi un reactor prototip, pentru prelucrarea a 50-200 kg/h deeuri
de anvelope uzate, pe care vor fi cercetate si optimizate sistemul de incalzire, sistemul pulse jet
de transport pneumatic al nisipului, de curire a singazului i de rcire rapid a singazului.
12

Obiective msurabile
Se stabilesc urmtoarele obiective msurabile ale proiectului care se vor verifica in cadrul
programelor de experimentare:
Realizarea unui sistem continuu, eventual cu autointreinere energetic;
Obinerea unei puteri calorice inferioare a singazului de cca 22MJ/kg;
Randament al recuperrii de cldur de cca 80%;
Curarea singazului de particule solide, cu un grad de filtrare de cca 99% in stratul de
nisip in micare i de min. 99,9% dupa filtrul cu saci.
Obiective specifice
In urma aplicrii proiectului, la intreprinderea implicat, rezult un produs nou, inovativ,
rezultat al parteneriatului dintre ageni economici i entiti de cercetare:
Instalaii mici de gazeificare destinate producerii energiei ieftine. Planul de afaceri intocmit
pentru o instalaie de 214 kW, la preul deeurilor de 50 euro/ton, fixeaz ca obiectiv obinerea
cu noile instalaii de gazeificare, a energiei electrice din deeurile de cauciuc, la preul de 0,25
lei/kW.h cu amortizarea costurilor de investiie in 10 ani. Fa de preul kW.h de 0,36 lei/kW.h ar
rezulta un profit brut de 40,7% i s-ar crea ase noi locuri de munc pentru fiecare instalaie
produs. Prin cogenerare s-ar produce peste 2200 Gcal/an (peste 4000 kWh abur la 100 grade C)
care la preul Gcal de 107 lei ar duce la un profit brut total de peste 200%.
Obiectivele specifice ale Programului la realizarea crora contribuie proiectul propus sunt:
Creterea capacitii de CD;
Stimularea cooperrii dintre instutuiile de CDI si intreprinderi;
Cresterea accesului intreprinderilor la CDI in domeniul energiei obinut din deeuri.

Activiti planificate
1. Activiti de cercetare industrial
1.1.
Investigare soluii de noi tehnologii specifice
1.2.
Proiectare tehnologie
1.3.
Proiectare model experimental
1.4.
Realizare model experimental
1.5.
Experimentri
1.6.
Elaborare manual de prezentare
1.7.
Prezentarea, demonstrarea funcionalitii, comunicarea si publicarea naional a
rezultatelor
1.8.
Achiziionarea de componente pentru realizarea modelului experimental:
Compresor: 1 buc, 120 m3/h la 6 bar, pre estimativ 28.400 lei
Arztor: 1 buc, 150 kW, motorin, pre estimativ 7.140 lei
Suflant gaze: 1 buc, 500 m3/h la cca 2 bar, pre estimativ 24.200 lei
Schimbtor cldur: 1 buc, gaze arse la 600 grade C, 20000 kcal/h, pre
estimativ 4.200 lei
Transportor melcat: 1 buc, 500 kg/h granule cauciuc, pre estimativ 8.820 lei

13

2.

3.
4.
5.
6.

Electrovalve: 1 set, G1/4 oli, 2 cai, cu bobin acionare 220V, orificiu min.
4,5 mm, presiune dinamic min. 8 bar, pre estimativ 1.840 lei
Aparatur i sonde: aparat i sonde msurare Oxigen, SO2, aparat i sonde
temperaturi: max. 1200 grade C, indicatoare de presiune: 10-2000 mbar, pre
estimativ 9.400 lei.
1.9.
Achiziionare de materiale, consumabile si alte produse similare necesare
desfurrii activitilor de cercetare industrial: motorin, pietri sortat, saci filtrare,
materiale metalice (tabl oel refractar, tabl oel, evi diverse, aluminiu forjat etc.),
ciment refractar, materiale izolante, materiale de acoperire de protectie, papetrie si
birotic, consumabile, imprimante si copiatoare.
Activiti de dezvoltare experimental
2.1.
Proiectare
2.2.
Realizare
2.3.
Verificare
2.4.
Experimentare prototip
2.5.
Achiziionare de substane, materiale, consumabile i alte produse similare
necesare desfurrii activitilor de dezvoltare experimental: motorin, pietri
sortat, saci filtrare, materiale metalice (tabl oel refractar, tabl oel, evi diverse,
aluminiu forjat), ciment refractar, materiale izolante, materiale de acoperire de
protecie, papetrie i birotic, consumabile, imprimante si copiatoare.
Activiti pentru obinerea i validarea drepturilor de proprietate industrial
3.1.
Pregtirea, depunerea, examinarea cererii, precum i reinnoirea cererii de brevet
inainte de acordarea dreptului
Informare i publicitate privind proiectul
Management de proiect
Audit financiar pentru proiect

14

CONCLUZII SI RECOMANDRI

In prezent, gazeificarea este cea mai bun tehnologie de valorificare a deeurilor

organice. Avantajele majore ale gazeificrii sunt eliminarea deeurilor si generarea de
energie electric si termic.

Obinerea combustibilului derivat din pneurile uzate , este in acest moment cea mai
important pia pentru recuperarea deeurilor de pneuri.

Eliminarea deeurilor presupune, pe lng o problem de mediu de dimensiune global,

i o problem major pentru orae, care , n ciuda creterii semnificative a reciclrii i a
punerii n aplicare a unor msuri de prevenire n generarea deeurilor, producia
deeurilor se stabilizeaz, n cel mai bun caz, atunci cnd nu crete. Prin urmare, pentru a
obine eliminarea definitiv, primriile i asociaiile ar trebui s investeasc n centre de
sortare, n care s se obin separarea tuturor materiilor care ar putea fi reciclate (plastic,
hrtie i carton, PVC). n care materia organic obinut din acest proces, s-ar putea usca
sau mai bine composta, iar partea respins s-ar putea valorifica din punct de vedere
enegetic.

Potenialul energetic al gunoaielor din Romaniei se ridica la aproximativ 800 GWh anual,
echivalentul a 1,5% din consumul naional de energie electric. Aceasta cantitate de
energie ar fi suficient pentru alimentarea unui numar de 320.000 de locuine timp de un
an intreg, sustin specialitii.

In ceea ce priveste mediul de afaceri din Romnia, acesta are nevoie de libertate
economic i fiscalitate prietenoas pentru ntreprinztori, inclusiv pentru investitorii
strini. Crearea unui cadru favorabil mediului economic se poate realiza prin promovarea
unor condiii prielnice pentru atragerea investitorilor strini, cum ar fi: un tratament
corect, echitabil i nediscriminatoriu; protecie fa de exproprierile ilegale; recursul
direct la arbitrajul internaional, precum i transformarea Romniei ntr-un mediu atractiv
din punct de vedere fiscal.

15

BIBLIOGRAFIE

www.scritub.com
www.id-hyperion.ro
www.wall-street.ro
www.aim-srl.ro

www.sansystems.ro
www.proiecte-structurale.ro
www.ziare.com

16