1

ACADEMIA ROMÂNĂ

Institutul de arheologie „Vasile Pârvan” Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”

Bucureşti Iaşi

Cunoaşterea prin cercetări interdisciplinare

a vechilor aşezări rurale din spaţiul carpato-dunărean

Editor: Mihail Zahariade

Coordonator: Ruxandra Alaiba

Traducere din engleză

de
Coralia Costaş şi Cătălin Hriban

Editura Junimea
Iaşi 2009
 2

Coperţile I şi IV: suport „căţel” de vatră, Murgeni - Gura Bujoreni, sec. IV.
1st and 4th covers: support ”firedog”, Murgeni - Gura Bujoreni, 4th century.

Indice / Index
Viorel M. Butnariu

Restaurare - conservare / restoration - conservation:

Cornel Hobincu
Pântea Cristian

Desene / Drawings
Georgeta Vrânceanu, Elena Plugariu

Tehnoredactare computerizată / Computer typing:

Vasile V. Alaiba

Editura Junimea, Iaşi - ROMÂNIA

Bd. Carol I, nr. 3-5, cod. 700506,
tel./fax: 0232-410427
e-mail: junimeais@yahoo.com

S.C. „IRIMPEX” S.R.L. Bârlad

Str. C-tin Hamangiu nr. 15
Ionel Irimia: tel. / fax 0742040097 / 40235 415669
E-mail: scirimpex@yahoo.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Cunoaşterea prin cercetări interdisciplinare a vechilor aşezări rurale din spaţiul carpato-
dunărean / editor: Mihail Zahariade – Iaşi, Junimea, 2009.
ISBN 978-973-37-1363-0
I. Zahariade, Mihail (ed.)
902(948)

Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil.

The printing house answers requests within the limit of the available number of copies.

© Reproducerea în orice formă, inclusiv prin fotocopiere, fără acordul scris al editurii, intră sub incidenţa
legii drepturilor de autor.
© The partial or total reproduction, in any form, including by photocopy, without the written approval of the
printing house, is subject to the Copyright Law.
 3

NCSIS Grant no. 517

 4

Romanian Academy

“Vasile Pârvan” Archaeology Institute „A. D. Xenopol” Institute of History

Bucharest Iaşi

The knowledge by means of interdisciplinary researches

aboutthe ancient rural sites throughout
the Carpathian – Danubian Space

Editor: Mihail Zahariade

Coordinate: Ruxandra Alaiba

Translated from English

by
Coralia Costaş and Cătălin Hriban

Junimea Publishing House

Iaşi 2009
 5

Autori / Authors

Mihail Zahariade Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti

"Vasile Pârvan" Archaeology Institute of Bucharest

Viorel M. Butnariu Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi

„A. D. Xenopol” Institute of History Iaşi

Ruxandra Alaiba Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti

"Vasile Pârvan" Archaeology Institute of Bucharest

Vasile V. Alaiba Facultatea de Informatică. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Al. I. Cuza University – Iaşi. Faculty of Informatic

Oleg Leviţki Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţe,

Republica Moldova
Cultural Heritage Institute, Academy of Sciences,
Republic of Moldova

Robert Simalcsik Centrul de studii antropologice, Academia Română - filiala Iaşi

Romanian Academy - Branch of Iassy, Anthropology Department

Angela Simalcsik Centrul de studii antropologice, Academia Română - filiala Iaşi

Romanian Academy - Branch of Iassy, Anthropology Department

Vasile Chirica Institutul de Arheologie – Iaşi

Archaeology Institute of Iaşi

Ileana - Ildiko Zahariade Muzeul Naţional de Istorie a României

National History Museum of Romania

Alexandra Comşa Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti

"Vasile Pârvan" Archaeology Institute of Bucharest
 6

CUPRINS
CONTENTS

Cuvânt înainte ................................................................................................................................

Foreword ......................................................................................................................................................

PARTEA I

(PART I)

DESCOPERIRI DIN SECOLUL AL IV-LEA IN PODIŞUL BÂRLADULUI

THE FOURTH ENTURY DISCOVERIES ON THE BÂRLAD PLATEAU

Mihail Zahariade, Descoperiri din secolul al IV-lea în Podişul Bârladului .....................

Fourth Century Discoveries on the Bârlad Plateau .........................................................................................

Mihail Zahariade, Viorel M. Butnariu, Vasile Chirica, Ruxandra Alaiba, Descoperiri din secolul al IV-lea în
subunităţile geografice ale Podişului Central Moldovenesc. Privire specială asupra judeţului Iaşi ..............
Fourth Century Discoveries in the geographical subunits of the Central Moldavian Plateau. A particular view
on the Iaşi county ...................................................................................................................................

Viorel M. Butnariu, Mihail Zahariade, Ruxandra Alaiba, Descoperiri din secolul al IV-lea în subunităţile
geografice din Podişul Bârlad. Privire specială asupra judeţului Vaslui ......................................................
The Fourth Century Discoveries in the geographical subunits in the Bârlad Plateau. A particular view on the
Vaslui county .................................................................................................................................................

Robert Simalcsik, Angela Simalcsik, Aspecte paleodemografice specifice unor populaţii din secolul al IV-lea
de pe actualul teritoriu al Judeţului Vaslui ...............................................................................................
Palaeodemographic aspects specific to some 4 th century populaces on the present territory of Vaslui
county .............................................................................................................................................................

Ruxandra Alaiba, Alexandra Comşa, Viorel M. Butnariu, Cercetările arheologice de la Valea Mare - La
Doroftei, secolele II-III şi VI-VII, judeţul Vaslui ...........................................................................................
The archaeological researches of Valea Mare - La Doroftei, 2-3th and 6-7th centuries, Vaslui county ..........
 7

PARTEA II

(PART II)

STAŢIUNEA BANCA GARĂ - ŞAPTE CASE

THE BANCA GARĂ - ŞAPTE CASE SETTLEMENT

Ileana - Ildiko Zahariade, Restaurarea şi conservarea materialului ceramic ….............................................

Restoration and Conservation of the pottery ….............................................................................................

Oleg Leviţki, Descoperiri din perioada hallstattiană de la Banca Gară - Şapte case ….................................
The Hallstatt period Discoveries at Banca Gară - Şapte case Settlement ….................................................

Vasile V. Alaiba, Capacităţi şi funcţionalităţi ale ceramicii descoperite în staţiunea din secolele III-V de la
Banca Gară - Şapte case ….............................................................................................................................
Capacities and functionalities of the pottery ware found at the III-IV Centuries Banca Gară - Şapte case
Settlement

Ruxandra Alaiba, Cercetările arheologice de la Banca Gară - Şapte case, secolele III-VI, judeţul Vaslui ....
The archaeological researches of Banca Gară - Şapte case Settlement, 3-6th centuries, Vaslui county ........
 8

Cuvânt înainte

Mihail Zahariade
zahariade@yahoo.com

Studierea prin cercetări arheologice a vechilor aşezări rurale de la Dunărea de Jos, din
primul mileniu, a reprezentat şi reprezintă o constantă a istoriografiei româneşti. Ea se înscrie pe
linia cercetărilor tematice cu privire la Cultura românească şi cultura europeană, Dezvoltare
socială şi specificul vieţii unei comunităţi umane din primul mileniu, Proiecte de integrare
regională şi europeană în istoria României. Specificul cultural al acestor teritorii a depins şi de
poziţia geografică a diferitelor zone în raport cu cele două provincii romane, Dacia şi Moesia
Inferior.
În secolul al IV-lea, spaţiul de la nordul Dunării de Jos şi al Mării Negre, din zona
geografică limitată la sud de Dunăre, la est de Nistru, la vest şi nord de limes Transalutanus şi de
Carpaţii Nordici, a fost integrat vastului teritoriu legat de complexul cultural Sântana de Mureş -
Cerneahov.
Din cadrul acestui spaţiu, în volum s-au prezentat descoperirile specifice pentru secolul al
IV-lea din Podişul Bârladului, sistematizate conform datelor cunoscute în literatura de specialitate,
în principal în repertoriile arheologice realizate pentru Moldova, de Nicolae Zaharia, Mircea M.
Petrescu-Dîmboviţa şi Emilia Zaharia (1970) sau pentru judeţul Iaşi, de Vasile Chirica, Marcel
Tanasachi (1984 – 1985) şi pentru judeţul Vaslui, de Ghenuţă Coman (1980), dar şi în rapoartele de
săpături arheologice sau în alte lucrări cu privire la perioada în discuţie.
Conform acestor izvoare documentare în volum s-au prezentat, pe comune, şi în cadrul lor
pe sate, descoperirile specifice secolului al IV-lea, de cele mai multe ori menţionându-se şi cele din
secolul al III-lea sau din secolul al V-lea. Pentru fiecare punct s-a avut în vedere localizarea
administrativă, judeţ, comună, sat, poziţia geografică, numele locului, dar şi al apelor curgătoare
din apropiere şi specificul inventarului.
Profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa, în colaborare cu soţii Nicolae şi Emilia Zaharia, în
Consideraţiile privind aşezările din Moldova, care prefaţează volumul aşezărilor, De la paleolitic
până în secolul al XVIII-lea, într-un spaţiu larg din capitolul legat de Perioada de trecere la evul
mediu, analizează Cultura materială din secolele IV-V, aşa cum a fost reflectată de descoperirile
arheologice consemnate în volum (1970, p. 74-91). În repertoriu ei au menţionat, pentru secolul al
IV-lea, pentru perioada corespunzătoare culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, 419 puncte
răspândite, cum au remarcat autorii „aproape pretutindeni pe teritoriul Moldovei, atât în zona
silvostepică, cât şi în câmpiile cu caracter stepic” (Ibidem, p. 161). Ei au stabilit şi cinci zone mai
intens locuite, Câmpia nord-estică a Moldovei, Podişul Sucevei şi Podişul Central Moldovenesc,
Culoarul Prutului şi Depresiunea Huşi – Elan – Horincea, dar au consemnat şi două zone mai puţin
locuite, în regiunea subcarpatică din centrul Moldovei şi în Câmpia Siretului Inferior, regiuni care
astăzi sunt mai bine cunoscute. După ei, concentrarea aşezărilor între Siret şi Prut, este „în legătură
 9

directă cu descoperirile corespunzătoare de aşezări dintre Prut şi Nistru” (Ibidem, p. 161). Tot ei au
subliniat şi faptul că, aceste zone au fost „mai mult sau mai puţin” locuite şi în perioada secolelor
II-III p.Hr. (Ibidem).
În primul repertoriu zonal al Judeţului Vaslui, publicat de Ghenuţă Coman menţionează
existenţa, pentru perioada corespunzătoare provinciei Dacia, din secolele II şi III p.Hr., a 89 de
puncte sigure şi 3 neclare. De asemenea, în acelaşi judeţ Vaslui, pe terasele joase şi medii, însorite
şi aproape de izvoare şi ape, pentru perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al III-lea până la
începutul secolului al V-lea, a înregistrat 348 de puncte, aşezări, necropole şi descoperiri izolate
(1980, p. 38-39). Dintre descoperirile din acest judeţ, la fel am detaşat pe cele din secolul al IV-lea.
La acesta s-au adăugat investigaţiile de teren realizate în împrejurimile satului Banca, de
Ruxandra Alaiba şi Gh. Gherghe, din 1987-1989, reluate în Monografia comunei Banca, realizată
împreună cu Marin Rotaru, în 2002.
De asemenea, în primul repertoriu zonal al Judeţului Iaşi, publicat de Vasile Chirica şi
Marcel Tanasachi, în două volume, în 1984-1985, semnalările de staţiuni pentru această perioadă
au fost deosebit de numeroase. Astfel, în repertoriul judeţului Iaşi s-au menţionat 172 de obiective
din secolele II-III, între care trei necropole, Târgu Frumos, Ţibăneşti şi Schitu Duca, probabil 14
morminte izolate. De asemenea, pentru secolul al IV-lea, s-au semnalat pentru întregul judeţ un
număr deosebit de mare de staţiuni 535, din care patru necropole şi 11 morminte izolate (V.
Chirica, în ~, M. Tanasachi 1985, p. 472). Pornind de la aceste repertorii şi de la alte semnalări ale
unor puncte din această perioadă, mai ales în publicaţiile mai noi, s-a realizat de Mihail Zahariade,
Viorel M. Butnariu, Vasile Chirica şi R. Alaiba, o prezentare a descoperirilor din secolul al IV-lea,
din Podişul Bârladului, dar şi un repertoriu al descoperirilor specifice pentru secolul al IV-lea din
zonă, accesibil pe Internet, organizat de R. Alaiba.
Cum am precizat, în repertoriu s-au dat şi situaţiile destul de frecvente în care existau
suprapuneri stratigrafice, aşezări din secolele II-III, suprapuse de cele din secolele IV-V, pentru ca
pe aceleaşi vetre de sat sau pe vetre apropiate, acestea la rândul lor să fi fost suprapuse de unele
datând în perioade ulterioare. Aceste frecvente suprapuneri ridică un semn de întrebare asupra
legăturilor dintre locuirile succesive.
Tot în volum, prin studiul semnat de Robert Simalcsik şi Angela Simalcsik, s-au analizat
succint Aspectele paleodemografice specifice unor populaţii din secolul al IV-lea de pe actualul
teritoriu al Judeţului Vaslui. Sinteza semnată de cei doi cunoscuţi antropologi ieşeni, a fost
structurată ca un studiu comparativ de ansamblu, atât din punct de vedere paleodemografic, cât şi
paleoantropologic, asupra unor populaţii aparţinând culturii Sântana de Mureş, care au trăit în
secolul al IV-lea şi la începutul secolului al V-lea p.Hr, în câteva zone geografice din actualul judeţ
Vaslui. Ei au pornit de la rezultatele paleoantr opologice şi demografice publicate deja, pentru
necropolele şi aşezările de la Bogdăneşti, Fălciu, de Dan Botezatu şi Georgeta Miu; pentru Bârlad -
Valea Seacă, de Vasile Palade; pentru Banca Gară - Şapte Case, de Georgeta Miu şi R. Alaiba;
pentru Polocin - Islaz şi Pogoneşti, de Georgeta Miu şi Mircea Mamalaucă. Cum au subliniat
autorii studiului, „Săpăturile sistematice executate în necropolele sau aşezările menţionate au scos
la iveală un bogat material arheologic, antropologic, paleozoologic, de o deosebită importanţă în
elucidarea problemelor legate de evoluţia culturală, socială, economică şi biologică a populaţiilor
care au trăit pe actualul teritoriu al judeţului Vaslui în secolele IV-V p.Chr.”
Au fost consemnate, de R. Alaiba, Alexandra Comşa şi Viorel M. Butnariu, Cercetările
arheologice de la Valea Mare - La Doroftei, secolele II-III şi VII-VIII, judeţul Vaslui, coordonate de
profesorul Dan Gh. Teodor, realizate pentru cunoaşterea specificului aşezărilor din primul mileniu
din Podişul Bârladului.
Prin publicarea cercetărilor arheologice întreprinse aproape într-un deceniu de săpături
sistematice, de R. Alaiba, în satul Banca Gară, judeţul Vaslui, în staţiunea pluristratigrafică aflată
 10

pe malul stâng al râului Bârlad, în punctul numit de localnici Şapte case, sub forma unei
monografii arheologice, s-a încearcat să se surprindă o mică parte din specificul vieţii rurale din
sudul Moldovei, prin prezentarea amănunţită a tuturor descoperirilor, fapt sugerat de cercetătorul
Ion Ioniţă, care ne-a îndemnat spre publicarea întregului material pe complexe, spre a forma astfel
o bază de date verificabile. Publicarea in extenso a săpăturilor realizate în cadrul unei aşezări
locuite de o populaţie de origine geto-dacică, care, din ultima parte a secolului al III-lea şi-a stabilit
vatra într-o zonă mai accesibilă legăturilor intercomunitare, pe tipuri de locuinţe iar în cadrul lor, a
unor date cantitative, ne-a îngăduit realizarea unor investigaţii mai ample, cu deosebire asupra
ceramicii fine şi uzuale, dar şi a uneltelor, a obiectelor de podoabă sau accesoriilor vestimentare.
În primul rând, Ileana - Ildiko Zahariade, a subliniat importanţa muncii de restaurare şi
conservare, realizată în Laboratorul de conservare - restaurare, din cadrul Muzeului Judeţean
„Ştefan cel Mare” - Vaslui, de Cornel Hobincu şi Pântea Cristian, pentru inventarul fiecărui
complex descoperit la Banca Gară. În acest laborator s-au restaurat şi conservat toate piesele
descoperite în cele şase sectoare investigate (A-F), atât ceramica preistorică, din perioada de
tranziţie de la eneolitic la bronz - bronz timpuriu, din perioada hallstattiană, dar mai ales aceea din
primul mileniu. S-a încercat şi o analiză statistică a inventarelor obţinute pe şantier.
Nivelul de locuire din epoca hallstattiană, în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, după
cum arată complexele şi materialele arheologice recuperate este reprezentat de vestigiile unei
locuinţe de suprafaţă şi de fragmente de ceramică atestate sporadic în straturile de săpătură. Oleg
Leviţki, bun cunoscător al epocii fierului, a încercat să încadreze, Descoperirile din perioada
hallstattiană de la Banca Gară - Şapte case, din staţiunea amplasată geografic la limita de vest a
Dealurilor Fălciului şi la limita de est a Dealurilor - Colinelor Tutovei. Complexele şi materialele
arheologice recuperate au fost specifice unei locuiri aflate în zona mai puţin dens populată de
comunităţile culturii Corlăteni – Chişinău, dar în care se extind şi unele comunităţi ale grupului
Tămăoani. Astfel, prezenţa în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, a ceramicii caracteristice
acestor formaţiuni culturale, prezintă o situaţie mai mult decât firească.
Astfel, Vasile V. Alaiba, a calculat capacităţile diverselor forme ceramice, desigur, doar a
recipientelor întregibile, Capacitaţi şi funcţionalităţi ale ceramicii descoperite în aşezarea din
secolele III-IV de la Gara Bancă - Şapte Case. Totodată, pentru fiecare complex s-au calculat
procentele pe categorii de inventar. Aceste calcule statistice au permis ordonarea complexelor în
funcţie de cantitatea de ceramică modelată la mână, dar şi în funcţie de creşterea apoi descreşterea
ceramicii modelate din pastă zgrunţuroasă sau mai puţin zgrunţuroasă – nisipoasă şi înlocuirea
acesteia, în secolele V-VI, cu vasele în pastă cu cioburi pisate.
Deşi comunitatea de la Banca Gară a păstrat tradiţiile culturale antice, se poate urmări
transformarea populaţiei de aici ca urmare a impactului cu lumea sarmatică şi gotică, mai activă şi
în permanente legături cu lumea exterioară, cu deosebire din zona Dunării de Jos.
Pentru sudul Moldovei, am sublinia importanţa acestei concentrări de aşezări şi necropole
din veacurile III-V p.Hr., din spaţiul bine delimitat şi apărat natural dintre Siret, Bârlad şi Prut,
aglomerare de staţiuni care îngăduie să se întrevadă existenţa unei organizări locale în obşti,
precum şi a uneia zonale în uniuni de obşti, probabil cu structuri apropiate de alte formaţiuni
politice consemnate de izvoarele vremii.

Foreword

The study by archaeological research of the old rural settlements on the Lower Danube, of
the 1st millennium, has represented a constant concern of Romanian historiography. It is included in
 11

the line of thematic researches concerning the Romanian and European cultures. The social
development and the specificity of a 1 st millennium human community, Projects of regional and
European integration in the history of Romania. The cultural specificity of these territories also
depended on the geographic position of the various areas in relation to the Roman provinces, Dacia
and Moesia Inferior.
During the 4th century, the space north the Lower Danube and the Black Sea, in the
geographic area limited to the south by the Danube, to the east by the Dniester, to the west and
north by limes Transalutanus and the Northern Carpathians, was integrated to the vast territory
related to the cultural complex Sântana de Mureş – Cerneahov.
Within the same space, the volume describes the specific 4 th century discoveries in Bârlad
Plateau, systematized in accordance with the data known from the specialized literature, mainly in
the archaeological repertoires prepared for Moldavia, by Nicolae Zaharia, Mircea Petrescu-
Dîmboviţa and Emilia Zaharia (1970) or for the counties of Iaşi, by Vasile Chirica, Marcel
Tanasachi (1984 – 1985) and respectively of Vaslui by Ghenuţă Coman (1980), and also in the
archaeological excavation reports or in other works concerning the period under discussion.
According to these documentary sources, the volume presents the discoveries specific to the
4 century structured as per communes and within communes as per villages. In most case the 3 rd
th

or 5th century discoveries were also pointed out. For each point, there was taken into account the
administrative localization, county, commune, village, geographic position, name of the place, and
also nearby running waters and the specificity of the inventory.
Professor M. Petrescu-Dîmboviţa, in collaboration with Nicolae and Emilia Zaharia, in the
Considerations on the Settlements in Moldavia, that is the preface to the volume of such
settlements from Paleolithic until the 18 th century, over a wide space within the chapter pertaining
to the Period of Transition to the Middle Ages, analyze the 4rd-5th centuries material culture, as
reflected by the archaeological discoveries described in the volume for this period (1970, p. 74-91).
In the repertoire they mentioned for the 4th century for the period corresponding to the Sântana de
Mureş – Cerneahov culture, 419 points spread, as remarked by the authors „almost all over the
territory of Moldavia, both in the forested steppe area and in the plains with steppe-like aspect”
(Ibidem, p. 161). They established five zones more intensively inhabited, the Northeastern plain of
Moldavia, the Plateau of Suceava and the Central Moldavian Plateau, the Prut Corridor and the
Huşi – Elan – Horincea Depression, and also specified two other zones, less inhabited, in the
Subcarpathian region of Central Moldavia and the Plain of the Lower Siret, regions which are
better known nowadays. According to them, the concentration of the settlements between Siret and
Prut Rivers is „in direct connection to the discoveries corresponding to the settlements between the
Prut and the Dniester” (Ibidem, p. 161). They also pointed out the fact that these areas were „more
or less” inhabited during the 2nd – 3rd centuries AD too (Ibidem).
In the first repertoire of the area, pertaining to the county of Vaslui, was organized by
Ghenuţă Coman, in 1980. Among the discoveries in this county, we extracted, similarly, those
pertaining to the 4th century.
To these we added the field investigations made in the surroundings of village Banca, by R.
Alaiba and Gh. Gherghe, in 1987-1989, presented in the Monograph of commune Banca, prepared
with Marin Rotaru, in 2002. The repertoire of the 4th century discoveries was prepared in this
volume in accordance with the criteria used in older repertoires.
In the first repertoire of the area, of the county of Iaşi, as published by Vasile Chirica and
Marcel Tanasachi, in two volumes, in 1984-1985, the remarks for this period were particularly
numerous. Starting from these, we prepared a presentation of the 4 th century discoveries in the
Central Moldavian Plateau.
 12

As already pointed out, the repertoire also includes the settlements, rather frequent, where
there existed stratigraphic overlapping, 2 nd – 3rd centuries settlements, of 4 th – century overlapping,
while on the same village cores or on nearby cores, these were overlapped by others dated to later
periods. Such frequent overlapping raises questions as for the links between the successive
inhabitances.
The volume also includes the study signed by Robert Simalcsik and Angela Simalcsik,
entitled Paleodemographic aspects specific to 4 th century populations on the current territory of
Vaslui county. The short synthesis signed by the two known anthropologists of Iaşi was structured
in the shape of a comparative general study both from the paleodemographic and from the
paleoanthropological points of view, as for populations concerning to the Sântana de Mureş culture,
who lived in the 4th century and at the beginning of the 5 th century AD, on the territory of localities
in the area of the present county of Vaslui.
They started from the already published paleoanthropological and demographic results,
pertaining to the necropolises and settlements of Bogdăneşti, Fălciu, by Dan Botezatu, Georgeta
Miu and of Bârlad - Valea Seacă, by Vasile Palade; of Banca Gară - Şapte case, by Georgeta Miu
and R. Alaiba; of Polocin - Islaz and Pogoneşti, by Georgeta Miu and Mircea Mamalaucă. As the
authors of the study showed, the „systematic researches in the above necropolises or settlements
pointed out a reach archeological, anthropological, paleozoological material, particularly important
in elucidating problems related to the cultural social economical and biological evolution of the
populations that lived on the current territory of Vaslui county in the 4th – 5th centuries AD.”
The Central Moldavian Plateau, one of the geographic formations within the Bârlad Plateau,
was widely investigated by R. Alaiba, Alexandra Comşa, Viorel M. Butnariu, Archaeological
Researches at Valea Mare - La Doroftei, Vaslui County: 2 nd – 3rd century and 7th-8th Century Finds.
Together with professor D. Gh. Teodor, we made several test excavations near this settlement. The
stratigraphic and chronological situation established for this settlement, with two different
habitation levels, dated one in the first half and the other in the second half of the first millennium.
The publication of the archaeological researches carried out throughout almost a whole
decade consisting in systematic excavations which we undertook in the village Banca Gară, Vaslui
county, in the pluristratigraphic settlement on the left of Bârlad River, in the point referred to by the
local inhabitants as Şapte case, in the form of an archaeological monograph study, was aimed at
pointing out a little part of the specificity of rural life in south Moldavia, by the detailed
presentation of all discoveries, as suggested by researcher Ion Ioniţă, who encouraged us to publish
the whole material according to complexes, in order to create a verifiable database. The in extenso
publication of the results of the excavations carried out in a settlement inhabited by a population of
Geto-Dacian origin, that during the last part of the 3th century established its village core in an area
more accessible to inter-communitarian links, according to the types of dwellings and within these,
the publication of quantitative data, allowed us to elaborate wider investigations especially
regarding the fine and daily pottery, but also of tools, of jewelry items of vestment accessories.
First of all, Ileana-Ildiko Zahariade pointed out the importance of the restoration
conservation work as carried out within the Conservation Restoration Laboratory within „Ştefan
cel Mare” History Museum of Vaslui county, by Cornel Hobincu and Pântea Cristian, for the
inventory of each complex discovered at Banca Gară. It is also in this laboratory that there were
restored and preserved all items discovered in six investigated sectors (A-F), both the prehistoric
ceramic ware, of Eneolithic tradition, and the Bronze Age pottery, or the one of the Hallstatt period,
and especially the one of the 1st millennium.
The habitation level of the Hallstatt age, in the settlement of Banca Gară - Şapte case, as
indicated by the archaeological complexes and materials recuperated therein is represented by the
vestiges of a surface dwelling and potsherds sporadically confirmed in the excavation layers. The
 13

volume also includes the study signed by Oleg Leviţki, The Hallstatt period Discoveries at Banca
Gară - Şapte case, according to the geographic location, at the western limit of the Fălciu Hills and
at the eastern limit of Tutova Hills, was situated at the southeast periphery, less populated by the
communities of the Corlăteni – Chişinău culture, there expanded also certain communities of the
Tămăoani group. Thus, the presence in the settlement of Banca Gară - Şapte case, of the ceramic
ware specific to these cultural groups, is a natural situation.
There was also attempted a statistic analysis of the inventories obtained in the settlement of
Banca Gară. Thus, Vasile V. Alaiba, calculated the volumes of the various ceramic shapes, this
operation pertaining naturally to the vessels whose shape could be established in Volumes and
Functionalities of the Ceramic Ware Discovered in the 3 rd–4th Century Settlement of Gara Bancă -
Şapte Case. At the same time, for each complex there were calculated the percentages specific to
each inventory category. Such statistic calculations allowed the ordering of the complexes
according to the quantity of hand-made ceramic ware and also according to the increase and then
decrease of the coarse or less coarse – sandy paste vessels and the replacement hereof during the 5 rd
– 6th centuries with vessels whose paste contained smashed shards.
Although the community of Banca Gară maintained the ancient cultural traditions, there can
be followed the transformation of the population down there as a result of the impact of the
Sarmatians and Goths, more active and in permanent contact with the outer world, especially with
the ara of the Lower Danube.
For the south of Moldavia, we should point out the importance of this concentration of
settlements and necropolises of the 3 rd–4th centuries AD, in the well naturally delimited and
defended space between Siret, Bârlad and Prut, agglomeration of settlements that allow to point out
the existence of a local organization in kinships and a regional organization in unions of kinships,
probably with structures close to other political structures specified in the sources of that epoch.
 14

PARTEA I

(PART I)

DESCOPERIRI DIN SECOLUL AL IV-LEA ÎN PODIŞUL BÂRLAD

THE FOURTH ENTURY DISCOVERIES ON THE BÂRLAD PLATEAU

 15

Descoperiri din secolul al IV-lea

în Podişul Bârladului
Mihail Zahariade

Cercetările arheologice sistematice, de salvare sau perieghezele întreprinse în zonele

geografice din sudul Moldovei, în Podişul Bârladului, un spaţiu bine delimitat şi apărat natural,
aflat între Siret şi Prut, cu o întindere de peste 10 000 km 2, au adus la lumină numeroase locuiri din
toate perioadele vechi, relevând astfel, unul dintre arealele cele mai populate. Din punct de vedere
administrativ - teritorial, cuprinde în întregime judeţul Vaslui şi parţial judeţele Iaşi, Bacău şi
Neamţ, patru din judeţele provinciei istorice Moldova. Numele de Podiş al Bârladului, parte a
Podişului Moldovei, „cel mai întins şi mai reprezentativ podiş al ţării” (V. Băcăuanu et alii 1980, p.
9), l-a luat de la bazinul hidrografic care-l drenează aproape în întregime, dându-i coeziune prin
integrarea mai multor subunităţi.
Definirea geografică a Podişului Bârladului nu se reduce la teritoriul traversat de râul
Bârlad, nici a celui ocupat de afluenţi, ci la un spaţiu mai întins. În cadrul acestuia, conform
sintezei coordonate de Vasile Băcăuanu, în 1980, pornind şi de la alte opinii, vezi în acest sens
volumul publicat de Pierre Jeanrenaud, Aurel Saraiman, în 1995, se conturează câteva principale
subunităţi geografice cu specificul lor: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile şi
Câmpia Fălciului.
Podişul Central Moldovenesc – prezentat de V. Tufescu, în 1940 şi de C. Martiniuc, în 1955,
a fost cunoscut în literatura geografică şi sub alte denumiri, precum Podişul Sarmatic, Masivul sau
Podişul Bârladului Superior (N. Şenchea 1943; C. Martiniuc 1955). În sinteza semnată de Pierre
Jeanrenaud şi Aurel Saraiman, s-au stabilit limitele unităţilor geografice din cadrul Podişului
Bârladului, cu deosebire, pe cursurile apelor. Pentru Podişul Central Moldovenesc, spre nord ei
acceptă şi demarcaţia continuă a văii Bahluiului 1, la nord de Coasta Iaşilor, care domină Câmpia
Moldovei, cu circa 200-300 m. Pentru ca limita sudică să o traseze pornind de la est de Bacău, prin
sudul Vasluiului şi nord-vestul Huşilor, pe Văile Racovei şi Lohanului, limitate de cueste puternice.
Cotele maxime de înălţime în podiş au fost plasate între 400-550 m, în raport cu media de 300-320
m (P. Jeanrenaud, A. Saraiman 1995, p. 1, 3). Limita de est şi vest s-a fixat pe Siret şi Prut. În
sinteza coordonată de Vasile Băcăuanu, limita de nord urmează Şaua Ruginoasa, pentru a trece prin
localităţile Strunga - Sineşti - Voineşti - Mogoşeşti - Bârnova - Tomeşti, pe Cuesta Iaşilor cunoscută
şi ca „fruntea podişului”, pe la sud de oraşul Iaşi, până la Prut. Extremitatea de sud s-a stabilit pe
traseul ce trece prin Cuesta Racovei, pentru a se continua spre Siret cu Valea Morii şi spre Prut cu
Valea Lohanului şi valea subsecventă Drăslăvăţ - Huşi2 şi urm.).
Pentru Podişul Bârladului vom prezenta descoperirile cunoscute, specifice pentru secolul al
IV-lea, în funcţie de subunităţile fizico-geografice ale acestuia: Podişul Central Moldovenesc,
Colinele Tutovei, Dealurile şi Câmpia Fălciului.

1
Subunitatea de contact a Câmpiei Moldovei cu Podişului Bârladului o constituie Câmpia Iaşilor, cu Depresiunea
Voineşti – Bârnova (Băcăuanu et alii 1980, fig. 42).
2
Cf. sintezei coordonate de V. Băcăuanu, pe linia localităţilor Sagna – Stăniţa – Hândreşti ( Ibidem, p. 297). În literatura
mai veche limita de sud s-a trasat pe linia albiilor râului Tutova şi Zeletin (V. Mihăilescu 1936, p. 92, fig. 15; V.
Tufescu 1940, p. 77, fig. 2).
 16

Cadrul natural al Podişului Central Moldovenesc

Relieful podişului este deluros, cu altitudinea celor mai multe interfluvii între 300-400 m,
deşi în unele locuri este depăşită. Cele mai joase altitudini se găsesc pe cursul inferior al văilor de
pe partea stângă a Bârladului Superior (140 m), şi valea Prutului cu numai 30 m. Relieful
subunităţilor de ordinul trei ale Podişului Central Moldovenesc, în genere se prezintă sub forma
unor dealuri sau platouri cu spinarea larg boltită de culmi separate de văi întinse, dar adânci, cu
diferenţe de nivel de până la 200 m (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314). Aceste subunităţi pot
constitui şi diviziuni pentru urmărirea formelor geografice preferate de comunităţile din primul
mileniu.

Fourth Century Discoveries on the Bârlad Plateau

From the administrative/territorial point of view, the Bârlad Plateau includes the whole
Vaslui County, as well as areas from Iaşi, Bacău and Neamţ counties, i.e. four out of the eight
counties of the historical province of Moldavia. The Bârlad Plateau, which is a sub-unit of the
Moldavian Plateau, includes a large portion of the central and southern Moldavia, within the Siret-
Prut interfluve, of over 10 000 km2. The name of Bârlad Plateau comes from the river basin that
drains almost its whole area and provides cohesion by integrating its several sub-units. As outlined
within the synthetic work coordinated by Vasile Băcăuanu as well as in several other more recent
works (the book published by Pierre Jeanrenaud and Aurel Saraiman in 1995) the sub-units of the
Bârlad Plateau are as follows: the Central Moldavian Plateau, the Tutova Hills, the Falciu Hills and
Plain.
The Central Moldavian Plateau – described by Victor Tufescu in 1940 and Constantin
Martiniuc in 1955 – was also known in the literature as the Sarmatic Plateau, the Upper Bârlad
Massif, the Upper Bârlad Plateau (N. Şenchea 1943; C. Martiniuc 1955). The synthetic work
coordinated by Pierre Jeanrenaud and Aurel Saraiman establishes the limits of the geographical
units within the Bârlad Plateau in their majority on water-courses mainly. The northern limit of the
Central Moldavian Plateau is fixed along the edge of Bahlui Valley, north of the heights of Iaşi
Escarpment that dominate the Moldavian Plain from a relative altitude 200-300 m, while the
southern limit is made by a line starting from the Siret (east of Bacău), going eastward south of
Vaslui and through north-western reaches of Huşi town, on the Racova and Lohan Valleys,
underlined by sharp escarpments. The highest points reach 400-550 m, compared to the average of
300-320 m (P. Jeanrenaud, A. Saraiman 1995, p. 1, 3). The eastern and western limits are given by
Prut and Siret Rivers respectively. The northern limit is marked (according to the synthetic work of
V. Băcăuanu 1980, p. 297) by the Ruginoasa Saddle (the westernmost point), then following the
line of villages: Strunga - Sineşti - Voineşti - Mogoşeşti - Bârnova – Tomeşti on the Iaşi Cuesta also
known as the „head of the plateau”, south of the city of Iaşi, up to Prut River. The south extremity
was set on the itinerary passing through the Racovei Cuesta, continuing towards Siret River with
Morii Valley and towards Prut River with Lohan Valley and the subsequent Drăslăvăţ – Huşi
Valley3. Within the Bârlad Plateau we shall describe the discoveries known to us, pending on the
physical – geographical sub-units thereof: Central Moldavian Plateau, Tutova Hills, Fălciu Hills
and Plain.

3
According to the synthesis coordinated by V. Băcăuanu, on the line of localities Sagna – Stăniţa – Hândreşti ( Ibidem,
p. 297). In the older literature the south limit was drawn along Zeletin and Tutova River (V. Mihăilescu 1936, p. 92, fig.
15; V. Tufescu 1940, p. 77, fig. 2).
 17

The natural environment of the Central Moldavian Plateau

The relief of the plateau is hilly with the altitude of most interfluves contained between 300-
400 m, although in some areas the altitude is higher than this. The lowest areas are on the lower
course of the valleys on the left side of Upper Bârlad (140 m), and on the Prut Valley with only 30
m. The relief of the 3rd order sub-units of the Central Moldavian Plateau is generally represented by
hills or plateaus widely arched with peaks separated by large though deep valleys, with differences
of level of up to 200 m (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314). Such sub-units may represent also
divisions for following the geographic forms preferred by the communities of the 1st millenary.
 18

Descoperiri din secolul al IV-lea în subunităţile geografice

ale Podişului Central Moldovenesc.
Privire specială asupra judeţului Iaşi
Mihail Zahariade
Viorel M. Butnariu
mb_viorel@yahoo.fr
Vasile Chirica
vchirica@yahoo.com
Ruxandra Alaiba
ruxandra_alaiba@yahoo.com
a. Platourile Tansa – Repedea,
b. Platourile Dolheşti – Buneşti,
c. Depresiunea Bârladului Superior,
d. Dealurile Racova – Stemnic,
e. Dealurile Icuşeştilor, Faţa Siretului,
f. Dealurile Comarna – Răducăneni, Faţa Prutului,
g. Depresiunea Huşilor.

Com. Al. I. Cuza, ape: Siret, Ţiganca; aşezare Ţarina de Jos, Pe Holm, locuire Lutărie, sat Şcheia - La
Izvoare, sat Volintireşti - Movila lui Ştefan cel Mare şi un ciob în Marginea de nord a satului.
Sat Al. I. Cuza, Lutărie, din marginea de vest-sud-vest a satului, spre Şcoala de 4 ani, în grădinile
locuitorilor situate pe terasa inferioară a Siretului s-au descoperit urme de locuire şi fragmente ceramice
din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.1.A, p. 29, fig. 22/107); Pe Holm, la circa 700 m sud-est de
sat, pe un martor de eroziune distrus în mare parte, din terasa de luncă a Siretului, într-un profil, la 0,70
m adâncime, se observă resturile unor locuinţe din sec. IV, cu ceramică fină, cenuşie sau cafeniu-
cărămizie (N. Zaharia, M. Petrecu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 297; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
I.1.B, p. 29, fig. 21/7; 22/101, 106); Ţarina de Jos, pe stânga pârâului Ţiganca, la confluenţa cu Siretul,
pe terasa de luncă, la circa 300 m sud-est de sat, se află o aşezare de sec. IV ( Ibidem, I.1.C, fig. 21/7;
22/101, 106); la nord - vest de satul Şcheia - La Izvoare, se cunosc locuiri din sec. IV, în marginea
şoselei Şcheia - Al. I. Cuza, în jurul izvoarelor de pe terasa Siretului (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1970, p. 302; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.3.A., p. 31, fig. 22/107); sat Volintireşti -
Movila lui Ştefan cel Mare, în şesul Siretului, la circa 7 km est-sud-est de Paşcani, 2 km est de Siret şi
1,5 km nord-nord-vest de Volintireşti, s-a semnalat o locuire din sec. IV şi doar un fragment în Marginea
de nord a satului, în grădina lui Gh. Macovei (Ibidem, I.4.C-.4.D.).

Com. Bârnova, ape: Nicolina, în care se varsă valea Ţiganului; sat Cercu - La Ţintirim.
Sat Cercu, punctul La Ţintirim, la sud-est de cimitirul fostului sat Zane, la vest de sat, în preajma unor case
izolate, se află o staţiune cu fragmente şi de sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 174; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, X.2.A., p. 69).

Com. Brăeşti, ape: Şelaru, Albeşti, Cinca; aşezări la Silişte, între satele Albeşti-Goeşti, aşezare la sud-
sud-est de Albeşti, sat Cristeşti, fragmente ceramice în punctul Lacurile - Izvoare şi o locuire la Izvoare.
Sat Brăeşti, aşezări cu ceramică din sec. IV, la Silişte, pe platoul dinspre sud al satului, orientat către est-
sud-est spre Valea Luncii (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, VIII.1.B., p. 63); între satele Albeşti-Goeşti,
la sud-sud-est de Albeşti, cca 2 km şi 1,5 km nord-nord-vest de Goeşti (com. Lungani), pe un bot de deal
desprins din platou, situat între două văi torenţiale, se află o aşezare din sec. IV (Ibidem, VIII.2.A.); sat
Cristeşti, punctul Lacurile - Izvoare, la partea superioară a versantului de est al dealului Izvoare s-au
 19

găsit două fragmente de amfore romane din secolele II-IV p.Hr. (Ibidem, VIII.4.B.); iar la Izvoare, la
circa 800 m nord-vest de sat, pe partea dreaptă a drumului Cristeşti - Târgu Frumos, pe panta lină a unui
deal, s-a consemnat o locuire din sec. IV p.Hr. (Ibidem, VIII.4.E., fig. 22/51).

Com. Butea, la sud-est mărginită de Siret, Roşia, Dochiţa, Gogea; necropolă pe Dealul Neagului, sat
Dealul Găureana, aşezare pe Coasta Doljeştilor.
Sat Butea, pe Dealul Neagului, o fâşie de teren izolată la nord-vest de sat, se află o necropolă cu ceramică
din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298; V. Chirica, M. Tanasachi
1984, IX.1.E., p. 67); Dealul Găureana, la 1,5 km sud-est de sat, pe sectorul din terasa Siretului, numit
Coasta Doljeştilor, aşezare din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298; V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, IX.1.F.).

Com. Ciorteşti, ape: Ciorteşti, Crasna, Şerbeşti, Vaslui; sat Şerbeşti aşezări la Fundătura I şi II.
În sat Şerbeşti - Fundătura I, la circa 400 m est de sat, în apropiere de valea râului Şerbeşti se află o
aşezare de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XII.5.A., p. 75); în Fundătura II, pe pantele de vest
ale dealurilor care mărginesc valea pârâului Şerbeşti, se află o altă staţiune cu mai multe aşezări
suprapuse, printre care şidin sec. IV (Ibidem, XI.2.B., fig. 22/88).

Com. Ciurea, ape: Ciurea, Roşa, Nicolina; fragmente ceramice pe Râpa şi Fântâna de pe Podiş, La
Chihan, Picioru Grani, Dealul Lunca, sat Dumbrava - Baba Nicula, sat Hlincea - Movila lui Ştefan Vodă,
sat Lunca Cetăţuii - Zane.
Sat Ciurea, fragmente ceramice din sec. IV la Râpa şi Fântâna de pe Podiş, la circa 1,5 km sud-vest de
staţia CFR Ciurea (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 178; V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.D., p. 79); La Chihan, la 1 km sud de staţia C.F.R., pe panta de nord-
est a Dealului lui Vodă, în marginea fostului sat Lunca Ciurei (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.E.); Picioru Grani, în lutăria de la poala
Dealului Ciurei, situată în punctul numit Picioru Grani (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 178; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.G.); Dealul Lunca -
continuare a Dealului Cetăţuia, pe panta de sud-vest a acestuia, în faţa staţiei C.F.R. Ciurea (N. Zaharia
1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176-177; V. Chirica, M. Tanasachi
1984, XIII.1.H.); sat Dumbrava - Baba Nicula, în lungul malurilor râpoase ale pârâului Roşa (N.
Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XIII.3.A.; S. Sanie, Ş. Sanie, 1973, p. 61 şi urm.); sat Hlincea - Movila lui Ştefan Vodă,
pe terasa inferioară a pârâului Nicolina, în dreptul vechii iezături din faţa satului Hlincea, în jurul
Movilei lui Ştefan Vodă (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 39; Ibidem 1970, p.
177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.4.D.); sat Lunca Cetăţuii - Zane, în jurul cimitirului din partea
de sud-est a fostului Zane.

Com. Comarna, ape: pârâul Comarna cu Broşteni, Tamarca; aşezări la Osoi, pe Terasa Prutului,
Marginea de sud-est a satului, locuire la Tarlaua Mare, Vatra satului I, fragmente ceramice la Ferma
zootehnică nr. 1, Puntea Tincului, Vadul Bobului, sat Stânca, aşezări în Marginea de sud-est a satului, La
nord de sat, În şes şi în satul Osoi, o monedă romană imperială aflată în colecţia şcolii.
Sat Osoi, pe partea dreaptă a Terasei Prutului, la circa 1 km sud-est de sat, unde s-a identificat o întinsă
aşezare cu ceramică din sec. IV, probabil şi V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
327; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.1.C., p. 86); Marginea de sud-est a satului, la ieşirea din sat au
fost distruse mai multe aşezări printre care şi una din sec. IV, cu fragmente de amfore romane ( Ibidem,
XV.2.C., p. 88, fig. 21/10; 22/8, 111-112); Tarlaua Mare, pe malul stâng al pârâului Broşteni, la circa
500 m est şi sud de prelungirile Pădurii Musteaţă, au fost depistate mai multe niveluri de locuire printre
care unul din sec. IV, cu ceramică fină sau zgrunţuroasă şi cu fragmente de amfore romane (Ibidem,
XV.2.D.); la fel la Vatra satului I, în sectorul nordic (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 317; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.2.E.); Ferma zootehnică nr. 1 - saivane, cu ocazia
construirii clădirii fermei, la intrarea în sat pe partea dreaptă, s-au semnalat fragmente de amfore romane
şi cu elemente de tardiţie La Tène (Ibidem, XV.2.J.); la fel la Puntea Tincului, pe versantul stâng al
pârâului Broşteni, la baza dealului Andrieşul (Ibidem, XV.2.L., p. 89, fig. 22/9, 23, 26, 33, 58, 89, 98);
Vadul Bobului, la circa 1 km vest-nord-vest de aşezarea de la Puntea Tincului, ceramică locală lucrată la
roată din pastă fină sau zgrunţuroasă, fragmente de amfore romane, dar şi vase lucrate la mână ( Ibidem,
XV.2.M., fig. 22/13, 24, 79, 81); sat Stânca, în Marginea de sud-est a satului, pe partea dreaptă a
 20

şoselei Osoi - Costuleni, pe un promontoriu, între indicatorii - km 96-97 -, aşezare din sec. IV, cu
ceramică fină şi zgrunţuroasă (Ibidem, XV.4.B., fig. 22/75); La nord de sat, la circa 300 m pe partea
dreaptă a şoselei Osoi-Stânca, pe o terasă a Jijiei, puternic afectată de alunecări de teren, a fost distrusă o
aşezare din sec. IV cu fragmente de amfore romane şi ceramică locală, lucrată la roată, din pastă fină sau
zgrunţuroasă (Ibidem, XV.4.C.); În şes, pe dreapta D.N. 28, la ieşirea din sat, între acesta şi şoseaua
veche, în dreptul indicatorului km 96, aşezare din sec. IV, ceramica aparţine speciei zgrunţuroase, dar
sunt şi fragmente din specia fină; câteva descoperiri izolate, de pe teritoriul satului Osoi, din colecţia
şcolii, aparţin şi sec. IV, între ele o monedă romană imperială (Ibidem, XV.4.D., p. 89-90, fig. 22/76).

Com. Costuleni, ape: Jijia, Comarna şi Covasna, izvoarele Bohotinului; aşezare în satul Cozia - La
Nisipărie, sat Poiana Morii, Stâna Veche, morminte de incineraţie, loc neprecizat, sat Hiliţa, aşezări pe
Dealul Hiliţei, La Iaz şi doar un fragment pe Podişul Hiliţa.
Sat Cozia - La Nisipărie, la 1,5 km, la poala dealului Voloaca Mică din şesul Braniştei, aşezare cu ceramică
şi din sec. III-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317-318; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XVI.3.B., p. 93); sat Poiana Morii - Stâna Veche, la marginea satului Cozia, într-o
aşezare din sec. IV a fost descoperit un fragment din peretele unui vas lucrat la roată din pastă fină,
cenuşie, decorat cu o figură umană imprimată, înconjurată de rozete alcătuite din câte două cercuri
concentrice (E. Ciocea 1983, p. 200-205; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.C.); Loc neprecizat, pe
teritoriul satului Cozia, au fost distruse morminte de incineraţie; s-au recuperat 6 vase şi 2 fusaiole de lut,
o cataramă de fier, o fibulă şi un vârf de săgeată de bronz, datate în primele decenii ale sec. IV (I. Ioniţă
1982, p. 92; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.D.); la vest-nord-vest de satul Hiliţa - Podişul Hiliţa,
pe un platou înalt s-a găsit şi un fragment de toartă de amforă romană din sec. II-IV ( Ibidem, XVI.4.A.);
Dealul Hiliţei, pe platoul situat la 1 km vest-sud-vest de sat, care se continuă pe versantul drept al
pârâului, aşezare din sec. IV (Ibidem, XVI.4.B.); La Iaz, la circa 3 km sud-sud-vest de sat, aşezare cu
ceramică din sec. IV, din pastă fină şi zgrunţuroasă (Ibidem, XVI.4.C., fig. 22/10, 15, 18, 20, 28-30, 35-
36, 45-46, 69, 82, 90-91, 99, 114, 120, 124) şi o mărgică triunghiulară (Ibidem, fig. 12/1).

Com. Cozmeşti, ape: Moşna cu Moşnişoara, sat Podolenii de Jos - Sub Voloacă.
Sat Podolenii de Jos - Sub Voloacă, în marginea de est, peste un pârâu - afluent al Moşnei, aşezare din sec.
IV, cu aglomerări de chirpici de la pereţii locuinţelor (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVIII.2.B., p. 102).

