Marketing și comunicare în arhitectură

1. Cine se poate numi arhitect?

-cine se prezintă ca atare
-cine are o diploma universitară recunoscută
-cine este atestat de o instituție/organizație cu atribuții legale

2. Ce este marketingul, ca disciplină?

-„stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere”
-domeniu legat de felul in care pui produsul pe piata

3. Ce este un brand? Câte tipuri de branduri cunoașteți?

-identitatea unui produs, serviciu, sau business
-are o importanta foarte mare pentru o companie, organizatie, institutie deoarece sta la
baza procesului de atractie a clientilor, acestia din urma find cei care asigura succesul,
profitul si dezvoltarea unui sistem

4. Ce fel de profesie este cea de arhitect?

Profesie liberala -reglementare (interes public, lege)
-cod deontologic – se stabilesc principiile fundamentale de
onorablitate in exercitarea profesiei de arhitect si se reglementeaza normele de
conduita profesioanala derivate din aceste principii, obligatorii in exercitiul drepturilor si
indatoririlor arhitectului ca profesionist
-pregatire profesionala continua
Totodata putem vorbi de arhitectura practicata in cadrul unor procese complexe
in care nici clientul si nici arhitectul nu sunt o persoana, fiind entitati economice si
sociale ample, structurale in cazul managementului de proiect

5. Ce forme de exercitare a profesiei de arhitect există în România?

-arhitectii cu drept de semnatura pot constitui la alegere potrivit legii:
-birouri individuale
 -birouri asociate – bir indiv se poate asocia prin contract in scopul exercitarii in
comun a profesiei
-societati civile profesionale de arhitectura – se constituie de catre 2 sau mai
multi arhitecti cu drept de semnatura prin contract de societate inregistrat la filiala
teritoriala a ordinului
-societati comerciale de proiectare – SRL
-angajare in temeiul unui contract individual de munca
-free lancer

6. Ce este un arhitect free-lancer (liber profesionist) și ce este specific

activității sale?
-exercita profesia de arhitect independent sau un arhitect care isi contracteaza serviciile
unor birouri/oraganizatii – nu isi asuma responsabilitati directe cu clientii

7. Ce este un birou de arhitectură?

Birou Individual de Arhitectura sau prescurtat BIA este o forma de organizare
juridical de tip PFA (persoana fizica autorizata) ce ofera posibilitatea oricarui arhitect cu
drept de semnatura sa profeseze intr-o forma legala si sa poate emite facturi clientilor
sai.
Biroul individual de arhitectură funcţionează în condiţii similare cu cele alebiroului
notarial sau de avocatură, poate angaja salariaţi şi poate îndeplini calitateade proiectant
general, având competenţa de a contracta lucrări de proiectare deorice complexitate şi
importanţă, pentru care arhitectul cu drept de semnătură poatesă îndeplinească rolul de
şef de proiect. O firmă de arhitectură este o companie specializată în furnizarea de
servicii de arhitectură clienților. Astfel de firme angajează în mod obișnuit arhitecți
împreună cu personal de asistență care îi ajută pe arhitecți să își facă treaba și pot face
parte dintr-o companie mai mare care se ocupă de multe aspecte ale procesului de
proiectare și construcție, de la contractare la design interioar. Întreprinderile mici pot
include unul sau doi arhitecți care lucrează împreună, în timp ce companiile mari pot
angaja sute sau mii de oameni, uneori repartizați pe mai multe birouri.

8. Numiți sinonime pentru firmă de arhitectură. Există nuanțe care le

diferențiază?
Birou Individual de Arhitectura: funcţionează în condiţii similare cu cele alebiroului
notarial sau de avocatură, poate angaja salariaţi şi poate îndeplini calitateade proiectant
general, având competenţa de a contracta lucrări de proiectare deorice complexitate şi
importanţă, pentru care arhitectul cu drept de semnătură poatesă îndeplinească rolul de
şef de proiect.
 Societate pe actiuni:este una din formele de societate comercială cu o largă
reglementare și implementare pe plan internațional. Aceasta este o societate de
capitaluri, asociații răspund pentru pierderile societății doar în limita acțiunilor deținute.
Astfel spus, asociații nu pot pierde mai mult decât au investit
Societate cu raspundere limitata:este o formă legală de companie, o anumită formă
de persoană juridică, care are o răspundere limitată în fața legii și față de proprietarii
acesteia. Este o formă hibridă de business având caracteristici atât ale unui parteneriat
cât și ale unei corporații, fiind mai flexibilă decât alte forme de societăți comerciale și
mai adecvată pentru un proprietar unic sau pentru un număr mic de membri.

Tipologia firmelor de arhitectură

Fără să îşi propună exhaustiunea, studiul de faţă identifică în rândul firmelor de
arhitectură două tipuri principale de strategie profesional-economică . În rândul firmelor
de nişă regăsim atât companii care au drept client principal statul, cât şi întreprinderi
care lucrează pentru sectorul privat, având drept clienţi principali alte companii.
• 1a. Firmele de nişă care lucrează cu statul (cu autorităţile centrale sau locale)
sunt specializate în restaurări de monumente sau în proiectări şi studii speciale. În
cadrul lor activează colective mici, multidisciplinare, compuse din arhitecţi, urbanişti,
ingineri proiectanţi, geologi etc., de obicei foşti angajaţi ai institutelor judeţene de
proiectare. Lucrările pe care le execută presupun o mare valoare adăugată pentru
etapa de proiectare. Finanţatorul fiind statul, chiar şi în cazul în care lucrarea este
câştigată prin licitaţie, cash-flow-ul nu este regulat, dar prezintă siguranţă, iar firma
poate să câştige vizibilitate prin însăşi natura lucrărilor executate.
• 1b. Celălalt tip al firmelor de nişă, cel al companiilor care au drept clienţi
principali persoane juridice private, este orientat mai ales către activităţi de arhitectură
de interior, mai ales branding şi rebranding de spaţii arhitecturale pentru lanţuri de
companii bancare, HORECA etc. Angajaţii - dar şi managerii acestor firme, de altfel –
sunt aproape exclusiv arhitecţi, iar activitatea de ofertare fără garanţia încasării este
foarte extinsă în acest tip de firmă de arhitectură, care pentru a câştiga un client nu se
poate baza pe recomandări sau renume, ci trebuie să investească efortul de a realiza
proiectul aproape integral încă din etapa de negociere a contractului. Este de remarcat
faptul că tipul acesta de firme de arhitectură este manageriat de persoane care reuşesc
să inoveze procedurile de lucru şi să sporească productivitatea.
2. În sfârşit, firmele fără target declarat sunt firme în care activează preponderent
arhitecţi, orientate în principal către lucrările (noi) de exterior, de la reamenajări şi
extinderi până la execuţia de imobile noi. În prezent, aceste firme proiectează cu
preponderenţă lucrări de reamenajare. Valoarea adăugată a scăzut foarte mult după
anul 2009, an din care a început să descrească cererea de proiectare a unor clădiri
deosebite, iar clientul activităţilor de arhitectură şi-a schimbat profilul: persoanele private
au devenit preocupate numai de reducerea costurilor, iar dezvoltatorii şi-au redus
drastic investiţiile. Din dorinţa de a nu pierde clientul, aceste firme execută - fără să
bugeteze întotdeauna - şi ofertare (dar mai redusă ca volum de muncă decât firmele de
nişă cu clienţi privaţi) şi asistenţă tehică permanentă.

9. Ce putem spune că vinde un arhitect clientului său?

-servicii de arhitectura ( proiectare )
-marketing in general – arta si stiinta de a vinde, a vinde inseamna a atrage, a informa,
a convinge

(Practica arhitecturii este un act complex de creație tehnică și estetică și de furnizare de

servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor și
documentațiilor conexe întocmite de alți specialiști, studii, teme și programe de
cercetare, proiectare și concursuri, documentații tehnice, machete, relevee și alte
asemenea activități.) (LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001 (**republicată**) )

10. Sunt necesare studii de marketing pentru a practica arhitectura?

Nu neaparat, dar cu siguranta acestea prezinta un mare avantaj.

11. Arhitectul este un creator, un prestator de servicii sau ambele?

Din punctul meu de vedere ambele: prin conceptul sau acesta reuseste sa livreze
serviciile de proiectare necesare.

12. Ce însemnă codul CAEN 7011?

Cod ocupațional: Servicii de dezvoltare (promovare) si vanzari imobiliare

13. Ce este o profesie liberală și de ce este astfel considerată arhitectura?

Profesia liberală este o ocupație intelectuală, exercitată de o persoană pe cont
propriu (liber-profesionist) care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.
Profesiile liberale sunt profesiile care, potrivit legii, pot fi desfășurate în mod
independent, fără a fi necesară înregistrarea la Registrul Comerțului, ci doar autorizarea
activității la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Pentru aplicarea O.U.G. nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice
de catre persoanele fizice, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, art. 1,
este util sa grupam activitatile in 3 tipuri de profesii reglementate:
-profesii liberale, care se desfasoara in temeiul legii si prin inregistrarea intr-un registru
tinut de o autoritate publica sau de un corp profesional, in baza careia se realizeaza si
inregistrarea fiscala;
-profesii reglementate, fie in sensul interzicerii desfasurarii ca activitate independenta,
fie in sensul prevederii unor conditii speciale;
-activitati independente pentru a caror desfasurare sunt prevazute anumite conditii de
pregatire.
Consideram ca profesiile liberale necesita indeplinirea, pentru a fi incadrate ca
atare, a urmatoarelor conditii cumulative:
-un act normativ care sa reglementeze domeniul;
-o autoritate publica sau un corp profesional care verifica indeplinirea conditiilor de
desfasurare a profesiei, elibereaza autorizatia si o inscrie intr-un registru;
-o prevedere expresa in actul normativ prin care profesia se desfasoara in baza
autorizatiei si/sau a legitimatiei de membru.

Arhitectura e profesie liberală întotdeauna?

Arhitectura este o profesie liberală, se spune. Este de asemenea evident că este o
profesie în schimbare, așa cum întreg sectorul construcțiilor a fost și este în continuare,
cu viteze din ce în ce mai mari pe măsură ce ne apropiem de prezent și avansăm spre
viitorul informatic și inteligența artificială. Arhitectura continuă să fie practicată în
maniere diferite, în paralel, în mod tradițional, liberal, prin relația client – arhitect, care a
consacrat-o, dar și în cadrul unor procese complexe, în care nici clientul și nici arhitectul
nu mai sunt o persoană, fiind entități economice și sociale ample, structurate în cadrul
managementului de proiect. Mai este la acest nivel arhitectura o profesie liberală, acolo
unde colaborează zeci și sute de persoane în același proiect, unde consultanții și
experții sunt implicați în secvențe complexe și succesiuni diverse în același contract? La
fel este și în cazul medicului, care atunci când este generalist, de familie, sau practică o
specialitate anume are o activitate liberală, pacient – doctor, dar atunci când vorbim de
un spital public complex, cu structuri, roluri, ierarhii și protocoale deloc simple, formula
liberală a practicii nu mai este activă. Profesia de arhitect rămâne liberală în condițiile în
care se practică astfel, de cele mai multe ori, pentru clienți persoane sau firme de mici
dimensiuni, dar nu și în cazul investițiilor publice și al celor private ale unor organizații
de mari dimensiuni. Această realitate trebuie observată, înțeleasă și acceptată, mai ales
pentru că oferă forme adecvate de practică în funcție de caz, de proiect și de client,
arhitecții putându-se organiza pentru a lucra fie pentru una sau cealaltă categorie mare
de proiecte. Voi descrie în continuare câteva particularități care vor întări afirmația că
arhitectura poate fi practicată diferit, adecvat fiecărui caz.

14. Ce însemnă o prefesie reglementată și care este situația arhitecturii în UE?

 Profesia reglementată reprezintă activitatea sau ansamblul de activități profesionale
reglementate conform legii române, care compun respectiva profesie în România.
Activitatea profesională reglementată reprezintă activitatea profesională pentru care
accesul sau exercitarea în România este condiționată, direct sau indirect, în
conformitate cu legislația română în vigoare, de deținerea unui document care să ateste
nivelul de formare profesională.
Sunt considerate activități profesionale reglementate activitățile exercitate cu titlu
profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor
documente care atestă nivelul de formare profesională.
Reglementare profesiei de arhitect presupune deținerea unui document care să
ateste nivelul de formare profesională și care condiționează accesul sau exercitarea în
România a activității profesionale, direct sau indirect, in conformitate cu legislația
română în vigoare.
Legea care reglementează profesia de arhitect este LEGE nr. 184 din 12 aprilie
2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect*). Conform legii profesia
poate fi exercitata de orice absolvent cu diplomă sau alt document echivalent eliberat
de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care
îndeplinesc criteriile minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programul de
studii universitare de arhitectură din domeniul de licenţă arhitectură.

