ȚESUTURI ANIMALE: EPITELIAL/ CONJUNCTIV/

MUSCULAR/ NERVOS

ȚESUTUL EPITELIAL
• Nu este vascularizat
• Prezintă celule strâns unite între ele
Clasificare: a. de acoperire b. glandulare c. senzoriale
a. Epiteliile de acoperire – învelesc/ căptușesc suprafețe (piele, mucoasele organelor cavitare – formează mucoase)
Pot fi: unistratificate/ pluristratificate
Epiteliile de acoperire unistratificate (simple) sunt:
• Pavimentoase (turtite): pleură, pericard, peritoneu
• Cubice: tubi uriniferi/ suprafața ovarului
• Cilindrice: mucoasa gastrică / intestinală
• Pseudostratificate: trahee, bronhii principale

Epiteliile de acoperire pluristratificate sunt:

• Pavimentoase: piele (cheratinizate), mucoasa bucală, esofagiană (necheratinizate)
• Cubice: glande sudoripare
• Cilindrice: uretra masculină
• De tranziție (celulele își modifică forma datorită distensiei): vezica urinară
 b. Epiteliile glandulare: intră în structura glandelor
Glandele se clasifică după mai multe criterii:
• După prezența sau absența canalului excretor/ tipul secreției:
o Exocrine – au canal excretor, elimină secreția la suprafața pielii: (ex. sudoripare) sau în cavități (ex. salivare, gastrice)
Endocrine – nu au canal excretor, secretă hormoni – eliberați în sânge: hipofiza, tiroida, glandele suprarenale ...
o Mixte – au secreție exocrină și endocrină: pancreas, testicul, ovar
• Glandele exocrine, după forma canalului:
Tubuloase simple /Tubuloase ramificate /Acinoase simple /Acinoase ramificate/Tubulo-acinoase

c. Epiteliile senzoriale:
• sunt formate din celule specializate pentru recepționarea stimulilor
• prezintă cili sau microvilli
• se găsesc în: urechea internă (epiteliul auditiv și vestibular) și mugurii gustativi – sunt înconjurate de terminații nervoase
dendritice
 ȚESUTUL CONJUNCTIV
• este vascularizat ( cu excepția cartilajului)
Are trei componente esențiale:
• celule – distanțate
• fibre – de colagen, reticulină, elastină
• substanță fundamentală - poate fi moale, semidură, dură, lichidă

Țesuturile conjunctive se clasifică în funcție de consistența substanței fundamentale, în:

a. moi b. semidure( cartilaginoase) c. dure (osoase) d. fluide (sângele)
 a. Țesuturile conjunctive moi – se clasifică în:
• Lax (areolar):- rol trofic, însoțește alte țesuturi
• adipos: - hipoderm (stratul profund al pielii), în jurul globilor oculari
• reticulat: - măduva roșie hematogenă, ganglionii limfatici
• fibros: - rezistență mecanică : tendoane, articulații, capsule
• elastic: - pereții vaselor de sânge, arborele bronșic
 b. Țesuturile conjunctive semidure (cartilaginoase): - nu sunt vascularizate
Există următoarele tipuri de cartilaje:
• hialin: - laringe, trahee, coaste, suprafețe articulare ale oaselor
• elastic: - pavilionul urechii, epiglota
• fibros: - discuri intervertebrale, menisc
 c. Țesutul conjunctiv dur
ȚESUTUL OSOS - TIPURI DE OASE