Com. Dobrovăţ, pârâul/brooks Dobrovăţ, cu/with Pietrosu, Poiana Lungă, Humăria; aşezare pe Tarlaua
Jităria, Mănăstirea Dobrovăţ, Tarlaua Latiţa şi Tarlaua Velniţa.
Sat Dobrovăţ - Tarlaua Jităria, pe un platou înalt, mărginit de şoseaua Dobrovăţ - Codăeşti şi pârâul
Dobrovăţ, în interfluviul format de acesta şi pârâul lui Burdulea, se află o aşezare din sec. IV cu ceramică
din pastă fină, cenuşie (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIII.1.B.; p. 124, 126); Mănăstirea Dobrovăţ,
în perimetrul acestei mănăstiri ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare, în anii 1503-1504, s-au descoperit
resturi de locuire şi din secolul al IV-lea, în jurul mănăstirii s-au găsit vetre de foc şi alte complexe
(Ibidem, XXIII.1.K., p. 127, fig. 22/5); Tarlaua Latiţa, în continuarea tarlalei Jităria, în stânga pârâului
lui Burdulea, pe aceeaşi terasă a Dobrovăţului a fost identificată o vatră de foc cu fragmente ceramice din
sec. IV, din pastă fină cenuşie (Ibidem, XXIII.1.M.); Tarlaua Velniţa, pe partea dreaptă a drumului
Dobrovăţ - Codăeşti - Vaslui, aşezare din sec. IV, din care s-a menţionat un vas din pastă fină cenuşie-
deschis, cu brâu vălurit, delimitat de linii incizate (Ibidem, XXIII.1.N.).

Com. Dolheşti, ape: Crasna, Cetăţuia; fragmente ceramice Podul peste Crasna şi sat. Brădiceşti - La
odaie, Sub margini, aşezare II-III, IV şi numai IV la Salcâmii lui Moraru - La Ulm.
Sat Dolheşti - Podul peste Crasna, la nord-est de pârâul Crasna, pe pantele dealului orientate vest-sud-vest,
s-au găsit fragmente ceramice de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIV.1.B., p. 129); sat
Brădiceşti - La Odoie, la circa 700 m sud-vest de sat, într-o adâncitură plană se află o staţiune cu mai
multe niveluri, printre care şi de sec. II-III şi IV, cu ceramică, fibulă şi monede romane ( Ibidem,
XXIV.2.A.); Salcâmii lui Moraru - La Ulmi, la circa 1 km sud-vest de sat, pe partea dreaptă a pârâului
Cetăţuia, aşezare cu fragmente şi din secolul al IV-lea (Ibidem, XXIV.2.B); Sub margini, la circa 2 km
sud-sud-est de sat, la hotarul cu jud. Vaslui, aşezare bogată, cu ceramică din sec. II-IV ( Ibidem,
XXIV.2.G.).

Com. Dumeşti, spre nord traversată de Bahlui, pârâul Osânzana, valea Căsuţa Mare; fragmente ceramice
pe Lanurile Cogenilor, Valea Osânzei, Vatra satului, aşezări pe Panta nord-vestică a Dealului Cogeasca,
Malul Iazului, sat Chilişoaia, la Siliştea, fragmente ceramice de sec. IV-V, precum şi în satul Păuşeşti -
 21

Biserica veche I şi II, sat Comorniţa, Pe gâscă I, aşezare de sec. IV şi în punctul II, ceramică de sec. IV,
la Cirete, aşezare sec. II-III şi IV, iar fragmente ceramice, Peste iaz şi la Cantonul silvic.
Sat Dumeşti, între Lanurile Cogenilor, pe ogoarele din marginea sudică a satului, în apropierea
povârnişului, s-au găsit fragmente ceramice de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXV.1.A., p. 131,
133); Valea Osânzei, la circa 1 km de sat, pe o suprafaţă delimitată de cotul pârâului Osânzana s-a
identificat o aşezare cu fragmente ceramice şi din sec. IV (Ibidem, XXV.1.C., p. 133); Panta nord-
vestică a Dealului Cogeasca şi sub poala nord-vestică a acestuia, spre valea Osânzenei, s-a descoperit o
parte dintr-o groapă de bordei, în care, sub o pătură de cenuşă, s-au găsit câteva fragmente ceramice,
printre care o margine de dolium şi un fragment de amforă din pastă nisipoasă, de culoare roşcată,
aparţinând sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 191; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XXV.1.D.); la fel la Malul Iazului, pe malul de nord-nord-vest, în marginea de est a
satului, aşezare din sec. IV (Ibidem, XXV.1.E., fig. 22/38); Vatra satului, pe marginea drumului din sat,
care pleacă din şosea spre iaz, s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV ( Ibidem, XXV.1.F.); sat
Chilişoaia - Siliştea, spre marginea de nord-vest, lângă hotarul comunei Popeşti, s-au cules fragmente
aparţinând şi sec. IV-V (Ibidem, XXV.3.D., p. 134); sat Păuşeşti - Biserica veche I şi II, pe vechea vatră,
pe două pante I şi II despărţite de o mică vâlcea cu orientare spre sud-est, apar tot fragmente ceramice
(Ibidem, XXV.5.B., p. 134-135, fig. 22/22, 27, 32, 71, 116); sat Comorniţa - Pe gâscă I, la aproape 2
km sud-sud-est de Păuşeşti şi de biserica veche din lemn a fost depistată o aşezare geto-dacică (sec. IV-
III a.Chr.), suprapusă de o alta din sec. IV, cu un fragment de amforă romană; Pe gâscă II, la circa 300 m
est de aşezarea anterioară a fost descoperită ceramică din sec. III-II şi din sec. IV (Ibidem, XXV.5.F., p.
135, fig. 22/72, 117); Cirete, sub Dealul Mare, pe partea dreaptă a şesului Maşcu, aşezare cu ceramică
din sec. III-II a.Chr. şi IV p.Hr. (Ibidem, XXV.5.G.); Peste iaz, pe terasa ce urcă în pantă de la malul
stâng al iazului Păuşeşti, spre podişul Răpăgău, fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XXV.5.I.);
Cantonul silvic, la sud-est de sat, în zona pepinierei din faţa cantonului silvic s-au găsit fragmente
ceramice din sec. IV şi V (Ibidem, XXV.5.J.).

Com. Gorban, mărginită la est de Prut; Bohotin, Moşna şi Moşnişoara; aşezare la Cantonul Silvic, sat
Gura Bohotin, morminte de inhumaţie în Vatra satului.
Sat Gorban - Cantonul Silvic, la periferia de sud-vest a satului Gorban, aşezare din sec. IV (V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XXIX.1.A., p. 154); sat Gura Bohotin - Vatra satului, în vatra satului s-au găsit
morminte de inhumaţie cu vase negre din sec. IV (Ibidem, XXIX.2.A.).

Com. Hălăuceşti, mărginită spre com. Al. I. Cuza de râul Siret; aşezare la Râpa lui Costache, La atelier,
Cânepişte - Luţca şi Rotunda şi locuire La Bulgărie, doar fragmente ceramice la Lutărie.
Sat Hălăuceşti - Râpa lui Costache, pe versantul de nord-est al unui deal de deasupra terasei superioare a
Siretului, aşezare cu urme de locuire din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIII.1.C., p. 164);
La atelier, pe o terasă înaltă a Siretului se află o aşezare întinsă care se continuă spre nord, până spre
Casa de Apă a Casei de Copii Şcolari, unde s-au găsit urme de locuire din sec. IV (Ibidem, XXXIII.1.C.,
fig. 22/56, 80); La Bulgărie, la circa 500 m est-nord-est de sat s-au găsit fragmente ceramice de culoare
cenuşie, din pastă aspră, probabil o locuire din sec. IV (Ibidem, XXXIII.1.G.); Cânepişte - Luţca, la circa
1 km nord-vest de şoseaua Mirceşti - Al. I. Cuza, aşezare din sec. IV (Ibidem, XXXIII.1.H., fig. 22/92);
Rotunda, la circa 500-700 m de şosea, pe terasa inferioară a Siretului, aşezare din sec. IV (Ibidem,
XXXIII.1.I., fig. 22/2, 54, 74); Lutărie, în marginea de sud-sud-est a satului se află un martor de
eroziune desprins din terasa inferioară a Siretului, unde s-au găsit fragmente de vase care par să aparţină
sec. IV (Ibidem, XXXIII.2.A.).

Com. Heleşteni, la sud de Bahlui, Siret, Vataşniţa, Boscoteni, Ţigăncilor, După Fântână; staţiune la
Staţia de pompare, fragmente ceramice la Tarlaua I.A.S. Ruginoasa, Dealul Cotoc, Bâra, Ştefan
Ciubotaru.
Sat Heleşteni, la est de Staţia de pompare a apei din Siret, în direcţia fostei halte CFR Heleşteni, întinsă şi
bogată staţiune cu mai multe niveluri de locuire printre care şi din sec. II-III sau IV, cu o fusaiolă
prelucrată dintr-un ciob de vas şi cu fragmente de amfore romane (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XXXIV.1.E., p. 168); Tarlaua I.A.S. Ruginoasa, la circa 1,5 km nord-vest de halta Pietriş, s-au semnalat
fragmente ceramice datate în secolele IV-V (Ibidem, XXXIV.1.F., fig. 24/2, 4); Dealul Cotoc, la 1 km
nord de sat, spre dealul Drăghici s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XXXIV.1.G.); Bâra,
pe partea dreaptă a pârâului Boscoteni, la 1,5 km vest-nord-vest de sat, se află o aşezare din sec. IV
 22

(Ibidem, XXXIV.1.H.); Ştefan Ciubotaru, în marginea de est-nord-est a satului, pe partea stângă a

pârâului Cotoc, s-au găsit fragmente ceramice corodate şi atipice, care fac posibilă existenţa unor aşezări
din sec. IV (Ibidem, XXXIV.1.I.).

Com. Horleşti, ape: Horleşti, Voineşti, Bâlc şi Pârâul Mare; fragmente ceramice în punctul Coşere II,
aşezare la Viişoara, Movila, sat Bogdăneşti, la Vâlcele, Râpa Pascului şi pe Dealul Silişte, fragmente
ceramice la Curătură, sat Scopoşeni, Dealul Cheşcului şi Iazul Glodului şi aşezare La Coşere.
Sat Horleşti, pe platoul înalt al dealului Coşere II, mărginit spre sud de Valea Glodului, s-au găsit
fragmente ceramice din sec. IV şi unul de amforă romană (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, XXXVI.1.B.,
p. 177); pe versantul de est al dealului Viişoara, la 0,5 km sud-vest de Scopoşeni, nu departe de punctul
Răchiţi, se află o aşezare din sec. IV, cu ceramică lucrată la roată din pastă fină sau zgrunţuroasă cenuşie
(Ibidem, XXXVI.1.E., fig. 22/60); pe partea dreaptă a văii Islaz, pe versantul de est al dealului Movila,
aşezare cu ceramică din sec. IV (Ibidem, XXXVI.1.G.); sat Bogdăneşti - Vâlcele, în marginea de nord a
satului, pe platoul de est al dealului Vâlcele, nivel de locuire din sec. IV ( Ibidem, XXXVI.2.C., p. 179);
la Curătură, pe partea dreaptă a pârâului numit Bâlc, pe marginea de vest a satului, ceramică din sec. IV
(Ibidem, XXXVI.2.D.); pe ambii versanţi ai văii numite Râpa Pascului, bogată şi relativ întinsă staţiune
locuită şi în sec. IV (Ibidem, XXXVI.2.E., fig. 22/100, 121); Dealul Silişte, peste pârâul Frasin, pe un
platou înalt mărginit de pante râpoase la vest, sud-vest şi sud se întinde o aşezare şi din sec. IV (Ibidem,
XXXVI.2.G.); sat Scopoşeni, pe Dealul Cheşcului s-au găsit fragmente ceramice şi din sec. IV (Ibidem,
XXXVI.3.B.); La Coşere, pe panta vestică a Dealului Cheşcului, la 1 km sud-vest de sat, aşezare cu
ceramică din sec. IV (Ibidem, XXXVI.3.C., p. 180); Iazul Glodului - Iazul lui Vârnav (necartat), pe
pantele nord-vestice ale dealului Viişoara, spre iazul lui Vârnav, s-au descoperit fragmente ceramice din
sec. IV (Ibidem, XXXVI.3.D.).

Com. Ipatele, pe Stavnic, Durduc, valea Popii; locuire pe Ţarină, fragmente ceramice la Petreşti,
aşezare Pe Bârlanţ şi în satele Alexeşti - Tarlaua Movilă sau Bâcu - Pe Beci şi fragmente ceramice pe
Dealul Holciu II şi aşezare din sec. III-IV, pe Doschina.
Sat Ipatele, Ţarină, cu urme de locuire din sec. IV, se află la circa 400 m vest de sediul fostului C.A.P. (V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.E., p. 207); Pe Bârlanţ, punct cu suprapuneri de locuire între care
şi o aşezare din sec. IV, situat în marginea nord-estică a Dealului Cuzii, la 1 km sud de sat (A. Rusu
1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.J., p. 207-208); Petreşti, unde, la vest de
sat, pe panta estică a Dealului Recea, vis-a-vis de aşezarea de pe „Osoi I”, s-au descoperit fragmente
ceramice din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.L., p. 208);
sat Alexeşti - Tarlaua Movilă, în marginea de sud-est a satului s-a semnalat o aşezare din sec. IV
(Ibidem, XXXIX.2.B.), sat Bâcu - Pe Beci, pe un deal situat pe partea dreaptă a drumului spre Satu Nou
(com. Şcheia), încadrat la est de pârâul Stavnic şi la vest de drumul spre Frenciugi, se află o altă aşezare
cu urme de locuire din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 214; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XXXIX.2.C.), Dealul Holciu II, pe terasa superioară a Velnei, s-au găsit fragmente din pastă fină,
cenuşie (sec. IV) ? (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.3.C.), Doschina,
pe terasa inferioară a Stavnicului s-au găsit fragmente de amfore romane care presupun existenţa unei
aşezări din sec. III-IV (A. Rusu 1981-1982, p. 214; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.3.E.).

Com. Lungani, ape: Sineşti, Goeşti la izvoare cu valea Cărbunia; aşezări După biserică şi La Şipot.
Sat Lungani - După biserică, pe panta de sud-vest a unui mic platou, în preajma bisericii, la est de bahna
Cerbolea, aşezare cu fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, XLII.1.A., p. 222);
La Şipot, în perimetrul unui izvor puternic ce se varsă în Cerbolea, aşezare cu ceramică lucrată la roată,
din pastă cenuşie, fină sau zgrunţuroasă, poate fi datată în sec. IV (Ibidem, XLII.1.E., p. 224, fig. 22/21,
47, 62, 119).

Com. Mironeasa, pârâul Ursiţa, cu Brustureţi; fragmente ceramice la Cotul Lanului.
Sat Mironeasa - Cotul Lanului sau Pe Moşie, între drumurile Mironeasa - Hadâmbu şi Mironeasa - Şcheia,
la est de pădure, s-au descoperit fragmente ceramice din pastă cenuşie şi cafenie, fină sau din pastă
zgrunţuroasă, din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLV.1.G., p. 232).

Com. Miroslava, la sud de Bahlui, pe Valea Ursului, Boaghea, valea şi lacul Ezăreni, pârâul Mare,
Corneţ şi Locii; fragmente ceramice La Bulgării, Dealul Miroslava II, Ferma Miroslava - Dealul
Hurpuz, sat Brătuleni - Dealul Holm, aşezare La râpă, sat Ciurbeşti - Dealul Bârca II, fragmente
ceramice La Prisacă, sat Corneşti, aşezare La nord-est de sat, fragmente ceramice Tarlaua fermă, Vatra
 23

Satului I, Boaghea, sat Dancaş, aşezare, Marginea de nord a satului, sat Horpaz, fragmente ceramice,
Dealul Cătămănoaei (Valea Ursului), Dealul Nucului, sat Uricani - Dealul Cimitirului şi sat Valea
Ursului - La nord de sat.
Sat Miroslava - La Bulgării, în apropierea instalaţiei de pompare a apei s-a descoperit o importantă staţiune
arheologică cu fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956,
p. 41; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVI.1.C., p. 233); Dealul Miroslava II, în faţa cartierului Dacia, în apropierea stâlpului nr. 15 de înaltă
tensiune, ceramică aparţinând şi sec. IV (Ibidem, XLVI.1.E.); Ferma Miroslava - Dealul Hurpuz, pe
interfluviul dintre lacul Iezăreni şi un pârâu ce îl alimentează dinspre nord-vest, s-au găsit fragmente
ceramice din sec. IV (Ibidem, XLVI.1.G., p. 235); sat Brătuleni - Dealul Holm, sub poala nordică a
Dealului Brătuleni, spre şesul Bahluiului, s-au descoperit fragmente ceramice şi din sec. IV (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 172; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.3.B.); La râpă,
la circa 1 km nord de sat, într-o veche ravenă, sub poala dealului Brătuleni, s-a descoperit o aşezare cu
ceramică din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 288; idem 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 172; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.3.C.); sat Ciurbeşti - Dealul Bârca II, la
circa 300-400 m est de aşezarea din Dealul Bârca I, cu fragmente ceramice (N. Zaharia 1955a, p. 293;
idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.4.E., p.
236); La Prisacă, la circa 2 km sud-vest de sat, pe Dealul Recea, s-au descoperit fragmente ceramice din
sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176; V. Chirica,
M. Tanasachi 1984, XLVI.4.F., p. 236); sat Corneşti - La nord-est de sat, pe panta arabilă a dealului ce
desparte satele Corneşti şi Dancaş, aşezare cu urme de locuire din sec. IV (Ibidem, XLVI.5.A.); Tarlaua
fermă, în marginea de nord a satului Corneşti, între sat şi barajul din avalul lacului Iezăreni, numit şi
Podul la Dancaş s-a găsit ceramică din sec. IV, lucrată la mână, dar şi la roată, din pastă cenuşie sau
cafenie, aceasta din urmă cu decor vălurit (Ibidem, XLVI.5.C., fig. 21/8; 22/4, 57, 59, 95); Vatra Satului
I, la Gura Văii Boaghea, în marginea nord-est a satului a apărut o pătură cu depuneri cenuşoase, în urma
unor lucrări, în care s-au găsit resturi ceramice şi din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem 1955b, p.
904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 181; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVI.5.D., p. 237); Boaghea, la nord-vest de sat spre valea Boaghea, s-au descoperit fragmente
ceramice corodate (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem 1955b, p. 903-904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1970, p. 180; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.5.E.); sat Dancaş - Marginea de nord a
satului, pe partea dreaptă a drumului ce face legătura între satele Dancaş şi Corneşti, aşezare din sec. IV
(Ibidem, XLVI.6.B.); sat Horpaz, pe valea Pârâului Ursului, în capătul nordic al Dealului Cătămănoaei
(Valea Ursului), s-a descoperit ceramică şi din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 193; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.8.A.); pe versantul nord-est
al Dealului Nucului la circa 300 m de şesul Nicolinei, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. III-IV
(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 37; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVI.8.D., p. 238); sat Uricani - Dealul Cimitirului, la 200 m nord de cimitir, pe suprafaţa unui tăpşan,
s-au descoperit fragmente ceramice (N. Zaharia 1955, p. 288; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1956, p. 34; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 223; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVI.10.D., p. 239), sat Valea Ursului - La nord de sat, sub poala dealului la 300-400 m, în dreptul
şoselei Iaşi-Voineşti, s-au găsit fragmente ceramice aparţinând şi sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 224; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.12.C., p. 240).

Com. Mirosloveşti, străbătută de Moldova şi de valea Ciohoreanca; aşezare la Dealul Boului şi
fragmente ceramice în satul Ciohorăni, punctul fosta Grădina C.A.P.
La Mirosloveşti, pe versantul de vest al Dealul Boului s-a semnalat o aşezare din sec. IV, din care se
păstrează un vas mare de provizii, fragmentar, din pastă fină zgrunţuroasa, cenuşie, cu decor vălurit pe
buză şi pe umăr (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVII.1.B., p. 241); sat Ciohorăni - Grădina C.A.P., în
perimetrul grădinii din vatra satului s-a semnalat o aşezare din sec. IV, cu ceramică din pastă cenuşie,
fină şi din pastă zgrunţuroasă şi un fragment de toartă de la o amforă romană (Ibidem, XLVII.2.D.).

Com. Mogoşeşti, ape: pârâul Pârloagele, fragmente ceramice la Mogoşeşti - Dealul Ţintirim, Pe Grui,
Dealul Băţului, Dealul Şanta, Fântâna lui Onuţ (Oniţă) şi aşezare la Mânjeşti, Budăi - Corn.
Sat Mogoşeşti - Dealul Ţintirim, la intrarea în sat, pe un promontoriu din partea dreaptă a şoselei s-au
descoperit fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVIII.1.D., p. 244); Pe
 24

Grui, în partea de nord a satului s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XLVIII.1.E.); în
sectorul nordic al satului, numit cartierul Galata, pe Dealul Băţului, au fost recoltate materiale ceramice
aparţinând şi sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208-209; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XLVIII.1.F., p. 244); Dealul Şanta, pe panta dealului Budului (Dealul Şuroaiei), lângă
drum s-au găsit fragmente ceramice aparţinând sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVII.1.G., p. 246); Fântâna lui Onuţ (Oniţă), la circa 2
km sud-vest de satul Ciurea, pe panta de nord-est a Dealului Calu, în locul numit Fântâna lui Onuţ, s-au
descoperit fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVIII.1.L.), sat Mânjeşti, în punctul Budăi - Corn, la circa 700 m
nord şi vest-nord-vest de sat, pe versanţii de sud şi est ai unui deal, se află o aşezare bogată şi întinsă din
sec. IV, cu ceramică din pastă cenuşie, fină sau din pastă zgrunţuroasă
(Ibidem, XLVIII.4.D., p. 247, fig. 22/16, 43, 49, 55, 73, 109).

Com. Mogoşeşti – Siret, pârâul Gropi; fragmente ceramice, Dealul Morii - Izvoare, sat Muncelu de Sus
- La Şipot, trei brăzdare de plug de fier în Şanţul Anticar, bogată aşezare, Muncelu de Sus - Pe groapă.
Sat Mogoşeşti – Siret, punctul Dealul Morii - Izvoare, la circa 1 km nord de Şcoala Generală şi la 300 m
nord-est de fostele grajduri C.A.P. s-au semnalat fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XLIX.1.B., p. 248, fig. 22/17) iar în punctul Şanţul Anticar, între pădurea Muncel şi
pădurea Sturza, la circa 400-500 m de prima, s-au descoperit trei brăzdare de plug de fier din sec. IV
(Ibidem, XLIX.2.D., p. 248, fig. 10/1, 4); sat Muncelu de Sus - La Şipot, centrul satului, în faţa Şcolii
vechi, este o aşezare cu ceramică şi din sec. IV (Ibidem, XLIX.2.E., p. 248, 250, fig. 10/6); Pe groapă
sau La Gropi, la circa 500 m sud şi vest-sud-vest de sat, pe ambele maluri ale pârâului Gropi, bogată
staţiune cu urme de locuire din sec. IV (Ibidem, XLIX.2.F., p. 250, fig. 22/93).

Com. Oţeleni, ape Arinoasa, pârâul Coasta Agudului, Mare, Maxineşti; locuire la Beizadea II, aşezare la
Alburia - Fântâna lui Calistru, Beizadea I, Maxineşti iar în satul Hândreşti, amfore romane la Zgâia II.
Sat Oţeleni - Beizadea II, la circa 2,5 km sud-est de sat, pe partea dreaptă a pârâului Maxineşti, locuire din
sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIII.1.A, p. 295, fig. 52/62); Alburia - Fântâna lui Calistru, la
circa 2,5 km sud-sud-est de sat şi la circa 400 m nord-est de podul de peste Bahna Maxineşti, aşezare din
sec. IV cu elemente ce ar putea proveni dintr-o locuire din sec. II-III (Ibidem, LIII.1.D, p. 295-296, fig.
52/76-77); Beizadea I, pe partea stângă a Pârâului Morii, la circa 1 km sud-est de sat, aşezare din sec. IV
cu fragmente ceramice destul de corodate şi atipice (Ibidem, LIII.1.F, p. 297); pe partea dreaptă a
drumului Oţeleni - Bâra (jud. Neamţ), nu departe de podul peste Maxineşti, a fost identificată o aşezare
din sec. IV (Ibidem, LIII.1.G.); sat Hândreşti - Zgâia II, pe partea dreaptă a şoselei Brătuleşti -
Hândreşti, pe culmea dealului Zgâia, s-au găsit torţi de amfore romane, aparţinând unei aşezări din sec.
II-IV (Ibidem, LIII.2.A.).
Com. Popeşti, ape: Sineşti, Iugani, Hlăpeştii, Dudău; fragmente ceramice, sat Doroşcani, Dealul Viilor I şi
II, Vatra nouă a satului, locuire pe Dealul Iugani, sat Hărpăşeşti fragmente ceramice la Gropul Morii.
În Doroşcani - Dealul Viilor I, la 1,5 km nord de sat s-a semnalat şi ceramică de sec. IV (I. Nestor et alii
1952, p. 27; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 190; V. Chirica, M. Tanasachi
1985, LVII.2.E., p. 316); În vatra nouă a satului, în grădina locuitorului Tincu Dumitru, au fost
descoperite fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1970, p. 190; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LVII.2.G.); Dealul Iugani, pe panta de sud-est
a dealului, spre gârla Iugani, locuire din sec. IV, în asociere cu amfore decorate cu striuri dese (Ibidem,
LVII.2.K, p. 316-317, fig. 51/5; 52/17); pe panta de sud-vest a Dealul Viilor II au fost descoperite
materiale ceramice din pastă cenuşie zgrunţuroasă, din sec. IV şi din sec. II-III, cu fragmente de amfore
romane (Ibidem, LVII.2.L., p. 317, fig. 52/3); sat Hărpăşeşti, pe tarlaua Gropul Morii, din dreptul
barajului iazului, spre satul Chilişoaia (com. Dumeşti), s-au cules fragmente ceramice din sec. IV
(Ibidem, LVII.3.A.).

Com. Răducăneni, ape: Jijia, Bohotin, Cozia, Păgubaşul, Corbului, Bazga; bogată aşezare La Cireadă,
Mitoc, fragmente ceramice în Vatra satului, pe Dealul Beşleaga I, grădina lui Marcoci, Brigada silvică şi
un cuptor de ars oale în satul Isaiia - Satu Nou.
Sat Răducăneni - La Cireadă, în marginea de sud a fostului sat Bazga, pe un platou înalt, secţionat la est de
pârâul Păgubaşul iar la vest, de pârâul Bazga, se întinde o bogată aşezare cu nivel de locuire din sec. IV
(V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXI.1.A., p. 334); în Vatra satului, în grădina locuitorului Zota Dumitru,
 25

s-au găsit fragmente ceramice aparţinând şi sec. IV (Ibidem, LXI.1.C.); pe partea dreaptă a pârâului
Mitoc, la circa 2,5 km nord-est de Răducăneni, a fost descoperită o aşezare cu fragmente ceramice şi din
sec. III-IV (Ibidem, LXI.1.I.); Dealul Beşleaga I, la sud de cartierul Bazga, s-au descoperit fragmente
ceramice de sec. IV (Ibidem, LXI.1.K.); în Vatra satului, grădina lui Marcoci Valentin, s-au descoperit
fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXI.1.L.); la Brigada silvică, lângă şoseaua Iaşi – Răducăneni,
în faţa porţii brigăzii silvice, prin săparea şanţului, pentru cablul telefonic, s-au găsit fragmente ceramice
de sec. IV (Ibidem, LXI.1.M.); în satul Isaiia - Satu Nou, în faţa casei locuitorului Stratulat I, s-a
descoperit întâmplător un cuptor de ars oale, rotund, cu diametrul de 1,40 m, la adâncimea de 1m, pe
vatra cuptorului se aflau două ulcioare, dintre care unul a fost recuperat întreg şi al doilea fragmentar,
sec. III-IV (Ibidem, LXI.3.A.).
Com. Scânteia, ape: Rebricea, Rebricea Seacă; aşezări la Răţuşca, Din sus de Moraru, Vatra satului I, sat
Bodeşti, pe Tarlaua Bodeşti, sat Boroseşti, Dealul Boroseştilor, sat Lunca Rateş, Vatra satului.
Sat Scânteia, o aşezare cu multă ceramică aparţinând şi sec. IV, s-a semnalat în punctul Răţuşca, din spatele
gării, de pe terasa inferioară de pe partea dreapta a Rebricei (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVI.1.C.,
p. 360), în punctul Din sus de Moraru, în faţa gării, pe versantul de pe partea stângă a Rebricei (Ibidem,
LXVI.1.G., p. 362) iar o altă aşezare tot cu multe fragmente ceramice din sec. IV, în Vatra satului I, la
est de biserică, pe terasa din stânga Rebricei (Ibidem, LXVI.1.E.); în satul Bodeşti - Tarlaua Bodeşti, la
circa 500 m vest-sud-vest de sat, la 1,5 km sud-est de biserică, pe partea dreaptă a unui pârâu care se
varsă în iazul Recea, pe versanţii de sud-sud-est şi sud-vest ai dealului la baza căruia se află iazul, se
întinde o aşezare bogată din sec. IV, de unde s-au recuperat fragmente de vase şi de amfore romane
(Ibidem, LXVI.2.A., fig. 52/20, 31, 41, 67), în satul Boroseşti - Dealul Boroseştilor sau Pe Lesa, pe
versantul sudic al dealului, numit şi Pe Lesa, a fost identificată şi cercetată o importantă staţiune, în
cadrul căreia sporadic s-au găsit urme de locuire din sec. IV (Ibidem, LXVI.3.D., p. 363) iar în satul
Lunca Rateş, în Vatra satului, pe terasa joasă din stânga pârâului Rebricea, ce străbate satul de la nord
la sud, ceramică din sec. IV (Ibidem, LXVI.5.A.).

Com. Schitu Duca, aşezare sec. II-IV, Pârlita, sat Dumitreştii Gălăţii, locuire Tarlaua Cimitir, materiale
Tarlaua Rachiţă I-II, fragente ceramice, sat Poiana - La Pârlita, locuire, Satu Nou, La sud-est de sat.
Sat Schitu Duca - Pârlita, la ieşirea din sat, pe partea dreaptă a şoselei, se observă zone compacte cu
lipitură de la pereţii locuinţelor de suprafaţă şi fragmente ceramice din sec. II-IV (V. Chirica, M.
Tanasachi 1985, LXV.C., p. 356); satul Dumitreştii Gălăţii - Tarlaua Cimitir, în partea de nord a
satului, pe partea dreaptă a şoselei Iaşi - Vaslui, pe versantul opus celui care se află biserica Schitu Duca,
s-au descoperit mai multe nivele de locuire printre care şi unul din sec. IV; cu fragmente ceramice lucrate
la roată din pastă cenuşie, fină sau zgrunţuroasă (Ibidem, LXV.C., fig. 52/40, 85), uneori cu decor vălurit,
căruia îi aparţin mai multe fusaiole (Ibidem, fig. 40/13, 17), precum şi fragmente de amfore romane,
decorate cu striuri sau caneluri; Tarlaua Rachiţă I-II, în partea de nord a satului, la nord-vest de tarlaua
Cimitir, pe o întindere de circa 1 km, au fost depistate materiale arheologice din mai multe perioade, între
care relativ intensă este locuirea din sec. IV, cu ceramică lucrată la roată, din pastă cenuşie, fină sau
zgrunţuroasă (Ibidem, LXV.3.B.); în satul Poiana - La Pârlita, în marginea de nord a satului, pe partea
dreaptă a şoselei Iaşi-Vaslui, fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXV.6.B., p. 358); satul Satu Nou
- La sud-est de sat, în lungul drumului ce duce spre Costuleni, locuire din sec. IV (Ibidem, LXV.7.A.).

Com. Sineşti, ape: Şacovăţ, Mândroaia, Gâmboasa; aşezări pe Coasta Mărgineanu, Balta la
Cosândache.
Sat Sineşti, Coasta Mărgineanu, în marginea de nord-est, pe panta dealului numită Ţarnă, situată în unghiul
făcut de drumul Sineşti-Obrijeni (com. Popeşti) şi valea ce pleacă de la Gârla Gorbanului, se află o
aşezare din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVIII.1.D., p. 369); Balta la Cosândache, la circa
1,5 km nord-est de Sineşti, pe panta uşor înclinată spre est, s-au găsit mai multe fragmente de vase dintre
care unul pare a fi de la o amforă romană din pastă roşcat-căramizie, altele din pastă fină, cenuşie
atribuite sec. IV (Ibidem, LXVIII.1.E.).

Com. Stolniceni - Prăjescu, străbătută de Siret, Mănăstirea cu văile Părului şi La trei Deci; aşezări
bogate la Fâtâna lui Tanasache, satul Brăteşti - Între Chicerea şi Valea Părului.
Sat stolniceni - Prăjescu La Fâtâna lui Tanasache, aşezare din sec. IV, situată pe dreapta şoselei Stolniceni
- Prăjescu - Cozmeşti, între drumul spre Brăteşti şi Valea Şipot, în care se remarcă ceramica modelată din
pastă cenuşie, fină şi din pastă zgrunţuroasă şi prezenţa amforelor romane (V. Chirica, M. Tanasachi
 26

1985, LXX.1.A., p. 373, fig. 52/30, 51); sat Brăteşti - Între Chicerea şi Valea Părului, la circa 500 m de
ultima şi circa 1 km est-sud-est de sat, pe terasa inferioară a Siretului se află o aşezare din sec. IV, cu
ceramică cenuşie fină sau zgrunţuroasă, ori maroniu-cafenie, cu fragmente de amfore romane şi
fragmente de vase lucrate cu mâna (Ibidem, LXX.2.D., p. 375, fig. 51/22; 52/7, poate şi 50/10, 22).

Com. Strunga, ape: valea Mihaili, Cireşului Fărcăşeni, Strunga şi Bahna; fragmente ceramice pe Dealul
Dârmoxa, aşezare la Calda, sat Criveşti, La Hârtop, materiale la Râpa de la Şipot, urme de locuire la La
nord-nord-est de sat şi fragmente ceramice pe Valea Cireşului.
Sat Strunga, în punctul Dealul Dârmoxa, aflat sub poala estică a dealului, la 100-150 m nord-vest de
indicatorul km 156, în lungul şoselei Târgu Frumos - Strunga, s-au descoperit fragmente ceramice din
sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 295; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,
LXXI.1.B., p. 377); în punctul Calda, la circa 1,5 km nord-est de Strunga, pe partea stângă a şoselei
Târgu Frumos - Strunga, în apropierea iazului, aşezare din sec. IV cu ceramică fină cenuşie, unele
fragmente cu profil în T (Ibidem, LXXI.1.F., fig. 51/18; 52/71), în satul Criveşti - La Hârtop - Spre
Budăi, pe partea dreaptă a drumului care duce din Criveşti spre Movileni, la vest de carierele de piatră, s-
a semnalat o aşezare cu ceramică din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
185; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.3.A., p. 379); Râpa de la Şipot, în marginea nordică a satului,
pe platoul din dreptul bisericii şi al Curţilor Buhuşoaiei şi pe un pinten de deal ce pătrunde în sat, s-au
descoperit materiale arheologice din sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1970, p. 184; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.3.C., fig. 51/10, 52/45); La nord-nord-
est de sat, pe pantele de est şi vest ale dealului, la circa 500 m de sat (spre linia ferată), nivel de locuire
din sec. IV (Ibidem, LXXI.3.D.); Valea Cireşului, la 2 km nord-est de sat, în săpăturile carierelor de
nisip s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,
p. 185; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVI.5.A.).

Com. Şcheia, ape: Stavnic, Izvoarele Mare, Rebricei, ape Humăria, Vişcăneasa, Găunoasa, Valea Rea;
aşezări, sec. III-IV, Cierul lui Ignat, Floreşti, materiale, Muncelu, sat Căueşti, locuire Muncelu Tăutu,
aşezări, sat Cioca-Boca - Cimitir, Tarlaua Cioate, Tărăboi, locuire Căpoteşti, materiale, sat Drăguşeni -
Ţărincă, aşezări Silişte, sat Frenciugi, La Podeţ, Vatra Satului, Satu Nou, Şesul lui Ştefan, Promoroace -
Sud şi ceramică la Bobeică, locuire În Cier.
Sat Şcheia o aşezare cu nivel de locuire din sec. III-IV s-a menţionat pentru punctul Cierul lui Ignat, unde,
pe un bot de deal situat la sud de sat, la vest de fostul C.A.P. Şcheia, într-un loc mărginit la vest de un
afluent al Stavnicului şi la sud de drumul spre Satu Nou (A. Rusu 1981-1982, p. 212; V. Chirica, M.
Tanasachi 1985, LXXII.1.C., p. 384), alte materiale aparţinând sec. IV, la circa 500 m nord de sat, au fost
descoperite în punctul Muncelu (Ibidem, LXXII.1.D.) şi Floreşti, pe marginea sudică şi sud-vestică a
dealului Muncelu, o altă aşezare cu ceramică lucrată la roată, din pastă cenuşie, datată sec. III-IV
(Ibidem, LXXII.1.E., p. 386); un alt nivel de locuire din sec. IV s-a menţionat pentru satul Căueşti -
Muncelu Tăutu - La Gostat, în marginea de sud-est a satului, la baza dealului Nisipărie, de aici provin şi
câteva bile de lut şi piatră (ø = 1-3 cm), care pot aparţine acestei locuiri ( Ibidem, LXXII.2.A.); de
asemenea, la sud de satul Cioca-Boca - Cimitir, pe un bot de deal aparţinând terasei medii a pârâului
Urşiţa, era o aşezare cu mai multe nivele de locuire printre care şi fragmente de amfore romane din sec.
IV (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.A.); în punctul Tarlaua Cioate,
în marginea de nord-nord-vest a satului, pe drumul Căpoteştilor, lângă moară, la intersecţia şoselei
Şcheia – Mironeasa, o aşezare cu ceramică din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M.
Tanasachi 1985, LXXII.3.B.); Tărăboi, pe terasa inferioară a Stavnicului, la circa 800 m nord-est de sat,
între Pădurea Căpoteşti, la vest şi Stavnic, la est, aşezare cu ceramică din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p.
209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.D., p. 386-387); Căpoteşti, pe terasa inferioară a
Stavnicului, la nord-est de sat, între Căpoteşti şi Stavnic, locuire din sec. IV cu fragmente de amfore
romane (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.E., p. 387); tot în com.
Şcheia, în satul Drăguşeni - Ţărincă, pe panta de sud-vest a dealului Băhnii, lângă locul numit Poiana,
erau materiale arheologice aparţinând sec. IV-V, cu fragmente de amfore romane (A. Rusu 1981-1982, p.
213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.E.) şi la Silişte, în marginea de vest a satului, pe un bot de
deal situat la nord de şoseaua spre Frenciugi, aşezare din sec. IV, cu fragmente de amfore romane (A.
Rusu 1981-1982, p. 212; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.J., p. 387-388) iar în satul Frenciugi -
În Cier, pe un bot de deal situat pe malul drept al Stavnicului, lângă fostul C.A.P., nivel de locuire cu
 27

fragmente de vase din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.A.,
p. 388); în punctul La Podeţ, la sud-est de sat, pe un loc mărginit la est de terasa inferioară a Stavnicului
iar la vest de şoseaua spre Negreşti, s-a găsit o aşezare cu mai multe nivele de locuire, una aparţinând
sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.B.) sau în Vatra
Satului, pe partea dreaptă a Stavnicului, a fost descoperită o aşezare cu mai multe nivele de locuire
printre care şi unul din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,
LXXII.5.C.), în Satu Nou, în punctul Şesul lui Ştefan, în partea de sud, pe un bot de deal din terasa
inferioară a Stavnicului, aşezare cu mai multe nivele de locuire unul aparţinând sec. IV cu fragmente de
amfore romane (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.B., p. 389); în
punctul Promoroace - Sud, pe terasa inferioară a Stavnicului, la sud-vest de sat, lângă Cooperativa de
consum, aşezare cu nivel de locuire din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi
1985, LXXII.7.D.) şi în punctul Bobeică, la circa 2 km de sat, pe un tell situat pe malul drept al
Stavnicului, ceramică din sec. IV cu fragmente de amfore romane (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V.
Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.E.).

Com. Tansa, ape: Tansa, Găureni, Jigoreni, Glodeni; sat Suhuleţ, fragm. ceramice, Dealul Suhuleţului.
Sat Suhuleţ - Dealul Suhuleţului, la sud-est de marginea sudică a satului, pe cărarea spre satul Văleni
(com. Ţibăneşti), s-au găsit fragmente ceramice (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, LXXIV.2.A., p. 395).

Com. Tomeşti, situată la sud de vărsarea Jijiei în Bahlui, Chicera; sat Vlădiceni, Schitul Vlădiceni.
În satul Vlădiceni, în punctul Schitul Vlădiceni, pe suprafaţa unui mamelon orientat nord-sud, situat în
apropierea schitului, s-au descoperit framente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985,
LXXVII.4.B., p. 406).

Com. Ţibana, traversată de Şacovăţ, Ţibana, Veja, Arămii; fragmente ceramice, După Vie, sat Gârbeşti -
Între Gârle, aşezare în satul Poiana Mănăstirii - Lanul Hambarului.
Sat Ţibana - După Vie, la 400 m est-nord-est de ferma zootehnică Ţibana, pe stânga pârâului Pietrosu, s-au
descoperit fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, p. 422, LXXX.1.B.); satul
Gârbeşti - Între Gârlele Murgoaiei şi Humăriei, la circa 1 km sud-sud-vest de biserica satului,
fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXXX.4.C., p. 424); satul Poiana Mănăstirii - Lanul
Hambarului, pe versantul de est al Dealului Hambarului, la vest de sat, mai jos de cimitir, aşezare cu
ceramică din sec. IV (Ibidem, LXXX.8.B.).

Com. Ţuţora, mărginită la est de Prut şi în parte la sud de Jijia; materiale arheologice La Ţăruş şi la
Confluenţa Jijia-Bahlui I, II, III.
Sat Ţuţora - La Ţăruş, la sud-vest de sat, în spatele Şcolii Generale, la circa 300-400 m sud-sud-est de
podul mare de fier peste Jijia, bogată staţiune în cuprinsul căreia s-au găsit materiale ceramice din sec.
III-IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXIII.2.B., p. 437); Confluenţa Jijia-Bahlui I, II, III, pe
ambele părţi ale şoselei Iaşi - Ţuţora, pe dreapta Jijiei, circa 300-500 m est de confluenţa Bahluiului cu
Jijia, s-au descoperit importante materiale arheologice şi de sec. IV (Ibidem, LXXXIII.2.E., p. 439).

În com. Ţibăneşti, traversată de Şacovăţ, Jigoranca, Glodeni, Găureanca, Durăceasca, pârâul Arămii;
fragmente ceramice la Ţibăneşti, Pe deal la Brânzei, La Sud de sat, aşezare la Ciriteii Mari, fragmente
ceramice în satul Glodenii Gândului la Suhatul Glodenilor, în satul Grieşti - Iazu Mucului, locuire de sec.
III-IV; aşezare în satul Jigoreni - Cuibul Hultanului, aşezare la Jigoranca, fragmente ceramice pe
Grindul Piersicărie şi în satul Războieni - Tarlaua Dubău, ceramică în satul Tungujei - Siliştea Marginii,
Gorgana, aşezare, Velniţa, sat Văleni - Siliştea, locuire şi la Jigoreni - Candachia, un ciob.
Sat Ţibăneşti, Pe deal la Brânzei, la circa 1 km sud-sud-est de marginea satului, fragmente ceramice din
sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.1.A., p. 427); Ciriteii Mari, la circa 1 km nord de sat, pe
un platou care se întinde până la est de Războieni, s-a găsit ceramică fină sau zgrunţuroasă, în asociere cu
amfore romane (Ibidem, LXXXI.1.C.), la fel La Sud de sat, între pâraiele Şacovăţ şi Durăceasa (Ibidem,
LXXXI.1.F.), precum şi în satul Glodenii Gândului la Suhatul Glodenilor, la circa 1 km est de sat, de o
parte şi de alta a drumului spre Suhat (Ibidem, LXXXI.2.A.), sat Grieşti - Iazu Mucului, la vest de sat,
pe panta vestică a dealului, spre Iaz, este o locuire,sec. III-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 323; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.3.A., p. 428), în satul Jigoreni - Cuibul
Hultanului, pe platoul dealului şi la 400 m sud-vest de livadă, spre pârâul Humăria, aşezare din sec. IV
(Ibidem, LXXXI.4.C.), Grindul Piersicărie, pe partea stângă a pârâului Humăria, pe panta domoală de
sud-sud-vest a dealului Grindu, la 1 km nord de Şcoala Generală, fragmente ceramice din sec. IV
 28

(Ibidem, LXXXI.4.E.), la circa 1 km sud de marginea vestică a satului, pe locul La Movilă, pe pârâul
Jigoranca, aşezare cu ceramică, cu fragmente de amfore romane (Ibidem, LXXXI.4.H., p. 429), în satul
Războieni - Tarlaua Dubău, la circa 400-500 m vest de tarlaua La Cercel, pe panta lină a platoului ce
coboară spre gârla Dubău, aşezare cu ceramică din sec. IV, fină sau zgrunţuroasă, ori lucrată cu mâna din
pastă grosieră (Ibidem, LXXXI.5.B.), în satul Tungujei - Siliştea Marginii, la sud de satul Tungujei, pe
platoul dealului Marginea, ceramica din sec. IV-III (Ibidem, LXXXI.7.A., p. 430, fig. 49/8), Velniţa, în
marginea de nord-vest a satului între Gârla lui Matei şi şoseaua Iaşi-Negreşti, aşezare cu ceramică
(Ibidem, LXXXI.7.D.), pe dealul Gorgana, situat la circa 1 km nord de sat, s-au găsit fragmente
ceramice care ar putea aparţine sec. IV (Ibidem, LXXXI.7.E.), satul Văleni - Siliştea, la sud de sat, pe
partea stângă a pârâului Găureanca, pe panta de sud a unui platou, locuire, şi amfore romane (Ibidem,
LXXXI.8.A., p. 427, fig. 52/36), un fragment de amforă romană, la Jigoreni - Candachia, 1,5 km nord-
vest, pe coasta de nord-est a dealului (Ibidem, LXXXI.4.G., p. 428).

Com. Voineşti, ape: Stavnic cu Stăvnicel, pârâul Voineşti, aşezare pe Pe Chiclui, Gârla Pădurarului, în
satul Vocoteşti - La vest de şcoală.
Sat Voineşti, la circa 300 m est-sud-est de marginea sud-estică a satului, pe Dealul Chiclui, aşezare cu
ceramică din pastă cenuşie fină, în asociere cu fragmente de amfore romane (Ibidem, LXXXVIII.1.B., p.
457, fig. 52/15, 64), unele cu trăsături specifice ceramicii carpice, ca pastă şi profil ( Ibidem, fig. 52/49,
58); la circa 1 km est de sat, la baza versantului estic al dealului Chiclui, pe o mică terasă a pârâului
numit Gârla Pădurarului, aşezare cu ceramică, fragmente de amfore romane şi în satul Vocoteşti - La
vest de şcoală, pe ambele părţi ale drumului, se află şi o locuire, unde s-au găsit fragmente ceramice de la
vase din pastă fină, cenuşie sau cafenie, cu decor vălurit (Ibidem, LXXXVIII.5.C., p. 457-458 şi 460).

Com. Dagâţa, pâraiele Mănăstirca, Gârboveţu, nu are locuiri de sec. IV (Ibidem, XXI, p. 118-120).

Com. Grajduri, nu are ceramică de sec. IV (Ibidem, XXX, p. 156-159).

Com. Grozeşti, nu are ceramică de sec. IV (Ibidem, XXXII, p. 162-163).

Com. Mădârjac, nu s-au semnalat locuiri de sec. IV (Ibidem, LXIII, p. 225-227).

Com. Moşna, nu are ceramică de sec. IV (Ibidem, L, p. 251-253).

Com. Prisăcani, nu are ceramică de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIX, p. 327-328).

Fourth Century Discoveries in the geographical subunits of the Central

Moldavian Plateau.
A particular view on the Iaşi county
a. Tansa – Repedea Plateaus,
b. Dolheşti – Buneşti Plateaus,
c. Upper Bârlad Depression,
d. Racova – Stemnic Hills,
e. Icuşeşti Hill, Front of Siret,
f. Comarna Hill – Răducăneni, Front of Prut,
g. Huşi Depression.

Com. Al. I. Cuza, ape: Siret, Ţiganca; site Ţarina de Jos, Pe Holm, habitation Lutărie, village Şcheia -
La Izvoare, village Volintireşti - Movila lui Ştefan cel Mare and a shard in the northern end of the village.
Village Al. I. Cuza, Lutărie, of the west-southwest extremity of the village, toward the 4 year – school, in
the gardens of the inhabitants situated on the lower terrace of Siret River there were discovered traces of
habitation and ceramic fragments dated to the 4 th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.1.A, p. 29,
fig. 22/107); Pe Holm, at about 700 m southeast from the village, on an erosion witness mostly
destroyed, on the meadow terrace of the Siret, in a profile, at the depth of 0,70 m, one can notice the
remains of dwellings dated to the 4 th century, with fine pottery, grey or coffee brown- brick red as hue (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 297; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.1.B, p. 29,
fig. 21/7; 22/101, 106); Ţarina de Jos, on the left of Ţiganca brook, at the confluence with the Siret, on
the meadow terrace, at circa 300 m southeast from the village, there is a 4 th century settlement (Ibidem,
 29

I.1.C, fig. 21/7; 22/101, 106); to the northwest of the village Şcheia - La Izvoare, there have been
acknowledged 4th century inhabitancies, to the side of road Şcheia - Al. I. Cuza, near the springs on the
Siret terrace (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 302; V. Chirica, M. Tanasachi
1984, I.3.A., p. 31, fig. 22/107); in village Volintireşti - Movila lui Ştefan cel Mare, in the plain of Siret,
at circa 7 km east-southeast of Paşcani, 2 km east of Siret and 1,5 km north-northwest of Volintireşti,
there was pointed out a 4 th century habitation and only one fragment of The northern end of the village,
in the garden of Gh. Macovei (Ibidem, I.4.C-.4.D.).

Com. Bârnova, waters: Nicolina, which Ţiganului valley flows into; the settlement of Cercu - La
Ţintirim.
Village Cercu, point La Ţintirim, southeast of the cemetery of former village Zane, west of the village,
around isolated houses, there is a site with fragments also of the 4 th century (N. Zaharia 1955b, p. 903;
idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 174; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, X.2.A., p. 69).

Com. Brăeşti, waters: Şelaru, Albeşti and Cinca; sites at Silişte, between villages Albeşti-Goeşti, the
settlement of south-southeast of Albeşti, in the village Cristeşti, potsherds at the point Lacurile - Izvoare
and an habitation at Izvoare.
Village Brăeşti, settlements with 4th century pottery, at Silişte, on the southern plateau of the village, east-
southeast oriented toward Valea Luncii (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, VIII.1.B., p. 63); between
villages Albeşti-Goeşti, at south-southeast of Albeşti, about 2 km and 1,5 km north-northwest of Goeşti
(com. Lungani), on a hill end detached from the plateau, situated between two torrential valleys, there is
a 4th century settlement (Ibidem, VIII.2.A.); village Cristeşti, point Lacurile - Izvoare, in the upper part
of the eastern versant of Izvoare Hill, there were found two fragments of Roman amphorae dated to the
2nd – 4th centuries AD. (Ibidem, VIII.4.B.); while at Izvoare, at about 800 m northwest of the village, on
the right side of the road Cristeşti - Târgu Frumos, on the mild slope of a hill, there was identified a 4 th
century AD habitation (Ibidem, VIII.4.E., fig. 22/51).

Com. Butea, limited to the southeast by Siret, Roşia, Dochiţa, Gogea; necropolis on Neagului Hill,
village Găureana Hill settlement on Doljeştilor Coast.
Village Butea, on Neagului Hill, on a stripe of land to the northwest isolated from the village, there is a
necropolis with 4th century pottery (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298; V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, IX.1.E., p. 67); village Găureana Hill, at 1,5 km southeast of the village, on
the sector on the Siret terrace, named Doljeştilor Coast, there is a 4th century settlement (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, IX.1.F.).

Com. Ciorteşti, ape: Ciorteşti, Crasna, Şerbeşti, Vaslui; in the village Şerbeşti there are sites Fundătura
I-II.
In village Şerbeşti - Fundătura I, at about 400 m east of the village, near the valley of brook Şerbeşti there
is a 4th century settlement IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XII.5.A., p. 75); in Fundătura II, on hills
that limit the valley of brook Şerbeşti, there is a site with several overlapped settlements, some dated to
the 4th century as well (Ibidem, XI.2.B., fig. 22/88).

Com. Ciurea, water courses: Ciurea, Roşa, Nicolina; potsherds on Râpa and Fântâna de pe Podiş, La
Chihan, Picioru Grani, Dealul Lunca, village Dumbrava - Baba Nicula, village Hlincea - Movila lui
Ştefan Vodă, village Lunca Cetăţuii - Zane.
Village Ciurea, small potsherds dated to the 4 th century at Râpa and Fântâna de pe Podiş, at about 1,5 km
southwest of the railway station of Ciurea (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 178; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.D., p. 79); La Chihan, at 1 km south of the
railway station, on the northeast slope of the hill Dealul lui Vodă, to the extremity of the former village
Lunca Ciurei (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi
1984, XIII.1.E.); Picioru Grani, in the clay quarry at the feet of Ciurei Hill, situated in the point named
Picioru Grani (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 178; V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.G.); Lunca Hill – continuation of the Cetăţuia Hill, on the southwest
slope hereof, in front of the railway station Ciurea (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176-177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.H.); village Dumbrava
- Baba Nicula, along the ravine of Roşa brook (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.3.A.; S. Sanie, Ş. Sanie, 1973, p. 61 şi
urm.); village Hlincea - Movila lui Ştefan Vodă, on the lower terrace of Nicolina brook, at the level of
 30

the old pond in front of Hlincea Hill, around the Mound Movila lui Ştefan Vodă (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 39; Ibidem 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XIII.4.D.); village Lunca Cetăţuii - Zane, around the cemetery on the southeast side of the former
village Zane.

Com. Comarna, Comarna brook with Broşteni, Tamarca; settlements at Osoi, on the Terrace of River
Prut, The southeast end of the village, habitation at Tarlaua Mare, the village core, potsherds at
Zootechnical farmyard no. 1, Puntea Tincului, Vadul Bobului, village Stânca, settlements in The
southeast end of the village, North of the village, În şes and in the village Osoi, an imperial Roman coin
belonging to the school collection.
Village Osoi, on the right side of the Terrace of the Prut, at about 1 km southeast of the village, where there
was identified a large settlement with pottery dated to the 4 th century, and possibly the 5th century as well
(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.1.C.,
p. 86); The southeast end of the village, at exit of the village, there were destroyed several settlements
out of which one dated to the 4 th century, with fragments of Roman amphorae (Ibidem, XV.2.C., p. 88,
fig. 21/10; 22/8, 111-112); Tarlaua Mare, on the left of Broşteni brook, at about 500 m east and south of
the extensions of Musteaţă Woods, there were identified several habitation levels one of them containing
fine and coarse 4th century pottery and fragments of Roman amphorae (Ibidem, XV.2.D.); the same for
The village core I, in the northern sector (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317;
V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.2.E.); the zootechnical farmyard no. 1, with the occasion of the
construction of the farmyard building, at the entrance into the village on the right side, there were pointed
out fragments of Roman amphorae and with elements of La Tène tradition (Ibidem, XV.2.J.); the same
for Puntea Tincului, on the left slope of Broşteni brook, at the feet of Andrieşul Hill (Ibidem, XV.2.L., p.
89, fig. 22/9, 23, 26, 33, 58, 89, 98); Vadul Bobului, at about 1 km west-northwest of the settlement of
Puntea Tincului, local hand-made pottery out of fine or coarse paste, fragments of Roman amphorae, and
also hand-made vessels (Ibidem, XV.2.M., fig. 22/13, 24, 79, 81); village Stânca, in the Southeast end
of the village, on the right side of the road Osoi - Costuleni, on a promontory, between indicators - km
96-97 -, there is a 4th century settlement with fine and coarse pottery (Ibidem, XV.4.B., fig. 22/75); North
of the village, at about 300 m on the right side of the road Osoi-Stânca, on a terrace of Jijia River, very
much subjected to land sliding, there was destroyed a 4 th century settlement with fragments of Roman
amphorae and local wheel-made ceramic ware, of fine or coarse paste (Ibidem, XV.4.C.); În şes, on the
right side of D.N. 28, when exiting the village, between hereof and the old road, at the level of the road
sign km 96, there is a 4th century settlement with pottery belonging to the coarse ceramic ware category,
but there are also fragments of fine pottery too; few isolated discoveries, on the territory of the village
Osoi, belonging to the school collection, are dated to the 4 th century, and among them an imperial Roman
coin (Ibidem, XV.4.D., p. 89-90, fig. 22/76).

Com. Costuleni, ape: Jijia, Comarna and Covasna, Bohotinului springs; settlement in the village Cozia -
La Nisipărie, village Poiana Morii, Stâna Veche, incineration tombs, unspecified location, in village
Hiliţa, settlements on Hiliţei Hill, La Iaz and only one fragment of Hiliţa Plateau.
Village Cozia - La Nisipărie, at 1,5 km, at the feet of Voloaca Mică Hill in Braniştei Plain, settlement with
pottery dated also to the 3rd – 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
317-318; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.B., p. 93); village Poiana Morii - Stâna Veche, at the
end of the village Cozia, in a settlement of the 4 th century there was discovered a fragment of the wall of
a grey fine paste wheel-made vessel, ornamented with an impressed human face, surrounded with
rosettes made of two concentric circles (E. Ciocea 1983, p. 200-205; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XVI.3.C.); Unspecified location, on the territory of village Cozia, there were destroyed incineration
tombs; 6 vase and 2 clay whorls, an iron clip, a fibula and one bronze arrowhead dated to the first
decades of the 4th century were recuperated (I. Ioniţă 1982, p. 92; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XVI.3.D.); la west-northwest of village Hiliţa - Podişul Hiliţa, on a high plateau there was also found a
fragment of a handle of a Roman amphora dated to the 2 nd – 4th centuries (Ibidem, XVI.4.A.); Hiliţei Hill,
on the plateau situated 1 km west-southwest of the village, that continues on the right slope of the brook,
4th century settlement (Ibidem, XVI.4.B.); La Iaz, at about 3 km south-southwest of the village,
settlement with 4th century pottery, made of fine and coarse paste (Ibidem, XVI.4.C., fig. 22/10, 15, 18,
20, 28-30, 35-36, 45-46, 69, 82, 90-91, 99, 114, 120, 124) and a triangular bead (Ibidem, fig. 12/1).
 31

Com. Cozmeşti, waters: Moşna with Moşnişoara, village Podolenii de Jos - Sub Voloacă.
Village Podolenii de Jos - Sub Voloacă, in the east end, over a brook - affluent of Moşna, there is a 4 th
century settlement, with agglomerations of adobe from the dwelling walls (V. Chirica, M. Tanasachi
1984, XVIII.2.B., p. 102).

Com. Dobrovăţ, waters: Dobrovăţ brook, with Pietrosu, Poiana Lungă, Humăria; settlement on Lot
Jităria, Dobrovăţ Monastery, Lot Latiţa and Lot Velniţa.
Village Dobrovăţ - Lot Jităria, on a high plateau, delimited by road Dobrovăţ - Codăeşti and Dobrovăţ
brook, in the interfluve formed by this and Burdulea brook, there is a 4 th century settlement with grayish
fine paste ceramic ware (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIII.1.B.; p. 124, 126); Dobrovăţ Monastery,
within the perimeter of this monastery founded by Prince Stephen the Great, in 1503-1504, there were
identified habitation traces also dated to the 4 th century, around the monastery there were found hearths
and other features (Ibidem, XXIII.1.K., p. 127, fig. 22/5); Lot Latiţa, in continuation of Lot Jităria, to the
left of Burdulea brook, on the same terrace of Dobrovăţ there was identified a hearth with potsherds
dated to the 4th century, made of grayish fine paste (Ibidem, XXIII.1.M.); Lot Velniţa, on the right side of
the road Dobrovăţ - Codăeşti - Vaslui, 4 th century settlement, out of which there was mentioned a vessel
made of light grey fine paste, with a wavy belt, delimited by incised lines (Ibidem, XXIII.1.N.).

Com. Dolheşti, waters: Crasna, Cetăţuia; potsherds Podul peste Crasna and village Brădiceşti - La
odaie, Sub margini, settlements dated to 2nd – 3rd, 4th and only 4th centuries at Salcâmii lui Moraru - La
Ulm.
Village Dolheşti - Podul peste Crasna, north-east of Crasna brook, on the west-southwest oriented slopes of
the hill, there were found potsherds dated to the 4 th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIV.1.B.,
p. 129); in village Brădiceşti - La Odoie, at about 700 m southwest of the village, in a small flat pit there
is settlement with several layers, out of which some dated to the 2 nd-3rd and 4th centuries, with ceramic
ware, fibula and Roman coins (Ibidem, XXIV.2.A.); Salcâmii lui Moraru - La Ulmi, at about 1 km
southwest of the village, on the right side of Cetăţuia brook, settlement with fragments dated also to the
4th century (Ibidem, XXIV.2.B); Sub margini, at about 2 km south-southeast of the village, at the frontier
with the county of Vaslui, a settlement rich in 2nd -4th century ceramic ware (Ibidem, XXIV.2.G.).

Com. Dumeşti, crossed to the north by Bahlui River, Osânzana brook, Căsuţa Mare valley; potsherds on
Cogeni Fields, Osânzei Valley, The village core, settlements on the northwestern slop of Cogeasca Hill,
Malul Iazului, in village Chilişoaia, at Siliştea, potsherds of the 4th – 5th centuries, as well as in village
Păuşeşti – Old Church I and II, in village Comorniţa, Pe gâscă I, 4th century settlement and in point II,
ceramic ware dated to the 4 th century, at Cirete, settlement of the 2 nd – 3rd and 4th centuries, while the
potsherds were dated to the 4th century, at Peste iaz and Forest administration.
Village Dumeşti, between Cogenilor Fields, on the fields in the southern side of the village, near the hill,
there were found 4th century potsherds (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXV.1.A., p. 131, 133); Osânzei
Valley, at about 1 km from the village, on a surface delimited by the turn of Osânzana brook, there was
identified a settlement with potsherds dated to the 4 th century too (Ibidem, XXV.1.C., p. 133); The
northwestern slope of Cogeasca Hill and under the northwestern foot hereof, toward Osânzenei valley,
there was identified a part of a hut pit, in which, hidden under a layer of ash, there were found several
potsherds, among which a border of dolium and a fragment of amphora made of reddish sandy paste
dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 191; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XXV.1.D.); the same at Malul Iazului, on the north-northwest bear the east border of
the village, a 4th century settlement (Ibidem, XXV.1.E., fig. 22/38); the village core, on the side of the
village road starting from the main road toward the pond, there were found potsherds dated to the 4 th
century (Ibidem, XXV.1.F.); in village Chilişoaia - Siliştea, toward the northwest end, near the frontier
to com. Popeşti, there were found fragments dated to the 4 th – 5th centuries as well (Ibidem, XXV.3.D., p.
134); village Păuşeşti - Old Church I and II, on the old core, on two slopes I and II separated by a small
southeast oriented valley, there appeared also potsherds (Ibidem, XXV.5.B., p. 134-135, fig. 22/22, 27,
32, 71, 116); in village Comorniţa - Pe gâscă I, at almost 2 km south-southeast of Păuşeşti and the old
wooden church there was found a Geto-Dacian settlement (4 th – 3rd centuries), overlapped by another one
of the 4th century, with a fragment of Roman amphora; Pe gâscă II, at about 300 m east of the previous
settlement there was identified 3rd – 2nd centuries ceramic ware but also pottery dated to the 4 th century
(Ibidem, XXV.5.F., p. 135, fig. 22/72, 117); Cirete, under Dealul Mare Hill, on the right side of the
 32

Maşcu Plain, there is a settlement with 3 rd–2nd centuries BC and 4th century AD pottery (Ibidem,
XXV.5.G.); Peste iaz, on the terrace sloping up from the left shore of Păuşeşti pond, toward Răpăgău
plateau, there were found potsherds dated to the 4 th century (Ibidem, XXV.5.I.); The forest
administration, south-east of the village, in the area of the nursery garden in front of the forest
administration there were found potsherds dated to the 4th and 5th centuries (Ibidem, XXV.5.J.).

Com. Gorban, limited to the east by Prut River; Bohotin, Moşna and Moşnişoara; settlement at the
Forest Administration, village Gura Bohotin, inhumation tombs in the village core.
Village Gorban – Forest administration, at the southwest periphery of village Gorban, there is a
settlement dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIX.1.A., p. 154); village Gura
Bohotin - village core, in the village core there were found inhumation tombs with black vessels dated to
the 4th century (Ibidem, XXIX.2.A.).

Com. Hălăuceşti, delimited toward com. Al. I. Cuza by Siret River; settlement at Râpa lui Costache, La
atelier, Cânepişte - Luţca and Rotunda and habitation at La Bulgărie, only potsherds at Lutărie.
Village Hălăuceşti - Râpa lui Costache, on the northeast versant of a hill above the upper terrace of Siret
River, settlement with traces of habitation dated to the 4 th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XXXIII.1.C., p. 164); La atelier, on a high terrace of the Siret there is a large settlement that continues
north, up to the Water Tower of the Children’s House, where there were found traces of habitation dated
to the 4th century (Ibidem, XXXIII.1.C., fig. 22/56, 80); La Bulgărie, at about 500 m east-northeast of the
village there were found grayish potsherds made of rough paste, probably a habitation dated to the 4 th
century (Ibidem, XXXIII.1.G.); Cânepişte - Luţca, at about 1 km north-west of the road Mirceşti - Al. I.
Cuza, settlement dated to the 4 th century (Ibidem, XXXIII.1.H., fig. 22/92); Rotunda, at about 500-700 m
from the road, on the lower terrace of the Siret, settlement dated to the 4 th century (Ibidem, XXXIII.1.I.,
fig. 22/2, 54, 74); Lutărie, in the south-southeast end of the village there is an erosion witness detached
from the lower terrace of the Siret, where fragments of vessels seem to belong to the 4 th century (Ibidem,
XXXIII.2.A.).

Com. Heleşteni, south of Bahlui, Siret, Vataşniţa, Boscoteni, Ţigăncilor, După Fântână; settlement at the
Staţia de pompare, potsherds at Tarlaua I.A.S. Ruginoasa, Cotoc Hill, Bâra, Ştefan Ciubotaru.
Village Heleşteni, east of the Staţia de pompare for the Siret water, in the direction of former railway station
of Heleşteni, there is a large and rich settlement with several layers of habitation and among them some
dated to 2nd–3rd or 4th centuries, with a whorl made of a potsherd and with fragments of Roman amphorae
(V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIV.1.E., p. 168); Lot I.A.S. Ruginoasa, at about 1,5 km northwest
of Pietriş railway station, there were pointed out potsherds dated to the 4 th – 5th centuries (Ibidem,
XXXIV.1.F., fig. 24/2, 4); Cotoc Hill, 1 km north of the village, toward Drăghici Hill, there were found
potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XXXIV.1.G.); Bâra, on the right side of Boscoteni brook, 1,5
km west-northwest of the village, there is a settlement (Ibidem, XXXIV.1.H.); Ştefan Ciubotaru, in the
east-northeast end of the village, on the left side of Cotoc brook, there were found corroded and atypical
potsherds, which indicate the possible existence of settlements (Ibidem, XXXIV.1.I.).

Com. Horleşti, waters: Horleşti, Voineşti, Bâlc and Pârâul Mare; potsherds in the point Coşere II,
settlement at Viişoara, Movila, in the village Bogdăneşti, at Vâlcele, Curătură, Râpa Pascului, Silişte
Hill, potsherds at Curătură and in the village Scopoşeni, on Cheşcu Hill and Glod Pond and settlement
La Coşere.
Village Horleşti, on the high plateau of hill Coşere II, limited to the south by Glod Valley, there were found
potsherds dated to the 4th century and one made of Roman amphora (V. Chirica, M. Tanasachi 1985,
XXXVI.1.B., p. 177); on the eastern slope of Viişoara Hill, at 0,5 km southwest of Scopoşeni, not far
from the point Răchiţi, there is a 4th century settlement, with wheel-made pottery of grayish fine or coarse
paste (Ibidem, XXXVI.1.E., fig. 22/60); on the right side of Islaz valley, on the eastern slope of Movila
hill, settlement with ceramic ware dated to the 4 th century (Ibidem, XXXVI.1.G.); village Bogdăneşti -
Vâlcele, in the north end of the village, on the eastern plateau of Vâlcele hill, habitation level dated to the
4th century (Ibidem, XXXVI.2.C., p. 179); at Curătură, on the right side of Bâlc brook, on the west end
of the village, ceramic ware dated to the 4 th century (Ibidem, XXXVI.2.D.); on both versants of the valley
named Râpa Pascu, rich and relatively wide settlement inhabited also during the 4 th century (Ibidem,
XXXVI.2.E., fig. 22/100, 121); Silişte Hill, over Frasin brook, on a high plateau delimited by ravine
slopes to the west, southwest and south, there lies a settlement dated to the 4 th century (Ibidem,
 33

XXXVI.2.G.); in village Scopoşeni, on Cheşcu Hill there were found potsherds dated to the 4 th century
too (Ibidem, XXXVI.3.B.); La Coşere, on the western slope of Cheşcu Hill, at 1 km southwest of the
village, settlement with ceramic ware dated to the 4 th century (Ibidem, XXXVI.3.C., p. 80); Glodu Pond -
Vârnav’s Pond (not mapped), on the northwestern slopes of Viişoara hill, toward Vârnav’s Pond, there
were identified potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XXXVI.3.D.).

Com. Ipatele, on Stavnic, Durduc, Popii valley; habitation on Ţarină, potsherds at Petreşti, settlement
Pe Bârlanţ and in the villages Alexeşti - Tarlaua Movilă or Bâcu - Pe Beci and potsherds on Dealul
Holciu II and settlement dated to the 3rd- 4th centuries on Doschina.
Village Ipatele, Ţarină, with traces of habitation dated to the 4 th century, is situated at about 400 m west of
the former C.A.P. quarters (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.E., p. 207); Pe Bârlanţ, point with
superposition of habitation among which with a 4 th century settlement too, situated in the northeastern
side of Cuzii hill, at 1 km south the village (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XXXIX.1.J., p. 207-208); Petreşti, where, west of the village, on the eastern slope of Recea Hill, in front
of the settlement on the „Osoi I”, there were found potsherds (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XXXIX.1.L., p. 208); in village Alexeşti - Tarlaua Movilă, in the southeast side of the
village there was pointed out a settlement dated to the 4 th century (Ibidem, XXXIX.2.B.), in village Bâcu
- Pe Beci, on a hill situated on the right side of the road toward Satu Nou (com. Şcheia), flanked to the
east by Stavnic brook and to the west by the way to Frenciugi, there is another settlement with traces of
habitation dated to the 4 th century (A. Rusu 1981-1982, p. 214; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XXXIX.2.C.), Holciu II Hill, on the upper terrace of Velna, there were found fragments made of grayish
fine paste (A. Rusu 1981-82, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.3.C.), Doschina, on the
lower terrace of Stavnic there were found fragments of Roman amphorae which involve the existence of
a 3rd–4th centuries settlement (Ibidem 1984, XXXIX.3.E.; A. Rusu 1981-82, p. 214).

Com. Lungani, waters: Sineşti, Goeşti la izvoare with Cărbunia valley; sites După biserică and La Şipot.
Village Lungani - După biserică, on the southwest slope of a small plateau, near the church, east of
Cerbolea marsh, settlement with potsherds dated to the 4 th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985,
XLII.1.A., p. 222); La Şipot, within the perimeter of a strong spring flowing into Cerbolea, settlement
with wheel-made pottery, of grayish fine or coarse paste, it can be dated to the 4 th century (Ibidem,
XLII.1.E., p. 224, fig. 22/21, 47, 62, 119).

Com. Mironeasa, waters: Ursiţa brook, with Brustureţi; potsherds at Cotul Lanului.
Village Mironeasa - Cotul Lanului or Pe Moşie, between roads Mironeasa - Hadâmbu and Mironeasa -
Şcheia, east of the forest, there were discovered potsherds of grayish and coffee brown fine or coarse
paste, dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLV.1.G., p. 232).

Com. Miroslava, south Bahlui River, on Ursului Valley, Boaghea Valley, Ezăreni valley and lake, Paraul
Mare, Corneţ and Locii brooks; settlement with potsherds La Bulgării, Dealul Miroslava II, Ferma
Miroslava - Hurpuz Hill, village Brătuleni - Holm Hill, settlement La râpă, village Ciurbeşti - Dealul
Bârca II, potsherds La Prisacă, village Corneşti, settlement To the northeast of the village, potsherds at
The Farmyard lot, the Village core I, Boaghea, village Dancaş, settlement in The north end of the village,
village Horpaz potsherds at Cătămănoaei Hill (Ursului Valley), Nucului Hill, village Uricani - Dealul
Cimitirului and in the village Valea Ursului - North of the village.
Village Miroslava - La Bulgării, near the water pumping installation there was discovered an important
archaeological settlement with potsherds dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1956, p. 41; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XLVI.1.C., p. 233); Miroslava Hill II, in front of the Dacia quarters, near high power
supply pillar no. 15, pottery belonging also to the 4 th century (Ibidem, XLVI.1.E.); Miroslava Farmyard-
Hurpuz Hill, on the interfluve between Lake Iezăreni and a brook that feeds it from northwest, there
were found potsherds dated to the 4 th century (Ibidem, XLVI.1.G., p. 235); in village Brătuleni – Holm
Hill, at the northern foot of Brătuleni Hill, towards Bahlui meadow, there were found potsherds and
dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 172; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XLVI.3.B.); La râpă, at about 1 km north of the village, in an ancient ravine, at the feet
of Brătuleni Hill, there was discovered a settlement with ceramic ware dated to the 4 th century (N.
Zaharia 1955a, p. 288; idem 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 172; V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.3.C.); in village Ciurbeşti - Dealul Bârca II, at about 300-400 m east
 34

of the settlement on Bârca Hill I, with potsherds dated to the 4 th century (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.4.E., p. 236);
La Prisacă, at about 2 km southwest of the village, on Recea hill, there were discovered potsherds dated
to the 4th century (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176; V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.4.F., p. 236); in village Corneşti - northeast of the village, on the
ploughed slope of the hill separating villages Corneşti and Dancaş, there is a settlement with traces of
habitation dated to the 4th century (Ibidem, XLVI.5.A.); the farmyard lot, in the north end of village
Corneşti, between the village and the dam down of Lake Iezăreni, named also Podul la Dancaş, there was
found 4th century ceramic ware, both hand-made and wheel-made, of grayish or coffee brown paste, the
latter one with wavy ornaments (Ibidem, XLVI.5.C., fig. 21/8; 22/4, 57, 59, 95); the Village Core I, at
Gura Văii Boaghea, in the northeast end of the village there appeared a layer with grayish deposits,
following certain works; it contained ceramic fragments dated also to the 4 th century (N. Zaharia 1955a,
p. 293; idem 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 181; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XLVI.5.D., p. 237); Boaghea, northwest of the village towards Boaghea valley, there
were discovered corroded potsherds dated to the 4 th century (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem 1955b, p.
903-904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 180; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVI.5.E.); in village Dancaş – the northern end of the village on the right side of the road connecting
villages Dancaş and Corneşti, there is a settlement dated to the 4 th century (Ibidem, XLVI.6.B.); in village
Horpaz, on the valley of Ursului brook, at the northern end if Cătămănoaei Hill (Valea Ursului), there
was identified ceramic ware dated to the 4 th century too (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 193; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.8.A.); on the northeast
versant of Nucului Hill at about 300 m from Nicolinei meadow, there were discovered potsherds dated to
the 3rd – 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 37; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XLVI.8.D., p. 238); in village Uricani - Cimitirul Hill, at 200 m north of the cemetery,
on the surface of a flat land, there were discovered potsherds dated to the 4 th century too (N. Zaharia
1955, p. 288; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 34; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 223; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.10.D., p. 239) şi in village Valea Ursului –
north of the village, at the feet of the hill at 300-400 m, in the area of the road Iaşi-Voineşti, there were
found potsherds dated also to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
224; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.12.C., p. 240).

Com. Mirosloveşti, crossed by Moldova River and Ciohoreanca Valley; settlement on Boului Hill and
potsherds in village Ciohorăni, point former C.A.P. Garden.
At Mirosloveşti, on the western versant of Boului Hill there was pointed out a settlement dated to the 4 th
century, out of which a large food storage vessel has been preserved in fragmentary condition, made of
grayish fine paste, with wavy ornamentation on the rim and shoulder (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVII.1.B., p. 241); in village Ciohorăni - C.A.P Garden, within the perimeter of the garden in the
village core there was pointed out a 4 th century settlement, with pottery made of grayish fine and coarse
paste and a fragment of a handle of a Roman amphora (Ibidem, XLVII.2.D.).

Com. Mogoşeşti, Pârloagele brook, potsherds at Mogoşeşti – Ţintirim Hill, Pe Grui, Băţului Hill, Şanta
Hill, Fântâna lui Onuţ (Oniţă) and settlement at Mânjeşti, Budăi - Corn.
Village Mogoşeşti – Ţintirim Hill, at the entrance into the village, on a promontory on the right side of the
road, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVIII.1.D., p. 244); Pe Grui, in the northern side of the village there were discovered potsherds dated
to the 4th century (Ibidem, XLVIII.1.E.); in the northern sector of the village, also referred to as Galata
quarters, on Băţului Hill, there were gathered ceramic materials dated also to the 4 th century (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208-209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVIII.1.F., p.
244); Şanta Hill, on the slope of Şuroaiei Hill, near the road, there were found potsherds dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,
XLVII.1.G., p. 246); Fântâna lui Onuţ (Oniţă), at about 2 km southwest of village Ciurea, on the
northeast slope of Calu Hill, in the place named Fântâna lui Onuţ, there were discovered potsherds dated
to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 209; V. Chirica, M.
Tanasachi 1984, XLVIII.1.L.), in village Mânjeşti, in the point Budăi - Corn, at about 700 m north and
west-northwest of the village, on the southern and eastern slopes of a hill, there stands a wide and rich
 35

settlement dated to the 4th century, with grayish ceramic ware made of fine or coarse paste (Ibidem,
XLVIII.4.D., p. 247, fig. 22/16, 43, 49, 55, 73, 109).

Com. Mogoşeşti – Siret, on Gropi brook; potsherds on Morii Hill - Izvoare and in village Muncelu de
Sus - La Şipot, three iron plough shares in Şanţul Anticar and settlement at Muncelu de Sus - Pe groapă.
Village Mogoşeşti – Siret, point Morii Hill - Izvoare, at about 1 km north de Şcoala Generală and at 300 m
northeast of the former C.A.P. stables, there were pointed out potsherds dated to the 4 th century (V.
Chirica, M. Tanasachi 1984, XLIX.1.B., p. 248, fig. 22/17) and in point Şanţul Anticar, between Muncel
Forest and Sturza Forest, at about 400-500 m of the former, there were discovered three iron plough
shares dated to the 4th century (Ibidem, XLIX.2.D., p. 248, fig. 10/1, 4); La Şipot, in the village centre, in
front of the Old School, there is a settlement with ceramic ware dated also to the 4 th century (Ibidem,
XLIX.2.E., p. 248, 250, fig. 10/6); Pe groapă or La Gropi, at about 500 m southz and west-southwest of
the village, on both of Gropi brook, there is a rich settlement with traces of habitation dated to the 4 th
century (Ibidem, XLIX.2.F., p. 250, fig. 22/93).

Com. Oţeleni, Arinoasa, Coasta Agudului Mare brook, Maxineşti; habitation at Beizadea II, settlement
at Alburia - Fântâna lui Calistru, Beizadea I, Maxineştivillage Hândreşti, Roman amphorae at Zgâia II.
Village Oţeleni - Beizadea II, at about 2,5 km southeast of the village, on the right side of Maxineşti brook,
habitation dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIII.1.A, p. 295, fig. 52/62); Alburia -
Fântâna lui Calistru, at about 2,5 km south-southeast of the village and at about 400 m northeast of the
bridge over Maxineşti marsh, settlement dated to the 4 th century with elements that might result from a
2rd–3th centuries habitation (Ibidem, LIII.1.D, p. 295-296, fig. 52/76-77); Beizadea I, on the left side of
Morii brook, at about 1 km southeast of the village, settlement dated to the 4 th century with potsherds
rather corroded and atypical (Ibidem, LIII.1.F, p. 297); on the right side of the road Oţeleni - Bâra (jud.
Neamţ), not far from the bridge over Maxineşti marsh, there was identified a settlement dated to the 4 th
century (Ibidem, LIII.1.G.); village Hândreşti - Zgâia II, on the right side of the road Brătuleşti -
Hândreşti, on the peak of Zgâia hill, there were found handles of Roman amphorae belonging to a 2 nd –
4th century settlement (Ibidem, LIII.2.A.).

Com. Popeşti, ape: Sineşti, Iugani, Hlăpeştii, Dudău; potsherds in village Doroşcani, Viilor Hill I and II,
the new village core, habitation on Iugani Hill, in village Hărpăşeşti potsherds at Gropul Morii.
In Doroşcani – Viilor Hill I, at 1,5 km north of the village there was pointed out pottery also dated to the 4 th
century (I. Nestor et alii 1952, p. 27; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 190; V.
Chirica, M. Tanasachi 1985, LVII.2.E., p. 316); in the new village core, in the garden of inhabitant Tincu
Dumitru, there were found potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 190; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LVII.2.G.); Iugani
Village, on the southeast slope of the village, toward Iugani brook, there is a 4 th century habitation in
connection with amphorae decorated with thick grooves (Ibidem, LVII.2.K, p. 316-317, fig. 51/5; 52/17);
on the southwest slope of Viilor Hill II there were discovered ceramic materials made of grayish coarse
paste, dated to the 4th century and to the 2nd – 3rd as well, with fragments of Roman amphorae (Ibidem,
LVII.2.L., p. 317, fig. 52/3); in village Hărpăşeşti, on the lot Gropul Morii, near the pond dam, toward
village Chilişoaia (com. Dumeşti), there were gathered potsherds (Ibidem, LVII.3.A.).

Com. Răducăneni, waters: Jijia, Bohotin, Cozia, Păgubaşul, Corbului, Bazga; rich settlement La
Cireadă, Mitoc, potsherds in the village core, on Beşleaga hill I, Marcoci’s garden, the forest
administration and a kiln in village Isaiia - Satu Nou.
Village Răducăneni - La Cireadă, in the southern end of the former village Bazga, on a high plateau,
sectioned to the east by Păgubaşul brook and the west by Bazga brook, there is a rich settlement with
habitation level dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXI.1.A., p. 334); in the village
core, in the garden of inhabitant Zota Dumitru, there were found potsherds dated to the 4 th century too
(Ibidem, LXI.1.C.); on the right side of Mitoc brook, at about 2,5 km northeast of Răducăneni, there was
discovered a settlement with potsherds dated also to the 3 rd – 4th centuries (Ibidem, LXI.1.I.); on
Beşleaga Hill I, south of Bazga quarters, there were discovered 4 th century potsherds (Ibidem, LXI.1.K.);
in the village core, in the garden of Marcoci Valentin, there were discovered potsherds dated to the 4th
century (Ibidem, LXI.1.L.); at the Forest administration, near the road Iaşi – Răducăneni, in front of the
gate of the forest administration quarters, when digging the ditch for the telephone line, there were found
4th century potsherds (Ibidem, LXI.1.M.); in village Isaiia - Satu Nou, in front of the house of inhabitant
 36

Stratulat I, there was by chance discovered a round kiln, with the diameter of 1,40 m, at the depth of 1m,
with two pitchers on the hearth of the kiln, one of these vessels being recuperated whole while the other
as fragments; they were dated to the 3rd–4th centuries (Ibidem, LXI.3.A.).

Com. Scânteia, waters: Rebricea, Rebricea Seacă; settlements, Răţuşca, Din sus de Moraru, the village
core I, village Bodeşti, lot Bodeşti, village Boroseşti, Boroseşti Hill, village Lunca Rateş, village core II.
In Village Scânteia, a settlement with a lot of pottery dated also to the 4 th century was pointed out in point
Răţuşca, behind the railway station, on the lower terrace on the right side of Rebricea (V. Chirica, M.
Tanasachi 1985, LXVI.1.C., p. 360), in point Din sus de Moraru, in front of the railway station, on the
versant on the left side of Rebricea (Ibidem, LXVI.1.G., p. 362) and another settlement also with a lot of
potsherds dated to the 4th century, in the village core I, east of the church, on the terrace to the left of
Rebricea (Ibidem, LXVI.1.E.); in village Bodeşti - Tarlaua Bodeşti, at about 500 m west-southwest of
the village, 1,5 km southeast of the church, on the right side of a brook that flows into pond Recea, on the
south-southeast and southwest versants of the hill at the basis of which there is the pond, there lies a rich
settlement dated to the 4 th century, wherefrom fragments of vessels and of Roman amphorae were
recovered (Ibidem, LXVI.2.A., fig. 52/20, 31, 41, 67), in village Boroseşti – Boroseşti Hill - Pe Lesa, on
the southern versant of the hill, also named Pe Lesa, there was identified and investigated an important
settlement, within which there were found sporadically traces of habitation (Ibidem, LXVI.3.D., p. 363)
and in village Lunca Rateş, in the village core II, on the low terrace to the left of Rebricea brook, that
crosses the village from north to south, ceramic ware dated to the 4 th century (Ibidem, LXVI.5.A.).

Com. Schitu Duca, settlement dated to the 2nd – 4th centuries at Pârlita and in village Dumitreştii Gălăţii,
habitation at Cemetery lot and materials also at Rachiţă Lot I-II, potsherds in village Poiana - La Pârlita
and traces of habitation in Satu Nou, southeast of the village.
Village Schitu Duca - Pârlita, when exiting the village, on the right side of the road, one can notice
compact zones with daub from the walls of the surface dwellings and potsherds of the 2 nd – 4th centuries
(V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXV.C., p. 356); village Dumitreştii Gălăţii – Cemetery lot, in the
north part of the village, on the right side of the road Iaşi - Vaslui, on the opposite versant to then on
which there stands the church Schitu Duca, there were discovered several levels of habitation out of
which one dated to the 4th century; with potsherds from wheel-made vessels, of grayish fine or coarse
paste (Ibidem, LXV.C., fig. 52/40, 85), sometimes with a wavy ornament, and in which several whorls
were also found (Ibidem, fig. 40/13, 17), as well as fragments of Roman amphorae, decorated with
grooves; Rachiţă Lot I-II, in the north part of the village, northwest of the Cemetery lot, throughout a
surface about 1 km wide, there were identified archaeological materials of several periods, out of which
the 4th century habitation is relatively intensive, with wheel-made pottery, of grayish fine or coarse paste
(Ibidem, LXV.3.B.); in village Poiana - La Pârlita, in the north side of the village, on the right side of
the road Iaşi-Vaslui, potsherds dated to the 4 th century (Ibidem, LXV.6.B., p. 358); village Satu Nou –
southeast of the village, along the way that leads to Costuleni, traces of habitation dated to the 4 th
century (Ibidem, LXV.7.A.).

Com. Sineşti, Şacovăţ, Mândroaia, Gâmboasa; settlements on Coasta Mărgineanu, Balta la
Cosândache.
Village Sineşti, Coasta Mărgineanu, on the northeast side, on the slope of the hill referred to as Ţarnă,
situated in the angle made by the road Sineşti-Obrijeni (com. Popeşti) and the valley starting from
Gorbanul Brook, there is a settlement (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVIII.1.D., p. 369); Balta la
Cosândache, at about 1,5 km northeast of Sineşti, on the slightly east oriented slope, there were found
several fragments of vessels out of which one seems to be of a Roman amphora made of brick - reddish
paste, some others of grayish fine paste and dated to the 4th century (Ibidem, LXVIII.1.E.).

Com. Stolniceni - Prăjescu, crossed by Siret River, Mănăstirea with Părul and La trei Deci valleys; rich
settlements at Fâtâna lui Tanasache, village Brăteşti - Între Chicerea and Părului Valley
La Fâtâna lui Tanasache, settlement dated to the 4th century, situated on the right side of the road Stolniceni
- Prăjescu - Cozmeşti, between the road to Brăteşti and Valea Şipot, within which the pottery modeled of
grayish fine and coarse paste can be noticed together with the presence of Roman amphorae (V. Chirica,
M. Tanasachi 1985, LXX.1.A., p. 373, fig. 52/30, 51). In village Brăteşti - Între Chicerea and Părului
Valley, at about 500 m from the latter point and about 1 km east-southeast of the village, on the lower
terrace of Siret there is a settlement dated to the 4 th century, with grayish fine or coarse pottery, or coffee
 37

brown pottery, with fragments of Roman amphorae and fragments of hand-made vessels (Ibidem,
LXX.2.D., p. 375, fig. 51/22; 52/7, possibly also 50/10, 22).

Com. Strunga, waters: Mihaili, Cireşului, Fărcăşeni, Strunga and Bahna Valleys; potsherds on Dârmoxa
Hill, settlement at Calda and in village Criveşti, La Hârtop, materials at Râpa de la Şipot, traces of
habitation at the north -northeast of the village and potsherds on Cireşului Valley.
Village Strunga, in point Dârmoxa Hill, situated at the eastern feet of the hill, at about 100-150 m
northwest of the indicator km 156, along the road Târgu Frumos - Strunga, there were discovered
potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 295; V.
Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.1.B., p. 377); in point Calda, at about 1,5 km northeast of Strunga, on
the left side of the road Târgu Frumos - Strunga, near the pond, there is a settlement dated to the 4 th
century with grayish fine ceramic ware, certain fragments with T profile (Ibidem, LXXI.1.F., fig. 51/18;
52/71), in village Criveşti - La Hârtop - Spre Budăi, on the right side of the road leading from Criveşti
to Movileni, west of the stone quarries, there was pointed out a settlement with ceramic ware dated to the
4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 185; V. Chirica, M. Tanasachi
1985, LXXI.3.A., p. 379); Râpa de la Şipot, in the north side of the village, on the plateau near the
church and the Buhuşoaiei Courts and on a hill crest that enters into the village, there were discovered
archaeological materials dated to the 4th century (N. Zaharia 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 184; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.3.C., fig. 51/10, 52/45);
north -northeast of the village, on the east and west slopes of the hill, at about 500 m of the village
(toward the rail line), there is a habitation level (Ibidem, LXXI.3.D.); Cireşului Valley, 2 km northeast of
the village, in the excavations of the sand quarries there were found potsherds dated to the 4 th century (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 185; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVI.5.A.).

Com. Şcheia, waters: Stavnic, with Izvoru Mare, Humăria, Vişcăneasa, the springs of Rebricea,
Găunoasa, Valea Rea; settlements dated to the 3 rd – 4th centuries at Cierul lui Ignat, Floreşti, materials at
Muncelu, village Căueşti, habitation at Muncelu Tăutu, settlements in the village Cioca-Boca - Cimitir,
Tarlaua Cioate, Tărăboi, habitation at Căpoteşti, materials in the village Drăguşeni - Ţărincă and
settlement at Silişte, village Frenciugi, habitation În Cier, settlements La Podeţ, the Village core and in
Satu Nou, in Şesul lui Ştefan, Promoroace - South and ceramic ware at Bobeică.
In Village Şcheia a settlement with habitation level dated to 3 rd – 4th centuries was mentioned in point
Cierul lui Ignat, where, on a hill crest situated south of the village, west of the former C.A.P. Şcheia, in a
place limited to the west by an affluent of Stavnic and to the south by the road to Satu Nou (A. Rusu
1981-1982, p. 212; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.1.C., p. 384), there were found other materials
dated to the 4th century, at about 500 m north of the village, there were discovered in points Muncelu
(Ibidem, LXXII.1.D.) and Floreşti, on the south and southwest sides of Muncelu Hill, another settlement
with grayish wheel-made pottery, dated to the 3 rd – 4th centuries (Ibidem, LXXII.1.E., p. 386); another
habitation level dated to the 4 th century was mentioned for village Căueşti - Muncelu Tăutu - La Gostat,
in the southeast side of the village, at the feet of Nisipărie Hill, where there were found also several clay
and stone balls (ø = 1-3 cm), which might belong to this habitation (Ibidem, LXXII.2.A.); also, south of
village Cioca-Boca - Cimitir, on a hill crest of the medium terrace of Urşiţa brook, there was a
settlement with several habitation levels and with fragments of Roman amphorae dated to the 4 th century
among them (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.A.); in point Cioate
Lot, in the north-northwest end of the village, on Căpoteşti road, near the mill, at the crossroad of the
way Şcheia – Mironeasa, there is a settlement with ceramic ware dated to the 4 th century (A. Rusu 1981-
1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.B.); Tărăboi, on the lower terrace of Stavnic, at
about 800 m northeast of the village, between Căpoteşti Forest, to the west and Stavnic, to the east,
settlement with ceramic ware dated to the 4 th century (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M.
Tanasachi 1985, LXXII.3.D., p. 386-387); Căpoteşti, on the lower terrace of Stavnic, northeast of the
village, between Căpoteşti and Stavnic, habitation dated to the 4 th century with fragments of Roman
amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.E., p. 387); also in the
commune Şcheia, in village Drăguşeni - Ţărincă, on the southwest slope of Băhnii hill, near the place
named Poiana, there were archaeological materials dated to the 4 th – 5th centuries, with fragments of
Roman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.E.) and at
Silişte, in the west end of the village, on a hill crest situated north of the way to Frenciugi, there is a
 38

settlement dated to the 4th century, with fragments of Roman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 212; V.
Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.J., p. 387-388) and in village Frenciugi - În Cier, on a hill crest
situated on the right flank of Stavnic, near the former C.A.P., there is a habitation level with potsherds
dated to the 4th century (A. Rusu 1981-1982, p. 213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.A., p. 388);
in point La Podeţ, southeast of the village, on a place limited to the east by the lower terrace of Stavnic
and to the west by the road that leads to Negreşti, there was found a settlement with several habitation
levels, one belonging to the 4th century (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,
LXXII.5.B.) or in the Village core, on the right side of Stavnic, there was discovered a settlement with
several habitation levels among which one dated to the 4 th century (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V.
Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.C.), Satu Nou, in point Şesul lui Ştefan, in the south side, on a hill
crest of the lower terrace of Stavnic, a settlement with several habitation levels dated to the 4 th century
with fragments of Roman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,
LXXII.7.B., p. 389); in point Promoroace - Sud, on the lower terrace of Stavnic, southwest of the
village, near the former Cooperativa de consum, there is a settlement with habitation level dated to the 4 th
century (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.D.) and in point Bobeică,
at about 2 km from the village, on a tell situated on the right of Stavnic, with ceramic, fragments of
Roman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.E.).

Com. Tansa, waters: Tansa, Găureni, Jigoreni, Glodeni; village Suhuleţ, ceramic on Suhuleţ Hill.
In village Suhuleţ - Suhuleţ Hill, southeast of the south end of the village, on the path to village Văleni
(com. Ţibăneşti), there were found potsherds (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, LXXIV.2.A., p. 395).

Com. Tomeşti, situated south of the flowing of Jijia into Bahlui, Chicera; village Vlădiceni - Schitul
Vlădiceni.In village Vlădiceni, in point Schitul Vlădiceni, on the surface of a north-south oriented
mamelon, situated near the skete, there were discovered potsherds (Ibidem, 5, LXXVII.4.B., p. 406).

Com. Ţibana, crossed by Şacovăţ, Ţibana, Veja, Arămii; potsherds, După Vie, Gârbeşti - Între
Gârle/between brooks, settlement in village Poiana Mănăstirii - Lanul Hambarul.
Village Ţibana - După Vie, at 400 m east-northeast of the zootechnical farmyard village Ţibana, on the left
side of Pietrosu brook, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (V. Chirica, M. Tanasachi
1985, p. 422, LXXX.1.B.); village Gârbeşti - between brooks Murgoaiei and Humăriei, at about 1 km
south-southwest of the church village, there were found potsherds (Ibidem, LXXX.4.C., p. 424); village
Poiana Mănăstirii - Lanul Hambarul, on the east versant of Hambarul Hill, west of the village, down
the cemetery, settlement with ceramic ware dated to the 4 th century (Ibidem, LXXX.8.B.).

Com. Ţuţora, delimited to the east by Prut River and partly to the south by Jijia; archaeological
materials at La Ţăruş and Jijia-Bahlui Confluence I, II, III.
Village Ţuţora - La Ţăruş, southwest of the village, behind the Primary-Secondary School, at about 300-
400 m south-southeast of the main iron bridge over Jijia, rich settlement containing ceramic materials
dated to the 3rd – 4th centuries (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXIII.2.B., p. 437); The Confluence of
Jijia-Bahlui I, II, III, on both sides of road Iaşi - Ţuţora, on the right side of Jijia, about 300-500 m east
of the confluence of Bahlui to Jijia, there were discovered important archaeological materials dated also
to the 4th century (Ibidem, LXXXIII.2.E., p. 439).

In com. Ţibăneşti, crossed by Şacovăţ, Jigoranca, Glodeni, Găureanca, Durăceasca, Arămii; potsherds at
Ţibăneşti, Pe deal la Brânzei, south the village, settlement at Ciriteii Mari, potsherds in village Glodenii
Gândului at Suhatul Glodenilor and Grieşti - Iazu Mucului, 3rd–4th century habitation; settlement in
village Jigoreni - Cuibul Hultanului, Jigoranca, potsherds on Piersicărie Mound and in village Războieni
– Dubău Lot, ceramic ware in village Tungujei - Siliştea Marginii, Gorgana and settlement at Velniţa,
and in village Văleni - Siliştea, habitation also at Jigoreni - Candachia, only one shard.
In village Ţibăneşti, Pe deal la Brânzei, at about 1 km south-southeast of the village end, potsherds dated to
the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.1.A., p. 427); Ciriteii Mari, at about 1 km north
of the village, on a plateau that spreads up to the east of Războieni, there was found fine or coarse
ceramic ware dated to the 4 th century, in association with Roman amphorae (Ibidem, LXXXI.1.C.), the
same for south the village, between brooks Şacovăţ and Durăceasa (Ibidem, LXXXI.1.F.), as well as in
village Glodenii Gândului at Suhatul Glodenilor, at about 1 km east of the village, on both sides of the
road that links the village to Suhat (Ibidem, LXXXI.2.A.), in village Grieşti - Iazu Mucului, west of the
village, on the western slope of the hill, toward Mucului Pond, 3 rd–4th century habitation (N. Zaharia, M.
 39

Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.3.A., p. 428), in
village Jigoreni - Cuibul Hultanului, on the hill plateau and at 400 m southwest of the orchard, toward
Humăria brook, settlement dated to the 4 th century (Ibidem, LXXXI.4.C.), Piersicărie Mound, on the left
side of Humăria brook, on the soft south-southwest slope of Grindu Hill, at 1km north of the Primary –
Secondary School, there were found potsherds (Ibidem, LXXXI.4.E.), at about 1 km south of the west
end of the village, on the place known as La Movilă, on Jigoranca brook, there is a settlement with 4 th
century ceramic ware, with fragments of Roman amphorae (Ibidem, LXXXI.4.H., p. 429), in village
Războieni - Dubău Lot, at about 400-500 m west of La Cercel lot, on the mild slope of the plateau that
goes down to Dubău brook, settlement with ceramic ware dated to the 4 th century, fine or coarse, or hand-
made of raw paste (Ibidem, LXXXI.5.B.), in village Tungujei - Siliştea Marginii, south of village
Tungujei, on the plateau of Marginea hill, ceramic ware of the 4 th–3rd centuries (Ibidem, LXXXI.7.A., p.
430, fig. 49/8), Velniţa, in the northwest end of the village between Gârla lui Matei Brook and the road
Iaşi - Negreşti, there is a settlement with ceramic ware (Ibidem, LXXXI.7.D.), on Gorgana Hill, situated
at about 1 km north the village, there were found potsherds that might (Ibidem, LXXXI.7.E.) and in
village Văleni - Siliştea, south the village, on the left side of Găureanca brook, on the south side of a
plateau, 4th century habitation, in association with amphorae (Ibidem, LXXXI.8.A., p. 427, fig. 52/36)
and onle one fragment of Roman amphora dated to the 4 th century, at Jigoreni - Candachia, at about 1,5
km northwest of the village, on the northeast coast of the hill (Ibidem, LXXXI.4.G., p. 428).

Com. Voineşti, Stavnic cu Stăvnicel, Voineşti brook, settlement on Pe Chiclui, Gârla Pădurarului, in
village Vocoteşti - West of the school.
Village Voineşti, at about 300 m east-southeast of the southeast side of the village, on Chiclui Hill, there is
a settlement with ceramic ware, of grayish fine paste, wheel-made in association with fragments of
Roman amphorae (Ibidem, LXXXVIII.1.B., p. 457, fig. 52/15, 64), some with features specific to the
Carpic pottery, in terms of paste and profile (Ibidem, fig. 52/49, 58); at about 1 km east of the village, at
the feet of the eastern versant of Chiclui hill, on a small terrace of the brook known as Gârla
Pădurarului, there is a settlement with ceramic ware, with fragments of Roman amphorae and to the
west of village Vocoteşti - West of the school, on both sides of the road, where there were found
potsherds from grayish or brown fine paste ornamented with wavy lines (Ibidem, LXXXVIII.1.C., p.
457-458; 5.C., p. 460).

Com. Dagâţa, brooks Mănăstirca, Gârboveţu, has no 4th century pottery(Ibidem, 1984, XXI, p. 118-120).

Com. Grajduri has no 4th century pottery (Ibidem, XXX, p. 156-159).

Com. Grozeşti has no 4th century pottery (Ibidem, XXXII, p. 162-163).

Com. Mădârjac – there have been pointed out no 4th century habitations (Ibidem, LXIII, p. 225-227).

Com. Moşna has no 4th century pottery (Ibidem, L, p. 251-253).

Com. Prisăcani has no 4th century pottery (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIX, p. 327-328).

Descoperiri din secolul al IV-lea în subunităţile geografice

din Podişul Bârlad.
Privire specială asupra judeţului Vaslui
Viorel M. Butnariu
Mihail Zahariade
Ruxandra Alaiba

Podişul Bârladului
a. Podişul Central Moldovenesc
b. Dealurile Fălciului
c. Câmpia Fălciului
d. Colinele Tutovei
 40


Com. Albeşti, ape: Idrici cu Idriciul Sec, Albeşti, Crasna, Bârlad; fragmente ceramice În Deal; staţiune
Moşeni; resturi ceramice În jurul cantonului silvic, sat Corni-Albeşti, la Valea Velniţei, sat Crasna,
aşezare La grădina de zarzavat.
Sat Albeşti - În Deal, în marginea de sud-est s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV, de la vase
lucrate la roată, din pastă densă, de culoare cenuşie, cu baza inelară, decorate prin lustruire cu motive
vălurite şi resturi de vase din pastă zgrunţuroasă (G. Coman 1980, I.2. p. 45); Moşeni, punct situat la 400
m sud de sat, pe două pante medii interfluviale, cu numeroase izvoare, cu o importantă staţiune din care
s-au adunat numeroase fragmente ceramice, după forme, tehnică de lucru şi decor, din sec. IV, V-VI
(Ibidem, I.3., p. 45-46); În jurul cantonului silvic din mijlocul pădurii Tâlhăreşti, de pe stânga pârâului
Idrici, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, I.6., p. 46); la fel şi în satul Corni-Albeşti, în
marginea de nord, la Valea Velniţei (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317; G.
Coman 1980, I.7., p. 46); sat Crasna, La grădina de zarzavat, la cca 700 m nord de gară, pe un
promontoriu situat între calea ferată şi râul Bârlad, s-a descoperit o aşezare cu resturi ceramice din sec.
IV (Ibidem, I.10., p. 47).

Com. Alexandru Vlahuţă, fost Pleşeşti, ape: Valea Socilor cu Leurda, Ibana, Simila; locuire la Capul
Dealului, sat Ibăneşti, În marginea vestică şi în satul Mânzaţi, resturi ceramice în Marginea de sud-vest.
Sat Alexandru Vlahuţă, Capul Dealului, pe interfluviul din marginea estică s-au semnalat resturi de
locuire şi din sec. IV, fragmente ceramice lucrate cu mâna, dar mai ales la roată, din pastă fină cenuşie şi
din pastă zgrunţuroasă (G. Coman 1980, II.1., p. 48); sat Ibăneşti, În marginea vestică, în jurul
confluenţei a două pârâiaşe cu albiile ravenate, este o staţiune cu numeroase fragmente de la vase lucrate
la roată din pastă fină cenuşie, decorate prin lustruire, din sec. IV (Ibidem, II.3., p. 48-49); pe panta
interfluvială din faţa bisericii vechi, în ruină, din marginea de sud-vest a satului Mânzaţi, s-au
descoperit resturi ceramice din sec. IV şi V-VI, care provin de la borcane lucrate la roată din pastă în
amestec cu cioburi pisate sau cu microprundiş, de culoare cărămizie sau cenuşii şi cu prag pe gât
(Ibidem, II.6., p. 50).

Com. Arsura, ape: Şopârleni, Barahoi, valea Tătarului, Ruginosu; aşezare Cetăţuia Mogoşeşti, locuire la
Cumpeni, fragmente ceramice la Poiana, Via lui Ţoncu, staţiune În faţa clădirii noi a şcolii, fragmente
ceramice în Interfluviu, sat Mihail Kogălniceanu, resturi ceramice Lângă iaz, locuire La sud-est de sat,
sat Pâhneşti, fragmente ceramice Pe panta medie a Dealului Henciu şi La est-sud-est de sat.
Sat Arsura, între marginea de nord-est şi pe dreapta pârâului se află o întinsă staţiune şi cu o aşezare din
sec. IV, care se întrepătrunde cu Cetăţuia Mogoşeşti (G. Coman 1980, III.2., p. 51); Cumpeni, la circa
500 m est de sat s-a semnalat o întinsă staţiune şi cu un nivel de locuire din sec. IV, din care provin
fragmente din vase lucrate la roată din pastă fină-cenuşie, străchini, castronaşe etc., cu baza inelară
(Ibidem, III.4., p. 51, fig. 137/1); la fel la Poiana sau Ruptura, pe dealul Poiana Mare, la vest de Cetăţuie
(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.5., p. 52); la nord-
vest de Arsura, în Via lui Ţoncu Constantin, s-a descoperit o staţiune şi cu fragmente ceramice din sec.
IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.6.); În faţa
clădirii noi a şcolii generale, din partea de vest a satului Arsura, se află o staţiune datată în sec. IV-V, cu
fragmente de dolium decorate cu incizii şi resturi de vase mici cu baza inelară, de la vase-borcan cu nisip
sau cioburi pisate în amestec, cu marginea rotunjită şi evazată şi cu baza tăiată cu sfoara (G. Coman
1980, III.7.); la circa 400 m sud-est de sat, pe un Interfluviu format de pârâul Ruginosu cu o ravenă, s-au
descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, III.11.); Lângă iaz-ul situat la sud-est de satul
Mihail Kogălniceanu, fost Râpi, pe stânga pârâului Şopârleni, aici s-au descoperit resturi ceramice
lucrate cu mâna şi la roată din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G.
Coman 1980, III.16., p. 53); La sud-est de sat, circa 1,5 km şi la sud de drumul Drânceni-Râpi, pe
ambele maluri ale pârâului Barahoi, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980, III.17.); sat Pâhneşti, la circa 300 m
vest de sat, Pe panta medie a Dealului Henciu, pe o aşezătură se află o staţiune cu fragmente ceramice
de la vase lucrate la roată din pastă fină cenuşie sau ciment, cu marginea rotunjită şi evazată şi cu baza de
cele mai multe ori inelară, din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G.
Coman 1980, III.21.); de La est-sud-est de sat, circa 500 m, s-au adunat fragmente ceramice provenind
 41

de la vase lucrate cu mâna şi la roată, din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, p.
337; G. Coman 1980, III.23.).

Com. Banca, ape: Bârld, Horoiata, Petrişoara, Banca, Ghermăneşti; În vatra satului, pe valea Băncii, La
vest de sat, sat Banca Gară, locuire Şapte Case, aşezare, Sediul SMA, aşezare şi necropolă, Pe un grind;
sat 1 Decembrie, în partea de nord-vest; sat Ghermăneşti, resturi de vase În jurul bisericii, satul Micleşti,
La obârşia văii Vâlcioaia, sat Sălcioara, în apropierea podului, sat Sârbi, aşezări Satul Nou, În partea de
sud-vest; sat Stoişeşti, aşezări În punctul Răduleţ, pe dealul Răduleşti, În vatra satului; sat Strâmtura
Mitoc, la circa 2 km nord, sat Ţifu, Scripţăneşti.
Sat Banca, În vatra satului, la est, pe valea pârâului Băncii, în râpile formate în urma alunecărilor de teren
şi pe vale s-au descoperit resturi de locuire de sec. IV, în urma săpăturilor de salvare din 1983, realizate
de R. Alaiba (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 33, nr. 8; R. Maxim [Alaiba], Gh. Gherghe 1987-1989, p.
251, nr. 6); tot în vatra satului, de o parte şi de alta pe valea Băncii, de o parte şi de alta, în curtea
locuitorului Brezuleanu Gheorghe, până la casa inginerului Ştefăniţă Vintilă, s-a semnalat o aşezare în
care au apărut fragmente ceramice, unelte şi un cuptor de olărie cu întreaga şarjă, părăsit după ardere,
conţinând vase lucrate la roată poate de un meşter olar local (G. Coman 1980, IV.1., p. 55-56; Gh.
Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 33, nr. 8; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 251, nr. 7), Pe dreapta
pârâului Bujoreni, la est de valea Vlădoaia, la circa 3 km sud de satul Banca (Ibidem 1987-1989, p. 251,
nr. 8; sat Banca Gară, Sediul SMA, aflat la ieşirea în şes a râului Bârlad, la 300 m sud de Banca Gară,
atât pe dreapta, unde este sediul fermei, cât şi pe stânga spre moară şi cărămidărie, se află o bogată
staţiune şi cu resturi ceramice şi din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
310-311, o staţiune cu punctele a-d şi f, trecută la Banca, ea se află la sud de Banca Gară; G. Coman
1980, IV.2., p. 56; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32, nr. 2); Pe un grind din stânga râului Bârlad,
situat la aproximativ 2,5 km sud de şoseaua Slătioara – Banca Gară, s-au descoperit urme de locuire din
sec. III-IV, la suprafaţă cu fragmente ceramice, dar şi lipitură, zgură, piatra, considerată a proveni de la
cuptoare, tot de aici provine o urnă funerară, un vas de sec. III (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32, nr.
5; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 251-252, nr. 10); Şapte case (Ibidem 1987-1989, p. 252, nr.
11); sat 1 Decembrie, în partea de nord-vest, la circa 100 m, pe stânga râului Bârlad se întinde o aşezare
din sec. IV din care s-au adunat fragmente ceramice cenuşii, altele negricioase cu buza îngroşată şi baza
inelară, resturi de amfore, fusaiole, cute, lipitură, piatră de la cuptoare (Ibidem 1987-1989, p. 252, nr. 15;
Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 35, nr. 14, fig. VI/5, 8, 10; IX/1; X/5, 7), unele fragmente din pastă mai
zgrunţuroasă, canelate, pot proveni de la castroane şi vase de provizii datate în prima jumătate a sec. V,
apropiată de Vasile Palade de aşezarea de la Bârlad - Valea Seacă, Dodeşti şi Banca Gară - Şapte Case
(Idem, fig. VIII/1-2; IX/2-5); sat Ghermăneşti, în vatra de sud-est, În jurul bisericii s-au descoperit
numeroase resturi de vase lucrate la roată, din pastă fină-cenuşie, cu baza inelară şi cu decor realizat prin
lustruire, din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980,
IV.7., p. 57; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 36, nr. 19); la aproximativ 2 km vest de sat, în partea
dreaptă a pârâului Ghermăneşti, se afla o aşezare cu multe fragmente ceramice din pastă fină şi
zgrunţuroasă cenuşie, de asemenea, Vasile Palade a cercetat, în malul drept al râpei, un puţ cu o
adâncime de 6-7 m faţă de solul actual, căptuşit cu ghizduri de lemn, în interior cu două recipiente –
ciuturi făcute din coajă de tei, cu baza de lemn, din aceeaşi specie de copac, alături cu fragmente de la
două funii realizate din coajă de tei tânar, din sec. IV (1978, p. 407 şi urm.; Gh. Bichir 1996, p. 188); la
circa 1 km vest de satul Micleşti, La obârşia văii Vâlcioaia şi la 200 m spre nord-vest se află o aşezare
din sec. IV, în care s-au găsit resturi de vase lucrate cu mâna şi la roată, fusaiole bitronconice, mărgele
albastre, etc. (G. Coman 1980, IV.12., p. 57; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 38, nr. 24); sat Sălcioara,
fost Şapte case, în marginea sudică a fermei Sălcioara, la ieşirea pârâului Horoiata în şesul Bârladului, în
apropierea podului se află patru tumuli, unul pe stânga şi trei pe dreapta şi resturi de vase din sec. IV
(Ibidem, IV.13.; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-89, p. 253); sat Sârbi, începând din marginea de nord-est
a satului la punctul Satul Nou se află o bogată staţiune de unde provin resturi de vase lucrate la roată din
pastă fină-cenuşie, cu baza inelară şi cu decorul realizat prin lustruire, resturi de amfore romane
confecţionate din pastă cu nisip în amestec, de culoare cărămizie sau gălbuie, fusaiole bitronconice, din
sec. III-IV şi V-VI (G. Coman 1980, IV.23., p. 57-58; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 30); în
partea de sud-vest, circa 200 m, pe dreapta râului Bârlad, s-au descoperit numeroase resturi de locuire,
ceramică din pastă fină cenuşie şi zgrunţuroasă, părţi de amfore, fusaiole, lipitură, piatră, zgură, din sec.
 42

IV-V (R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 254, nr. 23; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 29,
fig. VIII/3); sat Stoişeşti, În punctul Răduleţ, la circa 1 km nord-vest de sat, pe podişul înclinat, s-au
găsit numeroase fragmente de vase lucrate la roată din pastă fină-cenuşie sau nisipoasă, ciment (R. Vulpe
et alii 1951, p. 226; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1980,
IV.33., p. 58; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 40, nr. 32); tot pe dealul Răduelşti, pe ambele părţi ale
drumului ce duce spre Ghermăneşti, pe partea înclinată a dealului spre valea Petrişori, se întinde o bogată
aşezare de sec. IV (G. Coman 1980, IV. 34. p. 58, nedatată; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 254,
nr. 24; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 33, fig. X/13); În vatra satului, s-au descoperit resturi de vase
lucrate la roată, fie din pastă fină-cenuşie, fie din pastă în amestec cu nisip, microprundiş sau cioburi
pisate, cu baza inelară sau cu baza tăiată cu sfoara, din sec. IV-V (G. Coman 1980, IV. 35. p. 58-59; Gh.
Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 34); sat Strâmtura Mitoc, la circa 2 km nord, pe partea dreaptă a râului
Bârlad, s-a surprins şi o locuire de sec. IV-V, cu vase din pastă fină cenuşie, cu analogii la Valea Seacă -
Bârlad (R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 254, nr. 26; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 41, nr. 35,
fig. VI/7, 9; VII/3-4); sat Ţifu, Scripţăneşti, la circa 200 m vest, pe ambele părţi ale şoselei Viişoara-
Şuletea şi ale vechiului drum Ţifu - Stoişeşti, aşezare din sec. III-IV (R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-
1989, p. 255, nr. 27; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 36, fig. VI/1, 6; VII/1; X/6).

Com. Băcani, ape: Simila, Ibana, Bogdana, nu sunt aşezări de sec. IV (G. Coman 1980, V. p. 61).

Com. Băceşti, ape: Bârlad; fragmente ceramice Capul Dealului, vestigii Aanei Vasile, sat Ţibăneştii
Buhlii, locuire În jurul şcolii şi vase Pe botul dealului.
Sat Băceşti, în partea de nord-vest a botului de deal, numit Capul Dealului, către satul Băbuşa, s-au
descoperit numeroase fragmente ceramice din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955,
p. 14; G. Coman 1980, VI.2., p. 62); la Aanei Vasile s-au semnalat vestigii din sec. IV (M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 14; G. Coman 1980, VI.4.); sat Ţibăneştii Buhlii, În jurul
şcolii erau resturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, VI.8., p. 63); de la 1 km sud de şcoală, de Pe botul
dealului, pe valea pârâului Pietrosu, s-au adunat resturi de vase din sec. III-IV (Ibidem, VI.9.).

Com. Bălteni, ape: Bârlad, Stemnic-Buda; fără urme de locuire de sec. IV (G. Coman 1980, p. 64-65).

Com. Berezeni, ape: Prut, Muşata, Bozasca, Sărata; aşezare Pe stânga unui pârâiaş, Troienaşi, Vicoleni,
Pe terasa dreaptă a Prutului, Muşata, sat Rânceni, în partea sudică a vetrei, resturi de vase, sat
Stuhuleţ, locuire În jurul podului.
Sat Berezeni, la circa 600 m est de moara Sărata, la 1,5 km de satul Horinceni - Berezeni şi la 300 m de
podul Săratei, Pe stânga unui pârâiaş s-a descoperit o aşezare cu resturi ceramice, care după tehnica de
lucru, forme şi decor aparţin sec. IV (G. Coman 1980, VIII.1., p. 66); la Troienaşi, din stânga barajului
din marginea de vest a satului Horinceni s-au semnalat resturi de locuire şi din sec. IV şi s-au recuperat
fragmente de vase lucrate la roată din pastă fină cenuşie, căni cu toartă uşor bitronconice şi cu baza
inelară, castronaşe şi străchini cu corpul bitronconic, dar şi fragmente de vase lucrate cu mâna, borcane
în a căror pastă se găsesc cioburi pisate (Idem 1969, p. 292; Idem, 1980, VIII.2., p. 67); Vicoleni, de pe
terasa interfluvială din vatra satului provin numeroase fragmente de căni, castronaşe, străchini etc.,
lucrate la roată din pastă fină cenuşie, decorate, fie cu un brâu fin, fie cu motiv în val, lustruit, din sec.
IV, V-VI, dar şi un cuptor de olar prevăzutîn focar cu pilon central (idem 1969, p. 292; idem, 1980,
VIII.5.); între marginile de sud ale Satului Nou şi de nord ale satului Bozia Nouă, aatăzi încadrate în
Berezeni, Pe terasa dreaptă a Prutului, s-au găsit resturi de locuire din sec. III-IV, printre care şi mănuşi
de amfore romane (G. Coman 1980, VIII.8., p. 68); pe stânga pârâului Muşata, în jurul şcolii sau găsit
numeroase fragmente de vase lucrate la roată, din pastă fină-cenuşie şi din pastă zgrunţuroasă, căni,
castroane, castronaşe, recipiente de provizii şi borcane mai neglijent executate, din sec. IV-V (N. Zaharia,
M. Petrescu Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, VIII.11.); sat Rânceni, în partea
sudică a vetrei s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, VIII.12.); sat Stuhuleţ, la 350 m sud-est, de o parte şi de alta a
pârâului Bozasca, În jurul podului se află resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1969, p. 292; idem 1980, VIII.14.).

Municipiul Bârlad, ape: Bârlad, Simila; morminte Casa de apă, locuire Valea Ţărnii, Podul Palerma,
aşezare La sud de Podul Palerma şi resturi ceramice La Confluenţă.
Bârlad, Casa de apă din incinta oraşului, unde s-au investigat patru morminte de înhumaţie având ca
inventar vase şi obiecte de podoabă din sec. IV (V. Palade 1971, p. 259-275, fig. 1-6; G. Coman 1980,
 43

IX.2., fig. 133/4, p. 70); la Valea Ţărnii, Poarta Ţărnii, puncte cu resturi de locuire din sec. IV (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980, IX.5.); la Podul Palerma,
la circa 2,5 km sud-est de oraş, pe interfluviul tăiat în terasa inferioară din dreapta râului Bârlad, s-au
descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970 , p. 313;
G. Coman 1980, IX.5.); la circa 1 km sud de Podul Palerma, lângă râul Bârlad, se afla o aşezare cu
materiale din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980,
IX.7.); la circa 400 m în spatele Fabricii de rulmenţi, în jurul Confluenţei râului Simila cu Bârladul, s-au
descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, IX.10, p. 71).

Com. Blăgeşti, ape: Elan cu Sărata, Sărăţeni şi Creţana, Lişcov, Valea Oanei, pâraiele Sipeni şi
Zbancului; resturi de vase pe Interfluviu, în marginea de est a satului , Râpa Frasinului, La Colonel,
Marginea de sud-est, Pe mijlocul satului, Iazul lui Stoian, aşezare Scândureni, sat Sipeni, ceramică În
dreapta Şipotelor, locuire Pe cursul inferior.
Sat Blăgeşti, pe Interfluviul format de pârâul Lişcov cu un pârâiaş local, s-au descoperit resturi de vase din
sec. IV (G. Coman 1980, X.1., p. 74); în marginea de est a satului, pe toată valea formată de pârâul
Creţana spre râul Elan, cam pe 1 300 m s-au întâlnit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340; G. Coman 1980, X.3., p. 74-75); la Râpa Frasinului, pe
un bot de deal interfluvial situat la circa 3 km sud-est de satul Blăgeşti, erau resturi de vase lucrate la
roată, căni cu toartă, străchini, castronaşe de sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 340; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig. 137/6); La Colonel, la circa 1,5 km nord-est de satul
Blăgeşti, la punctul de confluenţă al pârâului Sărăţeni, s-au aflat resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340, punctul e; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig. 137/6);
sat Igeşti, începând de la 500 m nord de sat, pe stânga şi mai ales pe dreapta pârâului Lişcov, pe o
distanţă de circa 1,5 km în lungime şi tot atâta în lăţime, la sud-est de Scândureni, se află o bogată
staţiune cu o locuire din sec. IV şi V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347,
punctele b, c, f; G. Coman 1980, X.9., p. 76, fig. 138/4-5); în marginea de sud-est, de o parte şi de alta a
pârâului Lişcov, se găsesc numeroase fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, X.10., p. 77-78); Pe mijlocul satului, curge un
pârâu cu direcţie vest-est, care se varsă în Lişcov, pe dreapta, deasupra obârşiei sale s-au găsit resturi
ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340); la fel la circa 350
m vest de biserică până la obârşia pârâului, la Iazul lui Stoian (Ibidem, X.11-12, p. 78); sat Sipeni, În
dreapta Şipotelor, în grădina lui cazan şi curtea şcolii generale noi s-au descoperit numeroase resturi
ceramice din sec. IV şi Pe cursul inferior al pârâiaşului care porneşte de la Şipote, înainte de a ieşi din
sat erau resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, X.15-16, p. 78-79).

Com. Bogdana, ape: Bogdana cu Plopoasa, Similişoara, Suceveni-Horgeşti; fibulă La stejar, fragmente
ceramice În faţa satului.
Sat Bogdana, la circa 600 m sud-est, pe stânga pârâului Bogdana, în siliştea satului dispărut Şerbăneşti, La
stejar s-a găsit o fibulă de bronz din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
314; G. Coman 1980, X.1., p. 80); iar părţi de vase În faţa satului, în marginea de nord-est, în unghiul
între pârâul Bogdana şi drumul spre Lipovăţ (Ibidem, XI.5. p. 81).

Com. Bogdăneşti, ape: Horoiata cu Valea Seacă, Bogdăneşti; fragmente ceramice, În vatra satului,
locuire Corlăteşti, sat Buda, fragmente ceramice În vatra nordică şi În marginea nordică.
Sat Bogdăneşti, În vatra satului, la nord-vest de şcoală s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV;
Corlăteşti, Mânăstirea, sat dispărut, la circa 3 km sud-est de vatra veche, pe panta domoală de pe stânga
pârâului Bogdăneşti, s-au descoperit resturi de locuire, sat Buda, în vatra nordică s-a aflat ceramică tot
de sec. IV, precum şi pe interfluviul situat În marginea nordică (G. Coman 1980, XII.1-4., p. 83).

Com. Bogdăniţa, ape: Bogdana şi Bogdăniţa; sat Coroieşti, fragmente ceramice pe interfluviu, sat
Tunseşti, locuire La Moară.
Sat Coroieşti, pe interfluviul format de pâraiele Bogdana şi Bogdăniţa, s-au descoperit numeroase
fragmente ceramice de la vase lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu baza inelară şi cu
decor lustruit, din sec. IV; sat Tunseşti, La Moară, în marginea de est, pe stânga Bogdanei, s-au
descoperit resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, XIII.2,5., p. 85-86).

Com. Boţeşti, ape: Gugul şi Blăgeşti; locuire la Boţeşti - Vatră, sat Gugeşti, vase la Boşcana.
 44

Sat Boţeşti - Vatră, pe locul dintre biserică, primărie, şcoală şi grădina Iustinei Şt. Iacob, de o parte şi de alta
a pârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV; sat Gugeşti, la Boşcana, la circa 1 km vest de
sat, în jurul unor puternice izvoare, s-au descoperit resturi de vase, care după tehnica de lucru, pastă,
culoare, decor erau din sec. IV (G. Coman 1980, XIV.1-2., p. 87-88).

Com. Buneşti-Avereşti, ape: Crasna cu Hruşca şi Cetăţuia; sat Armăşeni, fragmente ceramice
Promontoriu interfluvial, locuire La sud de sat.
Sat Armăşeni, pe Promontoriul interfluvial, situat la 1,5 km sud-sud-vest de sat, s-au descoperit fragmente
ceramice din sec. IV şi La sud de sat, circa 2 km şi la 200 m nord de Moara Negruţi, pe stânga râului
Crasna, s-au descoperit resturi de locuire de sec. III-IV (G. Coman 1980, XV.7-8.).

Com. Codăieşti, ape: Dobrovăţ, Rediu, Lunca şi Vasluiul; ceramică La sud-est de sat.
Sat Codăieşti, la circa 600 m sud-est de sat, între poalele dealului şi dreapta pârâului Rediu, aproape de
punctul de confluienţă s-a descoperit ceramică cenuşie, din pastă densă, având baza inelară şi ornamente
lustruite orizontal sau în val, din sec. IV (G. Coman 1980, XVI.1., p. 91).

Com. Coroieşti de Sus, ape: Horasca, Dumbrava, Pereschivu Mic; locuinţe în marginea sudică.
Sat Coroieştii de Sus, în marginea sudică, pe panta uşoară din stânga pârâului Pereschivul Mic, la numai
50 m de pod, în malurile taluzate ale şoselei, au ieşit la iveală trei profile de locuinţe din care s-au adunat
resturi ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XVII.2., p. 93).

Com. Costeşti, ape: Chiţcani şi Bârlad; resturi ceramice În vatra satului, În preajma podului, În bucla
apei Bârladului.
Sat Costeşti, În vatra satului, spre nord, în jurul grădinii lui Ion Ostase, au apărut numeroase resturi
ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XVIII.2., p. 95); la fel în apropierea bisericii vechi, În preajma
podului din centrul satului (Ibidem, XVIII.4., p. 96) şi la circa 3 km est de satul Costeşti, la 600 m nord
de ferma de bovine, şi la 1 km vest de gara Crasna, în bucla apei Bârladului aproape drept făcut de
şoseaua Crasna - Bârlad, pe dreapta (Ibidem, XVIII.6.).

Com. Creţeşti, ape: Lohan, Recea; resturi ceramice În vatra satului, În spatele gării.
Sat Creţeşti, În vatra satului la sud-est s-au descoperit resturi ceramice, după natura pastei, tehnică şi decor
erau din sec. IV, precum şi În spatele gării Creţeşti, între şosea şi râul Lohan, pe o întinsă suprafaţă (G.
Coman 1980, XIX.1-2., p. 98-99).

Com. Dăneşti, ape: Luncii, Fereşti, Răchiţa; resturi ceramice În livadă, brăzdar de plug La nord de sat,
resturi de vase Iazul Buragăi, Şipotul lui Mantu, vestigii La Tufari, Zlătăreşti, sat Bereasa, resturi
ceramice la Zarea Răşcanilor, sat Emil Racoviţă, În vatra de vest.
Sat Dăneşti, În livada fostului CAP, din marginea estică a satului, s-au descoperit resturi ceramice din sec.
III-IV (G. Coman 1980, XX.3., p. 100); la circa 500 m nord de sat şi 150 m de drumul Dăneşti - Emil
Racoviţă, s-a descoperit un brăzdar de plug de fier de sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei , 1970, p. 15; N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.7., p. 101); la circa 200
m nord-vest de Iazul Buragăi, s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970,
p. 17; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.8.); La
Tufari, la circa 700 m nord de sat, s-au descoperit vestigii din sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei , 1970, p.
18; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.10.); Şipotul lui
Mantu, situat la circa 1 km nord de sat, pe dreapta văii Fundătura, s-au descoperit resturi ceramice din
sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 19; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
320; G. Coman 1980, XX.11.); pe interfluviul Zlătăreşti format de pârâul Dăneşti şi Fântâna Floarei,
situat la circa 3 km sud-est de sat, s-au descoperit vestigii din sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p.
19; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.15.); sat
Bereasa, pe panta de nord-vest a dealului Zarea Răşcanilor, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV-
V ( G. Coman 1980, XX.20., p. 102; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320-321);
sat Emil Racoviţă, fost Şurăneşti, în vatra de vest a satului, pe proprietatea lui Gh. Vieru, s-au
descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, p. 331; G. Coman 1980, XX.24.).

Com. Deleni, ape: Bârlad, Ghilahoi; locuire la Avrămeşti, sat Bulboaca, În jurul haltei.
Sat Deleni, în marginea de sud-est, la Delenii de Jos, fost Mărgineni, la Avrămeşti, s-au descoperit resturi de
locuire din sec. IV (G. Coman 1980, XXI.3., p. 105, fig. 168/6); sat Bulboaca, În jurul haltei CFR, se
aflau fragmente ceramice datate la sfârşitul sec. IV (Ibidem, XXI.5., p. 105-106).
 45

Com. Deleşti, ape: Buda, Fâstâca, Valea Munteanului, Valea lui Coni, Albeşti, Stemnic, Hârşova,
Ruginoasa; resturi ceramice la Valea Perilor, Valea lui Coni, sat Albeşti, resturi ceramice pe platou, sat
Băleşti, aşezare la Coada Siliştii, sat Cozmeşti, aşezare la Grama, locuire pe mal, sat Hârşova, locuire la
Vârteguţ, fragmente ceramice la Movilă, sat Rădueşti, locuiri la Hârboanca şi La nord de şcoală.
Sat Deleşti, Valea Perilor, din vatra satului, situată la 150 m vest de şcoală, au fost descoperite resturi
ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XXII.1., p. 107); în jurul unor puternice izvoare de la obârşia Văii
lui Coni, la circa 1 km nord-est de sat, s-a descoperit o staţiune şi cu ceramică din sec. IV (Ibidem,
XXII.4., p. 108); sat Albeşti, pe platoul din stânga punctului de confluenţă al pârâului Albeşti, situat la
200 m sud-est de biserică, se aflau resturi ceramice din sec. III-IV, de aspect carpic şi Sântana de Mureş
(Ibidem, XXII.7.); sat Băleşti, la circa 500 m est, în punctul Coada Siliştii, se cunoaşte o importantă
staţiune care ocupă o suprafaţă de circa 10 ha, cu o aşezare din sec. IV (Ibidem, XXII.8., p. 108-109); sat
Cozmeşti, la est de pârâul Ruginoasa, în punctul Grama, s-au descoperit aşezări atribuite sec. III-IV
(Ibidem, XXII.11., p. 109); pe malul drept al Stemnicului, pe dealul din faţa staţiunii precedente, s-au
găsit resturi de locuire din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 12-13; G.
Coman 1980, XXII.12); sat Hârşova, în marginea sudică, la est de drumul care coboară spre ferma de
stat Laza, imediat lângă drum, din cele două promontorii alăturate numite Vârteguţ, pe cel mai apropiat
de sat se află resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXII.17., p. 110); la Movilă, circa 1 km de marginea
satului, la vest de drumul dinspre ferma Laza şi de pârâul Hârşova, s-au descoperit fragmente ceramice
din sec. IV (Ibidem, XXII.18.); sat Rădueşti, în marginea nord-estică din dreapta barajului, la
Hârboanca, s-a descoperit o staţiune cu resturi de locuire şi din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M.
Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXII.20.); la nord de şcoală, 150 m, pe stânga pârâului
Rădueşti, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXII.21.).

Com. Dimitrie Cantemir, fost Hurdugi, ape: Grumezoaia, Câşla; resturi ceramice La Şcoală, În
marginea de nord; sat Grumezoaia, în marginea nordică, sat Guşiţei, în vatra de sud-vest, Pe dreapta
pârâului Câşla, sat Urlaţi, la Silişteni.
Sat Dimitrie Cantemir, pe terenul dintre şcoală, magazinul sătesc şi primărie, s-au descoperit resturi
ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XXIII.1., p. 112); în marginea de nord, între dreapta pârâului şi
şosea s-au descoperit unele resturi ceramice de sec. IV (Ibidem, XXIII.2.); sat Grumezoaia, în marginea
nordică, de o parte şi de alta a unei ravene, s-au descoperit numeroase resturi ceramice din pastă fină-
cenuşie, lucrate la roată, fie din pastă grosieră, brună, produse cu mâna, din sec. IV (Ibidem, XXIII.4., p.
113); sat Guşiţei, în vatra de sud-vest, în jurul grădinei lui Toader Munteanu, s-a descoperit o aşezare cu
resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIII.7.); în partea de nord-nord-vest, la circa 1 km, Pe dreapta
pârâului Câşla s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIII.8.); sat Urlaţi, la 200 m nord,
atât pe botul dealului interfluvial, cât şi pe dreapta lui, la Silişteni, s-au descoperit resturi de vase din sec.
IV (Ibidem, XXIII.9., p. 114).

Com. Dragomireşti, ape: Tutova, Semenea, Popeştiul, Lipova; sat Popeşti, necropolă pe Nastac,
fragmente ceramice la Ţintirim, sat Vladia, aşezare La vest de sat.
Sat Popeşti, pe Nastac, în partea de est-nord-est, pe un platou care coboară în panta lină spre vest, pe lângă
marginea satului, se află o necropolă datată la sfârşitul sec. III - începutul sec. IV (G. Coman 1980,
XXIV.3., p.115); în marginea de sud, pe un bot de deal cuprins între stânga pârâului şi sat,punctul la
Ţintirim, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIV.4.); sat Vladia, la circa 800 m
vest de sat, între dreapta râului Tutova şi pădure, se află o aşezare de sec. IV, cu resturi de vase lucrate la
roată, din pastă densă, cenuşie şi cu baza inelară (Ibidem, XXIV.10., p. 116).

Com. Drânceni, ape: Ruginoasa, Barahoi; sat Ghermăneşti, resturi ceramice Peste drum de şcoală,
Obârşia pârâului Barahoi, locuire Pe Dop, pe malul estic, sat Şopârleni, resturi ceramice Pe interfluviu.
Sat Ghermăneşti, peste drum de şcoală, în jurul fostului C.A.P. şi a terenului de sport, se află resturi
ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XXV.5., p. 119); la circa 500 m sud de sat, în dreptul drumului
Germăneşti – Drânceni Băi, în punctul Pe Dop, s-au descoperit urme de locuire din sec. IV (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.8.); la circa 1 km sud-vest de
sat, spre obârşia pârâului Barahoi, s-au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.9.); pe panta lină a dealului din
stânga drumului spre Arsura, pe malul estic al pârâului Barahoi, la circa 1 km vest de sat, s-au descoperit
resturi ceramice din sec. II-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman
 46

1980, XXV.10.); sat Şopârleni, pe interfluviul situat la circa 400 m nord-nord-vest de sat, s-au
descoperit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337;
G. Coman 1980, XXV.14., p. 119-120).

Com. Duda-Epureni, ape: Pârâul lui Ivan, Recea, Valea Grecului; sat Epureni, locuire la Benţa, sat
Valea Grecului, resturi de vase pe panta estică a văii.
Sat Epureni, la circa 2 km sud, în dreptul iazului la Benţa, se află resturi de locuire din sec. IV (G. Coman
1980, XXVI.5., p. 122); sat Valea Grecului, la circa 400 m nord, pe panta estică a văii s-au descoperit
resturi de vase lucrate la roată, din pastă densă, cenuşie din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1970, p. 337, G. Coman 1980, XXVI.7.).

Com. Dumeşti, ape: Bârlad, Hodorani, Găureanca; resturi ceramice la est de sat, locuiri La Troiţă, La
Jitniţe, sat Dumeştii Vechi, Spre linia ferată.
Sat Dumeştii Noi, la est de sat, pe valea Hodorani, în şanţurile şoselei Buhăieşti - Roman, s-au descoperit
resturi ceramice din sec. III-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970; G. Coman 1980,
XXVII.1., p. 124); la 2 km est de sat şi la circa 800 m nord de halta CFR, în apropiere de confluenţa
pârâului Găureanca cu Bârladul, pe ultimele prelungiri ale Dealului Capul Crucii, La Troiţă, s-au
descoperit urme de locuire din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G.
Coman 1980, XXVII.2.); la 3 km est de sat, La Jitniţe, la poalele Dealului Izvorului, pe stânga şoselei
Băceşti - Negreşti, s-au descoperit resturi de locuire de sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold,
M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.5.); sat Dumeştii Vechi, la 500 m est, pe un loc ce domină
valea Bârladului şi se pierde în dreptul liniei ferate Buhăieşti - Roman, s-au descoperit resturi de locuire
din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125).

Com. Epureni, ape: Florenţa, Râpa Galbenă, Moaşca, Bârlăleşti; resturi de vase La Velniţă, la Râpa
Galbenă, La confluenţă, aşezare la Şoldăneşti şi în satul Bârlăleşti, la Stanţia, sat Bursuci, locuire la
Cărămidărie, sat Horga, în centru şi În vatra de sud-est.
Sat Epureni, la circa 600 m sud de sat, în punctul La Velniţă delimitat de clădirea IAS, şoseaua Murgeni-
Bârlad şi pârâul Florenţa, s-au descoperit resturi de vase lucrate la roată de sec. IV-V (G. Coman 1980,
XXVIII.3., p. 126), la circa 400 m sud-vest de sat, la Râpa Galbenă, pe stânga pârâului s-au descoperit
resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXVIII.4.); la circa 700 m vest de sat, în jurul punctului de
confluenţă al pârâului Moaşca, s-au aflat numeroase fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343, un singur punct; G. Coman 1980, XXVIII.5.); la 500 m
nord de gara Epureni şi la 1,5 km sud-sud-est de sat, la Şoldeni - Şoldăneşti, se află o întinsă staţiune cu
o aşezare din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 344; G. Coman 1980,
XXVIII.8., p. 127, fig. 136/10); sat Bârlăleşti, începând de la marginea nord-estică, pe stânga pârâului
Bârlăleşti, la Stanţia - La Arie s-a descoperit o aşezare cu resturi ceramice de sec. IV, între care o amforă
romană (R. Vulpe et alii 1951, p. 222 şi urm.; G. Coman 1980, XXVIII.16., p. 130); sat Bursuci, în
marginea estică, pe valea pârâului dintre cantonul silvic şi şosea, la Cărămidărie s-a descoperit o staţiune
cu resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 341; G.
Coman 1980, XXVIII.22., p. 131); sat Horga, În centru, începând cu locuinţa lui S. Manolache, spre
sud, pe lângă biserică şi în jurul şcolii generale, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXVIII.24.); în partea de sud-est a
vetrei, aproape de halta CFR, de o parte şi de alta a unui pârâiaş, s-au descoperit numeroase resturi de
vase dintr-o aşezare de sec. IV (Ibidem, XXVIII.26, p.131).

Com. Fălciu, ape: Prut, Belciugu, Bozia, Copăceanca-Marcu; necropolă la Casa de Apă, sat Bogdăneşti,
locuire La nord de sat, interfluviu, ceramică pe terasa joasă, aşezare la Complexul de porcine, sat Bozia,
resturi ceramice La Gura Boziei, sat Copăceana, locuire pe dreapta pârâului, ceramică În marginea de
sud-vest, sat Rânzeşti, Pe promontoriu, mormânt Pe terasa joasă, resturi ceramice la Gura Mihălceni.
Sat Fălciu, pe terasa din marginea sudică, la Casa de Apă, s-a descoperit o necropolă birituală cu resturi de
locuire din sec. IV, din care s-au recuperat câteva vase lucrate la roată şi câteva lucrate cu mâna (V.
Palade 1971, p. 215 şi urm., fig. 1-4; G. Coman 1980, XXIX.3., p. 136, fig. 135/1-4, 6-9, 10; 138/7); sat
Bogdăneşti, la circa 700 m nord de sat, pe terasa dintre şesul Prutului şi şosea se află resturi de locuire
din sec. IV (Ibidem, XXIX.5.); pe terasa interfluvială cuprinsă între pârâul Copăceanca şi o veche albie a
Prutului, s-au descoperit materiale din sec. IV (Ibidem, XXIX.6., p. 137); pe terasa joasă tăiată de calea
ferată care duce la podul de peste Prut, se află resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-
 47

Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340; G. Coman 1980, XXIX.8., p. 138); la circa 500 m sud de sat, pe
terasa din faţa Complexului de porcine, s-a descoperit o aşezare cu numeroase resturi ceramice din sec.
IV (Ibidem, XXIX.9.); sat Bozia, La Gura Boziei, punctul de confluenţă, situat la circa 800 m sud-sud-
est de sat, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIX.12.); sat Copăceana, în marginea
de sud-sud-vest, pe dreapta pârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXIX.17., p.
139); în marginea de sud-vest, în panta medie, s-a descoperit o oală cu toartă, de culoare cenuşie, cu
baza inelară şi cu decor de linii oblice din sec. IV (Ibidem, XXIX.18., p. 139, fig. 138/6); sat Rânzeşti,
pe promontoriul din marginea nordică, cuprins între confluenţa Belciugului şi Puierniţă, s-au descoperit
resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman
1980, XXIX.19., fig. 145/5); pe terasa joasă cuprinsă între biserică şi locuinţa înv. Ion Cahu, s-a
descoperit un mormânt de înhumaţie, care avea ca inventar vase, fibule şi mărgele probabil din sec. IV
(Ibidem, XXIX.20); la circa 2 km sud de sat, la punctul Gura Mihălceni, s-au descoperit resturi ceramice
din sec. IV (Ibidem, XXIX.21.).

Com. Găgeşti, ape: Jigălia, Holobăţ, Elan, cu Urdeşti, Colubăţ; sat Giurcani, resturi ceramice la
Grozeşti, La Budăi, Argeaua, aşezare la Berbeceni, sat Popeni, locuire pe dreapta Elanului, aşezare La
est de sat, sat Tupilaţi, morminte În centru, aşezare În jurul podului.
Sat Giurcani, pe botul dealului interfluvial din mahalaua Grozeşti, situat în partea de sud-vest, s-au
descoperit resturi ceramice din sec. IV (C. C. Cihodaru et alii 1951, p. 228; N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980, XXX.5., p. 142-143); între marginea nordică, spre
instalaţiile barajului, de o parte şi de alta a pârâului Jigălia, La Budăi sau Via Lupeş s-au descoperit
resturi ceramice din sec. II-III, dar şi căni cu toartă, castronaşe, străchini, din pastă densă de culoare
cenuşie, cu baza inelară din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G.
Coman 1980, XXX.6., p. 143); la circa 600 m sud de sat, la Argeaua, s-au descoperit resturi de vase din
sec. IV-V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXX.8.); la
circa 2,5 km est de sat, pe ambele laturi ale pârâului Holobăţ, la Berbeceni se află o aşezare cu materiale
din sec. IV (Ibidem, XXX.10.), sat Popeni, la circa 600 m nord de sat, pe dreapta Elanului, se găsesc
resturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, XXX.15., p. 144, fig. 139/6); la est de sat, circa 3 km, la obârşia
pârâului Holobăţ, se află o aşezare cu resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXX.16.); sat Tupilaţi, în
centru, pe stânga pârâului, s-a semnalat prezenţa unor morminte, care, după resturile ceramice găsite la
suprafaţă se datează în sec. IV sau la circa 1,5 km nord-nord-est de sat, în jurul podului de pe şoseaua
Tupilaţi – Poşta Elan, se află o aşezare cu resturi ceramice din sec. IV şi în marginea de sud-sud-est se
află resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXX.18-20., p. 145).

Com. Ghergheşti, ape: Studineţ; aşezare În sudul vetrei, sat Lunca, locuire La obârşia văii, aşezare pe
dreapta Studineţului, sat Valea Lupului, resturi ceramice În marginea nord-estică.
Ghergheşti, în sudul vetrei, de o parte şi alta a pârâului Studineţ, se află o aşezare din sec. IV (G. Coman
1980, XXXI.1., p. 146); sat Lunca, la obârşia văii din marginea nord-estică se află resturi de locuire din
sec. IV (Ibidem, XXXI.6.); la circa 500 m sud-vest de sat, pe dreapta Studineţului, se află altă aşezare
(Ibidem, XXXI.8., p. 147); sat Valea Lupului, în marginea nord-estică, pe dreapta unui pârâiaş local, s-
au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (Ibidem, XXXI.9.).

Com. Gârceni, ape: Racova, Racoviţa, Dumbrăveni, Cârceneanca; resturi ceramice la Capul Plopilor, În
ţarină la vale, sat Dumbrăveni, locuire la Hrisob, Dealului Chiţcani, sat Trohan, resturi de vase la Est şi
sud-est şi Pe stânga Racovei.
Sat Gârceni, Capul Plopilor, Coada Plopilor sau La Plopi, situat în marginea de sud-est, s-au descoperit
resturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 322-323; G. Coman 1980, XXXII.1., p. 148); în vatra satului,
În ţarină la vale, la sud de şcoală, pe dreapta pârâului unde au fost grajdurile CAP, s-au descoperit
vestigii din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980,
XXXII.2.); sat Dumbrăveni, în marginea de est, pe versantul nord-estic al Dealului Chiţcani, la Hrisob,
s-au descoperit resturi de locuire din sec. III-IV (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; G. Coman 1980, XXXII.4.,
p. 149; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17;), pe prelungirile Dealului Chiţcani, s-au
descoperit resturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.6.); sat Trohan, la est
şi sud-est de şoseaua Pungeşti-Băceşti, s-au descoperit resturi de ceramică din sec. al IV (G. Coman
1980, XXX.9.; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17); la est-sud-est de aşezarea
 48

precedentă, pe stânga Racovei, sud-est află Dealul Alba, orientat nord-nord-vest / sud-sud-est, unde s-a
descoperit o aşezare cu resturi ceramice din sec. III-IV (Ibidem 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXX.10.).

Com. Griviţa, ape: Bârlad, Trestiana, Gruzoaia, Jărăvăţ; aşezări La confluenţa şi Spre sud, sat Trestiana,
La marginea pădurii.
Sat Griviţa, la circa 1 km nord-vest de sat, la confluenţa unei ape locale cu Jărăvăţul, se află o aşezare din
sec. IV (G. Coman 1980, XXXIII.2., p.151); cu circa 500 m spre sud de aşezarea precedentă se află o
aşezare din sec. IV (Ibidem, XXXIII.2.); sat Trestiana, la circa 800 m vest de sat, pe terenul cuprins
între dreapta râului Bârlad şi marginea pădurii de salcâmi, s-a descoperit o aşezare din sec. IV (Ibidem,
XXXIII.8., p. 152).

Com. Hoceni, ape: Barboşi cu Valea Seacă, Bujorul; sat Barboşi, resturi de vase la Rariş, sat Deleni,
locuiri la Talaba şi sat Oţeleni, interfluviu, fragmente ceramice Lângă şcoală.
Sat Barboşi, la circa 1,5 km nord, între marginea pădurii şi Barboşi, la Rariş s-au descoperit resturi de vase
din pastă cenuşie, fină, căni, străchini, cu baza inelară, din sec. IV (G. Coman 1980, XXXIV.2., p. 153);
sat Deleni, în marginea de est, pe dreapta pârâului, la Talaba, s-au descoperit resturi de locuire din sec.
IV (Idem, XXXIV.3.); sat Oţeleni, pe Interfluviul din marginea de sud-vest s-au descoperit urme de
locuire din sec. IV (Ibidem, XXXIV.5., p. 154); Lângă şcoală s-au găsit fragmente ceramice cenuşii,
atipice, din sec. IV (Ibidem, XXXIV.6.).

Huşi oraş, ape: Lohan, Recea; nu are aşezări din sec. IV (G. Coman 1980, XXXV, p. 155-156).

Com. Iana, ape: Studineţ; sat Siliştea, aşezare La vest de sat.
Sat Siliştea, pe malul drept al Studineţului, La vest de sat, lângă marginea pădurii Muncelul, s-a descoperit
o aşezare din sec. IV (D. Popescu 1965, p. 719; G. Coman 1980, XXXVI.5., p. 157).

Com. Ivăneşti, ape: Racova, Coşeşti, Tulburea, Broşteni; locuire la Cişmeaua lazului, mormânt la
Movila Tăbăcaru, vestigii Ursoaia, aşezare Gologofta, resturi ceramice În marginea sudică, sat Bleşca,
locuire În marginea vestică, resturi ceramice În vatra estică; sat Broşteni, locuire În marginea nord-
estică.
Sat Ivăneşti, Cişmeaua lazului, punct situat în marginea de nord-nord-vest, pe stânga şoselei spre Bacău,
unde s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958 , p.
20; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; G. Coman 1980, XXXVII.3., p. 160);
la circa 500 m nord-est de marginea de nord-vest, pe promontoriul din stânga Racovei, la Movila
Tăbăcaru, alături de un schelet s-au găsit resturi ceramice din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu,
Em. Bold 1958, p. 20; G. Coman 1980, XXXVII.4.); la circa 1 km nord-est de marginea nord-vestică a
satului, de o parte şi de alta a unui pârâiaş de pe stânga Racovei, la Ursoi, Ursoaia veche, Vărzărie, s-a
descoperit o staţiune cu vestigii din sec. IV (Ibidem, XXXVII.5.); în Gologofta, sat contopit cu Ivăneşti,
la circa 200 m sud de Centrul de vinificare, s-a descoperit o aşezare din sec. IV (C. C. Cihodaru 1933-
1934, p. 45; R. Vulpe et alii 1950, p. 43; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 21; Al.
Andronic, I. Ioniţă, Fl. Banu 1962, p. 800; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
323; Gh. Bichir 1973, p. 35; G. Coman 1980, XXXVII.6.); între cimitirul actual, pârâu şi grădiniţa de
copii, în marginea sudică a Gologoftei, se găsesc resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXXVII.7.); sat
Bleşca, în marginea vestică, în jurul şcolii generale s-a descoperit o staţiune cu astfel de resturi de
locuire (C. C. Cihodaru 1933-34, p. 83; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold, 1958, p. 19, fig.
12/1-4; G. Coman XXXVII.10.); în vatra estică, în faţa Complexului zootehnic s-au găsit resturi
ceramice, după pastă, forme, decor aparţin sec. IV (Ibidem, XXXVII.12.); sat Broşteni, pe promontoriul
din marginea nord-estică, cuprins între dreapta Racovei şi stânga pârâului Broşteni, se află resturi de
locuire din sec. IV (C. C. Cihodaru 1937-1938, p. 32 şi urm.; G. Coman 1980, XXXVII.15.).

Com. Iveşti, ape: Tutova, Bisericii; aşezare la Ciuciurul lui Ivan, resturi ceramice În partea de vest, sat
Pogoneşti, În jurul fostelor grajduri, La nord-nord-est, La Punte şi Marginea de vest.
Sat Iveşti, la circa 3 km nord-nord-est de sat, pe panta din stânga Tutovei, la Ciuciurul lui Ivan, era o
aşezare din sec. IV (G. Coman 1980, XXXVIII.1., p. 164); în curtea fostului CAP, situată în partea de
vest, pe dreapta râului Tutova, se găsesc fragmente ceramice de sec. IV-V (V. Palade 1970, p. 73 şi urm.,
fig. 1/1-5), ulterior sătenii au semnat încă trei morminte (G. Coman 1980, XXXVIII.6.); sat Pogoneşti,
la 500 m nord-vest şi la circa 500 m nord de Belceşti, în jurul fostelor grajduri CAP, s-au descoperit
resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXXVIII.8., p. 165); la circa 1,5 km nord-nord-est, de pe dreapta
şoselei Pogoneşti - Iveşti spre marginea livezii, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem,
 49

XXXVIII.10); în vatra vestică a satului Pogoneşti, pe stânga râului Tutova, La Punte, s-au descoperit
materiale ceramice din sec. IV (I. Mitrea 1972, p. 145; G. Coman 1980, XXXVIII.12); în marginea de
vest, pe dreapta râului Tutova, în triunghiul dintre cele trei cătune, Pogoneşti, Breana şi Belceşti, s-au
găsit fragmente ceramice din sec. IV (V. Palade 1974; G. Coman 1980, XXXVIII.14, p. 165-166).

Com. Laza, ape: Hârşova; nu s-au găsit locuiri din sec. IV (G. Coman 1980, XXXIX, p. 167-168).

Com. Lipovăţ, ape: Lipovăţ, Chiţoc, Căpuşneni, Corbu; resturi ceramice la Jitărie şi la Coada iazului.
Sat Lipovăţ, la punctul de confluenţă al pârâului Corbu cu pârâul Lipovăţ, la Jitărie, s-au descoperit resturi
ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XL.2., p. 169); la circa 1,5 km est de sat, pe dreapta barajului, de
o parte şi de alta a şoselei, la Coada iazului, Podul Lung, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV
(Ibidem, XL.3., p. 170).

Com. Lunca Banului, ape: Prut; nu are aşezări din sec. IV (G. Coman 1980, XLI, p. 171-172).

Com. Măluşteni, ape: Horincea, Leaua, Recea, Zoiţeana, Lişcov, pârâul Satului, Mânzăteşti; fragmente
ceramice La intrarea estică, la Grădinărie, aşezări Leaua şi în satul Lupeşti la Fântâna Mare, Pe dreapta
confluenţei, resturi ceramice În spatele morii, aşezări în Marginea de sud-est; sat Mânăstirea, La sud de
sat, fragmente ceramice Pe stânga Lişcovului, sat Mânzăteşti, locuire în Marginea estică, sat Ţuţcani,
fragmente ceramice În jurul şcolii, vestigii La învăţătorul Cruceanu.
Sat Măluşteni, începând din jurul podului de la intrarea estică în sat până la biserică şi şcoală, se află o
staţiune şi cu un nivel cu fragmente ceramice din pastă bună, cenuşie, de sec. IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980, XLII., p. 173); la 200 m vest de
aşezarea de pe Cetăţuia, pe panta vestică văii Recea, la Grădinărie, s-au descoperit fragmente ceramice
din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; I. Glodariu 1974, p. 195; G.
Coman 1980, XLII.6., p. 174); la circa 700 m est de sat se află pârâul Leaua, de unde şi denumirea
locului Leaua, unde, către sat, pe o distanţă de 1 km şi pe partea stângă către Schineni, se află o bogată
staţiune în care s-au aflat şi resturi ceramice din sec. IV, părţi de amfore romane şi o monedă de bronz
constantiniană (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980,
XLII.10., p. 174-175); sat Lupeşti, la circa 2,5 km nord, la obârşia pârâului Horincea, la Fântâna Mare,
se află o întinsă şi importantă staţiune unde s-au descoperit numeroase resturi de vase din sec. IV şi V
(Ibidem, XLII., 12., p.175); între şcoală şi locuinţa lui M. Leonte, de o parte şi de alta a pârâului care se
varsă în Horincea, dar mai ales pe dreapta confluenţei, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 348; G. Coman 1980, p. LXII.14.); în marginea
de sud, în spatele morii de stat Leonte, s-au descoperit numeroase resturi ceramice din sec. IV (Ibidem,
p. LXII.15.); în marginea de sud-est, pe stânga Horincei, cam în dreptul morii Leonte, se află o aşezare
din care s-au recoltat resturi din sec. IV (Ibidem, XLII.16.); sat Mânăstirea, la circa 800 m sud de sat,
de o parte şi de alta a unui pârâiaş care curge de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Lişcovului, se află
o întinsă staţiune distrusă în mare parte de ravenări şi alunecări de straturi, unde s-a descoperit şi
ceramică din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980,
LXII.19., p. 176); 400 m de staţiunea precedentă, pe stânga Lişcovului, în marginea de sud a livezii, s-au
descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XLII.20); sat Mânzăteşti, din marginea estică, de o
parte şi de alta a drumului, inclusiv partea stângă a pârâului Mânzăteşti, până în şesul Horincii, se află
resturi de locuire din sec. IV, V-VI (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 350; G.
Coman 1980, XLII.24., p. 177); sat Ţuţcani, în jurul celor două clădiri ale şcolii, s-au găsit vestigii din
sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980, XLII.26.); de la
obârşia pârâului satului, pe dreapta sa, până spre pod, unde locuieşte învăţătorul Cruceanu, s-au găsit
vestigii din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980,
XLII.27.).

Com. Micleşti, ape: Racul, Fundătura; resturi ceramice la Fundătura, sat Chirceşti, locuiri la Dumbravă,
La Velniţă, un vas la Coasta Văii Seci, ceramică la Corcoduş, sat Popeşti, locuire Pe botul dealului.
Sat Micleşti, la circa 1,3 km sud-est de sat şi la 200 m sud-vest de casa pădurii, de pe şoseaua Micleşti -
Boţeşti, la Fundătura, s-au găsit resturi ceramice lucrate la roată din sec. IV (G. Coman 1980, XLIII.1.,
p. 180); sat Chirceşti, fost Ruşi, în marginea de sud-est, în punctul Dumbravă, La Moară, unde era
sediul CAP, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 317; G. Coman 1980, XLIII.2.); în marginea nordică a satului Chirceşti-deal, într-o
fundătură de vale numită La Velniţă, s-au descoperit resturi de locuire din sec. II-III şi IV (Ibidem,
 50

XLIII.3., p. 180-181); la circa 1 km sud-vest de marginea sudică a satului Chirceşti-Deal, din punctul
Coasta Văii Seci, s-a recuperat un vas lucrat la roată, din pastă cenuşie din sec. IV ( Ibidem, XLIII.4., p.
181); pe promontoriul din marginea de sud-sud-vest a satului Chirceşti Vale, fost Pârâieni, la Corcoduş,
s-a descoperit o staţiune având ceramică din sec. IV (Ibidem, XLIII.7.); sat Popeşti, pe botul dealului,
situat la circa 500 m vest de sat, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 330; G. Coman 1980, XLIII.13, p. 181-182).

Com. Munteni de Jos, ape: Bârlad, Crasna; monedă, sat Secuia, locuire în marginea de vest
Sat Munteni de Jos, de aici provine o monedă romană, Constantius II (B. Mitrea 1961, p. 149; G. Coman
1980, XLIII.1., p. 183); sat Secuia, în marginea de vest, pe dreapta şoselei Vaslui - Crasna, în locul
grădinii de zarzavat, erau resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XLIII.6, p. 184).

Com. Murgeni, ape: Oiţa, Elanul cu Ursoaia, Sărata, Bujorăni, Leaua sau Lişcov; fragmente ceramice la
Băbăneaţa, spre imobilul CFR, aşezări la Gura Bujoreni, la Iancobescu, Valea Tărnii, locuiri La est de
Murgeni, Ştiubeeni, aşezare la Ilişoaia, sat 23 August, resturi ceramice În jurul şcolii Măgeana şi în sat
Cârja, Cârja de Jos, locuiri la Bârsani, În jurul podului, aşezări la Maţa, la Bârsana, sat Lăţeşti,
ceramică Pe promontoriu, La sud-vest de sat, sat Sărăţeni, locuire În faţa şcolii, aşezare În marginea de
est, sat Schineni, locuire La Horă, fragmente ceramice pe dreapta pârâului, sat Vădeni, resturi ceramice
La Stână, la Gura Holobăţ, Casa de Apă.
Sat Murgeni, în jurul locului cu izvoare minerale din marginea de vest a localităţii, la Băbăneaţa, pe stânga
izvoarelor s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 351; G. Coman 1980, XLV.2., p. 186); între Circumscripţia veterinară, spre imobilul CFR şi
grădina lui N. Munteanu, s-au găsit resturi ceramice din sec. IV (idem 1973, p. 39, 49; idem 1980,
XLV.4.); în marginea de sud-vest, la ferma de stat, la Gura Bujoreni s-au descoperit urme de locuire din
sec. IV, între materiale era o figurină zoomorfă – poate un câine – din pastă fină cenuşie, obiecte de
podoabă, fibulă de bronz romanică, fragmentară, o monede de argint romane, emisiune Claudius II
Gothicus sau Constantius I (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman
1973, p. 39, 49; idem 1980, XLIII.6., fig. 134/4-5; 141/12; 142/18; 144/1); la 200 m în faţa Fabricii de
produse lactate, pe un promontoriu lung de 700-800 m, la Iancobescu, s-au descoperit resturi de locuire
din sec. IV (idem 1973, p. 49, 52; idem 1980, XLV.8.); la circa 2 km vest de Murgeni, la obârşia pârâului
Bujorăni, la Valea Tărnii se află o întinsă aşezare cu materiale din sec. II-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1973, p. 9, fig. 20; idem 1980, XLV.9., p. 187, fig.
142/16-17); la circa 700 m est de Murgeni, în jurul punctului de confluenţă al pârâului Oiţa, vechea vatră
a satului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. II-IV (Ibidem, XLV.13.); la circa 1,5 km sud-est de
Murgeni, la confluenţa pârâului Ursoaia cu Elanul, în punctul Ştiubeeni, s-au descoperit resturi de
locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980,
XLV.14.); la circa 3 km sud-est de Murgeni, pe stânga Elanului, la Ilişoaia, s-a descoperit o aşezare din
sec. II-IV (Ibidem, XLV.15., fig. 133/10); cu circa 500 m mai la sud de stânile Ilişoaia şi la 300 m est de
Podul Colonel, s-au descoperit resturi de locuire de sec. IV (idem 1973, p. 39, 49; idem 1980, XLV.16.);
sat 23 August, fost Floreni, În jurul şcolii generale era resturi ceramice de sec. IV (Ibidem, XLV.21., p.
188); la circa 1,5 km sud-sud-vest da sat, în jurul izvoarelor, la Măgeana, s-au descoperit fragmente
ceramice din sec. II-IV (Ibidem, XLV.22.); sat Cârja, în jurul locuinţei prof. C. Chirica şi a bisericii din
Cârja de Jos, s-au descoperit resturi de vase care, după felul pastei, tehnică, forme şi decor, aparţin sec.
IV (G. Coman 1980, XLV.25.); în marginea nordică, în jurul grajdurilor CAP, la Bârsani s-au descoperit
resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 342; G. Coman
1980, XLV.26.); la intrarea principală în sat, dinspre Murgeni, în jurul podului şi al pârâiaşului care
străbate grădina lui T. Vultur, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, XLV.27.); în
marginea sud-estică, pe panta domoală de lângă baltă, în partea nord-estică a punctului Maţa, s-au
descoperit multe aşezări din sec. IV (Ibidem, XLV.30., p. 188-189); la circa 3 km sud de sat, pe botul
dealului situat între râul Elan şi Balta Rădeanu, se află mai multe aşezări, între care una din sec. IV
(Ibidem, XLV.32., p. 189); la circa 2 km vest de sat, la Bârsana, se află aşezări din sec. IV-V (Ibidem,
XLV.33.); sat Lăţeşti, în vatra dinspre nord, în jurul locuinţei lui Toader Zamfir, de o parte şi de alta a
pârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XLV.41.); pe promontoriul interfluvial,
situat în marginea de sud-sud-vest, s-a descoperit ceramică din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, XLV.43., p. 189); la circa 1,5 km sud-vest de sat,
 51

pe panta uşoară de pe stânga pârâului Lişcov, în dreapta drumului de ţară Lăţeşti - Ţuţcani, s-au
descoperit resturi de vase lucrate cu mâna şi la roată, mai ales din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie
şi cărămizie, din sec. IV (Ibidem, XLV.47., p. 190); sat Sărăţeni, în faţa şcolii, de o parte şi de alta a
râpei, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XLV.48.); în marginea de est, între fostul
sediu şi grajdurile CAP, de o parte şi de alta a pârâului, s-a descoperit o aşezare cu ceramică din sec. IV-
V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 353; G. Coman 1980, XLV.49.); sat
Schineni, cu circa 400 m sud de aşezarea precedentă, La Horă, s-au aflat resturi de locuire din sec. II-IV
(Ibidem, XLV.53., p. 191); între şcoală, cooperativa de consum, pe dreapta pârâului s-au găsit fragmente
ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XLV.54., p. 191); sat Vădeni, la circa 1,5 km nord de sat, pe
stânga pârâului Holobăţ, La Stână, s-au descoperit resturi ceramice din sec. II-IV (Ibidem, XLV.58.); la
circa 500 m nord de sat, la Gura Holobăţ, se află o bogată staţiune cu numeroase fragmente ceramice din
sec. IV-V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, XLV.59.); în
dreapta drumului de intrare în sat, la Casa de Apă, s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem,
XLV. 61., p. 191).

Oraş Negreşti, ape: Bârlad, Stavnic; locuire la Ţigănie, morminte la Velna, resturi ceramice La lutărie,
locuire Pe Ţarină, sat Parpaniţa, resturi ceramice În nord-est, Dealul Chetruş.
Negreşti, în marginea de nord-vest a oraşului, pe stânga barajului, la Ţigănie, s-au găsit urme de locuire din
sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32; N. Zaharia 1955, p. 909; idem, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 326; G. Coman 1980, XLVI.1. p. 195; G. Coman, R. Maxim
1979, p. 333-335; Eadem 1985-1986, p. 149-169); pe dreapta barajului, a fostului pârâu Velna, s-au găsit
două morminte de înhumaţie datate în sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-
33; I. Ioniţă 1966, fig. 1, nr. 16; idem, 1968, p. 293; G. Coman 1980, XLVI.2.); în jurul lutăriei din
marginea de sud-est a oraşului, pe terasa stângă a râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, se întinde o
bogată staţiune în care s-au găsit şi resturi ceramice din sec. IV-VI (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold,
M. Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia 1955b, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.4.); în partea de sud-sud-est a
oraşului Pe Ţarină, pe terasa joasă din stânga râului Bârlad, la circa 1 km sud de Parpaniţa, se cunosc
resturi de locuire din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia
1955, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.5.); sat Parpaniţa, în nord-est, pe terasa inferioară a pârâului
Stavnic, s-au descoperit resturi ceramice care după felul pastei, forme şi decor, aparţin sec. IV (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980, XLVI.12., p. 196); la
Dealul Chetruş, s-au găsit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 909, neidentificată; G.
Coman 1980, XLVI.12bis).

Com. Olteneşti, ape: Lohan, valea Turchii, Crasna; aşezare În spatele gării, sat Curteni, locuiri la Râpa
Negroaiei, La Odaie, sat Pâhna, Capul Dealului, satul Târzii, în vatră, sat Vineţeşti, resturi ceramice La
confluenţa văii Turchii, locuire Pe stânga Crasnei.
Sat Olteneşti, în marginea de vest, în spatele gării, s-au descoperit o aşezare din sec. IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980, XLVII.2., p. 198); sat Curteni, în
marginea de sud-est, pe dreapta Lohanului, la Râpa Negroaiei s-au descoperit resturi de locuire din sec.
IV-VI (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980, XLVII.7., p.
199); La Odaie, situat în apropierea Iazului lui Solomon, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N.
Zaharia 1955b, p. 909; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980,
XLVII.8.); sat Pâhna, la circa 1 km sud-vest de sat, pe capătul botului de deal cuprins între Crasna şi
Lohan, în punctul Capul Dealului, Lutărie, se cunoaşte o importantă staţiune şi cu resturi ceramice din
sec. IV (Ibidem, XLVII.12); la fel în vatra satului Târzii, lângă biserică (Ibidem, XLVII.15.); sat
Vineţeşti, la confluenţa văii Turchii se află resturi ceramice din sec. IV şi resturi de locuire în marginea
de nord, pe stânga Crasnei (Ibidem, XLVII.20, 22., p. 200).

Com. Oşeşti, ape: Buda cu Fundul Negrea; locuire La sud de sat.
Sat Oşeşti, la 400 m sud se găsesc resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, XLVIII.1., p. 202).

Com. Pădureni, fost Cârligaţi, ape: Sărata cu Pârâul Mare; resturi de vase În vatra satului, În vatra de
nord-vest, sat Văleni, La Gârneţ.
Sat Pădureni, în vatra satului, între şcoală, primărie şi magazin, s-au descoperit resturi de vase din pastă
cenuşie din sec. IV (G. Coman 1980, XLIX.1., p. 204); În vatra de nord-vest, pe dreapta pârâului, în
jurul grădinii lui T. D. Penişoară, s-au descoperit fragmente ceramice care provin de la vase lucrate la
 52

roată, din pastă brună, cenuşie, cu decor lustruit şi baze inelare din sec. IV-VI (Ibidem, XLIX.3.); sat
Văleni, fost Şchiopeni, în malurile şoselei din centrul satului, La Gârneţ s-au descoperit resturi de vase
care, după felul pastei, forme şi decor aparţin sec. IV (Ibidem, XLIX.7., p. 205).

Com. Perieni, ape: Tutova, Pârâul Crâng; aşezare în fundul Văii Roşcani, Pe stânga şoselei spre
Pogana, necropolă în satul Podu Pietriş, resturi ceramice la Hârtop, locuire pe terasa inferioară.
Sat Perieni, în partea de nord-vest, în fundul Văii Roşcani, pe o parte şi de alta a ravenei, s-a descoperit o
aşezare din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa 1957, p. 76, fig. 10/2-8; G. Coman 1980, L.1., p. 206); la
circa 1,5 km sud-sud-vest de sat şi 700 m nord-vest de bifurcaţia şoselei Perieni - Pogana, pe stânga
şoselei spre Pogana, se cunoaşte o aşezare din sec. IV (Ibidem, L.5., p. 207); sat Podu Pietriş, la circa
300 m est de sat s-au descoperit o necropolă din sec. IV (Em. Zaharia, N. Zaharia, V. Palade 1962 , p.
591, fig. 1-7; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328; Ioniţă 1971, p. 204; G.
Coman 1980, L.10.); la circa 500 m nord de necropola amintită la punctul precedent, în punctul Hârtop,
pe stânga Tutovei, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 591-597, fig. 1-7; G. Coman 1980, L.11.); pe terasa inferioară din dreapta Tutovei, la
jumătatea distanţei dintre Pietriş şi Ciocani, s-au descoperit resturi de locuire din sec. III-IV (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328; G. Coman 1980, L.11.).

Com. Pogana, ape: Tutova cu Cârjoani; materiale ceramice Lutăria.
Sat Pogana, pe terasa sud-vestică din marginea satului, pe stânga râului Tutova, în Lutăria, s-au descoperit
materiale ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, LI.2., p. 209).

Com. Poieneşti, ape: Simila, Racova; aşezare şi necropolă pe Măgura Dealul teilor, necropolă Şipotul
lui Stan, sat Floreşti, resturi de vase la Gâdeasa.
Sat Poieneşti, pe Măgura Dealul teilor s-a cercetat o necropolă şi aşezare din sec. IV (G. Coman 1980,
LII.1., p. 211-212), de aici provine un rest de amforă pe gât cu un X, realizat cu vopsea roşie (Em.
Popescu 1976, p. 401, fig. punct 443; la 600 m sud de staţiunea Dealul Teilor, în jurul magaziilor C.A.P.
şi la Şipotul lui Stan, azi Casa Apei, se cunoaşte o necropolă din sec. III-IV (Ibidem, LII.3., p. 212); sat
Floreşti, la circa 2 km sud-sud-est de sat, pe stânga Similei, la Gâdeasa s-au descoperit numeroase
resturi de vase, care după natura pastei, forme şi decor aparţin sec. IV (C. C. Cihodaru 1938, p. 35-37,
fig. 14-15; R. Vulpe 1953, p. 219; G. Coman 1980, LII.9., p. 213).

Com. Puieşti, ape: Tutova, Iezerul, Cociuba, Fulgul, Ciubota, fără aşezări (G. Coman 1980, LIII.).

Pungeşti, ape: Racova cu Speia, Lipova; resturi de vase În jurul pârâiaşului, locuiri Dealul Bătrâna,
Dealului Recea, sat Armăşoaia, aşezare La Loturi, sat Toporăşti, resturi ceramice la Borcutul
Toporăştilor, aşezare În jurul grajdurilor. Sat Pungeşti, în jurul pârâiaşului care curge în faţa bisericii,
s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (G. Coman 1980, LIV.1., p. 217); la poalele sud-vestice ale
Dealului Bătrâna, din marginea de est-sud-est, de pe stânga Racovei, s-au descoperit resturi de locuire
din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Zaharia 1970, p. 330, pl. CCXLV/16; G. Coman 1980, LIV.2., p. 217-218); la circa 3 km vest-nord-
vest de sat, pe ultima prelungire a Dealului Recea sau Scurtoci, s-au descoperit resturi de locuire din sec.
IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; G. Coman 1980, LIV.4., p. 218); sat
Armăşoaia, în partea de nord-nord-est, la confluenţa Speiei, La Loturi, s-a descoperit o aşezare cu
resturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 19; G. Coman
1980, LIV.7., p. 218); sat Toporăşti, la capătul de sud-sud-est al Dealului Toporăştilor, în punctul
Borcutul Toporăştilor, s-au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; C. C.
Cihodaru 1933-1934, p. 45 şi urm.; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 19; G. Coman
1980, LIV.12., p. 219); în marginea de sud-vest, în jurul grajdurilor CAP, se află o aşezare din sec. IV;
G. Coman 1980, LIV.13. p. 219).

Com. Rebricea, ape: Bolaţi, Rateşul Cuzei; fragmente de vase În spatele şcolii, În marginea estică, sat
Rateşul Cuzei, Halta CFR, sat Sasova, În jurul izvoarelor.
Sat Rebricea, pe panta domoală, în spatele şcolii şi primăriei, s-au descoperit numeroase fragmente de vase
de sec. IV (G. Coman 1980, LV.1., p. 220); în marginea estică, pe terasa joasă din dreapta pârâului, la
300 m sud de staţiunea precedentă, s-au găsit resturi ceramice aprţinând sec. IV (Ibidem, LV.2.); sat
Rateşul Cuzei, începând din jurul şcolii până dincolo de şosea, s-au descoperit resturi cermice din sec.
IV (Ibidem, LV.8., p. 221); la circa 1 km est de halta CFR, pe panta de est şi sud a botului de deal situat
 53

în dreapta pârâului Bolaţi, s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LV.9.); sat Sasova, în jurul
izvoarelor din partea sud-vestică s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV, V-VI (Ibidem, LV.10.).

Com. Roşieşti, ape: Idrici, Bârlad, Ciunta; resturi ceramice la Şcoală..., sat Codreni, vestigii la
Tâlhăreşti, sat Gara Roşieşti, resturi de vase La stână, locuire în Bucla din dreapta râului, sat Gura
Idrici, resturi ceramice la Ciunta, Stâna lui Zlatan şi aşezare La Coşer.
Sat Roşieşti, pe locul dintre şcoală, dispensar şi primărie, de o parte şi de alta a pârâului, s-au descoperit
resturi ceramice din vase lucrate la roată, din pastă cenuşie, de sec. IV (G. Coman 1980, LVI.1., p. 222);
sat Codreni, fost Tâlhăreşti, între marginea nordică a satului şi pădure, pe dreapta pârâului Idrici, s-a
descoperit o întinsă staţiune cu vestigii şi din sec. IV (Ibidem, LVI.3., p. 223); sat Gara Roşieşti, La
stână, pe un promontoriu din marginea de nord-vest, pe stânga Bârladului, s-au descoperit resturi de
vase din sec. IV, V-VI (Ibidem, LVI.5.; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 250, nr. 1); între bucla din
dreapta râului Bârlad, între biserică şi şoseaua naţională Bârlad - Vaslui, s-au descoperit resturi de
locuire din sec. IV (Ibidem, LVI.6.); sat Gura Idrici, la circa 1 km sud-vest de sat, în jurul izvoarelor
iazului, de o parte şi de alta a pârâiaşului Ciunta s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (C. C.
Cihodaru et alii 1951, p. 227; G. Coman 1980, LVI.9., p. 223-224); în marginea nord-estică, pe
promontoriul cuprins de bucla Idrici, La Coşer, se află o staţiune şi cu o aşezare din sec. IV (Ibidem,
LVI.12., p. 224; D. Gh. Teodor, R. Maxim 1983, p. 464-469; eadem, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 250, nr.
2); la stâna lui Zlatan din marginea estică a satului, pe stânga pârâului Idrici, s-au descoperit fragmente
ceramice din sec. IV (Ibidem, LVI.15.).

Com. Soleşti, ape: Vasluiul, Bălţaţi; sat Şerboteşti, mormânt în Marginea de sud-est.
Sat Şerboteşti, pe botul dealului din marginea de sud-est, astăzi înconjurat de barajul local, s-a descoperit
un mormânt de înhumaţie din inventarul căruia s-a recuperat o cană de lut şi o sabie de fier atribuite sec.
IV (I. Ioniţă 1964, p. 312; G. Coman 1980, LVII.2., p. 227).

Com. Stănileşti, ape: Prut; sat Bogdana-Voloseni, aşezare La est de sat, sat Budu-Cantemir, locuire Pe
dreapta pârâului.
Sat Bogdana-Voloseni, la circa 500 m est de sat, în panta lină de pe stânga pârâului, se află o aşezare din
sec. IV (G. Coman 1980, LVIII.2., p. 229); sat Budu-Cantemir, la circa 600 m sud-sud-est de sat, pe
dreapta pârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, LVIII.4.).

Com. Ştefan cel Mare, ape: Bârlad; resturi de vase În jurul izvoarelor, sat Bârzeşti, vestigii Ludeasca.
Sat Ştefan cel Mare, în marginea de sud, lângă fostele grajduri CAP, în jurul izvoarelor din dreapta şoselei
Vaslui - Ştefan cel Mare, s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (G. Coman 1980, LIX.1., p. 230); sat
Bârzeşti, la circa 500 m sud-vest de halta CFR, pe terasa inferioară a râului Bârlad s-au aflat resturi
ceramice din sec. III- IV (Ibidem, LIX.2., p. 230-231); la circa 1 km nord-est de halta CFR Bârzeşti, în
punctul Ludeasca, sunt vestigii din sec. IV (Ibidem, LIX.4., p. 231).

Com. Şuletea, aşezare şi necropolă, Şipote, fragmente ceramice Spre sud de Şipote, sat Fedeşti, aşezări
Spre şcoala veche, Cetăţuie, sat Jigălia, resturi ceramice La nord-est, locuiri Moara Juvară, La Pod.
Sat Şuletea, de o parte şi de alta a pârâului, la Silişte sau Şipote, la circa 600 m sud-est de sat, s-au
descoperit urme de locuire din sec. IV şi necropola (C. C. Cihodaru et alii 1951, p. 215; N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 355; G. Coman 1980, LX.1, p. 233, fig. 137/4; M. Rotaru
1981-82, p. 243 şi urm., fig. 1-4); pe partea estică a interfluviului situat în continuarea staţiunii Şipote,
spre sud, în jurul podului, s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LX.2., p. 233); sat Fedeşti,
spre şcoala veche, Şipot şi Ion Orman se află o aşezare de sec. IV, reţine atenţia un atelier de
confecţionat piepteni de corn de cerb, descoperit în faţa şcolii vechi (V. Palade 1971b, p. 202 şi urm.; G.
Coman 1980, LX.7., p. 234); la circa 1,5 km sud-vest de sat, la Cetăţuie, s-au atestat aşezări din sec. III-
IV (Ibidem, LX.13., p. 235); sat Jigălia, la circa 800 m nord-est şi 300 m nord de moară, pe dreapta
pârâului s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, LX.17.); în marginea de nord-est, la Moara
Juvară, se află numeroase resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, LX.18.); în vatra nord-estică, La Pod, de o parte şi de alta a
pârâului, se află bogate resturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, LX.19.).

Com. Tanacu, ape: Vaslui, Burghiriu; aşezări Jitari, Şesul Ţiganilor, locuire În zona nordică, În jurul
şcolii generale.
Sat Tanacu, la circa 4 km sud de sat, în apropiere de drumul Huşului, la Jitari, a fost identificată o aşezare
bogată în resturi ceramice din sec. III-IV (G. Coman 1980, LXI.3., p. 239); la est de acesta, peste Şesul
 54

Ţiganilor, în apropierea Fântânii lui Luca, s-a descoperit o aşezare bogată în materiale datate în sec. IV
(Ibidem, LXI.4.); în zona nordică, lângă biserică, de o parte şi de alta a pârâului, se află resturi de locuire
din sec. IV (Ibidem, LXI.6.); la fel în jurul şcolii generale s-au găsit resturi ceramice (Ibidem, LXI.7.).

Com. Tăcuta, ape: Valea Largă, Recea; materiale La Saivane, sat Dumasca, resturi ceramice Izvorul lui
Răzlog şi Valea Negăruşului şi sat Mirceşti, Silişte.
Sat Tăcuta, în marginea de vest, pe panta domoală din stânga pârâului, în locul numit La Saivane sau
Lutăria Vieru, s-au descoperit materiale din sec. IV-VI (G. Coman 1980, LXII.2., p. 242, fig. 138/8); sat
Dumasca, în jurul unor izvoare din marginea nordică, între Izvorul lui Răzlog şi Valea Negăruşului s-au
descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, LXII.8., p. 242); sat Mirceşti, pe locul numit Silişte, din
marginea satului, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. II-III şi IV (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia, p. 325; Gh. Bichir 1973, p. 28; G. Coman 1980, LXII.15., p. 243).

Com. Tătărăni, ape: Crasna; vase la Magazinului sătesc, sat Bălţaţi, vestigii În Deal, aşezare Dealul
Răzăşiei, sat Giurgeşti, resturi ceramice În Dumbravă, sat Leoşti, aşezare Dealului Berbeceni.
Sat. Tătărăni, în timpul construirii magazinului sătesc s-au descoperit câteva vase lucrate la roată, din sec.
IV-V (G. Coman 1980, LXIII.7., p. 246, fig. 139/5; 146/1-2, 4); sat Bălţaţi, la circa 1 km vest, pe panta
Dealului Câinelui, pe locul numit În Deal, spre pădurea Ştioborănilor, s-au descoperit vestigii din sec. IV
(Ibidem, LXIII.9.); la vest de sat, pe Dealul Răzăşiei, se cunoaşte o aşezare din sec. IV (Ibidem,
LXIII.11.); sat Giurgeşti, la vest de sat, în punctul numit În Dumbravă, situat pe dreapta pârâului
Crasna, s-au descoperit resturi ceramice (Ibidem, LXIII.14., p. 246-247); sat Leoşti, la circa 1,5 km sud
de sat, pe panta Dealului Berbeceni, se află şi o aşezare din sec. IV (Ibidem, LXIII.17., p. 247).

Com. Todireşti, ape: Bârlad, Şacovăţ, Vlănicelul; aşezări Spre şcoala generală, vestigii în vatră, locuire
la Sediul IAS, fragmente ceramice Marginea de nord-nord-est, La Canton, sat Drăgeşti, Pe Izlaz - Sub
Silişte, sat Plopoasa, Moman, sat Siliştea, aşezări Corlate, sat Valea Plopii, locuire Pe botul dealului.
Sat Todireşti pe terenul spre şcoala generală şi casa de naştere se cunosc aşezări din sec. III-IV (N. Zaharia
1955b, p. 910; G. Coman 1980, LXIV.2., p. 248); în vatră, în şanţurile şoselei din faţa postului de poliţie
s-au descoperit vestigii din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G.
Coman 1980, LXIV.3.); la intrarea în sat dinspre est, pe terasa stângă a râului Bârlad, la sediul IAS, s-au
descoperit resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, LXIV.4.); în marginea de nord-nord-est, în
stânga drumului spre Drăgeşti, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.6.); pe locul denumit La Canton
din marginea de vest-nord-vest, pe şoseaua Băceşti-Negreşti, între terasa inferioară de pe stânga
Bârladului şi pârâul lui Maloş, s-au găsit resturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.7., p. 248-249); sat Drăgeşti, în marginea de sud-
sud-vest, în punctul numit Pe Izlaz - Sub Silişte, s-au descoperit numeroase resturi din sec. IV-V (M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 29-30; G. Coman 1980, LXIV.9., p. 249, fig. 169/8-
10); sat Plopoasa, pe un platou situat la circa 1 km nord de sat, pe locul Moman, se află resturi ceramice
care par să aparţină sec. IV (Ibidem, LXIV.13.); sat Siliştea, pe latura de vest a dealului pe care se află
satul, la circa 1,4 km nord-nord-est, pe locul numit Corlate, se cunosc aşezări din sec. III-IV (M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu, 1955, p. 28-29; G. Coman 1980, LXIV.17., p. 250); sat Valea
Plopii, pe botul dealului situat în marginea de vest, pe malul stâng al râului Şacovăţ, s-au descoperit
resturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, LXIV.21.).

Tutova, ape: Bârladul, Hobana; nu are aşezări din sec. IV (G. Coman 1980, LXV, p. 252-253).

Vaslui municipiu, ape: Racova, Vasluiul, Bârlad; morminte pe Terasa din faţa spitalului, locuire În faţa
fabricii de mobilă, necropolă În faţa statuii, locuire la Drăghici, resturi ceramice Pe stânga vechiului
curs, sat Brodoc, locuiri La vadurile râului, resturi de vase Dincolo de calea ferată.
Oraş Vaslui, cu ocazia unor lucrări edilitare pe Terasa din faţa spitalului s-au semnalat două morminte de
înhumatie din sec. IV-V, în inventarul cărora erau vase din pastă fină sau zgrunţuroasă, un pieptene de os,
două fibule de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, 12 mărgele de chihlimbar (G. Coman 1980, LXVI.2.,
p. 255, fig. 136/11; 139/1-4, 7; 141/8-9; 142/1-12); în faţa fabricii de mobilă şi peste calea ferată, în
marginea de vest a oraşului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, LXVI.3.);
săpăturile pentru amplasarea unor blocuri în faţa statuii lui Ştefan cel Mare, au scos la iveală o necropolă
birituală datată la sfârşitul sec. IV şi prima parte a sec. V (Ibidem, LXVI.7., p. 255, fig. 137/5; 139/8;
145/8; 168/7, 9); în spatele spitalului vechi, la Drăghici, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV, V-
 55

VI (Ibidem, LXVI.8.); la circa 1 km nord-vest de oraş, pe stânga vechiului curs al râului Bârlad, s-au
găsit resturi ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, LXVI.9.); sat Brodoc, localitate componentă, la circa
800 m nord-est de sat, la vadurile râului Bârlad, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem,
LXVI.13., p. 256); tot în direcţia punctului precedent, dar la 1,5 km departe de sat, imediat dincolo de
calea ferată, s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (G. Coman 1980, LXVI.14.).

Com. Văleni, ape: Vasluiul, Sărata Fereştilor; sat Fereşti, aşezare în Marginea sudică.
Sat Fereşti, la fostul sediu C.A.P., situat pe interfluviul din marginea sudică, al Săratei Fereştilor cu un
pârâiaş local, s-au descoperit resturi ceramice datate la sfârşitul sec. IV - prima jumătate a sec. V, cu un
cuptor de olar (ø = 1,55 m; h = 2 m), cu încăperea de acces mai adâncă, situată la 2,60 m (G. Coman
1980, LXVII.1., p. 259).

Com. Vetrişoaia, ape: Prut; locuire Şcheia, resturi ceramice La Stâni, La Şipot, aşezări Pojorăni, În jurul
grădinilor, resturi de amfore La Cramă.
Sat Vetrişoaia, la sediul secţiei fermei Pojorăni, situat la circa 2 km nord de reşedinţă, pe locul numit
Şcheia, se află resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, LXVIII.1., p. 261); cu 500 m mai la sud de
staţiunea precedentă, în locul numit La Stâni, s-au identificat resturi ceramice din sec. III-IV (Ibidem,
LXVIII.2., p. 261-262); la 500 m nord de sediul reşedinţei IAS Pojorăni, de o parte şi de alta a drumului,
în locul numit La Şipot, s-au descoperit numeroase fragmente de vase din sec. IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, LXVIII.3., p. 262); în jurul sediului-
reşedinţă IAS Pojorăni, de o parte şi de alta a şoselei se cunosc mai multe aşezări, una din sec. IV
(Ibidem, LXVIII.4.); în marginea de sud-est, în jurul grădinilor CAP, se află şi o aşezare din sec. IV
(Ibidem, LXVIII.18., p. 263); la circa 2,5 km vest de Satu Nou - Vetrişoaia, în locul numit La Cramă, pe
coama dealului s-au descoperit resturi de amfore romane din sec. III-IV (Ibidem, LXVIII.20.).

Com. Viişoara, ape: Bârlad, Dodeşti, Jigălia; fragmente ceramice La Holban, locuire spre şcoală, sat
Dodeşti, aşezări Şipot şi Călugăreasca, halta CFR Dodeşti, locuire La nord de sat, resturi ceramice La
grădina, sat Urdeşti, Pelmeşana, sat Viltoteşti, Vatra de sud-est.
Sat Viişoara, de pe terasa de la obârşia pârâului satului, La Holban, s-au adunat numeroase fragmente
ceramice din sec. II-III, IV (G. Coman 1980, LXIX.2., p. 264, fig. 133/7; 142/23,); spre şcoală, primărie
şi locuinţa lui N. Chelaru, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV ( Ibidem, LXIX.3., p. 265); sat
Dodeşti, la obârşia pârâului Dodeşti - Jigălia, într-un fund de vale situat între satele Dodeşti şi Tămăşeni,
există două puncte Şipot şi Călugăreasca, unde s-au descoperit resturi de vase de provizii cu mei
carbonizat şi o mare varietate de vase modelate din pastă fină, ca şi amfore romane din sec. IV, cu
locuinţe, cuptoare pentru copt, cuptoare de olar, din fier un cântar, un brăzdar, catarame, podoabe (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343; Ioniţă 1971, p. 204; G. Coman 1980,
LXIX.4., p. 265-266, fig. 142/23; 136/9); halta CFR Dodeşti, la 500 m, la nord de sat, pe un grind, între
calea ferată şi stânga râului Bârlad, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV ( Ibidem, LXIX.8., p.
267); la grădina de zarzavat, situată la 300 m vest de sat, pe terasa joasă a Bârladului, se afla resturi
ceramice din sec. IV (Ibidem, LXIX.10.); sat Urdeşti, la circa 800 m nord de sat, pe locul numit
Pelmeşana, s-au descoperit fragmente ceramice care par să aparţină sec. IV (Ibidem, p. 267, LXIX.11.);
sat Viltoteşti, în vatra de sud-est, în jurul grădinii lui Ştefan Stamate, s-au descoperit resturi ceramice
din sec. IV (Ibidem, p. 267, LXIX.13.).

Com. Vinderei, ape: Jăravăţ; sat Docăneasa, resturi ceramice Docăneasa.
Sat Docăneasa, pe malurile pârâului Jăravăţ, în dreptul haltei C.F.R. Docăneasa, s-au găsit resturi ceramice
din sec. IV (G. Coman 1980, LXX.5., p. 270).

Com. Voineşti, ape: Tutova, ape: Bulbuceni, Mărului, Iezerul; sat Avrămeşti, aşezare Ştiubeeni, resturi
ceramice Lungaşa, Capătul unui bot de deal, sat Obârşeni - Lingurari, necropolă Dealul Coşărului,
aşezare Grădina CAP.
Sat Avrămeşti, la 1 km sud-est de sat, în punctul numit Ştiubeeni, se află o aşezare cu resturi ceramice din
sec. IV (G. Coman 1980, LXXI.7., p. 272); la circa 1 km sud de sat, în punctul denumit Lungaşa, s-au
descoperit resturi ceramice din sec. IV (C. N. Mateescu 1942-1943, p. 52, pomeneşte un punct numit
Porniturile Scăuele; G. Coman 1980, LXXI.8.); pe capătul unui bot de deal care se pierde în marginea
nordică a fermei pomicole nr. 1, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXXI.9., p.
273); sat Obârşeni - Lingurari, la vest de sat într-o lutărie de pe Dealul Coşărului s-au efectuat
săpături de salvare într-o necropolă din sec. IV, în inventar şi cu vase lucrate la roată din pastă fină de
 56

culoare cenuşie, străchini, ceşti, unul din pastă zgrunţuroasă, fragmente de amfore dar şi vase lucrate cu
mâna din pastă grosieră (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 219-232, fig. 3-4; G. Coman
1980, LXXI.13., p. 274, fig. 136/1-7); la circa 400 m nord-est de necropolă, peste vale şi drumul
comunal, în locul numit Grădina CAP se află o aşezare corespunzătoare necropolei, din sec. IV (C. C.
Cihodaru et alii 1951; R. Vulpe 1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 230; G. Coman 1980, LXXI. 14.).

Com. Vultureşti, ape: Rebricea, Bârladul; resturi ceramice la Marginea de sud, Prelungirea dealului, sat
Buhăieşti, resturi de vase la Gara Buhăieşti, necropolă la Dealul Bălăşeşti.
Sat Vultureşti, în marginea de sud, pe dreapta şoselei Buhăeşti - Negreşti, s-au descoperit resturi ceramice
din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 36; G. Coman 1980, LXII.1., p.
276); pe prelungirea dealului de sud care se pierde în şesul Bârladului, pe locurile lui Ion Gh. Zaharia şi
V. Sicrieru, s-au descoperit fragmente de vase din sec. III-IV (Ibidem, LXII.4.); sat Buhăieşti, pe
promontoriul situat la 200 m sud-vest de gara Buhăieşti, s-au descoperit resturi de vase atribuite sec. IV
(Ibidem, LXII.6., p. 276-277); la circa 1 km nord-vest de gară, pe panta vestică a dealului Bălăşeşti,
aproape de şes, se află o necropolă datată în sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 908; M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em Bold, M. Dinu 1955, p. 37; G. Coman 1980, LXXII.8., p. 277).

Com. Vutcani, ape: Vutcani, Poşta Elan; locuiri Pe stânga pârâului, resturi ceramice În jurul bisericii,
aşezare La Moviliţă, sat Poşta-Elan, resturi ceramice la Salcâmii lui Huiu.
Sat Vutcani, pe stânga pârâului Vutcani, între Primărie şi Şcoala generală 2, se aflau mai multe locuiri între
care şi o aşezare de sec. IV (G. Coman 1980, LXXIII.1., p. 278); în jurul bisericii Sf. Neculai şi a
locuinţei prof. Ion Diaconu, s-au descoperit resturi ceramice sec. IV (Ibidem, LXXIII.4.); la circa 1 km
sud de sat, de o parte şi de alta a pârâului Vutcani, La podul Racovii, în punctul numit La Moviliţă, se
află o altă aşezare din sec. IV (Ibidem, LXXIII.7., p. 279); sat Poşta-Elan, la nord de sat, în locul numit
Salcâmii lui Huiu, se află resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, LXXIII.10.).

Com. Zăpodeni, ape: Telejna, Bârlad, Unceşti; staţiune În marginea de sud-vest, resturi ceramice Capul
dealului, sat Butucăria, locuire Childeşti, sat Unceşti, locuire La Poştă.
Sat Zăpodeni, pe capul dealului din marginea de sud-vest, la fostul sediu C.A.P., se află o staţiune cu un
nivel din sec. IV (I. Ioniţă 1966, p. 192; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 335,
pl. CCXLVIII/6; Al. Andronic, I. Ioniţă, Fl. Banu 1962, p. 800; G. Coman 1980, LXXIV.2., p. 280, fig.
137/2-3; 138/1-3); pe interfluviul format de pârâul Telejna cu valea Bârladului, în punctul numit Capul
Dealului, situat la circa 3 km sud de sat, s-au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-
Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman 1980, LXXIV.4.); sat Butucăria, la circa 2 km est
de sat, pe panta vestică numită Childeşti, de pe Dealul mare, Dealul Buna, s-a descoperit o silişte cu
resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 316; G. Coman
1980, LXXIV.5.); sat Unceşti, la gura văii pârâului Unceşti, în punctul numit La Poştă, pe terasa
cuprinsă între şesul Bârladului şi şosea, la circa 2,5 km sud-sud-est de gara Buhăieşti, s-au descoperit
resturi de locuire atribuite sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman
1980, LXXIV.7., p. 281).

Com. Zorleni, ape: Bârlad, Zorleni, Simila; aşezări Ferma Fântânele, necropolă La Plopi, aşezări Pe
dreapta pârâului, În aval, Pe terasa joasa, sat Popeni, locuire Gheneştii Vechi, resturi ceramice Spre
şcoala generală, Promontoriu.
Sat Zorleni, în faţa Fermei Fântânele, pe stânga Bârladului, la circa 400 m, în aşezare din sec. IV s-a
descoperit un cuptor de olar cu toată şarja în el, în focărie cu pilon central de susţinere a grătarului (V.
Palade 1969, p. 339; idem 1987-1989, p. 53 şi urm.; G. Coman 1980, LXXV.2., p. 283); la circa 1,5 km
est de sat, pe dreapta şoselei Zorleni - Popeni, în punctul denumit La Plopi, se află o necropolă datată în
sec. IV (Ibidem, LXXV.5., p. 284); la circa 500 m nord de necropola menţionată, pe dreapta pârâului
care vine din Popeni, s-a semnalat o aşezare din sec. IV; tot pe dreapta pârâului, la circa 400 m în aval, se
află o altă aşezare din sec. IV (Ibidem, LXXV.6-7.); la circa 1 km sud de sat, la confluenţa văii Vârlezu,
pe dreapta căii ferate Bârlad - Zorleni, s-au semnalat resturi de locuire din sec. IV; la fel şi la circa 2 km
sud de sat, pe terasa joasa dintre calea ferată şi stânga Bârladului (Ibidem, LXXV.8-9.); sat Popeni, în
văiuga numită Gheneştii Vechi, pe dreapta şoselei Murgeni - Popeni, s-a semnalat şi un nivel de locuire
din sec. IV (Ibidem, LXXV.16.); spre şcoala generală şi biserică s-au găsit resturi ceramice din sec. IV şi
pe promontoriul din marginea de vest, între şoseaua Popeni - Zorleni şi pârâu, la grădina de zarzavaturi,
alte numeroase fragmente ceramice din sec. III-IV (Ibidem, LXXV.21-22., p. 285).
57
 58

The Fourth Century Discoveries in the geographical subunits in the Bârlad

Plateau.
A particular view on the Vaslui county

Bârlad Plateau,
a. Central Moldavian Plateau,
b. Fălciu Hills,
c. Fălciului Hills,
d. Tutova Hills.

Com. Albeşti, water courses: Idrici with Idriciul Sec, Albeşti, Crasna, Bârlad; potsherds in În Deal,
settlement Moşeni, ceramic remains In the area of the forest administrative quarters, village Corni-
Albeşti, at Velniţei Valley, village Crasna, settlement La grădina de zarzavat.
In village Albeşti - În Deal, in the southeast end of the village there were discovered potsherds dated to the
4th century from grayish thick wheel-made vessels, with ring-like base, decorated by polishing with wavy
motifs and remains of coarse paste vessels (G. Coman 1980, I.2. p. 45); Moşeni, point situated 400 m
south the village, on two average interfluvial slopes, with numerous springs, with an important settlement
out of which numerous potsherds were gathered, according to shape, execution technique and
ornamentation, dated to the 4th, 5th – 6th centuries (Ibidem, I.3., p. 45-46); In the area of the forest
administration quarters in the middle of Tâlhăreşti forest, on the left side of Idrici brook, there were
found ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, I.6., p. 46); the same in the village Corni-Albeşti,
in the north end, at Velniţei Valley (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317; G.
Coman 1980, I.7., p. 46); village Crasna, La grădina de zarzavat, at about 700 m north of the railway
station, on a mound situated between the railway and Bârlad River, there was found a settlement with
ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, I.10., p. 47).

Com. Alexandru Vlahuţă, former Pleşeşti, waters: Socilor Valley with Leurda, Ibana, Simila; habitation
Capul Dealului, village Ibăneşti, To the west end, village Mânzaţi, ceramic remains In the southwest end.
In village Alexandru Vlahuţă, Capul Dealului, on the interfluve in the east end of the village, there were
pointed out habitation remains dated also to the 4 th century, shards of hand-made and especially wheel-
made grayish fine and coarse paste vessels (G. Coman 1980, II.1., p. 48); village Ibăneşti, In the west
end, around the confluence of two brooks with ravine beds, is a settlement with numerous shards of
grayish fine paste wheel-made vessels, decorated by polishing, dated to the 4 th century (Ibidem, II.3., p.
48-49); on the interfluvial slope in front of the old church, in ruins, In the southwest end of the village
Mânzaţi, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th and 5th – 6th centuries, which resulted
from wheel-made jars of a brick-red or grayish paste containing smashed shards or very fine gravel, with
a threshold on the neck (Ibidem, II.6., p. 50).

Com. Arsura, waters: Şopârleni, Barahoi, Tătarului valley, Ruginosu; settlement Cetăţuia Mogoşeşti,
habitation at Cumpeni, potsherds at Poiana, Via lui Ţoncu, settlement In front of the new school building,
potsherds in Interfluvium, village Mihail Kogălniceanu, ceramic remains Near the pond, habitation
Southeast of the village, village Pâhneşti, potsherds On the middle slope of Henciu Hill and East-
southeast of the village.
In village Arsura, between the northeast end and the right side of the brook, there is a wide site that
includes a 4th century settlement, that interpenetrates the Mogoşeşti Fort (G. Coman 1980, III.2., p. 51);
Cumpeni, at about 500 m east of the village, there was pointed out a wide settlement and a habitation
level dated to the 4th century, in which there were discovered potsherds of grayish fine wheel-made
pottery, dishes, small bowls etc., with ring-like basis (Ibidem, III.4., p. 51, fig. 137/1); the same in
Poiana or Ruptura, on Poiana Mare Hill, west of Cetăţuie (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.5., p. 52); to the northwest of Arsura, in the vineyard of Ţoncu
Constantin, there were discovered a site and potsherds dated to the 4 th century IV (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.6.); Isn front of the new school
building, to the west side of village Arsura, there is a site dated to the 4 th.- 5th centuries, with fragments of
 59

dolium decorated with incisions and fragments of small vessels with ring-like basis, from pots-jars, with
sand or smashed shards mixed in the paste, with rounded flared border and rope cut basis (G. Coman
1980, III.7.); at about 400 m southeast of the village, on an Interfluvium formed by Ruginosu brook with
a ravine, there were found 4th century potsherds (Ibidem, III.11.); near the pond situated southeast of
village Mihail Kogălniceanu, former Râpi, on the left side of Şopârleni brook, there were discovered 4 th
century hand-made and wheel-made pottery remains (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 337; G. Coman 1980, III.16., p. 53); southeast of the village, at about 1,5 km and
also south the Drânceni-Râpi road, on both of Barahoi brook, there were discovered habitation remains
dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980,
III.17.); in village Pâhneşti, at about 300 m west of the village, on the average slope of Henciu Hill, on
a flattened land, there is a settlement with shards of grayish fine paste or cement vessels, with rounded
and flared border and in most of the cases with a ring-like base, dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980, III.21.); east-southeast of the village, at
about 500 m, there were gathered fragments of wheel-made and hand-made vessels dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, p. 337; G. Coman 1980, III.23.).

Com. Banca, waters: Bârld, Horoiata, Petrişoara, Banca, Ghermăneşti; in the village core, on Băncii
valley, west of the village, in village Banca Gară, habitation Şapte Case, settlement, SMA quarters,
settlement and necropolis, On a mound; village 1 Decembrie, in the northwest side of the village; village
Ghermăneşti, remains of vessels Around the church, village Micleşti, at the spring of Vâlcioaia valley,
village Sălcioara, near the bridge, village Sârbi, settlements in Satul Nou, in the southwest side, village
Stoişeşti, settlement in Răduleţ point, on Răduelşti hill, in the village core; village Strâmtura Mitoc, at
about 2 km north, village Ţifu, Scripţăneşti.
In village Banca, in the village core, to the east, on the valley of Băncii brook, in the ravines formed as a
result of the land sliding and on the valley there were discovered habitation remains dated to the 4 th
century, as a result of salvage excavations carried out in 1983, carried out by R. Alaiba (Gh. Gherghe, M.
Rotaru 2002, p. 33, nr. 8); also in the village core, on both sides of Băncii valley, in the yard of inhabitant
Brezuleanu Gheorghe, up to the house of engineer Ştefăniţă Vintilă, there was pointed out a settlement in
which there appeared ceramic fragments, tools and a pottery kiln with the whole batch, left after baking,
containing wheel-made pots created by a local potter (G. Coman 1980, IV.1., p. 55-56; Gh. Gherghe, M.
Rotaru 2002, p. 33, nr. 8); village Banca Gară, SMA quarters, situated at the exit into the meadow of
Bârlad River, 300 m south of Banca Gară, both on the right side, where is the company quarters, and on
the left side toward the mill and brick workshop, there is a rich settlement with ceramic remains dated to
the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310-311, a settlement with
points a-d and f, included in Banca, is situated south of Banca Gară; G. Coman 1980, IV.2., p. 56; Gh.
Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32, nr. 2); On a mound to the left of Bârlad River, situated at about 2,5 km
south of the road Slătioara – Banca Gară, there were discovered habitation traces dated to the 3 rd – 4th
centuries, with ceramic fragments on the surface, but also with daub, slag, stone, considered as resulting
from kilns, and also a funeral urn, a 3 th century vessel (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32, nr. 5);
village 1 Decembrie, in the northwest side of the village, at about 100 m, on the left side of Bârlad
River, there lies a 4th century settlement out of which grayish but also blackish potsherds with thickened
rim and ring-like base were gathered, and also parts of de amphorae, whorls, whetstone, daub, stones
from the kilns (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 35, nr. 14, fig. VI/5, 8, 10; IX/1; X/5, 7), some
fragments of coarser paste, with grooves, may result from bowls and food storage pots dated to the first
half of the 5th century V, which Vasile Palade put into connection with the settlement of Bârlad - Valea
Seacă, Dodeşti and Banca Gară - Şapte Case (Idem, fig. VIII/1-2; IX/2-5); village Ghermăneşti, in the
southeast core, around the church, there were discovered numerous shards from grayish fine paste
wheel-made vessels with ring-like base and ornamentation created by polishing, dated to the 4 th century
(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980, IV.7., p. 57; Gh.
Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 36, nr. 19); at approximately 2 km west of the village, to the right of
Ghermăneşti brook, there was a settlement with numerous shards of vessels made grayish fine and coarse
paste; Vasile Palade also researched in the right of the ravine, a pit with the depth of 6-7 m from the
current treading level, lined with wood, and which contained two recipients – made of lime tree bark,
with a wooden base also of lime tree, together with fragments of two ropes obtained from young lime
 60

tree bark, dated to the 4th century (1978, p. 407 sq.; Gh. Bichir 1996, p. 188); at about 1 km west of
village Micleşti, at the spring of Vâlcioaia valley and 200 m to the northwest there is a 4 th century
settlement, that contained remains of hand-made and wheel-made vessels, biconical whorls, blue beads,
etc. (G. Coman 1980, IV.12., p. 57; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 38, nr. 24); village Sălcioara,
former Şapte case, in the southern end of Sălcioara farmyard, at the exist of Horoiata brook in meadow
of Bârlad, în near the bridge there are four tumuli, one to the left and three to the right remains of
vessels dated to the 4th century (Ibidem, IV.13.; R. Alaiba, Gh. Gherghe 1987-89); village Sârbi, starting
from the northeast end of the village in point Satul Nou there is a rich settlement which brought to light
remains of grayish fine paste wheel-made vessels, with ring-like base and the ornamentation made by
polishing, remains of Roman amphorae with the paste containing sand, of yellowish or brick-red color,
biconical whorls, dated to the 3rd – 4th and 5th -6th centuries (G. Coman 1980, IV.23., p. 57-58; Gh.
Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 30); in the southwest side of the village, about 200 m, on the right
side of Bârlad River, there were discovered numerous habitation remains, pottery made of grayish fine
and coarse paste, parts of amphorae, whorls, daub, stone, slag, dated to the 4 th – 5th centuries (Gh.
Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 29, fig. VIII/3); village Stoişeşti, in point Răduleţ, at about 1 km
northwest of the village, on the sloped plateau, there were found numerous fragments of wheel-made
vessels of grayish fine or sandy, cement paste (R. Vulpe et alii 1951, p. 226; N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1980, IV.33., p. 58; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p.
40, nr. 32); also on Răduleşti hill, on both sides of the road to Ghermăneşti, on the sloped side of the hill
to Petrişori valley, there is a rich 4 th century settlement (G. Coman 1980, IV. 34. p. 58, not dated; Gh.
Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 33, fig. X/13); in the village core, there were found remains of wheel-
made vessels, either of grayish fine paste, or of paste mixed with sand, fine gravel or smashed shards,
with ring-like base or with the base cut with the rope, dated to the 4 th – 5th centuries (G. Coman 1980, IV.
35. p. 58-59; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 34); village Strâmtura Mitoc, at about 2 km north, on
the right side of Bârlad River, there was also found a 4 rd– 5th century habitation, with vessels made of
grayish fine paste, with analogies in Valea Seacă - Bârlad (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 41, nr. 35,
fig. VI/7, 9; VII/3-4); sat Ţifu, Scripţăneşti, at about 200 m to the west, on both sides of the road
Viişoara-Şuletea and of the old road to Stoişeşti, there is a 3 rd–4th centuries settlement (Gh. Gherghe, M.
Rotaru 2002, nr. 36, fig. VI/1, 6; VII/1; X/6).

Com. Băcani, waters: Simila, Ibana, Bogdana, there are no 4th ct. settlements (G. Coman 1980, V. p. 61).

Com. Băceşti, waters: Bârlad; potsherds at Capul Dealului, vestiges Aanei Vasile, village Ţibăneştii
Buhlii, habitation Around the school and vessels On the hill crest.
village Băceşti, in the northwest side of the hill crest, named Capul Dealului, toward village Băbuşa, there
were discovered numerous shards dated to the 4 th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu
1955, p. 14; G. Coman 1980, VI.2., p. 62); at Aanei Vasile there were pointed out vestiges dated to the 4 th
century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1955, p. 14; G. Coman 1980, VI.4.); village
Ţibăneştii Buhlii, Around the school there were habitation remains dated to the 3 rd - 4th centuries
(Ibidem, VI.8., p. 63); 1 km south the school, on the Hill crest, on the valley of Pietrosu brook, there
were collected remains of 3rd–4th centuries vessels (Ibidem, VI.9.).

Com. Bălteni, waters: Bârlad, Stemnic-Buda; without traces of 4th century habitation (Ibidem, p. 64-65).

Com. Berezeni, waters: Prut, Muşata, Bozasca, Sărata; settlement to the left of a brook, Troienaşi,
Vicoleni, on the right terrace of River Prut, Muşata, village Rânceni, in the south part of the hearth,
remains of vessels, village Stuhuleţ, habitation Around the bridge.
Village Berezeni, at about 600 m east of Sărata Mill, 1,5km away of village Horinceni - Berezeni and 300 m
of Săratei bridge, on the left side of a brook, there was uncovered a settlement with potsherds, which
according to the technique of execution, shape and ornamentation belong to the 4 th century (G. Coman
1980, VIII.1., p. 66); at Troienaşi, left of the dam to the west end of village Horinceni there were pointed
out remains of habitation which were dated to the 4 th century and there were recovered fragments of
grayish fine paste wheel-made vessels, mugs with a handle, slightly biconical and iwht the ring-like base,
small bowls and dishes with biconical body, and also fragments of hand-made vessels, jars whose paste
contains smashed shards (idem 1969, p. 292; idem, 1980, VIII.2., p. 67); Vicoleni, on the interfluvial
terrace in the village core, there were found numerous fragments of mugs, small bowls, dishes etc.,
wheel-made of grayish fine paste, ornamented either with a fine belt, or with a polished wavy motif,
 61

dated to the 4th, 5th-6th centuries, and also a potter’s kiln with a central pillar in the fire chamber (idem
1969, p. 292; idem, 1980, VIII.5.); between the south end of Satu Nou and the north end of village Bozia
Nouă, nowadays included in Berezeni, On the right terrace of River Prut, there were found habitation
remains dated to the 3rd – 4th centuries, but also gloves of Roman amphorae (G. Coman 1980, VIII.8., p.
68); on the left side of Muşata brook, around the school, there were found numerous fragments of wheel-
made vessels, of grayish fine paste and of coarse paste, mugs, small bowls, recipients for food storage
and jars carried out in a more negligent way, dated to the 4 th – 5th centuries (N. Zaharia, Petrescu
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, VIII.11.); village Rânceni, in the south part of
the hearth there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (N. Zaharia, Petrescu
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, VIII.12.); village Stuhuleţ, at 350 m southeast,
on both sides of Bozasca brook, Around the bridge there are habitation remains dated to the 4 th century
(N. Zaharia, Petrescu Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1969, p. 292; idem 1980,
VIII.14.).

City of Bârlad, waters: Bârlad, Simila; tombs The Water Tower, habitation Ţărnii Valley, Palerma
Bridge, settlement south of Palerma Bridge and ceramic remains At the Confluence.
Bârlad, The Water House within the city limits – there were investigated four inhumation tombs with a
potter’s workshop with vessels and treasure items dated to the 4 th century (V. Palade 1971, p. 259-275,
fig. 1-6; G. Coman 1980, IX.2., fig. 133/4, p. 70); at Ţărnii valley, Ţărnii gate, points with habitation
remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G.
Coman 1980, IX.5.); at Palerma bridge, at about 2,5 km southeast of the city, on the interfluvium
crossed in the lower terrace to the right of Bârlad River, there were discovered habitation remains dated
to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980, IX.5.);
at about 1 km south of Palerma bridge, near Bârlad River, there was a settlement with materials dated to
the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980, IX.7.); at
about 400 m behind the Bearing Factory, around the Confluence of Simila to the Bârlad River, there
were discovered ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, IX.10, p. 71).

Com. Blăgeşti, waters: Elan with Sărata, Sărăţeni and Creţana, Lişcov, Valea Oanei, brooks Sipeni and
Zbancului; remains of vessels on the Interfluvium, in the east end of the village, Râpa Frasinului, La
Colonel, the southeast end, in the middle of the village, Stoian’s pond, settlement Scândureni, village
Sipeni, ceramic ware to the right of Şipotele, habitation on the lower river course.
Village Blăgeşti, on the Interfluvium formed by Lişcov brook with a small local brook, there were
discovered remains of vessels dated to the 4 th century (G. Coman 1980, X.1., p. 74); in the east end of
the village, on the whole valley formed by Creţana brook toward Elan River, for about 1.300 m there
were encountered shards dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,
p. 340; G. Coman 1980, X.3., p. 74-75); at Râpa Frasinului, on a hill crest of the interfluvium, situated
at about 3km southeast of village Blăgeşti, there were shards of wheel-made vessels, mugs with handles,
dishes, small bowls, dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
340; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig. 137/6); La Colonel, at about 1,5 km northeast of Blăgeşti, at the
point of confluence of Sărăţeni brook, there were found ceramic remains dated to the 4 th century (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340, point e; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig.
137/6); village Igeşti, starting from 500 m north of the village, on the left side and especially on the right
side of Lişcov brook, over an area of about 1,5km length and the same as width, southeast of
Scândureni, there is a rich settlement with a habitation dated to the 4 th and 5th centuries (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347, points b, c, f; G. Coman 1980, X.9., p. 76, fig. 138/4-5);
in the southeast end, on both sides of Lişcov brook, there are numerous pottery fragments dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, X.10., p. 77-
78); in the middle of the village, there flows a brook on the west-east direction, that flows into Lişcov,
on the right, above its spring, there were found ceramic fragments dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340); thee same at about 350 m west of the church at the
brook spring, at Stoian’s pond (Ibidem, X.11-12, p. 78); village Sipeni, to the right of Şipote, in Cazan’s
garden and the new school yard there were discovered numerous ceramic remains dated to the 4 th century
and on the lower course of the brook springing from Şipote, before exiting the village there were
habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, X.15-16, p. 78-79).
 62

Com. Bogdana, waters: Bogdana with Plopoasa, Similişoara, Suceveni-Horgeşti; fibula La stejar,
potsherds in front of the village.
village Bogdana, at about 600 m southeast, on the left of Bogdana brook, on the meadow of former village
Şerbăneşti, La stejar there was found a bronze fibula dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 314; G. Coman 1980, X.1., p. 80); and parts of vessels in front of the
village, on the northeast end of the village, in the angle between Bogdana brook and the way to Lipovăţ
(Ibidem, XI.5. p. 81).

Com. Bogdăneşti, waters: Horoiata with Valea Seacă, Bogdăneşti; potsherds, in the village core,
habitation Corlăteşti, village Buda, potsherds in the northern village core and the northern end.
village Bogdăneşti, in the village core, to the northwest of the school, there were discovered 4 th century
potsherds; Corlăteşti, Mânăstirea, former village, at about 3 km southeast of the old village core, on the
slow slope on the left side of Bogdăneşti brook, there were discovered remains of habitation dated to the
4th century and in village Buda, in the northern village core there was found ceramic ware dated to the
4th century, as well as on the interfluvium situated in the northern end (G. Coman 1980, XII.1-4., p. 83).

Com. Bogdăniţa, waters: Bogdana and Bogdăniţa; village Coroieşti, ceramic fragments on the
interfluvium, village Tunseşti, habitation La Moară.
Village Coroieşti, on the interfluvium formed by Bogdana and Bogdăniţa brooks, there were found
numerous potsherds resulting from wheel-made vessels, of grayish fine paste, with ring-like basis and
with a polished ornamentation, dated to the 4 th century; village Tunseşti, La Moară, in the east end of the
village, on the left side of Bogdana, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (G.
Coman 1980, XIII.2,5., p. 85-86).

Com. Boţeşti, waters: Gugul, Blăgeşti; habitation at Boţeşti, The village core, village Gugeşti, Boşcana.
Village Boţeşti - Vatră, on the place between the church, city hall, school and garden of Iustina Şt. Iacob, on
both sides of the brook, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century; village
Gugeşti, at Boşcana, at about 1 km west of the village, around strong springs, there were found
potsherds which according to the technique of execution, paste, color, ornamentation were dated to the 4 th
century (G. Coman 1980, XIV.1-2., p. 87-88).

Com. Buneşti-Avereşti, waters: Crasna with Cetăţuia and Hruşca; village Armăşeni, potsherds on the
interfluvial mound, habitation south the village.
In village Armăşeni, on the interfluvial mound, situated 1,5 km south-southwest of de village, there were
discovered ceramic fragments dated to the 4 th century and south the village, about 2 km and 200 m north
of Negruţi Mill, on the left side of Crasna, there were discovered habitation remains dated to the 3 rd – 4th
centuries (G. Coman 1980, XV.7-8.).

Com. Codăieşti, waters: Dobrovăţ, Rediu, Lunca and Vasluiul; ceramic ware southeast of the village.
In village Codăieşti, at about 600 m southeast the village, between the feet of the hill and the right side of
Rediu brook, near the point of confluence, there was discovered grayish ceramic ware made of thick
paste, with ring-like base and horizontal or wavy polished ornaments, dated to the 4 th century (G. Coman
1980, XVI.1., p. 91).

Com. Coroieşti de Sus, waters: Horasca, Dumbrava, Pereschivu Mic; dwellings in the southern end.
In village Coroieştii de Sus, in the southern end, on the slow slope to the left of Pereschivul Mic brook, at
only 50 m distance to the bridge de pod, in the sloped sides of the road, there were found three dwelling
profiles which provided ceramic remains dated to the 4th century (G. Coman 1980, XVII.2., p. 93).

Com. Costeşti, waters: Chiţcani and Bârlad; ceramic remains in the village core, around the bridge, in
the angle formed by Bârlad road.
In village Costeşti, in the village core, to the north, around the garden of Ion Ostase, there appeared
numerous potsherd dated to the 4th century (G. Coman 1980, XVIII.2., p. 95); the same near the old
church, around the bridge in the village centre (Ibidem, XVIII.4., p. 96) and at about 3 km east of village
Costeşti, at 600 m north of the bovine farmyard, and 1 km west of Crasna railway station, in the almost
90o angle formed by Crasna – Bârlad road, on the right side (Ibidem, XVIII.6.).

Com. Creţeşti, waters: Lohan, Recea; ceramic remains in the village core, behind the railway station.
In village Creţeşti, In the village core to the southeast, there were discovered potsherds which according to
the type of paste, technique and ornamentation belonged to the 4 th century, as well as behind the railway
station, between the road and Lohan, over a wide surface G. Coman 1980, XIX.1-2., p. 98-99).
 63

Com. Dăneşti, waters: Luncii, Fereşti, Răchiţa; ceramic remains In the orchard, plough share north of
the village, fragments of vessels at Buragăi Pond, Şipotul lui Mantu, vestiges La Tufari, Zlătăreşti,
village Bereasa, ceramic remains at Zarea Răşcanilor, village Emil Racoviţă, in the west village core.
In village Dăneşti, in the orchard of former CAP, to the east end of the village, there were discovered
ceramic remains dated to the 3 rd – 4th centuries (G. Coman 1980, XX.3., p. 100); at about 500 m north
the village and 150 m from the road Dăneşti - Emil Racoviţă, there was discovered an iron plough share
dated to the 4th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 15; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.7., p. 101); at about 200 m northwest of Buragăi Pond, there
were discovered remains of vessels dated to the 4 th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 17; N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.8.); La Tufari, at about
700 m north of the village, there were discovered vestiges dated to the 4 th century (Gh. Radu, N. N.
Maftei, 1970, p. 18; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980,
XX.10.); Şipotul lui Mantu, situated at about 1km north the village, on the right side of Fundătura
valley, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p.
19; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.11.); on the
interfluvium Zlătăreşti formed by Dăneşti brook and Floarei Well, situated at about 3 km southeast of the
village, there were discovered vestiges dated to the 4 th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 19; N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.15.); in village
Bereasa, on the northwest slope of the Zarea Răşcanilor hill, there were discovered ceramic remains
dated to the 4th – 5th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320-321; G.
Coman 1980, XX.20., p. 102); in village Emil Racoviţă, former Şurăneşti, in the west village core, on
the property of Gh. Vieru, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 331; G. Coman 1980, XX.24.).

Com. Deleni, waters: Bârlad, Ghilahoi; habitation at Avrămeşti, village Bulboaca, around the railway
station.
In village Deleni, in the southeast end of the village, at Delenii de Jos, former Mărgineni, at Avrămeşti,
there discovered the remains of a habitation dated to the 4 th century (G. Coman 1980, XXI.3., p. 105, fig.
168/6); in village Bulboaca, around the railway station, there were fragments of ceramic ware dated to
the end of the 4th century (Ibidem, XXI.5., p. 105-106).

Com. Deleşti, waters: Buda, Fâstâca, Munteanului Valley, Coni Valley, Albeşti, Stemnic, Hârşova,
Ruginoasa; ceramic remains at Perilor Valley, Coni Valley, village Albeşti, ceramic remains on the
plateau, village Băleşti, settlement at Coada Siliştii, village Cozmeşti, settlement at Grama, habitation on
the river bank, village Hârşova, habitation at Vârteguţ, potsherds at Movilă, village Rădueşti, habitations
at Hârboanca and north of the school.
In village Deleşti, Perilor Valley, from the village core, situated at 150 m west of the school, there were
discovered ceramic fragments dated to the 4 th century (G. Coman 1980, XXII.1., p. 107); in the area of
strong springs at the source of Coni Valley, at about 1 km northeast of the village, there was discovered a
settlement which also contained ceramic ware dated to the 4 th century (Ibidem, XXII.4., p. 108); in
village Albeşti, on the plateau to the left of the confluence point of Albeşti brook, situated 200 m
southeast of the church, there were ceramic remains dated to the 3 rd – 4th centuries, of Carpic and Sântana
de Mureş aspects (Ibidem, XXII.7.); in village Băleşti, at about 500 m east, in the punctul Coada Siliştii,
there has been acknowledged an important settlement that occupies a surface of about 10 ha, with a
settlement dated to the 4th century (Ibidem, XXII.8., p. 108-109); in village Cozmeşti, east of Ruginoasa
brook, in the point Grama, there were discovered settlements assigned to the 3 rd – 4th centuries (Ibidem,
XXII.11., p. 109); on the right bank fo Stemnic, on the hill in front of the previous settlement, there
were habitation remains of the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p.
12-13; G. Coman 1980, XXII.12); in village Hârşova, in the southern end of the village, east of the way
that goes down to the State farmyard Laza, just by the road, out of the two neighboring promontories
referred to as Vârteguţ, on the one closest to the village there are habitation remains dated to the 4 th
century (Ibidem, XXII.17., p.110); at Movilă, about 1km away of the village end, west of the way toward
Laza farmyard and of Hârşova brook, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem,
XXII.18.); in village Rădueşti, in the northeast end to the right of the dam, at Hârboanca, there was
discovered a settlement with habitation remains dated also to the 4 th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M.
 64

Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXII.20.); north of the school, 150 m, on the left side of
Rădueşti brook, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem, XXII.21.).

Com. Dimitrie Cantemir, former Hurdugi, waters: Grumezoaia, Câşla; ceramic remains At the school,
In the north end of the village; village Grumezoaia, in the north end, village Guşiţei, in the southwest
village core, on the right of Câşla brook, village Urlaţi, at Silişteni.
In village Dimitrie Cantemir, on the land between the school, village store and mayoralty, there were
found ceramic remains dated to the 4 th century (G. Coman 1980, XXIII.1., p. 112); in the north end,
between the right of the brook and the road there were discovered some ceramic remains dated to the 4 th
century (Ibidem, XXIII.2.); village Grumezoaia, in the northern end, on both sides of a ravine, there
were discovered numerous ceramic potsherds of grayish fine paste, of wheel-made pottery, or of brown
hand-made coarse paste, dated to the 4th century (Ibidem, XXIII.4., p. 113); village Guşiţei, in the
southwest core of the village, around the garden of Toader Munteanu, there was discovered a settlement
containing ceramic fragments dated to the 4 th century (Ibidem, XXIII.7.); in the north-northwest side of
the village, at about 1 km, on the right of Câşla brook there were discovered potsherds dated to the 4 th
century (Ibidem, XX III.8.); village Urlaţi, at 200 m to the north, both on the interfluvial hill crest, and to
the right hereof, at Silişteni, there were discovered fragments of vessels dated to the 4 th century (Ibidem,
XXIII.9., p. 114).

Com. Dragomireşti, waters: Tutova, Semenea, Popeştiul, Lipova; village Popeşti, necropolis on Nastac,
ceramic fragments in Ţintirim, village Vladia, settlement west of the village.
In village Popeşti, on Nastac, in the east-northeast side, on a plateau descending slowly westwards, in the
area of the village end, there is a necropolis dated to the end of the 3 rd century – beginning of the 4 th
century (G. Coman 1980, XXIV.3., p.115); in the south end, on a hill crest contained between the left of
the brook and the village, at Ţintirim, there were discovered ceramic fragments dated to the 4th century
(Ibidem, XXIV.4.); in village Vladia, at about 800 m west of the village, between the right of Tutova
River and the forest, there is a 4th century settlement with fragments of wheel-made vessels, of grayish
thick paste and with ring-like base (Ibidem, XXIV.10., p. 116).

Com. Drânceni, waters: Ruginoasa, Barahoi; in village Ghermăneşti, ceramic fragments In front of the
school, The spring of Barahoi brook, habitation Pe Dop, on the east slope, village Şopârleni, ceramic
fragments on the interfluvium.
In village Ghermăneşti, in front of the school, in the area of the former C.A.P. and of the sportsground,
there are ceramic fragments dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXV.5., p. 119); at about 500 m
south the village, in the area of the way Germăneşti – Drânceni Băi, at the point Pe Dop, there were
discovered traces of habitation dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.8.); at about 1 km southwest of the village, toward the spring of
Barahoi brook, there were discovered ceramic fragments dated to the 3 rd – 4th centuries (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.9.); on the slow slope of the
village to the left of the way to Arsura, on the east of Barahoi brook, at about 1km west of the village,
there were discovered ceramic remains of the 2nd – 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.10.); village Şopârleni, on the interfluvium situated at
about 400 m north-northwest of the village, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980, XXV.14., p.
119-120).

Com. Duda-Epureni, waters: Pârâul lui Ivan, Recea Valea Grecului; village Epureni, habitation a Benţa,
village Valea Grecului, fragments of vessels On the east side of the valley.
In village Epureni, at about 2 km south, near the pond la Benţa, there are habitation remains dated to the 4 th
century (G. Coman 1980, XXVI.5., p. 122); village Valea Grecului, at about 400 m to the north, on the
east side of the valley there were discovered fragments of wheel-made vessels, of grayish thick paste
dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337, G. Coman 1980,
XXVI.7.).

Com. Dumeşti, waters: Bârlad, Hodorani; ceramic fragments east of the village, habitation La Troiţă, La
Jitniţe, village Dumeştii Vechi, Of the railway line.
In village Dumeştii Noi, east of the village, on the Hodorani valley, in the ditches of the road Buhăieşti -
Roman, there were discovered ceramic fragments of the 3 rd – 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-
 65

Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970; G. Coman 1980, XXVII.1., p. 124); 2 km east of the village and at about
800 m north of CFR railway station, near the confluence of Găureanca brook with Bârlad River, on the
last extensions of Capul Crucii Hill, in the point La Troiţă, there were discovered habitation traces dated
to the 3rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980,
XXVII.2.); 3 km east of the village, La Jitniţe, at the feet of Izvorului Hill, on the left side of the road
Băceşti-Negreşti, there were discovered habitation remains of the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.5.); village Dumeştii Vechi, at 500
m east of the village, on a place which dominates the valley of Bârlad River and gets lost at the level Of
the railway line Buhăieşti - Roman, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125).

Com. Epureni, waters: Florenţa, Râpa Galbenă, Moaşca, Bârlăleşti; fragments of vessels La Velniţă, la
Râpa Galbenă, Confluence point of Moaşca brook, settlement at Şoldăneşti and also in village Bârlăleşti,
at Stanţia, village Bursuci, habitation at Cărămidărie, village Horga, in the centre and in the southeast
village core.
In village Epureni, at about 600 m south of the village, in the point La Velniţă delimited by the IAS
building, Murgeni - Bârlad road and Florenţa brook, there were discovered remains of wheel-made
vessels dated to the 4th – 5th centuries (G. Coman 1980, XXVIII.3., p. 126), at about 400 m southwest of
the village, at Râpa Galbenă, on the left of the brook there were discovered ceramic remains dated to the
4th century (Ibidem, XXVIII.4., p. 126); at about 700 m west of the village, in the are of the Confluence
point of Moaşca brook, there were numerous ceramic fragments dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343, only one point; G. Coman 1980, XXVIII.5.); at 500 m
north of Epureni railway station and 1,5 km south-southeast of the village, at Şoldeni - Şoldăneşti, there
is a wide site with a settlement dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 344; G. Coman 1980, XXVIII.8., p. 127, fig. 136/10); in village Bârlăleşti, starting from the
northeastern end, on the left of Bârlăleşti brook, at Stanţia - La Arie there was discovered a settlement
with ceramic fragments of the 4 th century, and a Roman amphora amid them (R. Vulpe et alii 1951, p.
222 sq.; G. Coman 1980, XXVIII.16., p. 130); village Bursuci, in the eastern end, on the valley of the
brook between the forest administrative quarters and the road, at Cărămidărie there was discovered a
settlement with habitation remains dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 341; G. Coman 1980, XXVIII.22., p. 131); village Horga, in the centre, starting with S.
Manolache’s dwelling, southwards, near the church and in the school area, there were discovered
habitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
346; G. Coman 1980, XXVIII.24.); in the southeast side of the village core, close to the railway station,
on each side of a small brook, there were discovered numerous remains of vessels resulting from a 4 th
century settlement (Ibidem, XXVIII.26., p.131).

Com. Fălciu, waters: Prut, Belciugu, Bozia, Copăceanca with Marcu; necropolis at the Water tower,
village Bogdăneşti, habitation North of the village, interfluvium, ceramic remains On the lower terrace,
settlement at the Porcine farmyard, village Bozia, ceramic remains at Gura Boziei, village Copăceana,
habitation On the right of the brook, ceramic ware In the southwest end and in village Rânzeşti, on the
mound, tomb On the low terrace, ceramic remains at Gura Mihălceni.
In village Fălciu, on the terrace in the southern end, at the Water tower, there was discovered a biritual
necropolis with habitation remains of the 4 th century, out of which several wheel-made and vessels and
several hand-made ones were recuperated (V. Palade 1971, p. 215 sq., fig. 1-4; G. Coman 1980,
XXIX.3., p. 136, fig. 135/1-4, 6-9, 10; 138/7); village Bogdăneşti, at about 700 m north of the village,
on the terrace between the meadow of Prut River and the road there are habitation remains dated to the
4th century (Ibidem, XXIX.5.); on the interfluvial terrace contained between Copăceanca brook and an
old riverbed of the Prut, there were discovered materials dated to the 4 th century (Ibidem, XXIX.6., p.
137); on the low terrace cut by the railway leading to the bridge over the Prut, there are ceramic remains
dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340; G. Coman 1980,
XXIX.8., p. 138); at about 500 m south of the village, on the terrace in front of the porcine farmyard,
there was discovered a settlement with numerous ceramic remains dated to the 4 th century (Ibidem,
XXIX.9.); in village Bozia, at La Gura Boziei, the confluence point situated about 800 m south -
southeast of the village, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (Ibidem,
 66

XXIX.12.); in village Copăceana, in the south-southwest end, on the right of the, brook, there were
discovered habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem, XXIX.17., p. 139); in the southwest end
of the village, in the average slope, there was discovered a pot with handle, of grayish paste with ring-
like base and ornamentation consisting in oblique lines; it was dated to the 4 th century (Ibidem,
XXIX.18., p. 139, fig. 138/6); village Rânzeşti, on the mound in the northern end, contained between
the confluence of Belciug and Puierniţă, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century
(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, XXIX.19., fig. 145/5);
on the low terrace contained between the church and the dwelling of primary school teacher Ion Cahu,
there was discovered an inhumation tomb, which had the potter’s workshop, vessels, fibulas and beads
probably dating from the 4th century (Ibidem, XXIX.20); at about 2 km south the village, in the point
named Gura Mihălceni, there were discovered ceramic remains (Ibidem, XXIX.21.).

Com. Găgeşti, waters: Jigălia, Holobăţ, Elan, with Urdeşti, Colubăţ; ceramic remains at Grozeşti, La
Budăi, Argeaua, settlement at Berbeceni, village Popeni, habitation on the right of Elan, settlement east
of the village, village Tupilaţi, tombs in the centre settlement in the bridge area.
In village Giurcani, on the crest of the interfluvial hill in Grozeşti outskirts, situated in the southwest side
of the village, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (C. C. Cihodaru et alii
1951, p. 228; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980, XXX.5., p.
142-143); between the north end, towards the dam plants, on both sides of Jigălia brook, La Budăi or
Lupeş Vineyard, there were discovered 2rd – 3th centuries potsherds, but also mugs with a handle, small
bowls, dishes, made of grayish thick paste, with ring-like base, dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXX.6., p. 143); at about 600 m south
the village, at Argeaua, there were discovered remains of 4rd – 5th centuries vessels (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXX.8.); at about 2,5 km east of the
village, on both sides of Holobăţ brook, at Berbeceni there is a settlement with materials dated to the 4 th
century (Ibidem, XXX.10.), village Popeni, at about 600 m north of the village, on the right of Elan,
there are 4rd – 5th centuries remains (Ibidem, XXX.15., p. 144, fig. 139/6); east of the village, about 3 km
away, at the spring of Holobăţ brook, there is a settlement with pothsherds dated to the 4 th century
(Ibidem, XXX.16.); village Tupilaţi, in the centre, on the left of the brook, there was pointed out the
presence of tombs which, according to the ceramic fragments found on the surface, are dated to the 4 th
century or at about 1,5 km north-northeast of the village, in the area of the bridge on Tupilaţi – Poşta
Elan road, there is a settlement with potsherds dated to the 4 th century and in the south-southeast end
there are habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, XXX.18-20., p. 145).

Com. Ghergheşti, waters: Studineţ; settlement The area of the village core, village Lunca, habitation at
the spring of the valley, settlement on the right of Studineţ, village Valea Lupului, ceramic fragments in
the northeastern side.
Ghergheşti, The area of the village core, on both sides of Studineţ brook, there is a settlement dated to the
4th century (G. Coman 1980, XXXI.1., p. 146); village Lunca, at the spring of the valley from the
northeast end there are habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem, XXXI.6.); at about 500 m
southwest of the village, on the right of Studineţ, there is a settlement dated to the 4 th century (Ibidem,
XXXI.8., p. 147); village Valea Lupului, in the northeast end, on the right side of a local brook, there
were discovered ceramic remains dated to the 3rd – 4th centuries (Ibidem, XXXI.9.).

Com. Gârceni, waters: Racova, Racoviţa, Dumbrăveni, Cârceneanca; potsherds at Capul Plopilor, În
ţarină la vale, village Dumbrăveni, habitation at Hrisob, village Trohan, fragments of vessels to the East
and southeast and On the left of Racova.
In village Gârceni, Capul Plopilor, Coada Plopilor or La Plopi, situated on the southeast end, there were
discovered ceramic remains dated to the 3 rd-4thcenturies (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold
1958, p. 17; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 322-323; G. Coman 1980,
XXXII.1., p. 148); in the village core, În ţarină la vale, point situated south of the school, on the right
side of the brok where there were the CAP stables, there were discovered vestiges dated to the 4 th century
(M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.2.); village
Dumbrăveni, in the east end, on the northeast slope of Chiţcani Hill, at Hrisob, there were discovered
habitation remains dated to the 3 rd – 4th centuries (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; M. Petrescu-Dîmboviţa,
M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.4., p. 149), on the extensions of Chiţcani Hill,
 67

there were discovered habitation remains dated to the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, M.
Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.6.); village Trohan, east and southeast of the road
Pungeşti-Băceşti, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M.
Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXX.9.); east-south-east of the previous settlement, on the
left of Racova, to the southeast there is the Alba Hill, with north-northwest / south-southeast orientation,
there was discovered a settlement with potsherds dated to the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa,
M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXX.10.).

Com. Griviţa, waters: Bârlad, Trestiana, Gruzoaia, Jărăvăţ; settlements At the confluence and to the
south, village Trestiana, at the forest end.
In village Griviţa, at about 1 km northwest of the village, at the confluence of a local watercourse with the
Jărăvăţ, there is a settlement dated to the 4 th century (G. Coman 1980, XXXIII.2., p.151); about 500 m
southward the above settlement, there is a settlement dated to the 4 th century (Ibidem, XXXIII.2.); village
Trestiana, at about 800 m west of the village, on the land contained between the right of the Bârlad and
the acacia forest limit, there was discovered a settlement (Ibidem, XXXIII.8., p. 152).

Com. Hoceni, waters: Barboşi with Valea Seacă, Bujorul; village Barboşi, fragments of vessels at Rariş,
village Deleni, habitations at Talaba and village Oţeleni, interfluviu, ptosherds near the school.
In village Barboşi, at about 1,5 km to the north, between the forest limit and Barboşi, at Rariş there were
discovered potsherds resulting from grayish fine paste vessels, mugs, dishes, with the ring-like base,
dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXXIV.2., p. 153); in village Deleni, to the east end, on the
right of the brook, at Talaba, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (G.
Coman 1980, XXXIV.3.); in village Oţeleni, on the interfluvium in the southwest end, there were
discovered habitations dated to the 4th century (Ibidem, XXXIV.5., p. 154); near the school there were
found grayish atypical shards, dated to the 4th century (Ibidem, XXXIV.6.).

Town of Huşi, waters: Lohan, Recea; there are no settlements dated to the 4 th century (G. Coman 1980,
XXXV, p. 155-156).

Com. Iana, waters: Studineţ; village Silistea, settlement west of the village.
In village Silistea, on the right of Studineţ, west of the village, near the limit of Muncelul forest, there was
discovered a settlement dated to the 4 th century (D. Popescu 1965, p. 719; G. Coman 1980, XXXVI.5., p.
157).

Com. Ivăneşti, waters: Racova, Coşeşti, Tulburea, Broşteni; habitation at Cişmeaua lazului, tomb at
Tăbăcaru Mound, vestiges at Ursoaia, settlement Gologofta, potsherds in the southern end, village
Bleşca, habitation in the western end, potshreds in the eastern village core; village Broşteni, habitation in
the northeast end.
In village Ivăneşti, Cişmeaua lazului, point situated in the north-northwest end, on the left side of the road
to Bacău, there were discovered habitation remains dated to the 4thv century (M. Petrescu-Dîmboviţa,
M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 20; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; G.
Coman 1980, XXXVII.3., p. 160); at about 500 m northeast of the northwest end, on the promontory on
the left of Racova, at Tăbăcaru Mound, near a skeleton, there were found ceramic fragments dated to the
4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 20; G. Coman 1980, XXXVII.4.); at
about 1 km northeast of the northwest end of the village, on both sides of a local brook to the left of
Racova, at Ursoi, Ursoaia veche, Vărzărie, there was discovered a site with vestiges dated to the 4 th
century (Ibidem, XXXVII.5.); in Gologofta, village united to Ivăneşti, at about 200 m south of Centre of
vinification, there was discovered a settlement dated to the 4 th century (C. C. Cihodaru 1933-1934, p. 45;
R. Vulpe et alii 1950, p. 43; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 21; Al. Andronic, I.
Ioniţă, N. Banu 1962, p. 800; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; Gh. Bichir
1973, p. 35; G. Coman 1980, XXXVII.6.); between the current cemetery, brook and the kinder-garden, in
the south end of Gologofta, there are ceramic fragments dated to the 4 th century (Ibidem, XXXVII.7.); in
village Bleşca, in the west end, in the area of the school, there was discovered a site with habitation
remains dated to the 4th century (C. C. Cihodaru 1933-34, p. 83; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em
Bold 1958, p. 19, fig. 12/1-4; G. Coman XXXVII.10.); in the east village core, in front of the
Zootechnical farmyard, there were discovered ceramic fragments which according to the type of paste,
shape and ornamentation are dated to the 4 th century (Ibidem, XXXVII.12.); village Broşteni, on the
promontory in the northeast end, contained between the right side of Racova and the left of Broşteni
 68

brook, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (C. C. Cihodaru 1937-1938, p.
32 sq.; G. Coman 1980, XXXVII.15.).

Com. Iveşti, waters: Tutova, Bisericii; settlement at Ciuciurul lui Ivan, potsherds in the west side, in
village Pogoneşti, ceramic remains in the area of the former stables, potsherds to the north-northeast, La
Punte and in the west end.
In village Iveşti, at about 3 km north-northeast of the village, on the slope to the left of Tutova River, at
Ciuciurul lui Ivan, there was discovered a settlement dated to the 4 th century (G. Coman 1980,
XXXVIII.1., p. 164); in the yard of the former CAP, situated in thewest side, on the right of Tutova
River, there were discovered potsherds dated to the 4 th century and the first half of the 5 th century (V.
Palade 1970a, p. 73 sq., fig. 1/1-5), later on, the villagers discovered three other tombs (G. Coman 1980,
XXXVIII.6.); in village Pogoneşti, at 500 m northwest and at about 500 m north of Belceşti, in the area
of the former CAP stables, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem,
XXXVIII.8., p. 165); at about 1,5km north-northeast, on the right side of Pogoneşti - Iveşti road, toward
the end of the orchard, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem, XXXVIII.10); in
the west end of village Pogoneşti, on the left of Tutova River, La Punte, there were discovered ceramic
materials (I. Mitrea 1972, p. 145; G. Coman 1980, XXXVIII.12); in the west end, on the right side of
Tutova River, in the triangle formed by the three small hamlets, Pogoneşti, Breana and Belceşti, there
were found potsherds dated to the 4th century (V. Palade 1974; G. Coman 1980, XXXVIII.14, p. 165-
166).

Com. Laza, waters: Hârşova; no habitations were found (G. Coman 1980, XXXIX, p. 167-168).

Com. Lipovăţ, waters: Lipovăţ, Chiţoc, Căpuşneni, Corbu; potsherds at Jitărie and Coada iazului.
In village Lipovăţ, at the point of confluence between Corbu brook with Lipovăţ brook, at Jitărie, there
were found ceramic fragments dated to the 4 th century (G. Coman 1980, XL.2., p. 169); at about 1,5 km
east of the village, on the right side of the dam, on both sides of the road, at Coada iazului, Podul Lung,
there were discovered potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XL.3., p. 170).

Com. Lunca Banului, waters: Prut; no 4th century settlements (G. Coman 1980, XLI, p. 171-172).

Com. Măluşteni, waters: Horincea, Leaua, Recea, Zoiţeana, Lişcov, the village brook, Mânzăteşti;
potsherds at the east entrance, at Grădinărie, settlements at Leaua and in village Lupeşti at Fântâna
Mare, to the right of the confluence, ceramic remains behind the mill, settlements in the southeast end; in
village Mânăstirea, south of the village, potsherds to the left of Lişcov, in village Mânzăteşti, habitation in
the east end, in village Ţuţcani, potsherds in the area of the school, vestiges at primary school teacher
Cruceanu.
In village Măluşteni, starting with the area of the bridge from the east entrance into the village up to the
church and school, there is a site and a level of potsherds showing grayish fine paste, dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980, XLII., p. 173);
200 m west of the settlement on Cetăţuia, on the west slope of Recea valley, at Grădinărie, there were
discovered potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
349; I. Glodariu 1974, p. 195; G. Coman 1980, XLII.6., p. 174); at about 700 m east of the village there
is Leaua brook, and from it also the name of the place, Leaua, where over 1km distance toward the
village, and on the left side toward Schineni, there is a rich site in which there were also found ceramic
remains dated to the 4th century, parts of Roman amphorae and a Constantinian bronze coin (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980, XLII.10., p. 174-175); in village
Lupeşti, at about 2,5 km to the north, at the origin of Horincea brook, at Fântâna Mare, there is a wide
and important site in which there were found numerous fragments of vessels dated to the 4 th and 5th
centuries (Ibidem, XLII., 12., p.175); between the school and the dwelling of M. Leonte, on both sides of
the brook flowing into Horincea, and especially to the right of the confluence, there were discovered
habitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.
348; G. Coman 1980, p. LXII.14.); in the south end, behind Leonte’s State mill, there were discovered
numerous ceramic fragments dated to the 4 th century (Ibidem, p. LXII.15.); in the southeast end, on the
left of Horinca, at the level of Leonte’s mill, there is a settlement from where there were gathered
remains dated to the 4 th century (Ibidem, XLII.16.); in village Mânăstirea, at about 800 m south of the
village, on both sides of a small brook running from west to east, flowing to the right of Lişcov, there is a
wide settlement mostly destroyed by ravines and land sliding, in which there was discovered also
 69

ceramic ware dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G.
Coman 1980, LXII.19., p. 176); 400 m away from the previous settlement, on the left side of Lişcov, in
the south end of the orchard, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem, XLII.20);
in village Mânzăteşti, starting with the east end, on both sides of the road, including the left side of
Mânzăteşti brook, up to Horincii meadow, there are habitation remains dated to the 4 th, 5th – 6th centuries
(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 350; G. Coman 1980, XLII.24., p. 177);
village Ţuţcani, in the area of the two school buildings, there were found vestiges dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980, XLII.26.); from
the spring of the village brook, on its right, up to the bridge, where primary school teacher Cruceanu
lives, there were found vestiges dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1970, p. 356; G. Coman 1980, XLII.27.).
Com. Micleşti, waters: Racul, Fundătura; ceramic remains at Fundătura, village Chirceşti, habitations at
Dumbravă, La Velniţă, a vessel at Coasta Văii Seci, ceramic ware at Corcoduş, village Popeşti, habitation
on the hill crest.
In village Micleşti, at about 1,3 km southeast of the village and 200 m southwest of the forest house, from
the Micleşti – Boţeşti road, at Fundătura, there were found ceramic fragments of wheel-made pottery
dated to the 4th century (G. Coman 1980, XLIII.1., p. 180); in village Chirceşti, former Ruşi, in the
southeast end, in point Dumbravă, La Moară, where there was the quarters of the former CAP, there
were discovered habitation remains dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 317; G. Coman 1980, XLIII.2.); in the north end of village Chirceşti-deal, in a valley
dead-end named La Velniţă, there were discovered habitation remains dated to the 2 nd – 3rd and 4th
centuries (Ibidem, XLIII.3., p. 180-181); at about 1 km southwest of the south end of village Chirceşti-
Deal, in point Coasta Văii Seci, there was recuperated a wheel-made vessel, of grayish paste, dated to the
4th century (Ibidem, XLIII.4., p. 181); on the promontory in the south-southwest end of village Chirceşti
Vale, former Pârâieni, at Corcoduş, there was discovered a site with ceramic ware dated to the 4 th century
(Ibidem, XLIII.7.); in village Popeşti, on the hill crest, situated at about 500 m west of the village, there
were discovered habitation remains dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.
Zaharia 1970, p. 330; G. Coman 1980, XLIII.13, p. 181-182).

Com. Munteni de Jos, waters: Bârlad, Crasna; coin in village Secuia, habitation in the west end
In village Munteni de Jos, there was found a Roman coin, Constantius II (B. Mitrea 1961, p. 149; G.
Coman 1980, XLIII.1., p. 183); in village Secuia, in the west end, on the right side of Vaslui – Crasna
road, on the place of the vegetable garden, there were habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem,
XLIII.6, p. 184).

Com. Murgeni, waters: Oiţa, Elanul with Ursoaia, Sărata, Bujorăni, Leaua or Lişcov; potsherds at
Băbăneaţa, towards the CFR building, settlements at Gura Bujoreni, at Iancobescu, Tărnii Valley,
habitations east of Murgeni, Ştiubeeni, settlement at Ilişoaia, village 23 August, ceramic remains in the
area of Măgeana school and in village Cârja, Cârja de Jos, habitations at Bârsani, in the area of the
bridge, settlements at Maţa, at Bârsana, village Lăţeşti, ceramic ware On the promontory, Southwest of
the village, in village Sărăţeni, habitation in front of the school, settlement in the east end, in village
Schineni, habitation La Horă, potsherds on the right side of the brook, in village Vădeni, ceramic
remains La Stână, at Gura Holobăţ, the Water Tower.
In village Murgeni, in the area of the mineral springs in the west end of the locality, at Băbăneaţa, on the
left side of the springs, there were found potsherds dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, XLV.2., p. 186); between the Veterinary clinic,
toward the CFR building and the garden of N. Munteanu, there were found ceramic remains dated to the
4th century (idem 1973, p. 39, 49; idem 1980, XLV.4.); in the southwest end of the village, to the State
farmyard, at Gura Bujoreni there were found 4th century habitation traces; between the materials
discovered down there, there was a zoomorphic statuette – possibly a dog –, made of grayish fine paste,
jewelry items, a Roman bronze fibula, in fragmentary condition, a Roman silver coin issued by Claudius
II Gothicus or Constantius I (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman
1973, p. 39, 49; idem 1980, XLIII.6., fig. 134/4-5; 141/12; 142/18; 144/1); at 200 m distance, in front of
the Milk processing centre, on a promontory 700-800 m long, at Iancobescu, there were discovered
habitation remains dated to the 4 th century (idem 1973, p. 49, 52; idem 1980, XLV.8.); at about 2km west
 70

of Murgeni, at the spring of Bujoreni brook, at Ţărnii Valley, there is a wide settlement with materials of
the 2nd – 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1973, p.
9, fig. 20; idem 1980, XLV.9., p. 187, fig. 142/16-17); at about 700 m east of Murgeni, in the area of the
confluence point of Oiţa brook, the old village core, there were discovered habitation remains dated to
the 2nd – 4th centuries (Ibidem, XLV.13.); at about 1,5 km southeast of Murgeni, at the confluence of
Ursoaia brook with Elanul, in point Ştiubeeni, there were discovered habitation remains dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, XLV.14.); at
about 3 km southeast of Murgeni, on the left of Elan, at Ilişoaia, there was discovered a settlement dated
to the 2nd – 4th centuries (Ibidem, XLV.15., fig. 133/10); about 500 m south of Ilişoaia sheepfolds and 300
m east of Colonel Bridge, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (idem 1973,
p. 39, 49; idem 1980, XLV.16.); in village 23 August, former Floreni, in the area of the school there
were ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, XLV.21., p. 188); at about 1,5km south-southwest
of the village, in the ara of the springs, at Măgeana, there were discovered potsherds dated to the 2 nd – 4th
centuries (Ibidem, XLV.22.); in village Cârja, around the dwelling of teacher C. Chirica and the church
of Cârja de Jos, there were discovered remains of vessels which according to the type of paste,
technique, shapes and ornamentation, are dated to the 4 th century (G. Coman 1980, XLV.25.); in the north
end, around the former CAP stables, at Bârsani there were discovered habitation remains dated to the 4 th
century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 342; G. Coman 1980, XLV.26.); at the
main entrance in the village, coming from Murgeni, in the area of the bridge and of the brook that
crosses the garden of T. Vultur, there were discovered habitation remains dated to the 4 th – 5th centuries
(Ibidem, XLV.27.); in the southeast side, on the slow slope near the marsh, north-east of point Maţa,
there were discovered numerous settlements dated to the 4 th century (Ibidem, XLV.30., p. 188-189); at
about 3km south the village, on the hill crest situated between Elan River and Rădeanu pond, there are
several sites, one of them dated to the 4 th century (Ibidem, XLV.32., p. 189); at about 2km west of the
village, at Bârsana, there are 4rd – 5th centuries settlements (Ibidem, XLV.33.); in village Lăţeşti, in the
north village core, in the area of the dwelling of Toader Zamfir, on both sides of the brook, there were
habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem, XLV.41.); on the interfluvial promontory, situated in
the south-southwest end, there was discovered ceramic ware dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, XLV.43., p. 189); at about 1,5 km
southwest of the village, on the slow slope to the left of Lişcov brook, to the right of the country road
Lăţeşti - Ţuţcani, there were discovered fragments of wheel-made and hand-made vessels, of coarse
paste mainly, of grayish and brick-red hue, dated to the 4 th century (Ibidem, XLV.47., p. 190); in village
Sărăţeni, in front of the school, on both sides of the ravine, there were found habitation remains dated to
the 4th century (Ibidem, XLV.48.); in the east end, between the former quarters and the CAP stables, on
both sides of the brook, there was discovered a settlement with ceramic ware dated to the 4 th – 5th
centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 353; G. Coman 1980, XLV.49.); in
village Schineni, at about 400 m south of the previous settlement, La Horă, there were habitation
remains dated to the 2nd – 4th centuries (Ibidem, XLV.53., p. 191); between the school, the village store,
on the right side of the brook, there were found potsherds dated to the 4 th century (G. Coman 1980,
XLV.54., p. 191); in village Vădeni, at about 1,5 km of the village, on the left of Holobăţ brook, La
Stână, there were discovered ceramic remains dated to the 2 nd / 4th centuries (Ibidem, XLV.58.); at about
500 m north of the village, at Gura Holobăţ, there is a rich settlement with numerous potsherds dated to
the 4th – 5th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980,
XLV.59.); on the right side of the way into village, at the Water Tower, there were potsherds dated to the
4th century (Ibidem, XLV. 61., p. 191).

Town of Negreşti, waters: Bârlad, Stavnic; habitation at Ţigănie, tombs at Velna, ceramic remains La
lutărie, habitation at Pe Ţarină, in village Parpaniţa, ceramic remains in the north-east, Chetruş hill.
Negreşti, in the northwest end of the town, on the left of dam, at Ţigănie, there were found traces of
habitation dated to the 4 th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32; N. Zaharia
1955, p. 909; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 326; G. Coman 1980, XLVI.1. p. 195);
on the righ side of the dam, of former brook Velna, there were found inhumation tombs dated to the 4 th
century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-33; I. Ioniţă 1966, fig. 1, nr. 16; idem,
1968, p. 293; G. Coman 1980, XLVI.2.); in the area of the clay quarry to the southeast end of the town,
 71

on the left terrace of Bârlad River, near the Jewish cemetery, there lies a rich settlement in which there
were found too ceramic remains dated to the 4 th – 6th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M.
Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia 1955, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.4.); in the south-southeast end of
the town, at Pe Ţarină, on the low terrace to the left of Bârlad River, at about 1 km south of Parpaniţa,
there have been acknowledged habitation remains dated to the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia 1955, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.5.); village
Parpaniţa, in the northeast end, on the lower terrace of Stavnic brook, there were found ceramic remains
which according to the type of paste, shape and ornamentation belong to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980, XLVI.12., p. 196); on Chetruş Hill,
there were found ceramic fragments dated to the 4 th century (N. Zaharia 1955, p. 909, unidentified; G.
Coman 1980, XLVI.12bis).

Com. Olteneşti, waters: Lohan, Turchii valley, Crasna; settlement behind the railway station, village
Curteni, habitations at Râpa Negroaiei, La Odaie, village Pâhna, Capul Dealului, satul Târzii, in the
village core, village Vineţeşti, potsherds at the confluence of Turchii valley, habitation on the left side of
Crasna.
In village Olteneşti, in the west end, behind the railway station, there was discovered a settlement dated to
the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980,
XLVII.2., p. 198); in village Curteni, in the southeast end, on the right side of Lohan, at Râpa Negroaiei
there were discovered habitation remains dated to the 4 rd / 6th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980, XLVII.7., p. 199); La Odaie, situated close to
Solomon’s pond, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (N. Zaharia 1955, p.
909; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980, XLVII.8.); in village
Pâhna, at about 1 km southwest of the village, on a hill crest contained between Crasna and Lohan, in
point Capul Dealului, Lutărie, there has been acknowledged an important settlement with ceramic
remains dated to the 4 th century (Ibidem, XLVII.12); the same in the village core of satul Târzii, near the
church (Ibidem, XLVII.15.); in village Vineţeşti, at the confluence of Turchii valley there are ceramic
fragments dated to the 4th century and habitation remains in the north end, on the left of Crasna (Ibidem,
XLVII.20, 22., p. 200).

Com. Oşeşti, waters: Buda with Fundul Negrea; habitation south of the village.
In village Oşeşti, 400 m southwards there are habitation remains (G. Coman 1980, XLVIII.1., p. 202).

Com. Pădureni, former Cârligaţi, waters: Sărata with Pârâul Mare; potsherds in the village core, in the
northwest village core, in village Văleni, La Gârneţ.
In village Pădureni, in the village core, between school, mayoralty and village store, there were discovered
fragments of vessels made of grayish paste dated to the 4 th century (G. Coman 1980, XLIX.1., p. 204); in
the northwest village core, on the right side of the brook, in the are of the garden of T. D. Penişoară,
there were discovered potsherds resulting from wheel-made vessels, of grayish good paste, with polished
ornaments and ring-like bases, dated to the 4 th – 6th centuries Ibidem, XLIX.3.); village Văleni, former
Şchiopeni, in the of the road in the village centre, At Gârneţ there were discovered fragments of vessels
which according to the type of paste, shape and ornamentation belong (Ibidem, XLIX.7.p. 205).

Com. Perieni, waters: Tutova, Crâng brook; settlement at the bottom of Roşcani Valley, on the left side
of the road to Pogana, necropolis in village Podu Pietriş, ceramic remains at Hârtop, habitation on the
lower terrace.
In village Perieni, in the northwest side, at the bottom of Roşcani valley, on both sides of the ravine, there
was discovered a settlement dated to the 3rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa 1957, p. 76, fig. 10/2-
8; G. Coman 1980, L.1., p. 206); at about 1,5 km south -southwest of the village and 700 m northwest of
the crossroad of the road Perieni - Pogana, on the left side of the road to Pogana, there has been
acknowledge a settlement dated to the 4 th century (Ibidem, L.5., p. 207); in village Podu Pietriş, at about
300 m east of the village there was discovered a necropolis dated to the 4 th century (Em. Zaharia, N.
Zaharia, V. Palade 1962, p. 591, fig. 1-7; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328;
Ioniţă 1971, p. 204; G. Coman 1980, L.10.); at about 500 m north of the necropolis specified in the
previous point, in point Hârtop, on the left of Tutova River, there were discovered ceramic remains dated
to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 591-597, fig. 1-7; G. Coman
1980, L.11.); on the lower terrace on the right of Tutova River, at mid-distance between Pietriş and
 72

Ciocani, there were discovered habitation remains dated to the 3 rd – 4th centuries (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328; G. Coman 1980, L.11.).

Com. Pogana, waters: Tutova cwith Cârjoani; ceramic materials at Lutăria.
In village Pogana, on the southwest terrace at the village end, on the left side of Tutova River, in Lutăria,
there were discovered ceramic materials dated to the 4th century (G. Coman 1980, LI.2., p. 209).

Com. Poieneşti, waters: Simila, Racova; settlement and necropolis on Măgura Dealul teilor, necropolis
Şipotul lui Stan, village Floreşti, potsherds at Gâdeasa.
In village Poieneşti, on Măgura Dealul teilor there was researched a necropolis and a settlement dated to
the 4th century (G. Coman 1980, LII.1., p. 211-212); down here there was found a fragment of an
amphora with an X sign on the neck, drawn with red paint (Em. Popescu 1976, p. 401, fig. point 443;
600 m south the settlement Dealul Teilor, in the area of the former C.A.P. storage spaces and at Şipotul
lui Stan, nowadays the Water Tower, there was acknowledged a necropolis din sec. III-IV ( Ibidem,
LII.3., p. 212); village Floreşti, at about 2 km south-southeast de village, on the left side of Simila, at
Gâdeasa there were found numerous fragments of vessels, which, according to the type of paste, shape
and ornamentation belong to the 4 th century (C. C. Cihodaru 1938, p. 35-37, fig. 14-15; R. Vulpe 1953, p.
219; G. Coman 1980, LII.9., p. 213).

Com. Puieşti, waters: Tutova, Iezerul, Cociuba, Fulgul, Ciubota, no settlements (Ibidem, LIII.).

Pungeşti, waters: Racova with Speia, Lipova; potsherds in the brook area, habitations at Bătrâna Hill,
Recea Hill, village Armăşoaia, settlement at La Loturi, village Toporăşti, potsherds at Borcutul
Toporăştilor, settlement in the area of the stables.
In village Pungeşti, in the area of the brook running in front of the church, there were discovered potsherds
dated to the 4th century (G. Coman 1980, LIV.1., p. 217); at the southwest feet of Bătrâna Hill, in the
east-southeast side, to the left of Racova, there were discovered habitation remains din sec. III-IV (M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,
p. 330, pl. CCXLV/16; G. Coman 1980, LIV.2., p. 217-218); at about 3 km west-northwest of the village,
on the last extension of Recea Hill or Scurtoci, there were discovered habitation remains dated to the 4 th
century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; G. Coman 1980, LIV.4., p. 218); in
village Armăşoaia, in the north-northeast side, at the confluence of Speia, La Loturi, there was
discovered a settlement with ceramic remains of the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu,
Em. Bold 1958, p. 19; G. Coman 1980, LIV.7., p. 218); in village Toporăşti, at the south-southeast end
of Toporăştilor Hill, in the point Borcutul Toporăştilor, there were discovered ceramic fragments dated
to the 3rd – 4th centuries (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; C. C. Cihodaru 1933-1934, p. 45 sq.; M. Petrescu-
Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 19; G. Coman 1980, LIV.12., p. 219); in the southwest end, in
the area of the stables of CAP, there is a 4th century settlement; G. Coman 1980, LIV.13. p. 219).

Com. Rebricea, waters: Bolaţi, Rateşul Cuzei; fragments of vessels behind the school, in the east end,
village Rateşul Cuzei, railway station, village Sasova, in the area of the springs.
In village Rebricea, on the slow slope, behind the school and the mayoralty, there were discovered
numerous fragments of 4th century vessels (G. Coman 1980, LV.1., p. 220); in the east end, on the low
terrace to the right of the brook, 300 m south of the previous settlement, there were found ceramic
remains belonging to the 4th century (Ibidem, LV.2.); in village Rateşul Cuzei, starting with the area
around the school up to beyond the road, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century
(Ibidem, LV.8., p. 221); at about 1 km east of the railway station, on the east and south slopes of the hill
crest situated to the right of Bolaţi brook, there were found potsherds dated to the 4 th century (Ibidem,
LV.9.); in village Sasova, in the area of the springs in the southwest side, there were found ceramic
remains dated to the 4th, 5th -6th centuries (Ibidem, LV.10.).

Com. Roşieşti, waters: Idrici, Bârlad, Ciunta; ceramic remains at the School..., village Codreni, vestiges
at Tâlhăreşti, village Gara Roşieşti, remains of vessels in the La stână, habitation in the right loop,
village Gura Idrici, ceramic remains at Ciunta, Stâna lui Zlatan and settlement at La Coşer.
In village Roşieşti, on the place between the school, medical practice and mayoralty, on both sides of the
brook, there were discovered fragments of wheel-made vessels of greyish paste, dated to the 4 th century
(G. Coman 1980, LVI.1., p. 222); in village Codreni, former Tâlhăreşti, between the north end of the
village and the forest, on the right side of Idrici brook, there was discovered a wide settlement with
vestiges dated to the 4th century (G. Coman 1980, LVI.3., p. 223); in village Gara Roşieşti, La stână, on
 73

the left side of Bârlad River, there were discovered remains of vessels dated to the 4 th, 5th – 6th centuries
(Ibidem, LVI.5.); between the right loop of River Bârlad, between the church and the national road
Bârlad - Vaslui, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem, LVI.6.); in
village Gura Idrici, at about 1 km southwest of the village, in the area of the springs around the pond, on
both sides of Ciunta brook there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (C. C.
Cihodaru et alii 1951, p. 227; G. Coman 1980, LVI.9., p. 223-224); in the northeast end of the village, on
the promontory contained between the Idrici loop, La Coşer, there is a site with a settlement dated to the
4th century (Ibidem, LVI.12., p. 224); at Zlatan’s shepfold in the east end of the village, on the left of
Idrici brook, there were discovered potsherds specific to the 4th century AD. (Ibidem, LVI.15.).

Com. Soleşti, waters: Vasluiul, Bălţaţi; village Şerboteşti, tomb in the southeast end of the village.
In village Şerboteşti, on the hill crest in the southeast end of the village, nowadays surrounded by the local
dam, there was discovered an inhumation tomb and a potter’s workshop where there were identified a
clay mug and an iron sword assigned to the 4 th century (I. Ioniţă 1964, p. 312; G. Coman 1980, LVII.2.,
p. 227).

Com. Stănileşti, waters: Prut; village sat Bogdana-Voloseni, settlement east of the village, village Budu-
Cantemir, habitation to the right of the brook.
In village Bogdana-Voloseni, at about 500 m east of the village, in the slow slope to the right of the brook,
there is a settlement dated to the 4th century (G. Coman 1980, LVIII.2., p. 229); in village Budu-
Cantemir, at about 600 m south-of the village, to the right of the brook, there were discovered
habitation remains dated to the 4rd – 5th centuries (Ibidem, LVIII.4.).

Com. Ştefan cel Mare, waters: Bârlad; potsherds in the area of the springs, village Bârzeşti, vestiges at
Ludeasca.
In village Ştefan cel Mare, in the south end, near the former CAP stables, in the area of the brooks, to the
right of the road Vaslui - Ştefan cel Mare, there were discovered remains of vessels dated to the 4 th
century (G. Coman 1980, LIX.1., p. 230); in village Bârzeşti, at about 500 m southwest of the railway
station, on the low terrace of Bârlad River, there were found ceramic remains of the 3 rd – 4th centuries
(Ibidem, LIX.2., p. 230-231); at about 1 km northeast of the railway station of Bârzeşti, in the point
Ludeasca, there are vestiges dated to the 4th century (Ibidem, LIX.4., p. 231).

Com. Şuletea, waters: Glod and Şuletea Valley, settlement and necropolis, Şipote, potsherds southwards
of Şipote, village Fedeşti, settlements toward the old school, Cetăţuie, village Jigălia, ceramic remains to
the northeast, habitations at Moara Juvară, La Pod.
In village Şuletea, on both sides of the brook, at Silişte or Şipote, at about 600 m southeast of the village,
there were discovered traces of habitation dated to the 4 th century and a necropolis (C. C. Cihodaru et alii
1951, p. 215; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 355; G. Coman 1980, LX.1, p.
233, fig. 137/4; M. Rotaru 1981-82, p. 243 sq., fig. 1-4); on the east side of the interfluvium situated
further from the site of Şipote, southwards, in the area of the bridge, there were found potsherds dated to
the 4th century (Ibidem, LX.2., p. 233); in village Fedeşti, toward the old school, Şipot and Ion Orman,
there is a 4th century settlement, in which mention should be made of comb making workshop using deer
antlers, discovered in front of the old school (V. Palade 1971b, p. 202 sq.; G. Coman 1980, LX.7., p.
234); at about 1,5 km southwest of the village, at Cetăţuie, there were confirmed settlements dated to the
3rd – 4th centuries (Ibidem, LX.13., p. 235); in village Jigălia, at about 800 m northeast and 300 m north
of the mill, on the right side of the brook there were discovered potsherds dated to the 4 th century
(Ibidem, LX.17.); in the northeast end, at Juvară Mill, there are numerous habitation remains dated to the
4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, LX.18.); in
the northeast end, La Pod, on both sides of the brook, there are rich habitation remains dated to the 4 th –
5th centuries (Ibidem, LX.19.).

Com. Tanacu, waters: Vasluiul, Burghiriul; settlements at Jitari, Şesul Ţiganilor, habitation in the north
area, around the school.
In village Tanacu, at about 4 km south of the village, close to the Huşi road, at Jitari, there was identified a
settlement rich in potsherds dated the 3 rd – 4th centuries (G. Coman 1980, LXI.3., p. 239); to the east of it,
beyond The Gipsy’s Meadow (Şesul Ţiganilor,) close to Luca’s Fountain, there was discovered a
settlement containing numerous materials dated to the 4 th century (Ibidem, LXI.4.); in the north area,
 74

near the church, on both sides of the brook, there are habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem,
LXI.6.); similarly, in the area of the school, there were recovered such remains too (Ibidem, LXI.7.).

Com. Tăcuta, waters: Valea Largă, Recea; materials La Saivane, village Dumasca, ceramic remains
Izvorul lui Răzlog and Negăruşul valley and village Mirceşti, Silişte.
In village Tăcuta, in the west end, on the slow slope to the left of the brook, in the area named La Saivane
or Lutăria Vieru, there were discovered materials dated to the 4 th – 6th centuries (G. Coman 1980,
LXII.2., p. 242, fig. 138/8); in village Dumasca, around the springs in the north end, between Izvorul lui
Răzlog and Negăruşului valley there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (Ibidem,
LXII.8., p. 242); in village Mirceşti, on the place called Silişte, in the village end, there were found
potsherds dated to the 2nd – 3rd and 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, p.
325; Gh. Bichir 1973, p. 28; G. Coman 1980, LXII.15., p. 243).

Com. Tătărăni, waters: Crasna; vessels at the village shop, village Bălţaţi, vestiges On the hill,
settlement Răzăşiei hill, village Giurgeşti, potsherds In the clearing, village Leoşti, settlement on
Berbeceni hill.
In village Tătărăni, during the construction of the village shop there were found several wheel-made
vessels dated to the 4th – 5th centuries (G. Coman 1980, LXIII.7., p. 246, fig. 139/5; 146/1-2, 4); village
Bălţaţi, at about 1 km vest, on the slope of Câinelui hill, on the place named on the hill (În Deal), toward
Ştioborănilor forest, there were discovered vestiges dated to the 4 th century (Ibidem, LXIII.9.); west of
the village, on Răzăşiei hill, there has been acknowledged a settlement dated to the 4 th century (Ibidem,
LXIII.11.); in village Giurgeşti, west of the village, in the point named in the clearing (În Dumbravă),
on the right side of Crasna brook, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem,
LXIII.14., p. 246-247); village Leoşti, at about 1,5 km south of the village, on the slope of Berbeceni
hill, there is also a settlement dated to the 4th century (Ibidem, LXIII.17., p. 247).

Com. Todireşti, waters: Bârlad, Şacovăţ, Vlănicelul; settlements towards the school, vestiges in the
village core, habitation at the IAS quarters, potsherds in the north-northeast end, La Canton, village
Drăgeşti, Pe Izlaz - Sub Silişte, village Plopoasa, Moman, village Siliştea, settlements at Corlate, village
Valea Plopii, habitation on the hill crest.
In village Todireşti on the ground toward the school and the childbirth house there have been acknowledged
settlements of the 3rd – 4th centuries (N. Zaharia 1955, p. 910; G. Coman 1980, LXIV.2., p. 248); in the
village core, in the ditches of the road in front of the police station there were found 3 rd – 4th century
vestiges (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.3.); at the
east entrance into the village, on the left side terrace of Bârlad River, at the IAS quarters, there were
discovered habitation remains dated to the 4 th century (G. Coman 1980, LXIV.4.); in the north-northeast
end, on the left of the way to Drăgeşti, there were discovered 3 rd–4th centuries potsherds (M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.6.); on the place named La
Canton in the west-northwest end, on the way Băceşti-Negreşti, between the lower terrace on the left of
Bârlad and Maloş’ brook, there were found ceramic remains dated to the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.7., p. 248-249); in village
Drăgeşti, in the south-southwest end, in the point named Pe Izlaz - Sub Silişte, there were discovered 4rd
– 5th centuries potsherds (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 29-30; G. Coman 1980,
LXIV.9., p. 249, fig. 169/8-10); in village Plopoasa, on a plateau situated at about 1km north of the
village, on the place named Moman, there are ceramic remains that seem to be dated to the 4 th century
(G. Coman 1980, LXIV.13.); in village Siliştea, on the west side of the hill on which there spreads the
village, at about 1,4km to the north-northeast, on the place named Corlate, there have been
acknowledged 3rd – 4th centuries settlements (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 28-29;
G. Coman 1980, LXIV.17., p. 250); in village Valea Plopii, on the hill crest situated in the west end, on
the left of Şacovăţ , there were discovered 3rd – 4th centuries habitation remains (Ibidem, LXIV.21.).

Tutova, waters: Bârlad, Hobana; there are no settlements dated to the 4 th century (G. Coman 1980, LXV,
p. 252-253).

City of Vaslui, waters: Racova, Vaslui, Bârlad; tombs on the terrace in front of the hospital, habitation in
front of the furniture factory, necropolis in front of the statue, habitation at Drăghici, ceramic remains on
the left of the old river bed, village Brodoc, habitation at the river fords, fragments of vessels beyond the
railway line.
 75

City of Vaslui, with the occasion of urban works on the terrace in front of the hospital there were
identified two inhumation tombs dated to the 4 th – 5th centuries, and the potter’s workshops therein
contained vessels of fine or coarse paste, a bone comb, two bronze fibulas with the foot turned
underneath, 12 amber beads (G. Coman 1980, LXVI.2., p. 255, fig. 136/11; 139/1-4, 7; 141/8-9; 142/1-
12); in front of the furniture factory and beyond the railway line, in the west end of the city, there were
discovered habitation remains dated to the 3 rd-4th centuries (G. Coman 1980, LXVI.3.); the excavations
for the construction of blocks of flats in front of the statue of Stephen the Great pointed out a biritual
necropolis dated to the end of the 4 th century and the first half of the 5 th century (Ibidem, LXVI.7., p. 255,
fig. 137/5; 139/8; 145/8; 168/7, 9); behind the old hospital, at Drăghici, there were discovered habitation
remains dated to the 4th, 5th – 6th centuries (Ibidem, LXVI.8.); at about 1km northwest of the city, on the
left of the old bed of Bârlad River, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (G.
Coman 1980, LXVI.9.); in village Brodoc, composing locality, at about 800 m northeast of the village,
in the fords of river Bârlad, there were found habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem,
LXVI.13., p. 256); also in the direction of the previous point, but at 1,5km distance from the village, just
beyond the railway line, there were discovered remains of vessels (G. Coman 1980, LXVI.14.).

Com. Văleni, waters: Vaslui, Sărata Fereştilor; village Fereşti, settlement in the south end.
In village Fereşti, at the quarters of the former C.A.P., situated on the interfluvium in the south end, formed
by Sarata Fereşti with a local brook, there were discovered ceramic remains dated to the end of the 4 th
century – first half of the 5 th, with a kiln (ø = 1,55 m; h = 2 m), with a deeper access room, situated at
2,60 m (G. Coman 1980, LXVII.1., p. 259).

Com. Vetrişoaia, waters: Prut; habitation Şcheia, ceramic remains La Stâni, La Şipot, settlements at
Pojorăni, in the area of the gardens, remains of amphorae La Cramă.
In village Vetrişoaia, at the quarters of the farmyard in Pojorăni, situated about 2km north of the quarters,
on the place named Şcheia, there are habitation remains dated to the 4 th century (G. Coman 1980,
LXVIII.1., p. 261); 500 m more to the south if compared to the previous settlement, in the location
named La Stâni, there were identified ceramic remains dated to the 3 rd – 4th centuries (Ibidem, LXVIII.2.,
p. 261-262); 500 m north of the quarters of IAS Pojorăni, on both sides of the road, in the place named
La Şipot, there were discovered numerous fragments of vessels dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, LXVIII.3., p. 262); around the quarters
of IAS Pojorăni, on both sides of the road there have been acknowledged several settlements, out of
which one dated to the 4 th century (Ibidem, LXVIII.4.); in the southeast end, in the area of the CAP
gardens, there is also a settlement dated to the 4 th century (Ibidem, LXVIII.18., p. 263); at about 2,5 km
west of Satu Nou - Vetrişoaia, in the place named La Cramă, on the hill crest there were discovered
remains of Roman amphorae dated to the 3rd – 4th centuries (Ibidem, LXVIII.20.).

Com. Viişoara, waters: Bârlad, Dodeşti, Jigălia; potsherds La Holban, habitation toward the school,
village Dodeşti, settlements at Şipot and Călugăreasca, railway station of Dodeşti, habitation north of the
village, ceramic remains In the vegetable garden, village Urdeşti, Pelmeşana, village Viltoteşti, the
southeast village core.
In village Viişoara, on the terrace at the spring of the village brook, La Holban, there were gathered
numerous potsherds dated to the 2nd – 3rd, 4th centuries (G. Coman 1980, LXIX.2., p. 264, fig. 133/7;
142/23,); toward the school, mayoralty and dwelling of N. Chelaru, there were discovered habitation
remains dated to the 4th century (Ibidem, LXIX.3., p. 265); in village Dodeşti, at the origing of Dodeşti –
Jigălia brook, at the bottom of a valley situated between villages Dodeşti and Tămăşeni, there are two
points Şipot and Călugăreasca, where there were found food storage vessels containing carbonized
millet as well as a wide variety of vessels shaped of fine paste and Roman amphorae of the 4 th century,
with dwelling, ovens, kilns, iron items such as a scale, a plough share, clips, jewellery items (N. Zaharia,
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343; I. Ioniţă 1971, p. 204; G. Coman 1980, LXIX.4., p.
265-266, fig. 142/23; 136/9); the railway station of Dodeşti, at 500 m, north of the village, on a mound,
between the railway and the left side of Bârlad River, there were discovered habitation remains dated to
the 4th century (Ibidem, LXIX.8., p. 267); In the vegetable garden, situated 300 m west of the village, on
the low terrace of Bârlad, there are ceramic remains dated to the 4 th century (Ibidem, LXIX.10.); in
village Urdeşti, at about 800 m north of the village, on the place named Pelmeşana, there were
discovered potsherds which seem to belong to the 4 th century (Ibidem, p. 267, LXIX.11.); in village
 76

Viltoteşti, in the southeast village core, in the area of of Ştefan Stamate’s garden, there were discovered
potsherds dated to the 4th century (Ibidem, p. 267, LXIX.13.).

Com. Vinderei, waters: Jăravăţ; village Docăneasa, potsherds Docăneasa.
In village Docăneasa, on the left of Jăravăţ brook, at the level of the railway station of Docăneasa, there
were found potsherds dated to the 4th century (G. Coman 1980, LXX.5., p. 270).

Com. Voineşti, waters: Tutova, Bulbuceni brook, Mărului, Iezerul; village Avrămeşti, settlement
Ştiubeeni, potsherds at Lungaşa, the end of a hill crest, village Obârşeni - Lingurari, necropolis on
Coşărului hill, settlement at the CAP garden.
In village Avrămeşti, 1 km southeast of the village, in the point named Ştiubeeni, there is a settlement with
potsherds dated to the 4th century (G. Coman 1980, LXXI.7., p. 272); at about 1 km south of the village,
in the point named Lungaşa, there were discovered potsherds dated to the 4th century (C. N. Mateescu
1942-43, p. 52, specifies a point named Porniturile Scăuele; G. Coman 1980, LXXI.8.); on the end of a
hill crest which disappears in the north end of the fruit tree orchard no. 1, there were discovered
potsherds dated to the 4th century (Ibidem, LXXI.9., p. 273); in village Obârşeni - Lingurari, west of the
village in a clay quarry on Coşărului Hill there were carried out salvage excavations in a 4 th century
necropolis; in the potter’s workshop and with wheel-made vessels of greyish fine paste, dishes, mugs, a
vessel of coarse paste, fragments of amphorae and also hand-made vessels of raw paste (R. Vulpe et alii
1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 219-232, fig. 3-4; G. Coman 1980, LXXI.13., p. 274, fig. 136/1-7); at
about 400 m northeast of the necropolis, beyond the valley and the village road, in the place named the
CAP garden there is a settlement which corresponds to the necropolis, dated to the 4 th century (C. C.
Cihodaru et alii 1951, R. Vulpe 1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 230; G. Coman 1980, LXXI. 14.).

Com. Vultureşti, waters: Rebricea, Bârlad; potsherds in the south end, the hill extension, village
Buhăieşti, remains of vessels at the railway station of Buhăieşti, necropolis at Bălăşeşti hill.
In village Vultureşti, in the south end, on the right side of the road Buhăeşti - Negreşti, there were
discovered potsherds dated to the 3 rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p.
36; G. Coman 1980, LXII.1., p. 276); on the south hill extension which disappears in the meadow of
Bârlad, on the lots of Ion Gh. Zaharia and V. Sicrieru, there were discovered fragments of vessels dated
to the 3rd – 4th centuries (Ibidem, LXII.4.); in village Buhăieşti, on the promontory situated 200 m
southwest of the railway station of Buhăieşti, there were discovered remains of vessels assigned to the 4th
century (Ibidem, LXII.6., p. 276-277); at about 1 km northwest of the railway station, on the west slop of
Bălăşeşti hill, close to the meadow, there is a necropolis dated to the 4 th century (N. Zaharia 1955, p.
908; M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Bold, M. Dinu 1955, p. 37; G. Coman 1980, LXXII.8., p. 277).

Com. Vutcani, waters: Vutcani, poşta Elan; habitation on the left side of the brook, potsherds around the
church, settlement La Moviliţă, village Poşta-Elan, potsherds at Huiu’s acacias.
In village Vutcani, on the left side of Vutcani brook, between the mayoralty and school no. 2, there were
several habitations out of which a settlement dated to the 4 th century (G. Coman 1980, LXXIII.1., p.
278); around the church of St. Nicholas and the dwelling of teacher Ion Diaconu, there were discovered
potsherds dated to the 4th century (Ibidem, LXXIII.4.); at about 1 km south the village, on both sides of
Vutcani brook, at Racovii bridge, in the point named La Moviliţă, there is another settlement dated to the
4th century (Ibidem, LXXIII.7., p. 279); village Poşta-Elan, north of the village, in the point named
Salcâmii lui Huiu (Huiu’s acacias), there are potsherds dated to the 4th century (Ibidem, LXXIII.10.).

Com. Zăpodeni, waters: Telejna, Bârlad, Unceşti; site in the southwest end, potsherds on the hill crest,
village Butucăria, habitation Childeşti, village Unceşti, habitation La Poştă.
In village Zăpodeni, on the hill crest in the southwest end of the locality, at the quarters of the former
C.A.P., there is a settlement with a level dated to the 4 th century (I. Ioniţă 1966, p. 192; N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 335, pl. CCXLVIII/6; Al. Andronic, I. Ioniţă, Fl. Banu 1962,
p. 800; G. Coman 1980, LXXIV.2., p. 280, fig. 137/2-3; 138/1-3); on the interfluvium formed by Telejna
brook with the valley of Bârlad, in the point named Capul Dealului (the hill crest), situated at about 3km
south the village, there were discovered potsherds dated to the 3 rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa,
M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman 1980, LXXIV.4.); village Butucăria, at about 2 km east of the
village, on the west slope named Childeşti, of Dealul mare, Dealul Buna, there was identified a meadow
with habitation remains dated to the 4 th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,
p. 316; G. Coman 1980, LXXIV.5.); village Unceşti, at the mouth of Unceşti brook valley, in the point
 77

named La Poştă, on the terrace contained between the plain of Bârlad and the road, at about 2,5 km
south-southeast of Buhăieşti railway station, there were discovered habitation remains assigned to the 4 th
century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman 1980, LXXIV.7., p. 281).

Com. Zorleni, waters: Bârlad, Zorleni, Simila; settlements at Fântânele farmyard, necropolis La Plopi,
settlements on the right side of the brook, downstream, on the low terrace, village Popeni, habitation
Gheneştii Vechi, potsherds toward the school, on the Promontory.
In village Zorleni, in front of Fântânele farmyard, to the left of Bârlad, at about 400 m, in a settlement
dated to the 4th century there was discovered a kiln containing all the batch, and which in the fire
chamber had a central pillar for sustaining the perforated plate (V. Palade 1969, p. 339; idem 1987-1989,
p. 53 sq.; G. Coman 1980, LXXV.2., p. 283); at about 1,5 km east of the village, to the right of the road
Zorleni - Popeni, in the point named La Plopi, there is a necropolis dated to the 4 th century (Ibidem,
LXXV.5., p. 284); at about 500 m north of the above necropolis, to the right of the brook coming from
Popeni, there was pointed out a 4th century settlement; also to the right of the brook, at about 400 m
downstream, there is a settlement dated to the 4th century (Ibidem, LXXV.6-7.); about 1 km south the
village, at the confluence of Vârlezu valley, on the right of the railway line Bârlad - Zorleni, there were
pointed out habitation remains dated to the 4 th century; similarly, about 2km south the village, on the low
terrace between the railway line and the left of the Bârlad (Ibidem, LXXV.8-9.); in village Popeni, in the
small valley named Gheneştii Vechi, on the right side of the road Murgeni - Popeni, there was also
pointed out a habitation level dated to the 4 th century (Ibidem, LXXV.16.); toward the school and the
church there were found potsherds dated to the 4 th century and on the promontory to the west end,
between the road Popeni - Zorleni and the brook, at the vegetable garden, there were numerous other
potsherds dated to the 3rd – 4th centuries (Ibidem, LXXV.21-22., p. 285).
 78

Aspecte paleodemografice specifice unor populaţii din

secolul al IV-lea de pe actualul teritoriu al Judeţului Vaslui
Simalcsik Robert
Simalcsik Angela
antropologie.iasi@yahoo.com
angellisimal@yahoo.com

Introducere

Lucrarea reprezintă un studiu comparativ de ansamblu, atât din punct de vedere

paleodemografic cât şi paleoantropologic, asupra unor populaţii aparţinând culturii Sântana de
Mureş, care au trăit pe teritoriul unor localităţi din zona actualului judeţ Vaslui, în secolul al IV-lea
şi la începutul secolului al V-lea p. Hr. Săpăturile sistematice executate în necropolele sau aşezările
menţionate au scos la iveală un bogat material arheologic, antropologic, paleozoologic, de o
deosebită importanţă în elucidarea problemelor legate de evoluţia culturală, socială, economică şi
biologică a populaţiilor care au trăit pe actualul teritoriu al judeţului Vaslui în secolele IV-V p. Hr.
Menţionăm că rezultatele paleoantropologice şi demografice provin din studii anterioare,
întreprinse de specialiştii în domeniu şi publicate: Georgeta Miu, Vasile Palade şi Cezarina
Bălteanu pentru Bogdăneşti, Fălciu, Dan Botezatu Georgeta Miu şi Vasile Palade pentru Bârlad -
Valea Seacă, Georgeta Miu şi Ruxandra Alaiba pentru Banca Gară - Şapte Case, Georgeta Miu şi
Mircea Mamalaucă, pentru Polocin - Islaz şi Pogoneşti.
Bogdăneşti, Fălciu
Investigaţiile arheologice de la Bogdăneşti, Fălciu (jud. Vaslui) au fost executate în
intervalul 1968-1971 de V. Palade, perioadă în care s-a dezvelit o mare necropolă birituală, din care
s-au cercetat 59 de schelete de înhumate, dar şi 54 de schelete de incineraţie (1971, p. 21 şi urm.;
Idem 1973, p. 169 şi urm.,), aparţinând culturii Sântana de Mureş. Cercetările antropologice de la
Bogdăneşti, Fălciu au fost realizate de Dan Botezatu, Georgeta Miu şi Cezarina Bălteanu (1987-
1989, p. 91 şi urm).
Bârlad - Valea Seacă
Materialul deshumat sub îndrumarea arheologului Vasile Palade, în intervalul 1971-1980,
din necropola birituală de la Bârlad - Valea Seacă (jud. Vaslui), datează de asemenea din perioada
în discuţie, din secolele IV-V p. Hr. şi cuprinde 166 de morminte de inhumaţie şi 109 de incineraţie
(V. Palade 1980, p. 407 şi urm.; Idem 1982, p. 181 şi urm.; Idem 1983, p. 398 şi urm.; Idem 1986,
care au fost studiate din punct de vedere antropologic de Dan Botezatu şi Georgeta Miu (D.
Botezatu, G. Miu, P. Cantemir 1983, p. 17; V. Palade 1979, p. 265 şi urm.; Idem 1980, p. 407 şi
urm.).
Banca Gară - Şapte Case
În urma investigaţiilor arheologice realizate la Banca Gară, punctul Şapte Case, între anii
1981-1989, cu întreruperile din anii 1984 şi 1987, s-a săpat o suprafață de 3400 m 2, aproximativ
jumătate din vechiul areal al acesteia şi s-au descoperit un număr 142 de complexe arheologice din
perioade diferite, din care doar şase morminte de inhumație, studiate de Georgeta Miu şi prezentate
arheologic de R. Alaiba, dintre care numai patru au fost datate perioadei dintre secolele III-IV p.
Hr. Menţionăm şi faptul că, deşi în preajma acestor morminte s-au realizat ample investigaţii
arheologice, nu au mai fost descoperite şi alte morminte. Se presupune că acestea au făcut parte,
 79

probabil, dintr-o necropolă care se întindea în zona în care s-a săpat noua albie a Bârladului (R.
Alaiba, G. Miu, S. Stanc 2005, p. 154, 159).

Polocin - Islaz
Săpăturile de la Polocin, punctul Islaz, au fost realizate de Mircea Mamalaucă, în cadrul
cercetărilor arheologice întreprinse de Muzeul „Vasile Pârvan” – Bârlad. Din această necropolă, de
la Polocin - Izlaz, până în prezent s-au investigat 49 de schelete sau resturi scheletice, din care 33
de inhumație şi 16 de incineraţie, toate fiind studiate din punct de vedere antropologic de către
Georgeta Miu (~, B. Lupaşcu 2007, p. 37 şi urm.).
Pogoneşti - La Movilă
Investigaţiile arheologice realizate pe raza actualului sat Pogoneşti, punctul La Movila (jud.
Vaslui), au fost realizate tot de către Mircea Mamalaucă şi au dus la scoaterea la iveală a 26 de
schelete de inhumație, la fel studiate din punct de vedere antropologic de către Georgeta Miu (~, B.
Lupaşcu 2007, p. 37 şi urm.).
Menţionăm că în ultimele două puncte cercetările arheologice mai continuă.
Toate aceste materiale antropologice au fost analizate aprofundându-se în paralel şi
investigarea lor antropologică, care a completat concluziile arheologice şi istorice. Astfel, în
colaborare strânsă cu istoricii, arheologii şi paleofauniştii, paleoantropologii au putut aduce o
importantă contribuţie la unele din problemele referitoare la populaţiile care au trăit pe teritoriul
actual al Moldovei. Studiile publicate în revistele de specialitate ne-au dat posibilitatea centralizării
unor date demografice şi a comparării lor.

Materialul şi metodele de lucru

Toate materialele osteologice, provenite din mormintele de inhumaţie şi incineraţie, din

aşezările menţionate au fost studiate pe morminte, individual, dar şi populaţional şi
paleodemografic. S-a recurs la determinarea sexului şi vârstei la deces a fiecărui schelet în parte
sau chiar rest de schelet, urmându-se în acest scop metodele şi tehnicile recomandate în urma
discuţiilor purtate la şedinţele de lucru ale antropologilor de la Praga (1973) şi de la Sarospatak
(1978). Pe baza acestor determinări au fost calculate valorile mortalităţii, constituite tabele de
distribuţie a subiecţilor după vârstă şi sex. Caracterizările individuale ale fiecărui schelet din seriile
studiate au permis conturarea particularităţilor populaţionale ale acestora (D. Botezatu, G. Miu, P.
Cantemir 1983, p. 24-26; D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 92-93; G. Miu, B.
Lupaşcu 2007, p. 44-45).
Menţionăm şi faptul că, în ceea ce priveşte resturile de schelete incinerate de la Polocin -
Islaz (jud. Vaslui), minuţios analizate de către Georgeta Miu, pentru care s-a precizat doar vârsta şi
sexul, datele au fost folosite, alături de cele ale scheletelor de inhumație, la aprecierea mortalităţii
pe sexe şi vârste a grupului populaţional de la Polocin - Islaz (Ibidem 2007, p. 37-45).
De asemenea, precizăm şi faptul că, scheletele de inhumație de la Bogdăneşti, Fălciu, din
totalul acestora de 166, doar 138 s-au pretat studiului antropologic populaţional, determinării
sexului şi vârstei, celelalte fiind într-o precară stare de conservare (D. Botezatu, G. Miu, C.
Bălteanu 1987-1989, p. 91-93).

Mormintele de la Banca Gară - Şapte Case

Pe teritoriul satului Banca Gara, în zona cercetată de arheologi din punctul Şapte Case (jud.
Vaslui), după cum am menţionat anterior, au fost descoperite doar şase morminte de inhumație,
dintre care două datate între secolele X-XIII, alte trei morminte au fost datate în secolele III-IV (de
 80

tip Sântana de Mureş) şi un singur mormânt a fost considerat ca aparţinând perioadei bronzului
timpuriu.
Georgeta Miu a realizat o analiză detaliată a fiecărui schelet în parte, atât din punct de
vedere arheologic, cât şi paleoantropologic, din care au rezultat informaţii importante asupra vieţii
economico-sociale şi spirituale a comunităţilor ce au trăit în siliştea investigată. Dat fiind numărul
foarte mic de indivizi, nu s-a putut realiza o analiză de ordin paleodemografic (vezi G. Miu în R.
Alaiba, ~, S. Stanc 2005, 159). Totuşi, vom recurge la o descriere sumară a acestora:

mormântul de inhumație nr. 3, datat în secolul al IV-lea p. Hr., a aparţinut unui schelet
feminin de vârstă matură (40 - 45 ani), iar ca tip antropologic corespunde cu predominanţă
tipului mediteranoid, cu influenţe slabe nordoide (Ibidem, p. 158);

mormântul de inhumație nr. 4, datat de asemenea în secolul al IV-lea p. Hr., aparţinea unui
copil cu vârsta de cca. 6-7 ani (infans I – determinat după dentiţie, prezenţa molarului de 6
ani alături de dentiţia de lapte a permis autorului să precizeze vârsta), de sex probabil
feminin, conform inventarului funerar (Ibidem, p. 157);

mormântul de inhumație nr. 5, din secolele III-IV p. Hr., aparţine unei femei tinere de cca.
18-20 de ani, iar ca diagnoză tipologică se încadrează, pe un fond mediteranoid în amestec
cu elemente protoeuropoide sau pe un fond protomediteranoid (Ibidem, p. 156-157);

mormântul de inhumație nr. 6, datat în bronzul timpuriu; aparţine unui individ de sex
masculin, tânăr, cu vârsta cuprinsă între 30-35 de ani. Din analiza scheletului, foarte
fragmentat şi deteriorat, autorul a concluzionat cu oarecare rezerve că acesta poate fi
încadrat ca tip antropologic - tipului protoeuropoid (Ibidem, p. 154-155).

Aspecte paleodemografice
Pentru subiecţii ce provin din mormintele de inhumație, graţie faptului că aceştia s-au pretat
unei determinări mai exacte a vârstei şi sexului, autorii au putut analiza mai mulţi parametri
demografici, printre care: structura pe sexe şi vârste a subiecţilor, coeficientul de supravieţuire,
speranţa de viaţă, vârsta medie la deces.

Necropola de la Bogdăneşti
După cum rezultă din tabelul nr. 1, în care am înscris procentele mortalităţii pe sexe şi
vârste înregistrate pentru cele patru grupuri de populaţii din secolul al IV-lea, de pe raza judeţului
Vaslui, s-a constatat o mortalitate ridicată a populaţiei: sub 20 de ani la Bogdăneşti, în mod special
a copiilor sub 14 ani (22,03%), urmaţi de adolescenţi (10,17%). Astfel, categoria populaţiei 0 - 20
ani însumează o pondere a mortalităţii de 32,20% din totalul populaţiei de la Bogdăneşti.
Mortalitatea cea mai ridicată însă se punctează la vârsta matură, cu un procent de peste jumătate
din populaţie (50,85%), categoriile adulţi şi subiecţii trecuţi de 60 ani fiind mai rar întâlnite (5,08%
şi respectiv 6,77%).
Din punctul de vedere al repartiţiei pe sexe, raportul bărbaţi / femei este destul de echilibrat,
în sensul că din numărul total de 37 subiecţi trecuţi de vârsta de 20 de ani (al căror sex a putut fi
determinat), 51,35% sunt bărbaţi şi 48,65% femei.
În tabelul nr. 2 am înscris vârsta medie la deces pentru cele patru grupuri de populaţii din
secolul al IV-lea, descoperite pe raza judeţului Vaslui. Din acesta rezultă că vârsta medie la deces la
populaţia de la Bogdăneşti (0 - x ani) este de 31 ani şi 6 luni, ceea ce denotă o durată medie de
viaţă scurtă. Vârsta medie la deces, calculată separat pe sexe, la segmentul de vârstă de 20 - x ani,
nu diferă prea mult, în sensul că diferenţa între cele două sexe este de ordinul câtorva luni şi
anume, 42 ani şi 2 luni la bărbaţi şi 42 ani şi 8 luni la femei.
 81

Din punctul de vedere al tipului antropologic, masivitatea moderată a scheletului

postcranian la sexul masculin şi gracilitatea la cel feminin, dar şi o serie de caracteristici cranio-
faciale, analizate în detaliu de către autori, duc la concluzia că în populaţia de la Bogdăneşti se
diferenţiază două tipuri antropologice principale: mediteranoid şi protoeuropoid, acestea având
ponderi aproximativ apropiate ca valoare (D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 91-93).
S-au semnalat însă şi alte tipuri de caractere, cum ar fi cele nordoide (în special la scheletele de sex
feminin), dar şi elemente dinaroide, est-europoide sau alpinoide, acestea deţinând ponderi sensibil
mai mici comparativ cu cele două tipuri antropologice principale, mai sus menţionate (Ibidem).