15. Când a fost înființată SAR și cine a fost primul președinte?

1891 - Societatea Arhitectilor Romani (SAR) - presedinte Alexandru Orascu

16. Când a fost realizat primul proiect de lege a arhitecturii în România de către
SAR și sub președinția cui?
1893 - primul proiect de lege al arhitectilor - presedinte Ion Mincu (1892-1912)

17. Când a fost înființată UAR și cine a fost primul președinte?

1952 - Uniunea Arhitectilor din Romania - presedinti Duiliu Marcu, Pompiliu Macovei,
Cezar Lazarescu

18. Care a fost contribuția lui Alexandru Beldiman la UAR după 1990?
1990 - UAR se restructureaza - presedinte Alexandru Beldiman

19. Când a fost adoptată legea exercitării profesiei de arhitect în România?

2001 - se adopta legea 184 pt organizarea (exercitarea) profesiei de arhitect si
infiintarea Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) - presedinte Serban Sturza

20. Cine a fost primul președinte al OAR?

OAR ia nastere in 2001, (atunci se adopta legea 184 pentru organizarea profesiei de
arhitect,) iar primul președinte a fost Șerban Sturdza

21. Ce influențează piața de arhitectură?

Cred că există un mare potenţial în piaţă pentru proprietăţile în care se investeşte în
arhitectură. Dacă arhitecţii vor învăţa să vândă beneficiile acestei investiţii către
dezvoltatori, dacă vor porni în procesul de proiectare cu date reale despre ceea ce îşi
doreşte şi cât e dispus să plătească consumatorul final în minte, cred că vom vedea o
evoluţie fundamentală în piaţă. End-useri sunt, întrebarea e dacă piaţa va reuşi să
livreze produse competitive în bugetele pe care ei şi le permit.
Ordinul Arhitecților din România și-a dorit și și-a propus în permanență să genereze
schimbări care să influențeze piața arhitecților în sensul dorit de aceștia și în beneficiul
rezultatelor profesiei. Pentru aceasta este fundamental să observăm faptul că evoluțiile
sunt subtile și interdependente. Ele depind de comportamente în piață, atât ale
arhitecților, cât și ale clienților lor, care nu pot fi schimbate substanțial de la un moment
la altul. Mai mult, este atât utopic cât și neproductiv să așteptăm și să mizăm totul pe un
cadru legislativ ameliorat sau pe reglementări cu efect de baghetă magică.
Profesionalismul arhitecților în domeniul conducerii propriilor afaceri este cel mai
important factor care modelează piața în care lucrăm.
Cea mai mare greșeală economică este aceea de a nu îți cunoaște costurile proprii
și de a lucra sub ele. Aceasta influențează piața pe termen lung și reabilitarea ei este
extrem de dificilă;

22. Care sunt categoriile de clienți pe care îi poate avea un arhitect?

persoane juridice (ministere și agenții guvernamentale, administrații publice locale,
instituții publice, societăți comerciale cu capital privat, ong-uri) persoane fizice
Clientul este cel mai ușor de descris prin natura lui juridică, public sau privat, persoană
sau entitate instituțională, organizată

23. Cum poate un arhitect să obțină contracte de proiectare?

cum contractezi proiecte?
• ești căutat (reputatie, esti prezent pe piata- uneori sunt cautati cei fara experienta)
• cauți și faci oferte (date de experienta si capabilitatea unui birou-de cifra de afaceri-sa
poti sustine costuile unui proiect, inainte sa si le amortizeze)
• concurezi- Competitii deschise

Arhitectul are obligaţia de a încheia un contract în formă scrisă, pentru orice prestaţie a sa
remunerată, indiferent de forma de exercitare a profesiei, respectiv:
a) contract individual de muncă între arhitectul salariat şi angajator, pe o perioadă de timp
determinată sau nedeterminată;
b) contract de proiectare sau de consultanţă între biroul sau firma unui arhitect şi clientul care
comandă o lucrare, un proiect sau un serviciu de arhitectură;
c) alte tipuri de contracte încheiate în baza şi potrivit legii.
4. Art. 29 (1) Pentru întocmirea contractelor de proiectare şi/sau, după caz, de consultanţă,
precum şi a altor contracte, se recomandă utilizarea modelelor de contract puse la dispoziţie de
Ordinul Arhitecţilor din România şi respectarea legislaţiei de specialitate în vigoare.
(2) Contractele de proiectare sau de consultanţă pentru elaborarea unei lucrări/prestaţii de
arhitectură vor cuprinde capitole şi clauze privind obligaţiile asumate şi volumul prestaţiei,
termenele de realizare, onorariul cuvenit, etapizarea plăţilor, obligaţii şi responsabilităţi ale
ambelor părţi semnatare, penalităţi pentru neexecutarea obligaţiilor, moduri de recepţionare a
documentaţiilor, obligaţia de a răspunde la observaţiile/reclamaţiile clientului, precum şi clauze
privind proprietatea intelectuală.
(3) În cazul în care pe parcursul derulării contractului apare necesitatea elaborării unor lucrări
suplimentare neprevăzute iniţial, a decalării termenelor de predare negociate iniţial, a modificării
onorariului sau a altor prevederi iniţiale, părţile vor conveni, de comun acord, modificarea
clauzelor respective prin acte adiţionale la contractul de bază.
3- PROFESIA DE ARHITECT- PAGINA 18

24. Care sunt principalele segmente de piață în care poate opera un arhitect
prin biroul de arhitectură?
Clasificări ale segmentelor de piață de arhitectură:
* După întinderea geografică și teritorială:
1) piața globală
2) Piață națională
3) Piața regională
4) piața locală
* După tipologia contractelor în funcție de clientelă:
1) proiecte cu finanțare publică (guvernamentală, locală, fonduri diverse)
2) proiecte cu finanțare privată (fonduri proprii, credite bancare)
* După dimensiunea și valoarea contractelor:
1) proiecte mici (amenajări, extinderi, transformări, construcții de mici dimensiuni, zeci si
sute de metrii pătrați)
2) sub pragul de atribuire directă (a proiectelor publice) - faze premergătoare
3) proiecte medii construcții de dimensiuni medii ( max P + 2, dimensiuni medii, mii de
metri pătrați)
4) proiecte mari construcții de mari dimensiuni (zeci de mii de metri pătrați)
5) proiecte foarte mari construcții și ansambluri de construcții (sute de mii de metrii
pătrați)
* După tipurile de clienți d.p.d.v . al modului în care sunt organizați
* După tipologia investițiilor în funcție de scopul acestora
* După tipurile de proiete , în funcție de misiuni solicitate
* După tipurile de programe de arhitectura
* După tipologiile constructive

25. Cum te pregătești pentru a activa într-un anumit segment al pieței de

arhitectură?
-Asigurarea resurselor (investiții) – personal și dotare
-Asigurarea competențelor – resurse umane calificate
-Asigurarea capabilității – portofoliu, cifră de afaceri

26. Ce însemnă ”capabilitatea” unei firme de arhitectură?

27. Care sunt cele trei comportamente ale arhitecților în piață, în România?
1. Pasiv- comportamentul de rezistență- se caracterizează prin birouri/ firme
nucleare ( 4 angajați sau mai puțin)
2. Activ- comportamentul de căutare activă- se caracterizează prin birouri/ firme
nucleare ( 6 angajați sau mai puțin)
3. Pro-activ - comportamentul care țintește piețe mari- se caracterizează prin
birouri/ firme ceva mai mari ( 11 angajați sau mai puțin) acest segment se diferențiază și
prin numărul arhitecților angajați ( între 2-9 angajați)
 28. Cu cine se poate asocia un arhitect și care sunt avantajele și eventualele
dezavantaje ale unei astfel de asocieri?

(raspuns din ”Arhitect in Romania”)

Relația de parteneriat: caracterizează de obicei firmele mari de arhitectură, care
au un istoric de colaborare cu o echipă de alți specialişti din domeniul construcțiilor. O
bună parte dintre arhitecți declară că experiența în domeniu a dus la identificarea unor
colaboratori valoroşi din cadrul specialităților conexe, formând parteneriate care au
continuat de-a lungul activității (cu ingineri, constructori, instalatori, topometrişti), co-
laboratori cu care lucrează pe fiecare proiect. Pentru această categorie de practicanți,
relația cu meseriile complementare nu este una problematică, fiind rezultatul unei
complementarități profesionale bazate pe competențe, dar și pe afinități personale.
Astfel, relația între arhitecți și ceilalți specialiști pare să caracterizeze mai degrabă
proiectele complexe, construcțiile mari, și mai degrabă proiectele pentru beneficiari
publici decât cele pentru beneficiari privați.
Relația competitivă de subordonare: partea creativă apare subordonată
aspectelor tehnice, iar responsabilitatea arhitectului față de finalitatea proiectului şi
durabilitatea în timp este percepută ca inferioară față de cea a inginerului structurist.
Relația concurențial-conflictuală: arhitectul se auto-percepeca fiind deasupra
echipei, a celorlalți specialişti, legea îi conferă teoretic puteri absolute, dar practica îi
contestă oarecum această legitimitate, iar pe şantier se iau decizii în afara lui. În cadrul
acestei relații, executivii (inginer, constructor) îl caracterizează pe arhitect ca având idei
fixe sau rigiditate în gândire. Pe de altă parte, arhitectul reproşează o lipsă de
profesionalism din partea celor care sunt implicați în partea de execuție. În multe cazuri,
conflictele sau slaba relație de cooperare între arhitect şi echipa de implementare se
datorează şi lipsei de corelări ale proiectelor de specialități diferite (proiectul arhitectului
vs. proiectul de structură vs. proiectul de instalații)

29. Care sunt principalele categorii de misiuni ale arhitecților?

- Misiuni de bază- misiuni obligatorii prin norme și prevederi legale
- misiuni recomandate de OAR pentru o bună execuție/ realizare a construcției
planificate
- Misiuni suplimentare- acele misiuni de care este nevoie pentru asigurarea unui
serviciu de proiectare extins și a căror realizare este condiționată de existența unei
solicitări exprese a clientului sau a unei prevederi contractuale

30. Ce însemnă contractarea de misiuni complete?

Contractarea de misiuni complete reprezintă realizarea unui contract între arhitect și
beneficiar în care arhitectul asigură servicii în toate etapele de elaborare a unui proiect:
concept- proiect tehnic- execuție- post execuție.
 31. Ce însemnă contractarea de misiuni parțiale?
Contractarea de misiuni parțiale face referire la contractele realizate între arhitect și
beneficiar doar pe anumite etape de proiectare ( exemplu: cea de concept, de regulă
până la autorizarea construirii)

32. Ce însemnă subcontractarea de misiuni sau specialități dintr-un proiect?

Face referire la contractul realizat între părți, în care este menționat colectivul tehnic de
specialitate care va colabora la elaborarea proiectului. Acesta este ales de către
arhitect, cu aprobarea clientului și va fi contractat fie de arhitect, fie direct de către
client.

33. Care sunt principalele riscuri pe care le are un arhitect într-un contract de
proiectare și din partea cui?
Dacă un contract e dezavantajos pentru una din părți, în general contractele
comerciale dar si cele din domeniul proiectării construcțiilor, apar riscurile de a nu se
întâmpla ceea ce s-a contractat așa cum se dorește. Fie termenele nu vor putea fi
respectate, fie banii nu vor fi suficienți sau calitatea va avea de suferit.

34. Ce este dreptul de semnătură a unui arhitect în România?

Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii
responsabilități profesionale față de client și autorități cu privire la calitatea și
funcționalitatea soluțiilor propuse, integrarea în ambianța înconjurătoare a posibilităților
tehnice de realizare, cu respectarea legislației în domeniu.
Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui,
prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților, pe toate
documentațiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare și autorizare, inclusiv pe
durata execuției și la recepția lucrărilor. Copiile tuturor pieselor scrise și desenate,
componente ale proiectelor, trebuie semnate și parafate în original. Lucrările colective
trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecților care au contribuit la elaborarea lor.
Exercitarea dreptului de semnătură implică independență în luarea deciziilor cu
caracter profesional.

35. Cum se reduc riscurile în cazul unui contract de proiectare prin penalități?

36. Ce este ofertă economică pentru un proiect de arhitectură?

 Pe baza datelor din tema pentru ofertare și a analizei preliminare, arhitectul va
redacta oferta economică. În cuprinsul ofertei economice, vor exista cel puţin informaţii
cu privire la: specialiștii implicaţi în procesul de proiectare, etapele de lucru, timpul de
desfășurare a procesului de proiectare, onorariul de proiectare propus organizat pe
etape de lucru/misiuni (după caz, onorariul propriu al arhitectului, al colectivului tehnic
de specialiști, sau onorariul general). Pentru a evita confuziile în interpretarea ofertei de
către client, este recomandabil să fie menţionaţi specialiștii ale căror onorarii nu sunt
incluse și/sau misiunile ce nu sunt incluse în oferta economică.

37. Care sunt cele zece etape ale unui contract de misiuni complete și care
dintre acestea nu constituie misiuni de bază?
Cele 10 etape ale unui contract de misiuni complete sunt Etapa preliminara, Etapa
pregatitoare, Etapa concept, Etapa concept definitiv, Etapa proiect pentru autorizare,
Etapa proiect pentru evaluare/ofertare, Etapa proiect pentru executie, Etapa de
consultanta la selectia de oferte pentru realizarea lucrarilor de constructie, Etapa de
asistenta la executie, Etapa de urmarire a comportarii in exploatare a contructiei si
interventii in timp.

Sub denumirea de „Misiune de bază” sunt cumulate următoarele două tipuri de misiuni:
Misiuni obligatorii prin norme și prevederi legale.
Misiuni recomandate de OAR pentru o bună execuţie/realizare a construcţiei planificate.

Asadar, misiunile ce nu constituie misiuni de baza sunt Etapa de consultanta la selectia

de oferte pentru realizarea lucrarilor de constructie si Etapa de urmarire a comportarii in
exploatare a contructiei si interventii in timp. (Carte/sursa: Misiunile arhitectului)

38. Ce sunt misiunile suplimentare, în general?

Sub denumirea de „misiuni suplimentare” se găsesc acele misiuni de care este nevoie
pentru asigurarea unui serviciu de proiectare extins, și a căror realizare este
condiţionată de existenţa unei solicitări exprese a clientului sau a unei prevederi
contractuale.

39. În ce constă un concept de arhitectură, conform misiunilor arhitectului?

Concept (etapă de proiect) - În această etapă de proiect, construcţia este definită din
punct de vedere funcţional și estetic. Cu toate că descrierea configuraţiei construcţiei nu
este la un nivel detaliat, este responsabilitatea arhitectului să se asigure că propunerea
prezentată este tehnic realizabilă.
 Etapa concept este prima etapă de proiectare propriu-zisă. În această etapă, va fi
definită viitoarea construcţie din toate punctele de vedere, la nivel preliminar
(conceptual).
Vor fi stabilite, în această etapă, configuraţia funcţională, aspectul exterior
(interior), precum și anumite detalii de echipare sau finisare considerate foarte
importante în dezvoltarea ulterioară a proiectului. Scopul etapei este de a configura
construcţia din punct de vedere funcţional și estetic.
Conceptul general și de arhitectură : Arhitectul va propune clientului, pe baza
temei de proiectare agreate în prealabil, o soluţie tehnică și estetică. Cu toate că etapa
este incipientă, îi revine arhitectului obligaţia să se asigure că propunerile sale sunt
fezabile din punct de vedere tehnic și economic și că dezvoltarea ulterioară a proiectului
nu va atrage după sine modificări importante ale soluţiei tehnice și estetice cauzate de
imposibilitatea aplicării totale sau parţiale a soluţiilor propuse.
Cu toate că, în această etapă, nu este necesară detalierea din punctul de vedere
al structurii de rezistenţă și al instalaţiilor, este responsabilitatea arhitectului ca aceste
elemente ale construcţiei să nu contravină soluţiilor arhitecturale (tehnice și estetice)
prezentate.
Conceptul general și de arhitectură se poate considera finalizat doar în cazul
îndeplinirii condiţiilor de mai sus. Arhitectul își va asuma decizia de a propune
avansarea la etapa următoare. Pentru trecerea la etapa următoare, este necesară
aprobarea clientului.
Această misiune presupune și încorporarea în conceptul general și de arhitectură a
comentariilor/observaţiilor/amendamentelor clientului, altele decât cele care ar duce la
modificarea temei de proiectare.

40. Ce trebuie să se întâmple dacă un client emite solicitări ale temei sau
conceptului în etapa proiectușui definitiv?

41. Ce este un manifest de arhitectură?

Declarație publică scrisă, în care se formulează un punct de vedere de interes
general, se face o chemare la o acțiune de masă
Arhitecții au folosit manifestul pentru a declara o opinie despre o problemă și a proiecta
această opinie într-o strategie de practică.
În formă, manifestul arhitectural este un produs în care cuvântul scris se
regaseste într-o tensiune accentuată cu retorica vizuală. Imagini, sloganuri, texte scurte,
tipografie expresivă se reunesc pentru a construi o imagine de convingere cu privire la o
anumită problemă și pentru a transpune acea convingere în strategii pentru practică.
 Obiectivul este să formulezi, să scrii și să dai o formă vizuală unui set de
convingeri personale bine gândite despre o problemă în arhitectură. Aceste condamnări
ar trebui să fie preocupate de tensiunea dintre teorie și practică.
Ideea unui manifest este de a-l face vizibil și lingvistic convingător

42. Ce este un client? Cine pot fi clienții arhitectului?

Clientul este cel mai ușor de descris prin natura lui juridică, public sau privat,
persoană sau entitate instituțională, organizată. Fiecare categorie are particularitățile ei
în abordarea contractelor.
Clientul public, atunci când este onest și nu ascunde intenții private, abordează
problema contractului din perspectiva legalității.Clientului public îi este foarte greu să
înțeleagă și să accepte că un proiect și un proces de construire sunt procese deschise,
de optimizare continuă, imposibil de previzionat complet și apoi de implementat.
Clientul privat este fie calificat în investiții fie asistat de profesioniștii la cere
recurge pentru contractare, neavând această competență. Bineînțeles că există de
multe ori situația de a nu se afla în niciuna dintre cele două cazuri, fiind din categoria
celor care le știu pe toate, chiar dacă nu le-au mai făcut niciodată, sau destul de mult.
De multe ori clientul privat își impune propriile clauze disproporționate din perspectiva
win-win.
După tipurile de clienți d.p.d.v. al modului în care sunt organizați: persoane
juridice (ministere și agenții guvernamentale, administrații publice locale, instituții
publice, societăți comerciale cu capital privat, ong-uri) persoane fizice
Mai există un mod de a alege arhitectul, care se potrivește proiectelor ample, și mai
ales situațiilor în care clientul nu este o persoană ci o instituție, o organizație sau o
firmă: concursul de arhitectură.
Deci, o dată, invariabil ai un beneficiar, că este o persoană fizică, că este o societate
comercială, că este o administraŃie publică, este un beneficiar. Din start, beneficiarul
îŃi face o temă de proiectare pe care trebuie să o respecŃi, sigur este în funcŃie de
personalitatea arhitectului, şi în funcŃie de capacitatea lui de a impune anumite
rezolvări, fie urbanistice în cazul urbanismului, să realizeze un lucru deosebit sau un
lucru care să-l caracterizeze.

43. Care sunt trăsăturile comune profesiilor liberale?

1. Confidenţialitatea
2. Participarea la Dezvoltarea Profesională Continuă
3. Independenţa şi imparţialitatea
4. Conflictele de interese
5. Onestitate şi integritate
6. Supervizarea personalului de sprijin
7. Conformarea cu Codurile de conduită şi cu Practica
8. Asigurarea de răspundere civilă profesională
9. Conflict cu concpeţii morale şi religioase
10. Dezvăluiri către clienţi şi pacienţi
11. Dispute
12. Asumarea responsabilităţii
13. Activităţi multidisciplinare
14. Cunoştinţele de limbă
15. Buna guvernanta
https://ceplis.org/wp-content/uploads/2019/09/Valorile-comune-ale-profliberale-2014.pdf

Trasaturile esentiale ale profesiilor liberale

Secretul profesional
Secretul profesional este piatra de temelie pe care se construieste increderea intre
profesionisti si clientii lor.
Accesul in profesie
Formarea profesionala continua
Independenta si impartialitatea
Loialitatea fata de client
Integritatea si demnitatea profesionala
Angajarea responsabilitatii profesionale
Existenta unor coduri deontologice
Controlul din partea corpului profesional
Arhitectura, o profesie liberală
client (pacient)
cod etic & dezvoltare profesională continuă
 44. Ce înseamnă reglementat, parțial reglementat și nereglementat, în cazul
arhitecturii?
REGLEMENTAT
Reglementare profesiei de arhitect presupune deținerea unui document care să ateste
nivelul de formare profesională și care condiționează accesul sau exercitarea în
România a activității profesionale, direct sau indirect, in conformitate cu legislația
română în vigoare.
Legea care reglementează profesia de arhitect este LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001
privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect*). Conform legii profesia poate fi
exercitata de orice absolvent cu diplomă sau alt document echivalent eliberat de
instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care
îndeplinesc criteriile minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programul de
studii universitare de arhitectură din domeniul de licenţă arhitectură.
PARȚIAL REGLEMENTAT
Reglementarea parțială a profesiei înseamnă că profesionistul este calificat pe deplin
pentru a exercita în statul membru de origine activitatea profesională pentru care
solicită accesul parțial în România.
Activitatea profesională poate fi separată în mod obiectiv de alte activități care intră în
cadrul profesiei reglementate în România. Autoritatea competentă ia în considerare
situația în care activitatea profesională poate fi întreprinsă în mod autonom în statul
membru de origine.

45. Ce este codul etic al unei profesii?

Codul etic al unei profesii cuprinde MISIUNEA, VALORILE, PROCEDURILE și
STANDARDELE ETICE și PROFESIONALE, ce definesc activitatea profesională
respectivă.
Un set de reguli care definesc ce este drept și greșit în conduita profesională.
Ghidează scopurile, acțiunile și comportamentele către o atitudine responsabilă.

46. Numiți câteva probleme reglementate de codul etic (deontologic) al

arhitecților.
1.Norme de conduită profesională:
Integritatea și onorabilitatea
Competența
Asumarea și contractarea misiunilor
Dreptul de semnătură
 Onorariul
Dreptul de autor
2.Norme de conduită în relație cu clientul
· Încrederea reciprocă
3.Norme de conduită în interes public
· Interesul public
4.Norme de conduită în relația cu colegii
· Corectitudinea
· Respectul reciproc
5.Norme de conduită în relație cu Ordinul
Cooperarea

47. Ce este conduita profesională?

Prin Codul deontologic, denumit în continuare Cod, se stabilesc principiile fundamentale
de onorabilitate in exercitarea profesiei de arhitect şi se reglementează normele de
conduită profesională derivate din aceste principii, obligatorii în exerciţiul drepturilor şi
îndatoririlor arhitectului ca profesionist.
Conduita profesională este un ghid de comportament în diferite contexte instituţionale şi
profesionale. Acesta reflectă valorile esenţiale şi standardele etice, asumate în
activităţile derulate în beneficiul societăţii, mediului de afaceri şi administrativ, în
sectorul public şi privat, inclusiv în relaţia cu autoritatile centrale şi locale ale statului.

48. Ce înseamnă competența profesională pentru serviciile contractate?

Înseamnă că arhitectul trebuie să fie competent în cadrul serviciilor contractate,
îndeplinind anumite criterii precum:
- Arhitectul va angaja o lucrare profesională doar atunci când dispune de abilitățile
adecvate pentru a duce la final angajamentele față de clienți.
- Arhitectul este obligat să promoveze și să mențină standardele profesionale, la
un nivel înalt de calitate, îmbogățindu-și în permanență orizontul artistic și tehnic în
domeniul arhitecturii.
- Arhitectul trebuie să fie receptiv la îmbogăţirea limbajului arhitectural, prin
promovarea şi integrarea în proiectele sale a artelor complementare creaţiei de
arhitectură şi a noilor tehnologii.
- Arhitectul are datoria de a se informa asupra normelor specifice, a legilor şi
reglementărilor profesionale, inclusiv cele ale locului unde profesează, şi să le aplice în
exerciţiul profesiei.
- Arhitectul are obligația de a se asigura de competența angajaților și
colaboratorilor săi, care trebuie să aibă o prestație de înalt nivel profesional și totodată
să poată participa direct, cu acces deplin la datele necesare îndeplinirii misiunii lor.
- Prin proiectele sale, arhitectul trebuie să asigure realizarea de construcţii,
amenajări interioare şi amenajări urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor
de siguranţă şi calitate prevăzute de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în
domeniu.
- Arhitectul nu va promova în lucrările sale decât materialele și tehnologiile ce
corespund standardelor de calitate pentru lucrarea și bugetul avizat.

49. În ce situație poate lucra un arhitect fără existența unui contract de

proiectare?
În exercitarea profesiei, un arhitect trebuie să respecte următoarele principii
fundamentale:
· Arhitectul îşi va asuma misiuni doar în baza unui contract scris.
Arhitectul are îndatorirea de a trata cu maximă responsabilitate obligaţiile asumate prin
contract.
Art. 28 Arhitectul are obligaţia de a încheia un contract în formă scrisă, pentru orice
prestaţie a sa
remunerată, indiferent de forma de exercitare a profesiei, respectiv:
a) contract individual de muncă între arhitectul salariat şi angajator, pe o perioadă de
timp determinată sau
nedeterminată;
b) contract de proiectare sau de consultanţă între biroul sau firma unui arhitect şi
clientul care comandă o
lucrare, un proiect sau un serviciu de arhitectură;
c) alte tipuri de contracte încheiate în baza şi potrivit legii.

50. Ce înțelegeți prin drepturile de autor și câte categorii există?

Dreptul de autor este o forma de protectie garantata de lege a lucrarilor originale ale
unui arhitect, prinse intr-o forma tangibila de exprimare.
Dreptul de autor este un drept recunoscut de lege unui creator, al unui architect de
exemplu, de a controla si dispune dupa cum crede de cuvinta de opera sa. In multe
aspecte este similar cu dreptul de proprietate asupra unui cladiri, sa zicem, cu unele
diferente semnificative.
Diferenta cea mai semnificativa consta in faptul ca pe langa dreptul patrimonial
recunoscut (adica dreptul de as exploata creatia, de ao vinde, inchiria, etc) legea
recunoaste si o serie de drepturi moral, cel mai important fiind cel de a fi recunoscut ca
autor al operei in cauza. Daca de drepturile patrimoniale puteti sa scapti prin vanzare
sau orice alta modalitate legala, drepturile morale nu pot fi vandute sau instrainate in
vreun fel.

51. Ce este interesul public legat de un proiect de arhitectură?

-Se refera la atentia pentru: calitatea vietii, calitatea spatiului construit, calitatea spatiului
urban, atentia pentru vecinatate
-Este reprezentat de interesul comunitatii
-Asumare a responsabilitatilor de ordin civic
ARHITECT ÎN ROMÂNIA. Studiu de fundamentare a politicilor nationale pentru
arhitectură (Dan Chiribuca, Serban Tiganas)
Art. 65 Arhitectul va acorda maximă atenţie impactului social şi impactului asupra
mediului, pe care activitatea lui le poate avea, dar şi utilizării raţionale a resurselor pe
termen lung în soluţiile tehnice adoptate în proiecte.
Art. 66 Toate prestaţiile profesionale ale arhitecţilor vor lua în considerare sistemele de
valori şi cultură ale fiecărei/fiecărui ţări/loc pentru care creează lucrări de arhitectură şi
urbanism. În acest sens, obiceiurile specifice ale unei societăţi şi comunităţi nu vor fi
impuse altora, iar spiritul locului va fi protejat.
Art. 67 Arhitectul va respecta moştenirea culturală şi naturală a comunităţii în care îşi
exercită profesia, contribuind la conservarea şi îmbogăţirea acesteia.
Art. 68 Arhitectul va interveni cu maximă grijă pentru a păstra nealterate specificitatea
istorică şi calităţile artistice şi tehnice ale patrimoniului arhitectural, toate situaţiile în
care este solicitat să reamenajeze, să refuncţionalizeze, să extindă edificii/construcţii-
monument sau cu valoare arhitecturală.
Art. 69 Arhitectul va sprijini autorităţile competente pentru respectarea legislaţiei în
domeniul profesiei şi se va conforma termenelor prevăzute de lege în ceea ce priveşte
avizarea şi aprobarea documentaţiilor, în situaţia în care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul verificării, avizării, aprobării, controlului şi expertizei tehnice a proiectelor de
arhitectură.
Art. 70 Arhitectul funcţionar public nu va folosi funcţia sa în scopul atragerii de comenzi
în interes personal, direct sau indirect, şi va aplica principiile legalităţii, imparţialităţii şi
obiectivităţii în procesul avizării şi aprobării documentaţiilor.
 52. Cum își poate arhitectul prezenta realizările în spațiul public?
Secţiunea 2
Promovarea arhitectului în spaţiul public
Arhitectul îşi va promova onest realizările în spaţiul public
Art. 71 Arhitectul îşi poate face promovare profesională numai pe baza propriilor
realizări, evitând promovarea portofoliului profesional propriu, într-o manieră falsă,
înşelătoare sau exagerată.

Art. 72 Nu sunt considerate acţiuni de publicitate făcute de arhitect în folosul său acele
manifestări în care numele său şi aspecte ale activităţii sale profesionale sunt
menţionate în scrieri literare sau de specialitate, în mass-media, realizate de către terţi
în scopul informării publicului, şi nici acele intervenţii publice ale arhitectului cu referire
la activitatea sau creaţia sa, dacă acestea sunt motivate şi nu sunt plătite de arhitect.
Art. 73 Arhitectul are dreptul să facă publice realizările sale prin descrieri şi imagini
interioare şi exterioare, care constituie proprietatea sa intelectuală.
Art. 74 Arhitectul poartă întreaga responsabilitate atunci când participă la o competiţie
de arhitectură, la o consultare publică sau licitaţie, pe care Ordinul Arhitecţilor din
România sau Uniunea Internaţională a Arhitecţilor ori Consiliul Arhitecţilor din Europa, la
care Ordinul este afiliat, le-au declarat inacceptabile.

53. Cum se poate exercita profesia de arhitect în proiectare?

Profesia de arhitect poate fi exercitata in proiectare sau in domenii conexe, iar in
proiectare profesia se poate exercita independent (sole practitioner), asociat (unic,
multiplu), angajat (contract de munca), free lancer (contract pe proiect). (curs 2)

54. Cum se poate exercita profesia de arhitect altfel decât în proiectare?

In administrație (cu atribuții în construire), în educație/formare, în consultanță, în
cercetare, în industria materialelor și sistemelor, în managementul proiectelor, execuție

55. Ce este dezvoltarea profesională continuă în general și pentru un arhitect?

Participarea la programele de dezvoltare profesională continuă nu are în acest moment
un caracter obligatoriu, dar are scopul de a oferi arhitecților un mijloc de a-și păstra și
îmbunătăți propria cultură, practica si competența și de a-și actualiza cunoștințele
despre arte, știință și tehnologie, care înregistrează o evoluție permanentă, cu o atenție
corespunzătoare acordată reglementarilor estetice, sociale și legale legate de activitățile
lor.
Programul conține următoarele categorii:
Cursuri pe teme clar definite, de minim 6 ore, cu o subcategorie cursuri speciale pentru
stagiari Conferințe profesionale cu durată variabilă
Ateliere tehnice de minim 4 ore, care conțin informare despre materiale și sisteme de
construire

56. Câte forme de dezvoltare profesională continuă cunoașteți?

57. Care sunt competențele unui arhitect, în România?

Arhitectura, competențe profesionale

• Proiectare de arhitectură
• Proiectare/design de interior, mobilier, obiect, peisaj
• Planificare urbană, design urban
• Arte plastice, arte decorative
• Administrație centrală sau locală
• Educație preuniversitară sau universitară
• Industria construcțiilor, cercetare, producție, distribuție, service
• Antreprenoriat
• Expert tehnic, judiciar, economic

58. Cum poate profesa un arhitect în domeniul privat?

Birou individual
-prin proceduri de achizitii, licitatii de oferte care sa acopere capabilitatea de realizarea
si costurile proiectului (atentie pentru proiecte similare sau portofoliu)
-incredintare directa a proiectului-prin concursuri de arhitectura

59. Cum se poate exercita profesia de arhitect în domeniul public?

Birouri asociate
• Societate comercială
• Free lancer
• Angajat
Arhitectii pot lucra la stat ca arhitect șef, sau in diferite comisii de urbanism, istorie,
monumente

60. Care sunt domeniile de creație în care se manifestă arhitectul?

Arhitectura, domenii de creație și competență
proiectare de concept (concept design)
dezvoltare proiect (project delivery) implementare de proiect
conexe
creatori de imagine
creatori de machete
programatori
consultanți

61. Care sunt domeniile conexe arhitecturii?

-creatori de imagine
-creatori de machete
-programatori
-consultanti

62. Care sunt treptele carierei unui arhitect?

student -> stagiar -> incepator (junior) -> experimentat (senior) -> sef de proiecte,
manager, director, partener

63. Ce este un șef de proiect și ce rol are?

Din misiunile arh: -coordonator al procesului de proiectare
-îi revine responsabilitatea de a elabora si implementa proiectul
 -coordoneaza si integreaza toate partile unui proiect

64. Ce este un arhitect șef al unei localități și ce rol are?

Cealaltă latură a reproșurilor se duce către excluderea în general a arhitectului șef de la
configurarea investițiilor publice, respectiv a temelor de proiectare și a proceselor de
realizare a achizițiilor de servicii de proiectare și de negociere a contractelor și
colaborare cu elaboratorii. În mod tradițional arhitectul șef, sub orice nume a purtat în
istorie, arhitect al orașului sau altul, s-a ocupat de investițiile publice, fie realizând
proiectele, în trecut, fie organizând concursurile pentru acestea și reprezentând
viziunea clientului public. Din ce în ce mai puțin din aceste responsabilități se regăsesc
azi în activitatea multor arhitecți șefi, cu excepțiile care ar merita cunoscute.
Cine ar trebui să fie arhitectul șef ?
Un profesionist implicat în strategia de dezvoltare a localității și aplicarea ei
consecventă din poziția celui care înțelege fenomenele urbane în complexitatea lor.
Arhitectul șef trebuie să cunoască și să înțeleagă starea orașului, să se preocupe să
aibă date relevante și să urmărească indicatorii complecși care măsoară această stare.
O localitate fără o strategie bună, și nu una din aceea cumpărată pentru că trebuie să
existe când aplici pentru fonduri, nu poate aprecia proiectele cu care se întâlnește și nici
nu poate genera proiecte altfel decât în raport cu direcțiile strategice. Arhitectul șef
trebuie să opereze în zona legăturii dintre strategie și proiectele care o transpun. Rolul
de negociator in interesul public ar trebui să ocupe o parte semnificativă din
preocupările sale.

Totuși, cine ar trebui să fie arhitectul șef?

În mod cert o personalitate în domeniu. Matur, independent, experimentat, incoruptibil
și inspirat. Un excelent cunoscător al orașului ca fenomen și la curent cu teoriile și
avansul practicilor gestiunii urbane. Un om care nu are întotdeauna explicația pentru de
ce nu se poate și are soluția pentru cum să fie posibil, referitor la proiectele valoroase.
Un profesionist care verifică orice ipoteză cu principiile strategiei, după ce a avut grijă
să beneficieze de o strategie valoroasă. Aș putea continua, dar unii ar putea crede că
vorbesc despre extratereștrii. Un arhitect șef cu gusturi și abilitatea de a spune nu
oricărui proiect care nu respectă standardele localității, găsind argumentele și metoda
pentru a îl conduce într-acolo. Un profesionist care construiește o cultură durabilă a
dezvoltării din aria lui de competență.

65. În ce constă un proiect de arhitectură?

CODUL DENTOLOGIC
Prin proiectele sale, arhitectul trebuie să asigure realizarea de construcţii, amenajări
interioare şi
amenajări urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor de siguranţă şi calitate
prevăzute de
legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în domeniu.

66. Ce este profitul brut al unei firme?

Profitul brut (calculat ca expresie bănească a diferenţei dintre profitul global și pierderea
globală) crește nominal și crește și în termeni procentuali din cifra de afaceri. Aceste
revirimente la nivelul global al pieţei se regăsesc în comportamentul de relansare:
creșterea numărului de salariaţi, precum și creșterea gradului de îndatorare, ca formă
de asumare a riscului financiar în scopul alimentării capitalurilor permanente.
Piața de servicii profesionale a agenților economici cu profil de arhitectură 2007–2016
pg. 17

67. Ce sunt dividendele?

Dividendele reprezinta suma de bani luata din profit, oferita de proprietarii unei firme.
Parte din profitul unei societati pe actiuni care revine fiecarui actionar la sfarsitul fiecarui
exercitiu financiar, in raport cu actiunile pe care le poseda.

68. Ce sunt părțile sociale ale unei firme?

„Partile sociale sunt fractiuni ale capitalului social ale societatii cu raspundere limitata.”
Arhitectul este obligat să notifice în scris clientul, în situaţia în care are acţiuni sau părţi
sociale în societăţi comerciale din domeniul executării construcţiilor sau din domeniul
comerţului cu materiale de construcţii, precum şi în orice alte situaţii ce pot genera
conflict de interese.
CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE ARHITECT pg. 2

69. Câte tipuri de societăți comerciale cunoașteți, conform legii?

Legea 31/1990 distinge cinci forme de societăţi comerciale:
• Societatea cu Răspundere Limitată (SRL);
• Societatea pe Acţiuni (SA);
• Societatea în Nume Colectiv (SNC);
• Societatea în Comandită Simplă (SCS);
• Societatea în Comandită pe Acţiuni (SCA);
 70. Ce însemnă pierderea pentru o firmă? Ce este insolvența, dar falimentul?
În cursul studiilor IMAS asupra serviciilor profesionale de arhitectură am întâlnit opinia
că în perioade de criză economică și în condiţiile unei concurenţe crescute, este
necesar ca uneori să se angajeze lucrări sub costul mediu orar, respectiv în pierdere
financiară. Aceasta este o eroare gravă de management cu efecte asupra întregii
industrii.
Discountul sub costuri depreciază grav nu numai statutul profesional al societăţii
comerciale în cauză, ci întregul sector profesional.
Este perfect de înţeles că există perioade în care firmele profesionale au pierderi
fiscale. Aceasta se poate întâmpla datorită schimbării listelor de clienţi, modificării
structurii interne, investiţiilor în forţa de muncă și echipamente, creșterii
amortismentelor, amenzilor, penalităţilor și majorărilor fiscale și non-fiscale.
PIAŢA DE SERVICII PROFESIONALE A AGENŢILOR ECONOMICI CU PROFIL DE
ARHITECTURĂ 2007-2012 - pg. 110
Este gresit sa fie pus semnul egal intre insolventa si faliment. Insolventa este
caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti pentru plata datoriilor, in timp ce
falimentul este un proces formal si voluntar al insolventei, care se aplica cu scopul
lichidarii afacerii. In stare de insolventa se poate actiona pentru ca afacerea sa
supravietuiasca.

71. Ce este cifra de afaceri a unei firme?

Cifra de afacere reprezintă totalitatea vânzărilor facturate de agentul economic
respectiv, pe parcursul unui an calendaristic, fără TVA și fără a include veniturile
financiare (dividende, dobânzi etc.) și veniturile excepționale (vânzări de active etc.)”.
Piața de servicii profesionale a agenților economici cu profil de arhitectură 2007–2016
pg. 11

72. Ce este cash-flow-ul unei firme?

Cash-flow-ul sau fluxul de trezorerie/de disponibilități/de numerar reprezintă diferența
dintre intrările și ieșirile de numerar efectuate de o companie pe parcursul unui exercițiu
financiar. Intrările sunt date de încasările companiei provenind de la clienți, debitori,
investitori, din vânzarea unor imobilizări corporale sau din încasarea unor împrumuturi
primite pe termen lung. Ieșirile sunt banii care se plătesc pentru salarii, chirii, materii
prime, servicii, creditorilor sau acționarilor.
Ulterior, pentru multe firme, redresarea financiară sau menţinerea unui cash-flow
acceptabil au fost posibile numai prin schimbarea domeniului de activitate de la
proiectare de clădiri noi de importanţă medie sau mică la arhitectură de interior,
restaurări de monumente şi imobile istorice, reamenajări interioare şi rebranding pentru
spaţii comerciale etc. Astfel, o parte din firmele de arhitectură au reuşit o repoziţionare
eficientă pe piaţă, obţinând lucrări mari sau clienţi stabili. Apar însă dificultăţi de
menţinere a poziţiei câştigate, deoarece un număr mai mic de angajaţi execută o
varietate mare de activităţi complexe, iar unităţile de învăţământ superior nu par a
pregăti absolvenţii la un nivel acceptabil.

PIAŢA DE SERVICII PROFESIONALE A AGENŢILOR ECONOMICI CU PROFIL DE

ARHITECTURĂ 2007-2012 - pg. 71

73. Care sunt principalele tipuri de comportament în piață a firmelor de

arhitectură?
1. Comportamentul de rezistenţă se caracterizează prin birouri/firme nucleare (88% din
respondenţii acestui segment au declarat 4 angajaţi sau mai puţin).
2. Comportamentul de căutare activă se caracterizează tot prin birouri/firme nucleare
(88% din respondenţii acestui segment au declarat 6 angajaţi sau mai puţin).
3. Comportamentul care ţinteşte pieţe mari se caracterizează prin birouri/firme ceva mai
mari (88% din respondenţii acestui segment au declarat 11 angajaţi sau mai puţin).
Acest segment se diferenţiază şi prin numărul arhitecţilor angajaţi (peste 50% din
respondenţii acestui segment declară între 2 şi 9 arhitecţi angajaţi, în timp ce
aproximativ trei sferturi din celelalte segmente au maximum 2 ahitecţi angajaţi).

74. Cum se calculează onorariul arhitecților și valoarea unui contract de

arhitectură?
Arhitectul va calcula onorariul cuvenit în mod transparent şi în baza unui sistem de
calcul propriu.
Onorariul unui arhitect poate fi calculat in mai multe moduri cum ar fi:
• In raport cu suprafata proiectata, cunoscuta fiind notiunea de onorariu/mp de
suprafata proiectata;
• In raport cu valoarea de investitie, reprezentand un procent din valoarea totala a
investitiei;
• Rata orara in raport cu vechimea, experienta fiecaruia si dificultatea fiecarui
proiect;
• Rata fixa pentru proiect clar definit de la inceputul colaborarii arhitect-beneficiar
• istoric
• procent din valoarea estimată a investiției
• sumă fixă / metru pătrat (cub) x complexitate
• timp / misiuni
Costul orei de proiectare reprezintă prețul minim facturabil pentru menținerea
funcționării companiei, în condițiile anului trecut.
Costul mediu orar (CMO) se calculează ca raport între suma costurilor forței de muncă
proprii (CFMP) si inchiriate (CFMI) la care se mai adaugă costul locului de muncă
(CLM) plus alte cheltuieli (AC), și capacitatea de muncă (CM) reprezentată de totalul
orelor normate ale forței de muncă cu contract permanent. CMO = (CFMP + CFMI +
CLM + AC)/CM
In cazul contractelor de arhitectura, media serviciilor de proiectare se situează undeva
în jurul a 2 – 3% din valoarea contractelor de construire. In functie de valoarea si
dimensiunea lor, contractele de arhitectura pot fi: contracte mici, medii, mari, foarte
mari.

75. Ce însemnă protecția titlului de arhitect?

Protecția titlului de arhitect presupune continuarea exercitării profesiei în statul în care
este recunoscută diploma care atestă absolvirea oricărei instituţii de învăţământ
superior de arhitectură, cu durata studiilor de minim 5 ani ( în cazul statului român).
Orice absolvent care se încadrează în această categorie poartă titlul de arhitect atâta
timp cât diploma îi este recunoscută prin lege de statul român.

76. Care sunt cerințele minime pentru formația unui arhitect?

creativitate; gândire spațială dezvoltată; responsabilitate, vigilență; abilități
organizaționale; originalitate, resurse, creativitate; realism; simțul armoniei, gustului și
stilului; observare; amintire bună; abilități de comunicare; punctualitate, tact.
Capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care sa corespunda atat cerintelor
estetice, cat si cerintelor tehnice Cunostinte corespunzatoare depsre istoria si teoriile
arhitecturii, arte, tehnologii, stiinte umane Cunostinte despre arte frumoase ca factori
ce pot influenta calitatea conceperii proiectelor arhitecturale Cunostinte despre
urbanism, planificare Capacitatea de a intelege profesia de architect si rolul sau in
societate Cunostinte despre metodele de cercetare si de pregatire a proiectului de
constructie Cunostinte despre problemele de proiectare structural, de constructive si de
inginerie Cunostinte corespunzatoare despre problem fizice si tehnologii
Capacitate tehnica care sa ii permita sa conceapa constructii care sa indeplineasca
cerintele utilizatorilor Cunostinte corespunzatoare despre industrii, organizatii,
reglementari si procedure care intervin in procesul de concretizare a proiectelor

77. Ce fel de organizații ale arhitecților există?

UAR Uniunea Arhitectilor din Romania
OAR Ordinul Arhitectilor din Romania
ACE Consiliul Arhitectilor din Europa
UIA Uniunea Internationala a Arhitectilor

78. Ce prevede Codul deontologic al profesiei de arhitect relativ la

comisioanele comerciale pentru diferite materiale de construcții?
Arhitectul are obligaţia de a nu implica numele şi activitatea sa profesională în
acţiuni de publicitate comercială în beneficiul terţilor, respectiv firme de construcţii şi/sau
instalaţii, firme de producţie de materiale, furnituri şi echipamente pentru construcţii,
dacă nu posedă date suficiente privind calitatea produselor şi/sau serviciilor furnizate.
Arhitectul este obligat să notifice în scris clientul, în situaţia în care are acţiuni
sau părţi sociale în societăţi comerciale din domeniul executării construcţiilor sau din
domeniul comerţului cu materiale de construcţii, precum şi în orice alte situaţii ce pot
genera conflict de interese.

79. Ce este un brand personal?

Termenul de brand personal a fost folosit pentru prima dată de către Tom Peters
în 1997 într-un articol intitulat “The brand called you”, apărut în revista „Fast Company”.
În acest articol acesta afirmă că fiecare om este un brand şi are oportunitatea de
a ieşi în evidenţă şi că nu numai produsele de consum ale companiilor cu bugete mari
de marketing sunt branduri. Brandingul personal pare a fi doar un termen nou pentru
reputaţie şi descrierea de sine, iar singurul lucru modern despre brandingul personal
este numele său. Acesta îmbină felul în care se descriu oamenii unii faţă de ceilalţi şi
felul în care oamenii sunt descrişi de către ceilalţi.

80. Ce este un manual de identitate vizuală al unei organizații?

Manualul de identitate vizuala este o componenta a cumului de factori ce
influenteaza perceptia brandului. Alaturi de acestia si aplicata consecvent si corect in
coumincarea organizatiei contribuie la conturarea brandului .

81. Ce însemnă misiunea unei organizații?

Misiunea este un plan de actiune in realizarea obiectivelor
organizationale.Misiunea este o declaratie de identitamanifest te, actiune si scop la
nivel de proceduri, servicii si produse. Poate fi rezumata intr-o singura propozitie, poate
fi detaliata intr-o fraza, este aspirationala.
 Dclaratia de misiune comunica scopl unei organizatii si modalitatile prin care
poate atinge obiectivele propuse. Misiunea identifica mijloacele pragmatice prin care o
companie poate crea va oare pentru clienti si pentru societate in general. In cadrul
declaratiei de misiune sunt exprimate 3 concepte - viziunea (catre care tinde misiunea),
valorile care sustine eforturile pentru indeplinirea misiunii si obiectivele organizatiei in
sectorul in care activeaza.
Declaratia de misiune raspunde la urmatoarele intrebari:
- cu ce se ocupa organizatia?
- care sunt clientii nostri?
- care este versiunea ideala a companiei in viitor?
- care este forma ideala de ranadament a companiei in prezent?

82. Ce sunt valorile unei organizații?

Valorile uni organizatii pot fi concentrate in cuvinte cheie, adesea adjective (inteligent,
profesional,hazliu), dar chiar si fraze sau cuvinte non-descriptive de tipul: cel mai bun
prieten sau pasiune pentru tehnologie.
Valorile unei companii pot fi extinse asupra tuturor activitatilor intreprinse - in realatia cu
clientii, inrealizarea produselor, n oferta de servicii, in mesaje de publicitate, in cultura
organizationala, etc.

83. Ce este o campanie de marketing?

Campania de marketing reprezintă totalitatea activităților desfășurate pentru a atinge un
scop predeterminat. Cel mai frecvent, fiind scopul de promovare a unui produs sau
serviciu. O campanie de marketing diferă de marketingul în curs de desfășurare sau
relațiile publice, care sunt concepute să ofere o reacție la un anumit eveniment specific.
O campanie de marketing eficientă ar trebui să acopere o varietate cât mai mare de
canale de media și să includă pe langă campaniile plătite și campanii de marketing
gratis (ex. promovarea produselor sau serviciilor pe propriul site de prezentare și pe
pagina de social media).

84. Care sunt instrumentele uzuale de marketing folosite de arhitecți?

Când aducem in discuţie instrumentele de marketing, inevitabil ne gândim la „cei 4P”,
unelte deja testate si analizate de ceva timp. „Cei 4P” nu reprezintă altceva decât:
1. Produsul,
2. Plasarea sau distribuţia,
3.Promovarea şi nu în ultimul rând,
4. Preţul.
Primul P menţionat mai sus, respectiv Produsul, face referire la totalitatea
bunurilor/serviciilor pe care compania le pune la dispoziţia consumatorului prin
comercializarea, incluzând în primul rând numele de brand şi designul produsului,
ambalajul şi în unele cazuri chiar o serie de garanţii, alături de caracteristicile acestuia.
Cel de-al doilea “P” amintit, si anume, Plasarea sau distribuţia, este cumulul
instrumentelor, metodelor, dar şi a canalelor utilizate de companie pentru ca produsul
să fielivrat publicului consumator. Acest aspect este unul destul de larg, care impune
tratarea brandului la mai multe nivele, de la amplasarea produselor în magazine,
poziţionarea acestora pe rafturi, până la modalităţile utilizate în transportul de la o
locaţie la alta, designul interior/exterior al punctelor de dezvoltare a brandului (în cazul
restaurantelor/localurilor/hotelurilor/show room-urilor), cât şi site-ul web si mai nou
pagina de Facebook al brandului respectiv.
Promovarea, sau cel de-al treilea “P” enunţat se referă la întreaga serie de
activităţi menite să comunice brandul publicului ţintă, activităţi care trenuie puse la
dispoziţia consumatorului de către brand. Aceste activităţi cuprind mai multe arii de
implementare, de la publicitate generala, până la mail-uri directe, sponsorizări,
programe de promovare a brandului, relaţia cu clienţii, pâna la pop-up-uri pe Internet şi
diverse activităţi promoţionale, toate acestea având drept scop transmiterea spre
exterior a imaginii şi a personalităţii brandului ce se doreşte a fi promovat.
Nu în ultimul rând, un aspect foarte important pentru orice companie care îşi doreşte
crearea unui brand de succes şi menţinerea acestuia pe piaţă, este cel de-al patrulea
“P”,şi anume Preţul. Preţul reprezintă partea materială pe care consumatorul trebuie să
oofere în schimbul utilizării anumitor servicii ale brandului, sau a cumpărării produselor
puse la dispoziţie de către acesta. Pe lângă acest aspect, este important de menţionat
şi modul de efectuare al plăţii, care de asemenea are un rol foarte important în
imaginea pe care brandul vrea să o transmită.

85. Ce restricții au arhitecții prin Codul deontologic, referitoare la publicitate?

CAP II. Art. 11 Arhitectul are obligaţia de a nu implica numele şi activitatea sa
profesională în acţiuni de publicitate comercială în beneficiul terţilor, respectiv firme de
construcţii şi/sau instalaţii, firme de producţie de materiale, furnituri şi echipamente
pentru construcţii, dacă nu posedă date suficiente privind calitatea produselor şi/sau
serviciilor furnizate.

86. Care sunt principiile esențiale ale unui concurs de arhitectură?

1. Transparenta-claritate
Procedurile, regulamentul, cerintele trebuiesc sa fie foarte clare. Scopul concursului, cat
si a concurentilor trebuie sa fie clare de la inceput.
Posibilele conflicte intre clienti si competitori sau jurati, trebuiesc semnalate, discutate si
rezolvate la inceputul concursului. Oricine angajat de catre client, jurat, oricine cu o
relatie de rudenie cu clientii, juratii, consilierul profesional, sau implicat in pregatirea
concursului nu va fi posibil sa concureze sau sa asiste concurenti in cadrul concursului.
Deciziile juratilor trebuie sa fie documentata. Procesul de evaluare al juratilor trebuie sa
fie disponibila pentru tot publicul si toti concurentii.

2. Egalitate si nedescriminare
Regulamentul si conditiile de participare trebuie sa fie la fel pentru fiecare concurent.
Evaluarea egala in fiecare din fazele concursului. Toate informatiile trebuiesc
impartasite (aduse la cunostinta) concurentilor, in acelasi timp. Schimbul de informatii
intre concurenti, sau intre concurenti si jurati este strict interzis.
Pentru a asigura egalitate intre concurenti, o singura limba trebuie declarata ca fiind cea
oficiala pentru concurs. Toate subiectele si regulamentul trebuiesc scrise in limba
declarata ca fiind oficiala pentru concurs, la fel si proiectele intocmite de catre
concurenti.

3. Sinceritate/ justete
Fiecare concurent se angajeaza a fi considerat intelectual, creativ si economic, in
speranta obtinerii unei recunoasteri cat mai mari posibile sub forma de premiu pentru
munca sa. In cazul unui proiect, concurentii concureaza in fata unei comisii pentru
obtinerea acestui premiu.
Doar castigatorii concursului sunt rasplatiti cu dreptul de a urmari procesul de realizare
efectiva a proiectului.
In aceste conditii, clientul si juratii au obligaii fata de concurenti. Competitia trebuie
pregatita cu atentie. Conditiile si cerintele trebuiesc intocmite foarte clar. Trebuie sa
existe o suma adecvata pentru alocarea premiilor. Clietul trebuie sa declare clar in ceea
ce priveste rezultatul unei competitii si trebuie sa ofere castigatorului sansa de a fi
premiat de catre jurati pentru serviciile de proiectare.

87. Câte tipuri de concursuri de arhitectură există?

Aici putem vorbi de 2 tipuri mari de concursuri de arhitectura, primul fiind in functie de
modul in care este organizat concursul si al doilea in functie de tipul de concurenti in
ceea ce priveste experienta (varsta acestora )
1. Concurs de arhitectura+design :care are mai multe etape de desfasurare
2. Concurs de arhitectura+ design: care imparte concurentii in functie de experinta
si varsta acestora : Concursuri pentru Studenti si Concursuri pentru tineri arhitecti (sub
40 de ani)
In cazul in care vorbim de Concurs de Design, acesta se imparte in 2 tipuri:
1. Cel care este format doar dintr-o singura ramura a arhitecturii
2. Cel care este format din totalitatea disciplinelor/ ramurilor arhitecturii

88. Ce trebuie să cuprindă CV-ul unui arhitect?

-informatii generale despre arhitect
-portofoliu cu lucrari reprezentative
-experienta profesionala
-educatie si formare
-diferite contributii in activitati in domeniu (comisii, publicatii, expozitii, conferinte, cu
mentionarea pozitiei ocupate)
-aptitudini si competente personale.

89. Ce poate cuprinde site-ul internet al unui borou de arhitectură?

Brand-ul creat de o firmă de arhitectură este bine să prindă formă și într-un website,
unde proiectele să fie puse în valoare și să poată fi vizualizate de publicul larg. Prin
urmare un site poate să cuprindă un portofoliu cu proiectele realizate, care să reflecte
nivelul biroului de arhitectură. Planșele proiectelor sunt însoțite de un text descriptiv
care să asigure înțelegerea acestora de persoanelor care nu sunt specializate și care
nu au avut tangență cu acest domeniu. Totodată, putem regăsi o descriere a firmei și a
istoricului său suplimentată de prezentarea echipei de proiectare și a colaboratorilor.
Toate acestea sunt suplintate cu date de contact și sediul firmei unde poate fi găsit
biroul de arhitectură pentru o viitoare colaborare.

90. Ce poate caracteriza identitatea vizuală a unei firme de arhitectură?

Identitatea vizuală poate fi demonstrată în diverse moduri, însă, în primul rând, ea se
face simţită prin siglă, caracterul de literă și culorile aplicate pe diverse elementele, prin
literatura de marketing, prin elementele de semnalistică din clădiri, elementele de
comunicare externă și oricare alte iniţiative de promovare (de la campanii de publicitate
și promovare până la design-ul unui obiect cu brand-ul firmei). Dar în arhitectură cred că
identitatea vizuală se face remarcată cel mai bine prin desen, prin amprenta arhitectului
asupra planșelor de concept și proiectare. Comunicarea vizuală este specifică
arhitecțiilor, este modul în care ei transmit informațiile, prin urmare crearea unei
identități/reputații este foarte important, deoarece este modul în care suntem percepuți.
 91. Cum convingi pe cineva să îți accepte ideile, ca arhitect?
Convingerea unui individ sau unui grup mai mare de persoane, cred că trebuie să fie
susținută de argumente logice care să fie adaptate la nivelul de înțelegere a fiecărei
persoane și care nu în ultimul rând, să urmărească interesul public. Un arhitect
interacționează cu multe persoane și specialități diferite sau instituții, iar în procesul de
comunicare argumentarea și susținerea unei idei este inevitabilă, prin urmare este
important să furnizeze dovezi clare pentru susținerea propunerii. Totodată trebuie să ne
facem simțită implicarea față de subiect, pentru acest lucru putem apela și la limbajul
non-verbal care ajută în eficacitatea argumentării (postura, expresiile faciale, mișcarea
mâinilor, etc) și bineînțeles la cele trei principii (ethos, pathos, logos).

92. Cum trebuie să se desfășoare o întâlnire eficientă?

Comunicarea este un proces foarte complex, iar timpul este unul prețios pentru un
arhitect, prin urmare orice interacțiune din cadrul profesiei de arhitect trebuie să fie
eficientă. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea unui obiectiv clar al întâlnirii de
dinainte ca acesta să aibă loc pentru ca fiecare participant să se pregătească cu
eventualele întrebări și probleme pe care vrea să le aducă în discuție. Dacă toată lumea
cunoaște viziunea de ansamblu a proiectului ajută la concentrarea persoanelor în timpul
întâlnirii și astfel se îmbunătățește timpul necesar fără a fi nevoie de alte lămuriri.

93. Cum relaționezi cu propria echipă în calitate de lider?

“Arhitectul se va comporta corect în relația cu colegii” – principiu fundamental exprimat
în Codul Deontologic al profesiei de architect.
Consider că un lider indiferent de domeniu trebuie să fie empatic, mai ales cu echipa sa
și să asculte activ părerea celorlalți, ascultarea activă înseamnă să acorzi atenție
feedback-ului venit din partea colegilor. Un lider trebuie să simtă starea de spirit a
echipei și totodată trebuie să aibă capacitatea de a crea viziune, motivație și elan într-
un grup de oameni. Părerea mea este că, comportamentul liderului trebuie să fie
orientat spre persoane, astfel să creeze o echipă strânsă și eficientă în înddeplinirea
sarcinilor, la care să participe activ. Un lider participativ se consultă cu subordonaţii în
probleme legate de muncă şi ia în considerare opiniile acestora. Leaderul implică
colaboratorii în luarea deciziilor, bazându-se pe competenţa lor ridicată şi urmărind
creşterea motivaţiei.

94. Care sunt cele trei elemente ale unui discurs bun?
Introducerea, cuprinsul si incheierea. In incheiere se reia ipoteza deja prezentata.
 95. Care sunt principiile unei negocieri bune?
-principiul schimbului: de regula, recurgind la negociere ambele parti se asteapta sa
cistige obiectul supus negocierii sau cit mai mult din el. Principiul schimbului stabileste
aceasta dubla victorie, in care fiecare participant este indreptatit sa isi manifeste
interesele si sa isi atinga obiectivele. Modul specific de realizare este surprins in
sintagma: "ca sa primesti, trebuie sa dai", sau in formula "win-win".
-principiul reciprocitatii: rincipiul reciprocitatii cere o verificare si o confirmare continua a
legitimitatii, deoarece orice drept pe care reuseste sa-l cistige una dintre parti va repune
in discutie, in virtutea principiului reciprocitatii, drepturile celorlalte parti. Principiul
reciprocitatii are capacitatea de a intretine natura de proces a negocierii si de a
reactualiza obiectul supus negocierii.
-principiul preemtiunii: indiferent de natura obiectului de negociat (bunuri, servicii,
informatii, status etc.) negocierea acestuia trebuie sa aiba loc si sa se si finalizeze
inainte de a se produce transformarea de relatii si raporturi intre partile interesate si
obiectul supus negocierii. Principiul preemtiunii face referire la momentul de
oportunitate a negocierii, spunind ca aceasta actiune comunicativa trebuie sa preceada
si nu sa urmeze schimbul, partajarea, transferul obiectului supus negocierii

96. Cum poți să critici?

-empatizați cu persoana respectivă și recunoașteți că ați făcut greșeli similare
-nu repetați aceeași critică
-incheiați pe un ton prietenos
Criticatul poate fi confundat cu aprecierile daca limbajul nonverbal sau cel paraverbal nu
sunt adaptate informatiei pe care vreti sa o transmiteti.

97. Cum negociezi în condiții de diferențe culturale majore?

Daca se stie de dinaintea negocierii de aceste diferente se pot documenta si m ]ai apoi
informatia sa fie folosita in discursul de negociere.
Discursul trebuie adaptat astfel incat cealalta parte sa inteleaga subiectul transmis si
totodata sa nu fie ofensat de modul de transmitere al acestuia.
Cultura naţională-este cea care defineşte valorile, credinţele, atitudinile, simbolurile
etc.specifice unui anumit stat naţional. În interiorul graniţelor naţionale pot e!ista culturi
aparţinândunor grupuri etnice sau de limbă, religie etc. diferite de cele ale culturii
dominante."
Cultura organizaţională- reprezentă o combinaţie de valori, atitudini, norme etc.
specificeunei organizaţii# ea reflectă în primul rând cultura naţională dar include şi alte
tipuri de norme şivalori pe care anga$aţii sunt obligaţi să le respecte.%lobalizarea vieţii
de afaceri în ultimii ani şi creşterea puterii &' a făcut ca unii cercetători săafirme că
asistam la o reducere a impactului culturii naţionale, concomitent cu afirmarea din ceîn
ce mai puternică în ultimii ani a culturii organizaţionale.
Cultura profesională- împărtăşită de indivizii care aparţin aceleiaşi profesii: este legată
de conţinutul muncii respective şi de rolul jucat de membrii profesiunii în
societate.Ultimele două tipuri de culturi tind să manifeste caracteristici comune dincolo
de graniţelenaţionale iar înţelegerea lor poate a$uta negociatorul să stabilească relaţii
constructive cu partenerii din alte ţări.)bordările de management intercultural
demonstrează că diferenţele între culturile naţionale suntîncă semnificative, generînd
norme de comportament diferite ale negociatorilor reflectate înaspecte cum sunt: modul
de comunicare, modul de a aborda valori precum timpul şi spaţiul,atitudinea faţă de risc,
concepţia privind rolul femeii în societate, respectul faţă de vârstnici,aprecierea
performanţei, atitudinea faţă de muncă etc

98. Ce este un eufemism?

Eufemismul (greacă euphemos = „vorbă bună”, „de bun augur”) este o modalitate de a
face referire la un lucru neplăcut, stânjenitor sau care ar putea leza, prin înlocuirea
termenului literal cu un altul, mai puțin ofensator, indirect sau chiar o metaforă. Pe scurt,
constă în folosirea unor termeni neutri în locul unora realiști sau neplăcuți.
Exemple de eufemisme în limba română:
„și-a pierdut viața” pentru „a murit”;
,,dezavantajat din punct de vedere cultural" în loc de ,,prost"

99. Care este media europeană de timp pentru studiile arhitecților și media
după care își reașizează un birou propriu tinerii arhitecți?
The compulsory minimum period of study for architecture does not differ widely among
European countries. After graduation, compulsory internships of up to 5 years are
required prior to obtaining a licence to practice. For nearly 45 % of the EU architects an
examination is required to practice in their country of origin (wonderland manual for
emerging architects pg21)

2.7 years is the average working experience obtained by the architects surveyed before
starting their own practice. Only 22 % jumped into independent practice immediately
after completing their studies. (wonderland manual for emerging architects pg21)

100. Care este media de investiții în primul an de existență a unui birou de

arhitectură din Uniunea Europeană?
9,968 Euros is the average first-year investment as estimated by the practices
surveyed. (wonderland manual for emerging architects pg57)
According to our survey, the average architectural practice is teamwork. The part ners
set up office together after an average of 6.9 years of study and 2.7 years of work for
other practices. Their initial investment, during the first year, is less than 10,000 Euros.
Most commissions result from personal contacts. Every second practice engages in
other fields than archit ectural design. Taking part in international competitions, having
projects abroad, and being based in more than one country is common. (wonderland
manual for emerging architects pg16)

101. Cum se manifestă arhiutecții prin eforturile inițiale de la începuturile

propriului birou de arhitectură?
Half of the projects started eventually do not materialize. The practices regularly work
unpaid extra time, at least on selected projects, and in half of the cases they work
whatever hours it takes to produce the best possible design.
First client contacts and first projects are then hoped to lead to follow-up commissions.
Client relations are vital for growing a portfolio and a business. But what is the position
that the client/user has in a start-up practice, and how client-oriented are you willing to
design? (wonderland manual for emerging architects pg54)
At the start of their career, self-employed architects are frequently confronted with
unpleasant experiences such as error, failure, or prejudice. Particularly, young
architects are likely to be suspected of insufficiency by clients.
Self-employed architects, however, are often confronted with a precarious income
situation, unclear career chances, and high workloads. (wonderland manual for
emerging architects pg206)

102. Care sunt cele trei mari categorii de firme de arhitectură și cele le
este caracteristic?
STUDIO
Basic Principle My idea
Core Quality Innovation and creativity
Characteristic Way of Working Improvization
OFFICE
Basic Principle Our client
Core Quality Relation and risk management
Characteristic Way of Working Project management
BUSINESS
Basic Principle The product
Core Quality Technical and functional expertise
Characteristic Way of Working Standardized routines

The Architecture Studio

Distinctive to this type of architecture firm is its strong leader or ‘guru’, who leaves a distinct
signature on each and every project. To them, projects are just a means to an end to make their
precious and often most creative and innovative ideas materialize. Clients are just considered
stakeholders in the process of realizing the ultimate idea.
In a studio the ‘guru’/dominant architect is in the center of the organization, surrounded by the
employees (designers, architects). This structure hardly knows any formal or formalized lines of
communication.
The Architecture Office
Offices are focused on providing service, experience, and reliability. In projects, offices try to
keep a balance between pleasing the client with a design that complies with the client’s wishes
and reaching an acceptable aesthetic quality. Offices make sure that the project can proceed as
planned and risks are minimized. The relationship that the architect maintains with his clients is
often viewed as the most important factor for the continuity of the office. The office is by far the
most common of the three types of architecture firms.
In an office, the architect concentrates on the aesthetic aspects of a project, while the office
manager or ‘chef de bureau’ takes care of the managerial side of the projects and the firm.
The Architecture Business
In the architecture business, technical expertise and quality of the product are essential.
Businesses are like well-lubricated architectural machines. Functional and technical feasibility,
legal requirements, and a devotion to efficiency are important from the very start of a project.
Businesses can deliver good technical quality at a relatively low cost. This makes them reliable
contractors, who are able to make architecture a profitable business.
The structure of an architecture business is the most elaborate one of the three types. This type
often comprises several professionally organized units in the form of separate firms or design or
project departments, which operate independently within the architecture business. The board
of directors does not necessarily consist of architects.

103. Care este media de timp după care un birou de arhitectură își permite
să angajeze un secretar/secretară?
8 years Despite only 5 returns in the survey, the Czech teams appear to be the most
successful in business terms. They realized the highest number of projects (with, for
example, an average of 14 built projects in their 4th year). They have an average of 9.6
employees and their average annual revenues are at least more than twice as much as
everybody else‘s. One additional detail may be worth noting: they have at least one
person employed in administration. A secretary (wonderland manual for emerging
architects pg 47)
 104. Comentați triada solicitată în general de clienți: bun, rapid și ieftin.
Aceasta a însemnat o scădere a serviciilor de
arhitectură ca pondere în PIB-ul României de la 0,19%
în 2007 la 0,09% în 2012, adică cu 53% mai puțin și
fără tendințe de creștere. Care sunt explicațiile
posibile? Există posibilitatea ca tipul de investiții care
se realizează preponderent în ultima perioadă să
recurgă mai puțin la serviciile arhitecților, adică să fie
din domeniul infrastructurii, din cel industrial și mult
mai puțin din rezidențial, clădiri pentru comerț și birouri
speciale, clădiri publice deosebite. Această situație
poate fi combinată cu economiile drastice ale
investitorilor care pur și simplu nu plătesc serviciile de
arhitectură la cotele anterioare și forțează arhitecții să
reducă onorariile sau pur și simplu recurg la serviciile
cele mai ieftine din piață. La rândul lor arhitecții au
scăzut nivelul onorariilor foarte mult, făcând de multe
ori dumping, doar pentru a menține firmele active,
renunțând total la profituri. Se poate vorbi și despre
consecințele acestor fenomene în domeniul calității,
dar așa cum spuneam voi rezerva această analiză
pentru mai târziu ((Despre arhitectura romaneasca
in bani / C5))
Timpul este bani, în afaceri. În construcții, timpul,
atunci când lipsește, însemnă bani pierduți prin lipsa de calitate. În construcții poți ajunge să ai
oricât de mulți bani, dar să nu poți cumpăra timpul necesar maturizării și realizării unui proiect.
((Timp, bani, constructii si responsabilitati / C7))
Se spune că dacă dorești calitate, timp scurt și costuri reduse trebuie să te hotărăști pentru
doar două dintre ele, toate fiind practic imposibile. Din păcate de multe ori nici două nu sunt
ușor de atins. Se vorbește în ultima perioadă de ”cel mai bun raport calitate – preț”. Nu se
pomenește însă în acest concept de al treilea factor important, timpul. Timpul pentru a atinge
calitatea și a optimiza prețul este cel rezonabil, cel necesar pentru studii și reiterații, căutări,
teste și negocieri, selecții și optimizări. Toți cei care lucrează în construcții, indiferent de ce
parte a baricadelor se situează știu cât de important e timpul și totuși achizițiile publice sunt
mereu afectate incapacitatea de a programa și contracta realist. ((Proiectare si construire,
separate sau la pachet / C7))
De multe ori am spus că în momentul contractării proiectelor, semnatarii se gândesc și se
referă la perfecțiune. Se gândesc la o viitoare construcție impecabilă, mai bună decât tot ceea
ce s-a construit până acum în domeniu, realizată la timp și perfect încadrată în bugetul alocat.
Câte dintre construcțiile pe care le cunoașteți, fie că ați avut contribuții la realizarea sau
utilizarea lor, fie că doar le cunoașteți, s-au încadrat 100% în aceste deziderate? Eu nu am avut
încă această experiență. Și în arhitectura mare din lumea largă, ceea ce a reușit excepțional,
din perspectiva culturală și a satisfacției oferite utilizatorilor, a durat poate mai mult sau mult mai
mult decât era plănuit, a costat mai mult decât era prevăzut sau a necesitat sacrificii nerăsplătite
financiar. Legenda meșterului Manole, citită în cheie contemporană, se poate transpune în orice
proiect remarcabil. ((Atentie la contractele pentru proiectare/ C7))
 105. Cum poți aborda paradoxul începutului unui birou de arhitectură: ca
să primești un proiect trebuie să mai fi făcut un proiect înainte?
Product, price, place, promotion. Identity + credibility
Previous work, Competition, Social contact

106. Care este diferența dintre greșeli și eșecuri sau nereușite, în cazul
arhitecturii?
A mistake is a kind of failure, but not all failures are mistakes. Assume | fail in my effort
to break the world record in 100 m dash. The probable reason for the failure is not that |
would have made a mistake - such as running in the wrong direction, for example —but
that my physical shape does not allow such accomplishments. By contrast, a mistake —
or an error — is a transgression or a deviation that presume the existence of same
kinds of rules. (p 38) --> deci, probabil, greselile se pot referi la legi, detalii tehnice etc.
(pot fi o sursa de creativitate, inovatie, adaptare) - esecurile la neadaptarea la context
sau cerinte (?)

107. Se poate găsi sursa pentru creativitate în propriile greșeli? Cum?

 108. Ce competențe manageriale trebuie să aibă un arhitect?
Even - or probably even more - in the “real” world outside the world of the archistars,
architects are increasingly aware that their role is changing and becoming more
complex, Architects are not only professionals who need technical competencies, they
are also entrepreneurs and managers who need managerial competencies to define
their business model, get new jobs, manage projects and project teams, deal with
clients, reach artistic as well as financial results. In brief, to run their business. The way
architects run their professional practice contributes to its success, especially in the
medium and long term.
 109. Cum poți pierde un client?
In Wonderland Manual for emerging architects se prezinta doua situatii in care poti
pierde un client:
- depasirea costurilor unui proiect (Se prezinta cazul unor arhitecti tineri care castiga un
concurs, dar simtindu-se depasiti de proiectul unei case pasive decid sa apeleze la o
firma de arhitectura care sa le fie partenera. Se dovedeste ca nici firma respectiva nu
are mai multa experienta legat de casele pasive si costurile pe care le propun sunt mult
prea mari, asa ca intr-un final clientul decide sa renunte cu totul la proiect.)
- costurile prea mici propuse pentru un proiect (Se prezinta cazul unui arhitect care
negociaza un pret prea mic cu executorul fara sa stie ca de fapt in spate era o spalare
de bani si clientul dorea un pret cat mai mare, astfel ca isi pierde clientul. Totusi, si la
proiectele viitoare arhitectul isi pastreaza opinia ca el este cel care trebuie sa negocieze
cu constructorul.)

110. Cum evaluezi un proiect propriu după ce a fost realizat?

Desi pentru majoritatea arhitectilor evaluarea unui proiect vine abia dupa ce acesta este
gata, este mai eficient ca evaluarea sa se faca dupa fiecare etapa importanta, frecventa
si programarea evaluarilor fiind facute in functie de complexitatea/dimensiunea
proiectului si cati oameni sunt implicati in el.
Pas 1. – definirea scopului evaluarii (la modul general scopul evaluarii unui proiect este
acela de a invata cum sa imbunatatesti alte proiecte viitoare sau care sunt deja in
desfasurare)
Pas 2. – alegerea celor care participa la evaluare ( pot fi implicati parteneri din exterior
sau chiar clientul, mai multi participanti pot insemna mai multe experiente si opinii
impartasite ce pot aduce un plus de valoare)
Pas 3. – punctarea unor intrebari (cu reflectie cu precadere asupra ideii de cauza-efect)
exemple de intrebari:
Pas 4. – alegerea unei metode de lucru ( ex. o intalnire cu membrii proiectului,
chestionar, workshop, apelarea la altcineva care sa se ocupe de evaluare etc.)
Pas 5. – evaluarea propriu-zisa
Pas 6. – obtinerea si impartasirea rezultatelor
Pas 7. – aplicarea lectiilor invatate in urma evaluarii (se poate face un raport care sa
urmareasca si luarea unor masuri concrete in urma evaluarii, greselile observate sau
rezultatele pot fi impartasite si cu altii astfel incat sa le fie mai usor sa nu le repete)

111. Ce este ISO 9001?

Standardul ISO 9001- Sistemul de Management al Calității (QMS) este cel mai popular
standard de management al calității, înregistrând peste un million de organizații
certificate din 180 de țări din întreaga lume. ISO 9001 furnizează companiilor un cadru
pentru construirea și implementarea sistemului de management al calității, în scopul
furnizării unor produse și servicii de calitatea solicitată. Companiile aleg certificarea ISO
9001 pentru a demonstra că mențin standarde ridicate, pentru a reduce produsele
neconforme și rechemările și pentru a asigura clienții că pot avea încredere în
produsele livrate.

112. Ce este PR-ul? Au nevoie arhitecții de PR?

PR=Public Relations
Media joaca un rol foarte important - pe langa un proiect bun si o poveste interesanta,
fotografiile sunt cel mai mare plus. Totusi, multe dintre firmele mari nu sunt prezente
aproape deloc in media, ci isi obtin clientii mai degraba in modul clasic, prin contactul
personal. De aceea, partea de PR tine nu doar de o promovare media, ci si de
construirea unui discurs, comunicarea dintre arhitect si non-arhitect, formarea unei
imagini publice prin reputatie, etc.
Arhitectii au nevoie de PR in primul rand pt a obtine clienti, nu poti obtine clienti daca nu
a auzit nimeni de tine. O cladire nu are nevoie de PR pentru a functiona, insa un
arhitect da, mai ales in contextul in care promovarea media devine raspandita pe scara
din ce in ce mai larga, un arhitect trebuie sa invete si el cum sa se promoveze.

113. Cum poți să îți dezvolți abilitățile de PR?

- poti apela la ajutorul unui consultant extern sau a unei agentii de PR
- comunicarea cu presa
- crearea unei strategii de PR
- imbunatatirea comunicarii vizuale si crearea unei povesti

114. Cum alegi un fotograf de arhitectură?

Alegerea unui fotograf în vederea publicării proiectelor proprii de arhitectură este extrem
de importantă pentru a te face cunoscut şi a atrage alte achiziţii. Cel mai adesea e
singurul mod în care poţi apărea în reviste/ publicaţii. Astfel că un criteriu important este
cel al contactelor fotografului din domeniul publicistic şi conexiunile pe care le are cu
reviste, site-uri, ziare în domeniul arhitecturii este cel mai important.
Un alt criteriu este cel al stilului sub care el se promovează/ este cunoscut. Cea mai
sigură reprezentare în fotografie e cea clasica/ obiectivă, dar aceasta poate depinde şi
de viziunea fotografului, profesia lui afladu-se de asemenea, la intersecţia unui artist şi
un prestator de servicii.
Când contactăm un fotograf de arhitectură în vederea publicării unor fotografii trebuie
să fim conştienţi de taxa aferentă exploatării materialului, ce rezultă din copyright- ul
creatorului.