TIPURI DE CELULE OSOASE

ȚESUTUL OSOS SE CLASIFICĂ ÎN DOUĂ CATEGORII: COMPACT ȘI SPONGIOS

LOCALIZAREA CELOR DOUĂ TIPURI DE ȚESUT OSOS ÎNTR-UN OS PLAT

LOCALIZAREA CELOR DOUĂ TIPURI DE ȚESUT OSOS ÎNTR-UN OS LUNG
STRUCTURA UNUI OS LUNG

ȚESUTUL OSOS COMPACT

OSTEONUL

ȚESUTUL OSOS SPONGIOS

MĂDUVA HEMATOGENĂ – LA FĂT

ȚESUTUL OSOS SPONGIOS – măduva hematogenă

 PUNCȚIE LOMBARA – RECOLTARE CELULE
MEDULARE

MĂDUVA GALBENĂ – delicatese culinară

)
 d. SÂNGELE
• ţesut conjunctiv fluid, irigă toate celulele corpului
• culoarea: roşie, datorită hemoglobinei / temperatura : +370c
• volumul sangvin ( volemia): 8% din greutatea corpului
COMPOZIȚIE
• 55 % plasmă = substanța fundamentală
o apă
o reziduu uscat
• substanțe organice
• proteine: fibrinogen, globuline, albumine
• Nutrienți ( glucoză, aa, AG, glicerol)
• săruri minerale (cloruri, fosfaţi,bicarbonaţi)
• cataboliți, gaze dizolvate, hormoni

• 45% elemente figurate:

o GLOBULE ROŞII ( HEMATII, ERITROCITE ) – rol în transportul gazelor
respiratorii
o GLOBULE ALBE ( LEUCOCITE ) – rol în apărarea organismului (imunitate)
Granulocite: neutrofile, acidofile, bazofile / Agranulocite: limfocite, monocite
o PLACHETE SANGUINE ( TROMBOCITE ) – rol în coagularea sângelui
 ȚESUTUL MUSCULAR – este format din celule (fibre) musculare care conțin organite specifice cu
rol în contracția musculară, numite MIOFIBRILE
- se clasifică în trei categorii:

STRUCTURA UNEI FIBRE MUSCULARE

SCHELETICE
CONTRACȚIA MUSCULARA – MECANISMUL GLISANT
 ȚESUTUL NERVOS =
NEURONI+CELULE GLIALE
Clasificarea neuronilor:
- după numărul de prelungiri:
• Pseudounipolari (în ganglionul spinal)
• Unipolari (în retină)
• Bipolari ( în retină, urechea internă,
mucoasa nazală)
• Multipolari (in retină, substanța cenușie
din SNC)

Structura neuronului:
• Corpul celular
• Organite comune (cu excepția centrozomului) NEURONII NU SE DIVID!!!
• Organite specifice:
• Corpi Nissl: mase de RE rugos ( conține ribozomi!!)
o Nucleul (1 sau rar mai mulți)
• Dendritele= prelungiri ramificate, recepționează influxul nervos și îl trimit la corpul celular
• Axonul= prelungire unică (poate ajunge la 1,2 m)
o Axolema / Axoplasma/ Butoni terminali: mitocondrii, vezicule cu neurotransmițători
o Învelișuri:
• Teaca de mielină:
• În SNC produsă de oligodendrocite
• În SNP produsă de celule Schwann
• Teaca Schwann: - formată din celule gliale Schwann →produc mielina
• Doar în SNP – se dispune în jurul tecii de mielină

AXONUL+ÎNVEȘIȘURILE SALE = FIBRA NERVOASĂ

FIBRELE NERVOASE FORMEAZĂ NERVI
CORPUL CELULAR AL
NEURONULUI
 Celulele gliale – Nevrogliile
Sunt celule ale țesutului nervos care se divid intens ( pot da naștere tumorilor în SNC)

SINAPSA
Sinapsa este conexiunea funcțională între un neuron și:
• un alt neuron (sinapsă interneuronală): axodendritică/ axosomatică
• o celulă efectoare musculară (sinapsă neuromusculară/ efectoare/ placă motorie)
STUCTURA SINAPSEI:
• componentă presinaptică = butonii
terminali ai axonilor
• fantă sinaptică = spațiu sinaptic
• componentă postsinaptică - prezintă
receptori specifici (proteine membranare)
pentru neurotransmițători.
Poate fi: dendrita, corpul unui alt neuron (
sinapsa interneuronală) sau o fibră musculară
(placă motorie / joncțiune neuromusculară)
Conducerea este unidirecțională dinspre
componenta presinaptică spre cea
postsinaptică.
STUCTURA
SINAPSEI: