Caracterizare de personaj-MODEL

Citește cu atenție textul următor, iar apoi rezolvă cerințele:

„Prietenul meu Marcu e înalt, uscat, cu ochii mari şi bulbucaţi, părul creţ, mâinile lungi, picioarele lungi.
Stă în banca din fund şi citeşte romane franţuzeşti. Vine în fiecare dimineaţă cu romanul în ghiozdan şi-l
citeşte liniştit, în fund. Dacă e zgomot, se încruntă şi citeşte. Dacă băieţii sar pe bănci, îşi îndeasă
degetele în urechi şi citeşte. Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă şi citeşte.
Citeşte romanul. Citeşte şi când profesorii se găsesc în clasă. Atunci îşi reazemă cartea de spinarea
colegului din faţă. (…)

Profesorii îl cred neghiob şi incult. Când iese la tablă, se înroşeşte şi spune banalităţi sau se bâlbâie,
sau nu spune nimic. Lucrul acesta i-a silit pe băieţi să-l clasifice drept un iremediabil prost. Unii, mai cu
scrupule1 în clasificări, se întreabă cum, după atâta lectură, nu poate Marcu scoate ceva mai mult la
lecţie decât bâlbâială lui ignorantă sau tăcerea şi mai ignorantă. (…)

Știu că Marcu, când nu mai e silit să-şi spună lecţia, vorbeşte foarte frumos şi foarte original. Ne-am
făcut prieteni când ne-am întors într-o seară de la liceu împreună. Eu osândeam romanul lui
Margueritte2 ,,La garconne”, iar el îi luă apărarea. Îl ştiam până atunci cum îl ştiau şi ceilalţi. Dar mi-am
dat repede seama că mă înşelasem. Am început să ne împrumutăm cărţi. El era entuziasmat de Balzac3
şi m-a convertit şi pe mine. Citeam numai Balzac, tot ce ne cădea în mână. Ajunseserăm erudiţi
în ,,Comedia umană” şi ne întreceam unul pe altul în cunoaşterea personajelor, amănuntelor şi
curiozităţilor balzaciene. Când epuizam stocul, porneam prin librării şi prin anticariate să ni-l
împrospătăm.

Am răspândit amândoi pe Balzac în clasă. Unul dintre primii adepţi a fost Robert. Îl chinuiam dându-I
să citească cele mai proaste romane, și Robert le găsea admirabile.”

(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

1.scrupul- sentiment dezvoltat al cinstei, al onoarei, al datoriei;

2.Victor Margueritte-scriitor francez, autor al romanului ,,La garconne”;

3. Honoré de Balzac-scriitor francez, autor al ,,Comediei umane”, ciclu în a cărui componență intră 95 de
lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe Marcu, personajul din textul
lui Mircea Eliade.

În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:

− Precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic
etc.); (6p)
− Numirea a două trăsături morale ale personajului; (6p)
− Ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată; (6p)
− Corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. (3p)

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 22 puncte

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1

punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea
exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Personajul literar, ,,ființă de hârtie specifică lumii ficțiunii”(Roland Barthes) este rotița, care pune în
funcțiune întreg mecanismul narativ, el constituind o modalitate de evidențiere a viziunii despre lume a
autorului.

Personajul Marcu ocupă locul central în fragmentul selectat din opera literară ,,Romanul adolescentului
miop’’, de Mircea Eliade, având în vedere faptul că este prezent pe tot parcursul acțiunii.

Marcu este personaj principal, individual, surprins într-un moment reprezentativ-în momentul în care
citește enorm atât la clasă, cât și în timpul liber. Portretul său este realizat prin îmbinarea mijloacelor de
caracterizare directă, conturat de narator, cu mijloacele de caracterizare indirectă prin fapte, prin limbaj
și prin atitudinea față de ceilalți.

Încă de la începutul fragmentului, naratorul subiectiv îi precizează statutul social-elev- și alte informații
despre el, prietenul naratorului-personaj.

Portretul fizic este realizat, în mod direct, de către narator și se constituie din câteva detalii
semnificative: ,,e înalt, uscat, cu ochii mari și bulbucați, părul creț, mâinile lungi, picioarele lungi’’.
Naratorul folosește epitete de caracterizare pentru a realiza un portret autentic și impresionant. De
asemenea, băiatul nu excelează la capitolul ,,frumusețea fizică’’, însă acesta este un aspect des întâlnit în
cazul adolescenților, care oscilează între două etape ale vieții (copilăria și perioada adultă). Tot portretul
fizic prevestește și natura nonconformistă a personajului, care se diferenția radical de ceilalți băieți de
vârsta lui.

Este caracterizat direct de către profesorii, care îl văd ,,neghiob și incult’’, iar unii băieți îl clasifică ,,drept
un iremediabil prost’’, încât băiatul nu face o impresie bună celor din jurul lui, însă naratorul-personaj
are încredere în potențialul lui: ,,vorbește foarte frumos și foarte original’’, detalii ce-I captează atenția
și-l determină să fie prieten cu el.

Portretul moral este complex, fiind realizat mai ales prin mijloace indirecte. Astfel, din faptele sale reiese
că este o persoană interesată de lectură: ,,vine în fiecare dimineață cu romanul în ghiozdan și-l citește
liniștit’’, dar și capabil de a-I ignora pe cei care-l deranjează: ,,dacă băieții sar pe bănci, își îndeasă
degetele în urechi și citește’’. În plus, este prietenos și reușește să se apropie de naratorul-personaj cu
care întemeiază o amiciție aparte: ,,ne-am făcut prieteni când ne-am întors într-o seară de la liceu
împreună’’, iar lectura este punctul lor comun și îi apropie enorm unul de celălalt. Cu entuziasm, cu
ambiție și cu dragoste de carte, el se ia la întrecere cu naratorul-personaj și atunci când epuizează
stocul, încep să umble pe la librării și pe la anticariate pentru a-și procura noi cărți.

Trăsătura sa dominantă de caracter este dragostea de lectură, idee susținută de secvența:,,stă în banca
din fund și citește romane franțuzești (…) citește și când profesorii se găsesc în clasă.’’.

Dintre trăsăturile evidențiate de către autor în conturarea personajului Marcu, admir seriozitatea de
care dă dovadă în ceea ce privește interesul pentru lectură, valoare morală cu care mă identific, cu care
rezonez și pe care o consider esențială și în devenirea mea ca om. La rându-mi, citesc cât de multe cărți
îmi permite timpul pentru a mă dezvolta intelectual.

Așadar, personajul Marcu, din fragmentul narativ ,,Romanul adolescentului miop’’, de Mircea Eliade,
este semnificativ pentru tipologia pe care o întruchipează, cea a elevului serios și devotat lecturii.