115. Care sunt cele patru virtuți cardinale ale PR-ului?

Punctualitate
Caracter Empatic
Ingeniozitate
Credibilitate

116. Care este rațiunea specializării arhitecților, profesia fiind în general

considerată ca fiind generalistă?
Specializarea trebuie văzută ca o extindere a ariei de expertiză, decât ca o îngustare de
orizonturi.
La birourile tinere, în general grupuri mici (1-2 arhitecţi), este mai uşor şi mai sigur să
contracteze misiuni parţiale decât lucrări generale, unde e nevoie de mai multă
coordonare multidisciplinară pe cont propriu, managementul firmei, control de costuri şi
viziune pe termen lung, datorită lipsei resusrselor financiare necesare subcontractării.
Există cerere pe piaţa de arhitectură în domenii specifice: construire cu buget mic,
sustenabilitatea clădirii în timp, ecologie urbană, planificare CAD etc. Prin urmare se vor
găsi uşor contracte.

117. În ce se poate specializa arhitectul?

În cartea Wonderland Architects, în urma unei analize statistice a mai multor birouri de
arhitectură, reiese o clasificare a specializărilor:

Specializare pe un sector: managementul spaţial, infrastructură, 3D branding;

Concetrare asupra unui aspect: strategii sustenabile, suficienţa apei, construirea cu
materiale specifice;
Focalizare pe o metodă de proiectare: design participativ, proiectare într-un cadru
sportiv, aviaţie;

118. Care sunt cele zece recomandări ale ACE pentru concursurile de
arhitectură?
1. Definirea concursului (de idei, de proiecte, în una/două faze şi proces anonim)
2. Egalitate de şanse (fără scurgeri de informaţii între concurenţi sau între membrii
juriului, fără relaţii)
3. Integritatea Juriului (obiectivitate în jurizare strict pe criteriile stabilite, orice
decizie cu explicaţie redactată)
4. Claritatea temei (distincţie între cerinţe de bază şi particularităţi obligatorii)
5. Transparenţa Procedurală (publicare de la început a tuturor informaţiilor,
stocarea documentelor, rapoarte)
6. Anonimitatea Juriului (până după anunţarea opiniilor şi decizilor finale)
7. Premii în Bani şi Remuneraţii (anunţate şi echitabile)
8. Consecinţe declarate (plată adecvată a tuturor părţilor, consultare în vederea
construirii, compensarea participării cu idei)
9. Apărarea Copyright-ului (rămâne la originatorul ideii, organizatorii responsabili
declară din condiţiile iniţiale dorinţa de utilizare a proiectelor în vederea promovării
concursului)
10. Hotărâri asupra eventualelor Dispute (acestea sunt analizate de o Organizaţie
Profesională Naţională înainte de a se ajunge la proceduri legale)

119. Ce este comunicarea, în general?

Este un ansamblu de acțiuni care au în comun transmiterea de informații sub formă de
mesaje, știri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise ș.a.m.d. între doi indivizi, numiți
interlocutori, sau mai formal, emițător și receptor.
„Comunicarea este un proces asemănător prelucrării, introducerii şi ieşirii de informaţii,
în care există un iniţiator al comunicării - emiţătorul de mesaj - şi un destinatar sau
primitor de mesaje, între care transferul de informaţie se desfăşoară în ambele sensuri,
pe canale variate, în ciuda unor bariere observabile sau nu." (Shannon&Weaver)

120. Ce este comunicarea verbală?

-este cea mai evidenta forma de comunicare si cel mai usor de identificat. Aceasta
presupune
existenta unui limbaj, a unor coduri verbale ce ajuta la transmiterea si descifrarea
mesajului
- comunciarea verbala este de doua tipuri: scrisa si orala
- un rol important in acest caz il are limba in care se comunica si care asigura fluiditatea
procesului. De asemenea, esentiale sunt intelesurile pe care le poarta fiecare cuvant
sau constructie verbala

121. Ce este comunicarea nonverbală?

-cumul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate, creand
intelesuri
-aceste mesaje se pot repeat, contrazice, inocui, complete su accentua mesajul verbal

122. Ce este comunicarea paraverbală?

-este reprezentata de modul in care sunt folosite cuvintele, prin folosirea caracteristicilor
vocii.
- se refera la: tonul vocii, viteza vorbirii, ritmul si inflexiunile rostirii, intensitatea, volumul
vocii, pauzele, sublinierile, alte sunete produse
- modul de folosire a vocii si mai ales tonul pot sa: sustina/ intareasca mesajul
verbal,contrazica mesajul, deformeze mesajul, inlocuiasca mesajul

123. Ce este retorica?

Retorica este știință, tehnică și, totodată, artă.
Retorica este arta oratorului (retorului) de a convinge auditoriul cu privire la justețea
ideilor sale[1]. Sau, într-o altă formulare, retorica este arta al cărei obiectiv este
elocvența[2] (elocința)[3]. Despre retorică, romanii spuneau că este fie arta de a vorbi
bine (ars bene dicendi), fie arta de a vorbi corect (ars recte dicendi).
Retorica este, în același timp, știința ce cuprinde totalitatea conceptelor,
principiilor și ideilor folosite pentru convingerea auditoriului.
Retorica este, de asemenea, tehnica ce cuprinde ansamblul metodelor sau
procedeelor pe care le utilizează un orator pentru un discurs persuasiv.

124. Ce este un discurs argumentativ?

Are scopul de a susţine un punct devedere, opunându-se celor care au o opinie
contrară. Acest tipde text are două funcţii dominante: funcţia persuasivă şi funcţia
polemica.
-funcţia persuasivă constă în încercareaemiţătorului de a convinge interlocutorul
de justeţea opiniilor sale, apelând lasentimentele acestuia sau la raţiunea lui
-funcţia polemică presupune ridiculizarea decătre emiţător a celui/celor care nu-iacceptă
opinia

125. Ce este un discurs persuasiv?

discursul persuasiv – urmăreşte s ă convingă sau să întărească convingerile auditoriului
– apelează la argumente bazate pe fapte, pe judecăţi de valoare sau pe decizii
personale
( schema de organizare recomandată: 1. captarea atenţiei publicului 2. enun ţarea
problemei 3. enunţarea soluţiei 4. vizualizarea beneficiilor soluţiei 5. solicitarea audien
ţei să acţioneze.

126. Care sunt metodele de dezamorsare a unui conflict prin comunicare?

Tema centrală în acest stil de negociere este faptul că nici realizarea obiectivelor și
nici menținerea relației nu sunt posibile. Caracterizată prin evitarea subiectului,
amânare sau pur și simplu retragere. Este recomandat când subiectele nu sunt
importante, când puterea de negociere este net inferioară, când dezvoltarea subiectului
poate agrava o situație sau o relație deja fragilă, când poziția nu este suficient de
puternică, iar unele evenimente previzibile o pot îmbunătăți în timp.

127. Ce însemnă pentru tine succesul într-o comunicare?

Atunci cand comunicam, spargem barierele si ne putem exprima ideile intr-un mod
clar si concis. Comunicarea este cheia succesului in orice domeniu de activitate. O
comunicare eficienta ne ajuta sa intelegem mai bine o persoana sau o situatie si sa
rezolvam diferitele probleme pe care le intalnim. Foarte important este sa intelegem
„emotia” mesajului si sa fim empatici (capacitatea de a trai afectiv). Trebuie sa ne
concentram cat mai mult asupra interlocutorului, asta incluzand si tonul si mesajele
nonverbale. De multe ori, semnalele corpului difera de vorbe si ne tradeaza. Roseata,
tremuratul, privirea intr-o parte, transpiratia sunt semne ale unei comunicari mincinoase
sau cu ascunzisuri.

128. Care este rolul unei imagini (vizualizări de arhitectură)?

O imagine de arhitectura pune in prim plan cladirea in sine si rolul acesteia este de a
o face cat mai bine, de a accentua calitatile acesteia, totodata sa prezinte privitorului
atmosfera astfel creata in cadrul spatiului propus.

129. Pe ce principii se realizează o imagine (vizualizare) de arhitectură?

-gasirea unui cadru potrivti care pune in lumina calitatile siluetei cladirii
-crearea unei atmosfere potrivite acesteia
-animarea imaginii
-aplicarea unui model scenografic

130. Ce calități trebuie să aibă o imagine de arhitectură bună?

-incadrarea corespunzatoare din toate punctele de vedere
-sa reuseasca sa transmita cat mai bine conceptul proiectului

131. De unde poți culege inspirația pentru o imagine de arhitectură bună?

-realitate, reviste sau cataloage, carti
-pinterest, siteuri a diferittelor birouri de arhitectura
 132. Ce este storytellingul?
Tradus din engleza, “storytelling” inseamna actiunea de a povesti. Nu poti sa
povestesti orice si oricum. Regula de aur, fara care nu exista storytelling este sa spui
(oral, nu in scris) unei persoane sau mai multora, povestea unei intamplari reale in care
ai fost implicat in mod direct.

133. Care este structura unei povești bune?

structura mesajului: contextul (arata problema pe care vrem sa o abordam)
1.cadrare: de ce de 5 ori ca sa ne dam seama care e problema cu adevarat, altfel
folosim un limbaj de lemn; claritatea f buna a raspunsului de ce? (stabilesc context)
2. livrare :ce vei prezenta?( trebuie sa cream asteptari realiste) (ce urmeaza sa zic)
3.arhivare: cum vei prezenta? (prezentare)
4. Ranforsare: cand? Unde? Cu cine? (vin cu o suita de exemple)

134. Ce sunt Fake news?

Știrile false (din eng. fake news) reprezintă un tip de jurnalism galben sau de
propagandă, care constă în răspândirea de informații false difuzate prin mass-media
tradițională sau prin social media tradițională precum TV sau ziare

135. În ce constă importanța mimicii în comunicare?

Relationarea cu persoanele din jurul nostru se realizeaza prin comunicare. Din acest
motiv trebuie sa acordam o atentie sporita modului in care transmitem ceea ce ne dorim
si nu altceva. Cuvintele nu sunt singurele purtatoare de mesaje. Uneori gesturile pot
transmite mai mult decat cuvintele. O persoana care doreste sa comunice eficient
trebuia sa tina cont de o serie de elemente: postura corpului, privire, inflexiunile vocii,
proxemica, haine si accesorii, de modul in care gesturile sustin informatiile transmise
verbal, sau le contrazic.

136. Ce e bine să comunicăm cu tonuri joase ale vocii?

Mesaj pe note inferioare: anunturi serioase, percepute ca un interogatoriu, e ca un scut
impotriva interactionarii, cere raspunsuri scurte, cat mai lapidare, un ton mult mai
autoritar

137. Ce reținem dintr-o conversație?

Comunicarea verbala 7% - conform mehrabien
Retinem f bine tot ce tine de comunicarea nonverbala si paraverbala
Dam crezare nonverbalului- retinem ce ne place si ce nu ne place dintr-un discurs
-informatii directe despre interlocutorul nostru (daca este cazul)
-elem care nu sunt banale
-elem de care suntem direct interesati sau care ne atrag atentia intr-un fel sau altul, fie
prim noutataea informatiei sau caracterul ei, fie prin modul in care este prezentata

138. Care este cea mai utilă informație sau deprindere pe care ai reținut-o după
cursul de marketing și comunicare, pentru tine?

139. Cât de bun comunicator te consideri pe o scară de la 1 la 10 (înainte de

curs și seminarii și după)?

140. Ai un model (persoană) în comunicare? Cine?

141. Care sunt diferențele pe care le-ai remarcat între comunicarea off line
și cea on line?
Din propria experienta, consider ca comunicarea offline este mult mai prezenta, mult
mai perceptibila si mult mai usor de interactionat cu emitatorul pentru ca la urma urmei
suntem oameni. Tehnologia, desi are partile ei pozitive, din anumite puncte de vedere
creeaza blocaje in comunicare. Comunicarea online pune bariere, in timp ce
comunicarea fata in fata le distruge.

142. Comentați afirmația: Identitatea unui arhitect si viziunea sa se transmit

culturii studioului.

143. Comentați afirmația: "Oraşele sunt colaje, nu cred că au nevoie de

coerenţă. Mediul urban are nevoie de complexitate, de melanj." (Eduardo Souto
de Moura)

144. Comentați afirmația: A fi perceput ca specialist al unei nișe este un

avantaj competitiv.
Da, cu siguranta este un avantaj deoarece exista, dupa cum spune si numele de „nisa”,
putini profesionalisti in domeniu.
145. Comentați afirmația: In arhitectura, prețul scăzut este aproape
întotdeauna sinonim cu slaba calitate a serviciilor.
Acest lucru depinde foarte mult de ce anume include pretul respectiv, care fiind
definit si de cantitatea de servicii nu doar de calitatea. Cu toate ca pret scazut nu
inseamna tot timpul calitate scazuta, un exemplu ar putea fi un arhitect incepator

146. Comentați afirmația: Azi, un architect de succes este si inginer,

sociolog, comunicator, fără a fi, de fapt.
Acest lucru se explica prin simplu fapt ca arhitectura este un domeniu
interdisciplinar.

147. Comentați afirmația: Printre componentele esentiale ale profesiei de

arhitect se numără capacitatea de a integra știința și natura, intuiţia,
creativitatea. Numiţi alte două....