Necropola de la Bârlad - Valea Seacă

În necropola de la Bârlad - Valea Seacă autorii au constatat prezenţa unui mare număr de
schelete de copii, categoriile infans I şi infans II însumând un procent crescut şi anume, de 30,30%.
Dacă însumăm categoriile infans I, infans II cu cea juvenis (14-19 ani), obţinem un total de 32,56%
de subiecţi care nu au atins vârsta adultă, de unde conchidem că 67,44% din populaţia de la Bârlad
- Valea Seacă este reprezentată din subiecţi care au depăşit vârsta de 20 de ani. Astfel, după cum
rezultă din tabelul nr. 1, 16,16% reprezintă categoria adulţilor, 47,72% au decedat în plină
maturitate şi 3,03% au trecut de vârsta de 60 de ani. Important de menţionat ar fi diferenţa dintre
cele două sexe în ceea ce priveşte mortalitatea la vârsta matură (30-60 ani), valori care evidenţiază
net superioritatea sexului masculin (30,30%) faţă de cel feminin (17,42%). Repartiţia pe sexe a
celor 89 de subiecţi trecuţi de 20 de ani ne arată, de altfel, un raport de 55,11% bărbaţi şi 44,89%
femei.
Vârsta medie la deces la Bârlad - Valea Seacă (tabel nr. 2), calculată pentru întreaga
populaţie (0 - x ani) este de 27 ani şi 5 luni. În ceea ce priveşte subiecţii care au depăşit vârsta de
20 de ani, vârsta medie la deces este de 39 ani şi 6 luni la sexul masculin şi 36 ani şi 7 luni la cel
feminin. Autorul explică această diferenţă prin numărul mare de femei decedate la vârsta adultă (20
- 30 ani), aproape dublu în comparaţie cu cel al bărbaţilor adulţi (D. Botezatu, G. Miu, P. Cantemir
1983, p. 17).
Din punctul de vedere al tipului antropologic, populaţia de la Bârlad - Valea Seacă indică
două componente tipologice bine exprimate în cadrul acestei populaţii, mediteranoidă şi nordoidă,
prima fiind mai bine reprezentată în rândul femeilor, în timp ce a doua mai bine în rândul
bărbaţilor. Alături de aceste două componente majoritare se menţionează şi caractere
protoeuropoide şi o componentă formată din dinarici şi alpini. Marea majoritate a subiecţilor
prezintă caractere mediteranoide şi protoeuropoide atenuate, asociate cu unele elemente nordoide
(în special la bărbaţi).

Necropola de la Polocin - Islaz

Cimitirul de la Polocin „punctul Islaz” este unul biritual, în care predomină semnificativ
mormintele de inhumație (70,83%) faţă de cele de incineraţie (29,16%). Majoritatea mormintelor
de inhumație aparţin copiilor (0-14 ani). Pentru tabloul demografic autorul a luat în consideraţie
atât indivizii înhumaţi, cât şi cei incineraţi (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45).
Repartiţia subiecţilor în funcţie de vârstă şi sex (tabel nr. 1) evidenţiază o mortalitate
crescută în rândul copiilor sub 14 ani (infans I şi infans II), de 53,05%. Dacă luăm în calcul şi
adolescenţii, rata mortalităţii atinge valoarea de 63,25%, ceea ce arată că mai mult de jumătate din
populaţia de la Polocin - Islaz a decedat înainte de a atinge vârsta adultă. Dacă ne referim la grupul
subiecţilor trecuţi de 20 de ani (adultus, maturus şi senilis), majoritatea deceselor este data de
categoria maturilor (24,48%), categoria de vârstă adultă înregistrează o pondere a mortalităţii de
24,48%, în timp ce subiecţii trecuţi de 60 de ani lipsesc. Durata medie de viaţă a grupului
populaţional de la Polocin - Islaz (tabel nr. 2) este de 20 ani şi 9 luni pentru întreaga populaţie (0 -
 82

x ani), iar pentru subiecţii care au depăşit vârsta de 20 de ani, separat pe sexe, aceasta este de 41 ani
şi 7 luni la bărbaţi şi de 36 ani şi 1 lună la femei.
Din analiza scheletelor din punct de vedere al tipului antropologic, autorul a dedus
predominanţa tipului mediteranoid în cazul scheletelor mai complete sau de elemente ale tipului
mediteranoid în cazul scheletelor mai slab conservate (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45). Astfel,
coroborând toate datele avute la dispoziţie, s-a ajuns la concluzia că populaţia din aşezarea Polocin
- Islaz prezintă o puternică componentă mediteranoidă, alături de alte câteva elemente tipologice
secundare (alpinoid, dinaroid, nordoid şi câteva elemente protoeuropoide întâlnite la câteva
schelete).

Necropola de la Pogoneşti
Din punct de vedere al mortalităţii pe sexe şi vârste, la Pogoneşti s-au semnalat numai 2
copii decedaţi, subiecţi ce se încadrează ca vârstă în categoria infans I (tabel nr. 1) şi care oferă un
procent de 7,69%. Împreună cu adolescenţii (doar un singur subiect), rata mortalităţii pentru
subiecţii care nu au atins vârsta adultă se ridică la 11,53% (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45).
Procentul mortalităţii în grupul maturilor la Pogoneşti este de 61,53%, adică mai mult de jumătate
din totalul populaţiei. În ceea ce priveşte grupul adulţilor, mortalitatea este de 19,23%, cu
menţiunea că în cazul acestei categorii de vârstă, diferenţa dintre cele două sexe este semnificativă
şi anume, femeile dau un procent al mortalităţii de 15,38%, în timp ce bărbaţii o valoare de doar
3,84%. În ceea ce priveşte grupul subiecţilor trecuţi de 60 de ani, ponderea acestora în distribuţia
mortalităţii pe vârste este de doar 7,69%.
Durata medie de viaţă (tabel nr. 2), pentru întreaga serie (0 - x ani) de la Pogoneşti, este
destul de ridicată, de 38 ani şi 7 luni. Pentru etapa de vârstă 20 - x ani, durata medie de viaţă este
mai mare la bărbaţi decât la femei, respectiv 46 ani 6 luni la primii şi 39 ani 5 luni la cele de-al
doilea. Din punct de vedere tipologic, la seria de la Pogoneşti autorul conchide predominanţa
componentei nordoide, alături de care se regăsesc elemente mediteranoide, dianaroide, lipsesc însă
cele alpinoide.

Tabel nr. 1
Procentele mortalităţii pe sexe şi vârste înregistrate pentru unele grupuri de populaţii de
secol IV de pe raza judeţului Vaslui
senilis
infans I + infans II juvenis adultus maturus
Necropola Sex (60-x ani / year
(0-14 ani/year old) (14-19 ani/year old) (20-30 ani/year old) (30-60 ani/year old)
Cemetery gender old)

N % N % N % N % N %
B 2 4,08 3 6,12 7 14,28 - -
Polocin - Islaz 26 53,05
F 3 6,12 3 6,12 5 10,20 - -
Total 49 26 53,05 5 10,20 6 12,24 12 24,48 - -

B 1 3,84 1 3,84 9 34,61 2 7,69

Pogoneşti 2 7,69
F - - 4 15,38 7 26,92 - -
Total 26 2 7,69 1 3,84 5 19,23 16 61,53 2 7,69

Bârlad - B 1 0,75 8 6,06 40 30,30 4 3,03

40 30,30
Valea Seacă F 2 1,51 14 10,60 23 17,42 - -
Total 132 40 30,30 3 2,26 22 16,16 63 47,72 4 3,03

B - - - - 18 30,51 1 1,69
Bogdăneşti 13 22,03
F 6 10,17 3 5,08 12 20,34 3 5,08
Total 56 13 22,03 6 10,17 3 5,08 30 50,85 4 6,77
 83

Pentru a pune în evidenţă mai bine o serie de parametri demografici ai celor patru populaţii
din aceiaşi perioadă istorică (D. Botezatu, C. Fedorovici 1973, p. 11-13), îi vom compara,
constatând că în linii generale comportamentul lor demografic este destul de uniform, cu unele
excepţii.

Tabel nr. 2
Vârsta media la deces pentru unele grupuri de populaţii de secol IV
de pe raza judeţului Vaslui
Necropola Bărbaţi/Men (20 - x ani Femei/Women (20 -
0 - x ani/ year old
Cemetery / year old) x ani / year old)
31 ani/years 42 ani/years 42 ani/years
Bogdăneşti, Fălciu
6 luni/months 2 luni/months 8 luni/months
27 ani/years 39 ani/years 36 ani/years
Bârlad - Valea Seacă
5 luni/months 6 luni/months 7 luni/months
20 ani/years 41 ani/years 36 ani/years
Polocin - Islaz
9 luni/months 7 luni/months 1 luni/months
38 ani/years 46 ani/years 39 ani/years
Pogoneşti- La M ovilă
7 luni/months 6 luni/months 5 luni/months

Dacă privim comparativ, din punctul de vedere al mortalităţii, cele patru populaţii care
provin din necropolele descoperite pe raza judeţului Vaslui, constatăm că la Polocin – Islaz se
înregistrează cel mai mare procent al mortalităţii copiilor (53,05%) şi cea mai mică durată medie de
viaţă (20 ani şi 9 luni). Pe sexe, pentru populaţia 20 - x ani, longevitatea acestor patru grupuri de
populaţii este destul de apropiată, cu valori cuprinse între 39,6 ani şi 46,6 ani la seriile masculine şi
între 36,1 ani şi 42,8 ani la seriile feminine.
Datele prezentate în tabelul nr. 1 pentru cele patru aşezări populaţionale, în privinţa
mortalităţii pe sexe şi vârste, ne arată în primul rând un procent de mortalitate oarecum ridicat în
rândul copiilor mari şi mici. Dacă facem o comparaţie a mortalităţii infantile între populaţiile din
aceiaşi perioadă istorică de pe teritoriul judeţului Vaslui (Bogdăneşti, Bârlad - Valea Seacă, Polocin
- Islaz şi Pogoneşti), constatăm că valorile diferă destul de mult. Astfel, valoarea cea mai mică a
mortalităţii infantile este înregistrată de Georgeta Miu la Pogoneşti (7,69%), iar cea mai mare
valoare a fost semnalată, după cum am menţionat anterior, la populaţia de la Polocin - Islaz
(53,05%), de către acelaşi autor. De altfel, comparativ cu alte serii osteologice din zona judeţului
Vaslui, la Polocin - Islaz se înregistrează atât cel mai mare procent al mortalităţii infantile, cât şi
cea mai mică durată medie de viaţă. Trebuie menţionat şi faptul că, o mare parte din aceste ponderi
ale mortalităţii infantile, la toate cele patru populaţii, se datorează decesurilor înregistrate la copiii
mici de 0 - 7 ani (infans I), adică la acei indivizi care încă nu aveau posibilitatea să se adapteze la
unele condiţii de viaţă precare din secolele IV-V p. Hr. şi ca o dovadă a acestui fenomen, este şi
procentul relativ mai redus al mortalităţii copiilor de vârsta a doua (infans II), copii care trecuseră
cu bine fenomenul de adaptabilitate bio-ecologică.
Mortalitatea categoriei de 14-19 ani (juvenis) ne arată procente apropiate la populaţiile de la
Polocin - Islaz şi Bogdăneşti (de cca. 10%), în ordine descrescătoare situându-se populaţia de la
Pogoneşti (3,84%), urmată de cea de la Bârlad - Valea Seacă, cu o valoare a mortalităţii
adolescenţilor de doar 2,26%.
Interesant de subliniat ar fi diferenţa dintre valorile celor două sexe la categoria 20-30 ani şi
anume un procent mult mai mare de decese la femeile adulte faţă de bărbaţii de aceeaşi vârstă,
situaţie semnalată la trei din cele patru populaţii şi anume, Bogdăneşti, Bârlad - Valea Seacă şi la
Pogoneşti. Mortalitatea aproape triplă în rândul femeilor faţă de bărbaţi la vârsta adultă este
explicată de autori printr-un factor de risc mai mare la primele în perioada de maximă fecunditate,
 84

când decesele în timpul naşterilor şi după naştere erau mai numeroase, din lipsa unei asistenţe
medicale adecvate şi prompte.
La populaţia matură, în toate cele patru categorii, procentajul cel mai mare de decese se
înregistrează la bărbaţi, diferenţa cea mai mare între cele două sexe fiind înregistrată la Bârlad -
Valea Seacă (30,30% pentru sexul masculin faţă de 17,42% la sexul feminin). Subliniem că cel mai
mare procent al mortalităţii în grupul maturilor este semnalat la Pogoneşti (61,53%), valoare care
este mai mult decât dublă faţă de aceea calculată pentru populaţia de la Polocin - Islaz (24,48%),
însă depăşeşte şi valorile celorlalte două populaţii (Bârlad - Valea Seacă - 47,72% şi Bogdăneşti -
50,85%).
Structura pe sexe şi vârste, conform cu decesele înregistrate la populaţiile de la Polocin -
Islaz, Pogoneşti, Bârlad - Valea Seacă şi Bogdăneşti, este asemănătoare în linii mari cu aceea a
altor populaţii din secolele IV-V p. Hr., în special cu seriile de la Mihălăşeni, Miorcani, Hăneşti,
Barcea. Într-adevăr, şi aici vom constata că mortalitatea în cadrul primei categorii de vârstă a
copiilor (infans I) este mai ridicată decât aceea a copiilor mai mari (infans II), de asemenea la
grupul subiecţilor adulţi se înregistrează întotdeauna procente mai scăzute de decese la bărbaţi faţă
de femei, cauzele fiind deja mai sus explicate.
Privind comparativ vârstele medii la deces la cele patru populaţii analizate, pentru
segmentul 0 - x ani, constatăm că valoarea cea mai scăzută este înregistrată la populaţia de la
Polocin - Islaz, aceasta prezintă o durată medie de viaţă de doar 20 ani şi 9 luni pentru întreaga
populaţie. Cea mai prelungită vârstă medie la deces pentru segmentul 0 - x ani a fost înregistrată la
populaţia de la Pogoneşti, de 38 ani şi 7 luni, valoare semnificativ mai mare comparativ cu celelalte
populaţii, longevitate ce este determinată, conform autorului, de frecvenţa redusă a mortalităţii
copiilor, dar şi de procentul crescut al mortalităţii maturilor (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45).
În ceea ce priveşte aşezările de la Bârlad - Valea Seacă şi Bogdăneşti, acestea prezintă valori destul
de apropiate ale duratei medii de viaţă, 27,5 ani şi respectiv 31,6 ani.
Pentru etapa de vârstă 20 - x ani, de asemenea, populaţia de la Pogoneşti deţine valorile cele
mai ridicate ale vârstei medii la deces (46,6 ani), dar numai pentru sexul masculin. În ceea ce
priveşte seriile feminine, durata medie de viaţă cu valoarea maximă este înregistrată la femeile de
la Bogdăneşti (42,8 ani).

Palaeodemographic Aspects Specific to some 4th Century Populaces on the Present

Territory of Vaslui County

Introduction
The paper presents a general comparative study both paleodemographically, and
paleoanthropologically, on populaces belonging to the Sântana de Mureş culture, that lived of the
4th century and beginning of the 5th century AD on the territory of localities which are nowadays
part of Vaslui County. The systematic excavations carried out in the specified cemeteries or sites
brought to light a particularly important archaeological, anthropological, paleozoological material
connected to the cultural, social, economical and biological evolution, of the populaces that lived
on the territory of the present Vaslui county during the 4th – 5th centuries AD.
Mention should be made that the paleoanthropological and demographic results have been
obtained in previous studies, carried out and published by specialists in the field: Georgeta Miu,
Vasile Palade and Cezarina Bălteanu for Bogdăneşti, Fălciu; Dan Botezatu, Georgeta Miu and
Vasile Palade for Bârlad - Valea Seacă; Georgeta Miu and Ruxandra Alaiba for Banca Gară - Şapte
Case; Georgeta Miu and Mircea Mamalaucă, for Polocin - Islaz and Pogoneşti - La Movilă.
Bogdăneşti, Fălciu
 85

The archaeological investigations carried out at Bogdăneşti, Fălciu (Vaslui county) were
carried out during the interval 1968-1971 by V. Palade, period when a large two-rite cemetery was
discovered, out of which 59 inhumed skeletons and 54 incinerated skeletons were researched
(1971, p. 21 sq.; Idem 1973, p. 169 sq.,), belonging to Sântana de Mureş culture. The
archaeological researches of Bogdăneşti, Fălciu were carried out by D. Botezatu, G. Miu and C.
Bălteanu (1987-1989, p. 91 sq.).
Bârlad - Valea Seacă
The material uncovered under the coordination of archaeologist V. Palade, during the period
1971-1980, of the two-rite cemetery of Bârlad - Valea Seacă (Vaslui county), is also dated to the
period under discussion, that is the 4th – 5th centuries AD and includes 166 inhumation tombs and
109 incineration tombs (V. Palade 1980, p. 407 sq.; Idem 1982, p. 181 sq.; Idem 1983, p. 398 sq.;
Idem 1986, which were anthropologically studied by D. Botezatu and Georgeta Miu (D. Botezatu,
G. Miu, P. Cantemir 1983, p. 17; V. Palade 1979, p. 265 sq.; Idem 1980, p. 407 sq.).
Banca Gară - Şapte case
Following the archeological investigations carried out at Banca Gară, point Şapte Case,
between 1981-1989, with the interruptions of 1984 and 1987, the total surface excavated summed
up to 3400 m2, approximately half of the old surface thereof, and this allowed the identification of
142 archaeological features dated to different periods, out of which only six were inhumation
graves, studied by G. Miu and archeologically described by R. Alaiba, and out of the above six,
only four were dated to the period of the 3 rd - 4th centuries AD and only one grave was considered
as belonging to the period of the early Bronze Age. Mention should be made also of the fact that
although around such graves wide archaeological investigations was carried out; no other graves
were further found. It is supposed that these might have been part of a cemetery spread in the area
in which the new bed of Bârlad River was arranged (R. Alaiba, G. Miu, S. Stanc 2005, p. 154,
159).
Polocin - Islaz
The excavations of Polocin, point Islaz, were made by Mircea Mamalaucă, within the
archaeological researches carried out by the „Vasile Pârvan” Museum of Bârlad. In this cemetery,
of Polocin - Izlaz, there have been found so far 49 skeletons or bony remains, out of which 33
inhumed and 16 incinerated, all these being anthropologically studied by G. Miu (~, B. Lupaşcu
2007, p. 37 sq.).
Pogoneşti - La Movilă
The archeological investigations carried out on the territory of the present village of
Pogoneşti, point La Movila (Vaslui county), were also carried out by Mircea Mamalaucă and led to
the identification of 26 inhumation skeletons, which were, in their turn, anthropologically studied
by G. Miu (~, B. Lupaşcu 2007, p. 37 sq.).
Mention should be made that in the last two points the archaeological researches are still in
progress.
All these anthropological materials were analyzed, advancing at the same time with the
anthropological investigation thereof, which completed the archaeological and historical
conclusions. Thus, in tight collaboration with the historians, archeologists and palaeofauna
specialists, paleoanthropologists brought important contributions to the study of some of the
problems concerning the populaces in which they lived, on the territory of the nowadays Moldavia.
The studies published in the specialized magazines gave us the possibility of centralizing some of
the demographic data and comparing them.

The material and the working methods

 86

All osteological material resulting from inhumation and incineration graves from the
specified sites were studied according to the graves, individually, but also populace ally and
paleodemographically. We determined the gender and age at the time of death of each skeleton and
even for remains of skeletons, following in this regard the methods and techniques recommended
as a result of working sessions held by anthropologists in Prague (1973) and Sarospatak (1978). On
the basis of such determinations there were calculated values of the mortality, and were created the
distribution tables of individuals according to age and gender. The individual characterizations of
each skeleton in the studied series allowed us to outline the populaceal particularities thereof (D.
Botezatu, G. Miu, P. Cantemir 1983, p. 24-26; D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 92-
93; G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 44-45).
Mention should be made of the fact that with regards to the incinerated skeleton remains of
Polocin - Islaz (Vaslui county), minutely analyzed by Georgeta Miu, and for which only the age
and gender were pointed out, such data were used, together with those referring to the inhumation
skeletons, for assessing the mortality according to genders and ages of the populaceal group of
Polocin - Islaz (Ibidem 2007, p. 37-45).
We should also specify that in the case of the inhumation skeletons of Bogdăneşti, Fălciu,
out of their total of 166, only 138 were adequate for the anthropologic populaceal study and the
determination of gender and age, the other ones being in a too poor state of preservation (D.
Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 91-93).

Graves of Banca Gară


On the territory of the village Banca Gara, in the area investigated by archaeologists at the
point Şapte Case (Vaslui county), as specified above, there were found only six inhumation
graves, out of which two dated to the 3 rd – 4th centuries (of Sântana de Mureş type) and only
one grave was considered as belonging to the period of the early Bronze Age.

G. Miu made a detailed analysis of each particular skeleton, both archaeologically and
paleoanthropologically, leading to important information concerning the socio-economical
and spiritual life of the communities that lived in the investigated hamlet. Given the very
small number of individuals, no paleodemographic analysis was possible (G. Miu in R.
Alaiba, ~, S. Stanc 2005, 159). Still, below follows a short description thereof:

The inhumation grave no. 3, dated to the 4 th century AD, belonged to an adult woman’s
skeleton (40 - 45 year old), and as anthropological type it mainly corresponds to the
Mediterranoid type, with slight Nordoid influences (Ibidem, p. 158);

The inhumation grave no. 4, also dated to the 4 th century AD, belonged to an about 6-7 year
old child (infans I – determined on the basis of the dentition, presence of the 6 year molar as
well as the deciduous teeth allowed the author to asses the age), of probably female gender
according to the funeral inventory (Ibidem, p. 157);

The inhumation grave no. 5, dated to the 3rd – 4th centuries, belonged to a young woman of
about 18-20, and as typological diagnosis it is included within a Mediterranoid background,
mixed with Protoeuropoid elements or a Protomediterranoid background (Ibidem, p. 156-
157);

The inhumation grave no. 6, dated to the early Bronze Age, belonged to a young male
individual, about 30-35 year old at the time of death. The analysis of the very fragmented
and deteriorated skeleton allowed the author to conclude with some reserves that this might
anthropologically belong to the Protoeuropoid type (Ibidem, p. 154-155).

Palaeodemographic aspects
 87

In the case of the subjects found in the inhumation graves, as they were adequate for a more
precise determination of age and gender, the authors could analyze several demographic
parameters, among which mention should be made of: the subjects’ gender and age structure,
survival coefficient, life duration, average decease age.

Cemetery of Bogdăneşti, Fălciu

As shown in table no. 1, which includes the percentages of mortality according to genders
and ages as recorded for the four groups of populaces of the 4 th century, throughout Vaslui county, a
high mortality of the populace was noticed: under 20 year old at Bogdăneşti, especially children
under 14 (22,03%), followed by teenagers (10,17%). Thus, the category of the 0 - 20 year old
populace shows a percentage of mortality of 32,20% out of the total of the populace of Bogdăneşti.
Yet, the highest mortality is recorded at the adult age, with a percentage of more than half of the
populace (50,85%), the categories adults and more than 60 year old being rather rarely identified
(5,08% and respectively 6,77%).
From the point of view of the gender distribution, the relationship men/women is rather
balanced, meaning that out of the total number of 37 subjects of more than 20 year old (whose
gender could be determined), 51,35% are male and 48,65% female.
Table no. 2 contains the average age at the time of death for the four groups of populaces of
the 4th century, discovered within Vaslui County. From this, it results that the average age at the
time of death as recorded by the populace of Bogdăneşti (0 - x year old) is of 31 year and 6 month
old, which indicates rather short average life duration. The average age at the time of death,
calculated separately according to the genders, for the age segment 20 - x year old, is not too
different, meaning that the difference between the two genders is of several months, that is 42 years
and 2 months for men and 42 years and 8 months for women.
As for the anthropological type, the moderate massiveness of the postcranial skeleton of the
male gender and the graciousness of the female one, as well as a series of cranial – facial features,
that the authors analyzed in details, lead to the conclusion that within the populace of Bogdăneşti
two main anthropological types are being differentiated: Mediterranoid and Protoeuropoid, with
rather similar percentages (D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 91-93). Other
morphological types were also observed, such as the Nordoid ones (especially in the case of the
female skeletons), but also Dinaroid, East-Europoid or Alpinoid elements, these holding
considerably lower percentages in comparison to those of the two main anthropological types
specified above (Ibidem).

Cemetery of Bârlad - Valea Seacă

In the case of the cemetery of Bârlad - Valea Seacă authors noticed the presence of a large
number of children’s skeletons, categories infans I and infans II summing up a large percentage,
more precisely of 30,30%. If we put together the categories infans I, infans II and juvenis (14-19
year old), we obtain a total percentage of 32,56% representing subjects that did not reach the adult
age, and consequently we assume that 67,44% of the populace of Bârlad - Valea Seacă is
represented by subjects that exceeded the age of 20. Thus, as shown in table no. 1, 16,16% is
represented by the category of adults, 47,72% deceased in full adulthood and 3,03% exceeded the
age of 60 year old. It is important to point out the difference between the two sexes regarding the
mortality at adulthood (30-60 year old), values that clearly indicate the superiority of the male
gender (30,30%) in comparison to the female one (17,42%). The distribution according to gender
of the 89 subjects of more than 20 year old shows actually that 55,11% were men and 44,89%
women.
 88

The average age at the time of death in the site of Bârlad - Valea Seacă (table no. 2),
calculated for the whole populace (0 - x year old) is of 27 years and 5 months. Regarding the
subjects that exceeded the age of 20 year old, the average age at the time of death is 39 years and 6
months in the case of male subjects and 36 years and 7 months in the case of female subjects. The
author explains this difference by the large number of women decease at the adult age (20 - 30 year
old), almost double in comparison to the one of adult male beings (D. Botezatu, G. Miu, P.
Cantemir 1983, p. 17).

Anthropologically, the populace of Bârlad - Valea Seacă indicates two typological

components well expressed within this populace, the Mediterranoid and the Nordoid ones
respectively, the former being better represented among women while the latter is better
acknowledged among men. Apart from these two components forming the majority, there are also
mentioned Protoeuropoid individuals and a component formed of Dinaric and Alpine types. The
large majorities of the subjects show Mediterranoid and attenuated Protoeuropoid features, in
association with the Nordoid elements (especially in the case of men).
Cemetery of Polocin - Islaz
The cemetery of Polocin „point Islaz” is a two-rite graveyard, within which the inhumation
tombs are significantly prevalent (70,83%) in comparison to the incineration ones (29,16%). Most
of the inhumation graves belong to children (0-14 year old). For the demographic table, the author
took into account both inhumed individuals and incinerated ones (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-
45).
The distribution of the subjects according to age and gender (table no. 1) points out an
increased mortality among children under 14 (infans I and infans II), of 53,05%. If we take into
account also the teenagers, the mortality rate reaches 63,25%, which shows that more than half of
the populace of Polocin - Islaz deceased before reaching adulthood. If we are to consider the group
of subjects more than 20 year old (adultus, maturus and senilis), most of the deceases are situated
in the maturus category (24,48%), while the adultus category records a 24,48% mortality, and the
more than 60 year old are completely absent. The average life duration of the populaceal group of
Polocin - Islaz (table no. 2) is of 20 years and 9 months, for the whole populace (0 - x year old),
and for the subjects of more than 20 year old, separately, according to genders, this is of 41 years
and 7 months for men and 36 years and 1 month for women.
From the skeleton analysis from the point of view of the anthropological type, the author
understood the prevalence of the Mediterranoid type in the case of the more complete skeletons or
of elements of the Mediterranoid type in the case of the poorly preserved skeletons (G. Miu, B.
Lupaşcu 2007, p. 37-45). Thus, corroborating all available data, we reached the conclusion that the
populace of the settlement of Polocin - Islaz shows a strong Mediterranoide component, together
with few other secondary typological elements (Alpinoid, Dinaroid, Nordoid and few
Protoeuropoid elements encountered in the case of several skeletons).

Cemetery of Pogoneşti - La Movilă

From the point of view of the mortality expressed according to the gender and age
distribution, at Pogoneşti - La Movilă there were pointed out only 2 deceased children, subjects that
belong to the category infans I (table no. 1) and which provide the percentage of 7,69%. Together
with the teenagers (only one subject), the mortality rate for the subjects that did not reach
adulthood is of 11,53% (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45). The percentage of mortality within
the maturus group of Pogoneşti - La Movilă is 61,53%, that is more than half of the total of the
populace. Regarding the adultus group, the mortality is of 19,23%, with the specification that in the
case of this age category the difference between the two genders is considerable, that is women are
 89

characterized by a mortality percentage of 15,38%, while men are characterized only by 3,84%.
Regarding the subjects of more than 60 year old, their percentage within the distribution of the
mortality is of only 7,69%.
The average life duration (table no. 2), for the whole series (0 - x year old) of Pogoneşti - La
Movilă, is rather high, of 38 years and 7 months. For the age interval 20 - x year old, the average
life duration is higher in the case of men in comparison with women, respectively 46 years and 6
months in the former case and 39 years and 5 months in the latter.
Typologically, regarding the series of Pogoneşti - La Movilă the author observes the
prevalence of the Nordoide component, but also the presence of Mediterranoid, Dinaroid elements
while the Alpinoid ones are absent.
In order to better point out a series of demographic parameters of the four populaces of the
same historical period (D. Botezatu, C. Fedorovici 1973, p. 11-13), we have compared them, and
noticed that in general lines their behavior is rather uniform, with some exceptions.
Considering things comparatively, from the mortality point of view, the four populaces
resulting from the cemeteries identified within Vaslui county, we notice that the site of Polocin –
Islaz is characterized by the highest children’s mortality percentage (53,05%) and the shortest life
duration (20 years and 9 months). According to genders, for the populace of 20 - x year old, the
longevity of the four groups of populaces is rather similar, with values contained between 39,6
years and 46,6 years for the male series and between 36,1 years and 42,8 years for the female
series.

Table no. 1. Percentages of mortality according to genders and ages recorded for groups of
4th century populaces within Vaslui county.
Table no. 2. Average decease age for some groups of 4 th century populaces within Vaslui
county.

The data presented in table no. 1 for the four populaceal sites, concerning mortality
according to gender and age, show first of all a rather high mortality percentage among young and
not so young children. Comparing the infantile mortality between the populaces of the same
historical period within Vaslui county (Bogdăneşti, Fălciu, Bârlad - Valea Seacă, Polocin - Islaz şi
Pogoneşti - La Movilă), we notice that values are rather different. Thus, the smallest infantile
mortality value was recorded by Georgeta Miu at Pogoneşti - La Movilă (7,69%), and the highest
one was pointed out, as shown above, within the populace of Polocin - Islaz (53,05%), by the same
author. In fact, in comparison with other osteological series within the area of Vaslui County, at
Polocin - Islaz there were recorded both the highest percentage of infantile mortality and the
shortest average life duration. Mention should be made also of the fact that a large part of such
percentages of infantile mortality in the case of all four populaces is due to deceases registered
among very young children of 0 - 7 year old (infans I), that is those individuals that did not have
the possibility to adapt to certain precarious life conditions of the 4 th – 5th centuries AD. A proof of
such phenomenon is the relatively low percentage of the second age children’s mortality (infans II),
that is children who had passed the „test” of bio-ecological adaptability.
The mortality of the category 14-19 year old (juvenis) shows similar percentages in the case
of the populaces of Polocin - Islaz and Bogdăneşti, Fălciu (of about. 10%), in descending order
there following the populace of Pogoneşti - La Movilă (3,84%), and then the one of Bârlad - Valea
Seacă, with a value of teenager mortality of only 2,26%.
It is interesting to point out the difference between the values of the two genders for the
category of the 20-30 year old and this is a much higher percentage of adult women’s deceases in
comparison to the men of the same age, situation pointed out in the case of three out of the four
 90

populaces, that is Bogdăneşti, Bârlad - Valea Seacă and Pogoneşti - La Movilă. The almost
threefold women’s mortality in comparison to the one of men at adulthood is explained by the
authors by a higher risk factor in the case of women while living their maximal fecundity period,
when deceases while giving birth or immediately after were more numerous, due to the obvious
lack of adequate and prompt medical care.
In the case of the populace in the maturus category, in the cases of all four populaces the
highest percentage of deceases is recorded by men, the highest difference between the two genders
being pointed out at Bârlad - Valea Seacă (30,30% for male gender in comparison to 17,42% for
the female one). We would like to stress that the highest mortality percentage within the maturus
category was observed at Pogoneşti - La Movilă (61,53%), value which is more than double in
comparison to the one calculated for the populace of Polocin - Islaz (24,48%), but it exceeds also
the values of the other populaces (Bârlad - Valea Seacă - 47,72% şi Bogdăneşti - 50,85%).
The structure according to gender and age, taking into account the deceases recorded within
the populaces of Polocin - Islaz, Pogoneşti - La Movilă, Bârlad - Valea Seacă and Bogdăneşti, is in
general lines similar to the one of other populaces of the 4 th – 5th centuries AD, especially with the
series of Mihălăşeni, Miorcani, Hăneşti, Barcea. Indeed, we do observed in these sites too that the
mortality within the first age category among children (infans I) is higher than in the case of not so
young children (infans II), also in the case of the adult subjects, there are always low percentages
of death in the case of men if compared to those of women, the causes thereof being already
explained above.
Comparatively considering the average decease ages of the four analyzed populaces for the
segment 0 - x year old, we observe that the lowermost value was recorded by the populace of
Polocin - Islaz, this showing an average life duration of only 20 years and 9 months for the whole
populace. The longest average decease age for the segment 0 - x year old was recorded at the
populace of Pogoneşti - La Movilă, of 38 years and 7 months, value significantly higher if
compared to the other populaces, their longevity being determined, according to the author, to by
the low frequency of children's mortality, but also by the low percentage of the adults’ mortality (G.
Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45). Regarding the sites of Bârlad - Valea Seacă and Bogdăneşti,
these show rather close values of the average life duration thereof, that is of 27,5 years and 31,6
years respectively.
For the age category of the 20 - x year old, the populace of Pogoneşti - La Movilă holds
once again the highest value of the average decease age (46,6 year old), but only for the male
gender. Regarding the female series, the maximal value of the average life duration is
acknowledged for the women of Bogdăneşti (42,8 year old).
 91

Cercetările arheologice de la Valea Mare - La Doroftei,

secolele II-III şi VII-VIII, judeţul Vaslui
Ruxandra Alaiba
Alexandra Comşa
alexcomsa63@yahoo.com
Viorel M. Butnariu

Încă de la mijlocul secolului XX, Podişul Central Moldovenesc, una din formaţiunile
geografice din cadrul Podişului Bârladului, a fost amplu investigat prin cercetări de suprafaţă în
zona străbătută de Valea Bârladului Superior, de profesorii de la Facultatea de Istorie din Iaşi,
Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Emilian Bold şi Marin Dinu (1955). În 1970, cercetările au fost
amplificate şi publicate în primul repertoriu arheologic al Moldovei (N. Zaharia, M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Zaharia, 1970, p. 99-122). Totuşi, numărul staţiunilor investigate prin săpături
arheologice pe această vale a fost mic în raport cu numărul punctelor semnalate prin periegheze. Şi
pentru faptul că, în unele dintre aceste staţiuni aflate pe Valea Bârladului Superior, au fost realizate
lucrări de hidroamelioraţie care au dezvelit o parte din complexele unor aşezări, începând cu anul
1981, am organizat cercetări arheologice în acest areal geografic, în comuna Dumeşti, mai întâi în
staţiunea cucuteniană şi din secolul al IV-lea de la Dumeşti - Între pâraie, mărginită de pâraiele
Suhuleţ şi Hodorani (R. Alaiba 2007), apoi şi pe pantele altor ape locale, precum în punctul La
Doroftei, din satul Valea Mare, com. Dumeşti, jud. Vaslui. Ultimul s-a realizat sub coordonarea
profesorului Dan Gh. Teodor, căruia, pentru sprijinul acordat, îi mulţumim şi pe această cale.
Satul Valea Mare, din punct de vedere geografic, se încadrează în microzona Depresiunii
Bârladului Superior, subunitate situată în partea de sud a Podişului Central Moldovenesc şi în
jumătatea nordică a Podişului Bârladului. Din punct de vedere geomorfologic, satul Valea Mare, în
care s-au realizat cercetări arheologice, se caracterizează printr-un relief format din coline
sculpturale, unele împădurite masiv, cu altitudini de 300 m, unde predomină cernoziomurile
puternic levigate şi un climat continental cu un regim pluviometric de 480-580 mm pe an, cu
temperatura medie de 90C. Valea Bârladului traversează limita de vest a satului (V. Băcăuanu et alii
1980, p. 314, fig. 42).
Cercetările de suprafaţă realizate în perimetrul satului au dus la descoperirea, la 500 m est
de acesta, a unor locuiri caracteristice secolelor II-III p.Hr., „urme cu cenuşă şi oase calcinate
carpice, precum şi resturi de locuire caracteristice secolului al IV-lea” (M. Petrescu-Dîmboviţa,
Em. Bold şi Marin Dinu 1970, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125). În apropiere de aceste
descoperiri, în marginea de nord-est a satului, s-au semnalat vestigii arheologice specifice pentru
secolele X-XI, un cosor de fier pentru viticultură, dar şi o căniţă cu toartă şi burlui, modelată din
pastă fină, densă, arsă cărămiziu (Ibidem, fig. 151/7-8, 10; Idem 1971, p. 81; D. Gh. Teodor 1970,
p. 114; Idem, 1973, p. 225, fig. 1/5; Idem, 1975, fig. 4/8).
Săpăturile arheologice din satul Valea Mare, punctul La Doroftei, s-au realizat în anii 1987-
1988, pentru cunoaşterea specificului aşezărilor din primul mileniu. Complexele arheologice tăiate
de drum şi de pârâiaşul menţionat au fost investigate după efectuarea mai multor cercetări de
suprafaţă în zonă. Staţiunea se întinde în partea de est a satului – pe aproximativ 1 km, de la mai
puţin de 300 m de ultimele case, până la aproximativ 100 m de marginea pădurii. În momentul
realizării investigaţiilor arheologice era traversată de drumul forestier şi de pârâiaşul a cărui albie a
fost regularizată cu câteva decenii în urmă. Acestea au distrus o parte din aşezare.
 92

Fig. 1. Valea Mare - La Doroftei. Plan şi profil, groapa nr. 1, sec. II-III; locuinţa parţial adâncită nr. 1,
gropile nr. 2-3, sec. VII-VIII.
Plan and section, pit no. 1, 2 nd -3rd centuries AD; partly sunken dwelling no. 1, pits no. 2-3, 7 th – 8th
centuries.

Pentru o încadrare cronologică mai exactă a descoperirilor de aici s-a început cercetarea
staţiunii prin trasarea unei secţiuni pe stânga pârâiaşului. Aceasta a dus la dezvelirea unei locuinţe,
distruse în parte, cu inventar specific pentru secolele VII-VIII. De asemenea, alte două secţiuni s-au
realizat pe pantele line dinspre nord. Prima, cu lungimea de 11,5 m şi lăţimea de 1,5 m, avea
orientarea aproximativ est-vest. A doua, trasată mai aproape de drum, are o lungime de 15 m şi o
lăţime de 1,5 m (fig. 1). Stratigrafia geologică a solului se prezintă în general uniform şi se
corelează în mare cu depunerile de locuire umană. Astfel, între 0 - 0,35 m este un cernoziom
puternic levigat, un sol brun-negricios cu structură grăunţoasă mică şi mare. În el s-au descoperit
puţine materiale arheologice deranjate de lucrările agricole, caracteristice secolelor XVII-XVIII,
dar şi pentru secolele VII-VIII. De la - 0,35 m la - 0,65 m solul are o culoare brun-castanie. În acest
strat s-au descoperit alte depuneri specifice pentru primul mileniu al erei noastre. Între aproximativ
0,35 - 0,50 m, se află urmele locuirii din secolele VII-VIII, din care s-au dezvelit două locuinţe
parţial adâncite, una mai bine conservată, alta distrusă de lucrările de îmbunătăţiri funciare. Între
0,50 - 0,65 m se află aşezarea datată între secolele II-III p.Hr, din care până în prezent s-a dezvelit
doar o groapă de provizii, nr. 1. Urmează un strat gălbui, slab roşcat, lutos şi altul gălbui-cenuşiu de
 93

loess, ce prezintă numeroase pete albe de CaCO 3 şi care depăşeşte adâncimea până la care s-a
săpat, de - 1,80 m.
Aşezarea dacilor liberi – carpi, din secolele II-III p.Hr.
Prin adâncirea primei secţiuni, între M 7,50 şi 9,10, s-a tăiat aproape central o groapă cu
inventar caracteristic pentru această perioadă.
Groapa nr. 1, de formă aproximativ tronconică, săpată în întregime, cu o deschidere în
partea superioară uşor ovală cu diametrele de 1,10 şi 1,65 m, se adânceşte până la 1,55 m faţă de
nivelul actual de călcare şi până la 0,93 m faţă de nivelul iniţial de călcare. Diametrul maxim al
bazei este mai mare, de 1,85 m. Groapa păstrează uşoare urme de ardere intenţionată la bază.
Era o groapă de provizii, cu baza arsă şi pereţii finisaţi îngrijit, cu o capacitate de
înmagazinare medie. Astfel de gropi se întâlnesc şi în aşezările din secolele II-III. Amenajarea unor
gropi de provizii atestă practicarea agriculturii şi formarea unor rezerve de hrană. Ulterior a devenit
o groapă menajeră. Inventarul acesteia a fost mai ales ceramic. S-au recuperat părţi de la diferite
vase, căni, probabil patru, o strachină, două boluri, o toartă de la o oală şi alte fragmente. Tot aici se
aflau şi câteva bucăţi de chirpici, care proveneau de la pereţii locuinţelor (fig. 2/13).

Fig. 2. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica lucrată la roată.

Ceramic fragments made with the potter’s wheel.
 94

Fig. 3. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica modelată la mână 1, 4-12. Piese perforate din lut 2-3.
Hand-made pottery 1, 4-12. Perforated items made of clay 2-3.
 95

Fig. 4. Valea Mare - La Doroftei. 1 Greutate; 2, 5-6 rondele, 3, 7-9 gresii finisate.
1 Weight; 2, 5-6 round disks, 3, 7-9 finished whetstones.

Menţionăm şi două obiecte din metal, două piese de bronz, o pensetă (fig. 2/2) şi un alt mic
fragment (fig. 2/1). Penseta, face parte din tipul întâlnit relativ des în aşezările acestei perioade. O
pensetă lucrată din bronz a fost descoperită la Mătăsaru (Gh. Bichir 1984, p. 58-59, pl. LVII/6-7),
în locuinţa - L1, nivel III/1 şi datată în secolul al II p.Hr. Tot aici în nivelul III/2 s-a descoperit un
exemplar de fier, datat de autor în secolul al III-lea (Ibidem).
 96

Din ceramica fină, păstrată fragmentar, se pot detaşa două căni (fig. 2/4-5), probabil erau şi
fragmente de la altele două (fig. 2/6, 9), o strachină (fig. 2/7) şi două castronaşe (fig. 2/11-12). Una
dintre toartele desenate provine de la un vas de dimensiuni mai mari (fig. 2/15).
Borcanele modelate la mână aveau profilul alungit, buza uşor înclinată exterior şi baza
înaltă (fig. 3/4, 8). Forme apropiate se găsesc la Drăgeşti, în locul denumit Pe Izlaz - Sub Silişte (D.
Gh. Teodor, G. Coman 1983, p. 456, fig. 5/6-8).
Aşezarea datată în secolele VII-VIII p.Hr.
Prin cercetarea staţiunii de la Valea Mare, se aduce în discuţie o nouă aşezare deschisă,
situată pe pantele line şi însorite din apropierea unui mic pârâiaş local, specifică pentru secolele
VII-VIII. Din ea s-au dezvelit, în campania din 1988, urmele a două locuinţe uşor adâncite în
pământ şi două gropi aflate în apropierea primei locuinţe.

Fig. 5. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica modelată la mână 1, 4-12.

Hand-made pottery 1, 4-12.
 97

Locuinţa nr. 1, a fost construită pe panta lină din dreapta pârâiaşului, nivelată în prealabil,
cu orientarea laturilor relativ mai lungi est-vest. Forma locuinţei este patrulateră cu dimensiunile de
16,80 m2 (3,90 m x 4,30 m). Faţă de nivelul de călcare din vechime se adânceşte cu 0,55 m. În
colţurile apropiate cuptorului s-au păstrat urme de la pari. În colţul de sud-est avea un cuptor
construit din piatră de râu şi din gresie locală, cu vatra uşor ovală (ø = 0,90 x 097 m), formată dintr-
o lipitură groasă de lut, arsă puternic la suprafaţă şi prevăzut cu boltă semicirculară. În interiorul ei
se mai aflau câteva unelte, ustensile şi fragmente ceramice care proveneau de la cel puţin 35 de
vase, 15 vase modelate la mână, oale de diferite dimensiuni, nouă tipsii şi 11 vase modelate cu
roata înceată.

Fig. 6. Valea Mare - La Doroftei. Tipsii cu marginea puţin ridicată 1-9.

Round trays with slightly raised border 1-9.
 98

Fig. 7. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica lucrată cu roata olarului.

Ceramic ware made with the potter’s wheel.
 99

Locuinţa nr. 2, cum s-a precizat deja, era distrusă parţial de lucrările de îmbunătăţiri
funciare. Din ea s-a păstrat o mică parte din cuptorul pietrar şi fragmente ceramice specifice pentru
această perioadă, cu analogii în staţiunile acestei perioade, între care locuinţele patrulatere de la
Brăşăuţi, Neamţ (V. Spinei, D. Monah 1970, p. 373 şi urm.), Poiana, Dulceşti (Gh. Bichir 1973a, p.
99 şi urm.).
Gropile nr. 1 şi 2. Prima, de formă tronconică, era situată în partea de nord vest a locuinţei
bine conservate, L1, şi avea o deschidere aproximativ circulară (ø = 0,90 x 097 m) cu o înălţime de
0,75 m. A doua, situată în partea de sud-est a aceleiaşi locuinţe, era de dimensiuni mici (ø = 0,85 m;
h = 47 m). Puţinele fragmente ceramice atipice le datează în această perioadă.

Unelte, ustensile
Inventarul acesteia este format din câteva cute din gresie cenuşie şi maronie (fig. 4/3, 7-9),
un fragment de la o râşniţă (fig. 4/1), probabil două jumătăţi de fusaiole (fig. 3/2; 4/2), modelate
mai neglijent şi o piesă de lut, cilindrică, de asemenea păstrată fragmentar (fig. 3/3).

Ceramica
Ceramica reprezintă însă cea mai mare parte a inventarului. S-a realizat probabil în locuinţă
şi s-a ars în cuptor, din pastă frământată incomplet, cu pereţii şi bazele mult îngroşate. Predomină
ceramica modelată la mână (fig. 5-6), ceramica modelată la roată fiind mai puţin numeroasă
(fig. 7). Ambele au în pastă cioburi pisate, microprundişuri, cele mai îngrijit modelate şi nisip.
Vasele lucrate la mână provin mai ales de la oalele - borcan cu marginea arcuită exterior, corp
alungit şi baza masivă.
Ceramica modelată la mână
Avea la exterior neregularităţi iar interior urme de degete sau de la unealta de lemn folosită
pentru netezit. A fost arsă neuniform şi incomplet, fapt pentru care pereţii prezintă numeroase
cracluri, chiar fisuri (fig. 3-6). În cadrul ceramicii modelate cu mâna s-au diferenţiat puţine forme,
castroane, tipsii, dar mai ales borcanele de dimensiuni mici şi medii.
Castron cu profil în S, dat de buza puternic evazată, gâtul marcat şi corpul bombat, cu gura
largă şi pereţii scunzi (fig. 5/2). Aceste forme simple prezente şi la Băiceni - Silişte (I. Ioniţă, V.
Spinei 1972, p. 307-323) sau Poiana, Neamţ, au fost considerate a fi de tradiţie La Tène (D. Gh
Teodor 1978, p. 82).
Borcane frecvent cu dimensiuni mijlocii şi mici, cu buza răsfrântă în afară şi rotunjită, gâtul
marcat, corpul uşor alungit şi baza îngroşată. Două au buza evazată ornamentată cu alveole,
prevăzută interior cu o şănţuire pentru capac (fig. 5/6, 8). La câteva vase mai mici se remarcă
îngustarea gâtului şi corpul destul de bombat. Multe dintre borcane au pe buză crestături sau mici
alveole (fig. 5/1, 3, 6-9, 11), ornament specific pentru secolele VII-VIII. De cele mai multe ori
prezentau urme de ardere secundară, în urma preparării mâncării pe vatră. Forme apropiate se
cunosc la Dodeşti, Hlincea, Lozna, Suceava - Drumul Naţional (D. Gh. Teodor 1978, p. 81).
Tipsiile – tigăile scunde, erau de mărimi variabile, dar cu marginile exterioare drepte sau
profilate şi baza circulară îngroşată. Părţile de la cele nouă exemplare au fost modelate diferit: cu
marginea dreaptă (fig. 6/1, 3, 9; ø = 32-33, 24 cm), primele două prezintă sub buză o şănţuire; cu
marginea rotunjită spre bază (fig. 6/4-8; ø = 19, 26, 28 cm ); cu marginea înclinată oblic (fig. 6/2, 8;
ø = 20, 28 cm). În toate cele trei cazuri s-au păstrat doar fragmente de tipsii, unele prevăzute pe
buză cu alveole sau crestături. Analogii se găsesc în staţiunea de la Drăgeşti - Pe Izlaz - Sub Silişte
(D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Alaiba 1979, p. 285 şi urm.; Ibidem 1980, p. 466).
Ceramica modelată la roata cu turaţie înceată
În această ultimă categorie diferenţiată în raport cu tehnica folosită, vasele s-au modelat mai
îngrijit, dintr-o pastă mai bine frământată (fig. 2-5, 7-8, 10-11), dar, de multe ori cu pereţii şi baza
 100

tot îngroşate (fig. 7/1, 6, 9; ø = 14,2; 14,5 şi 18 cm), pentru a le da rezistenţă. Alte două vase, de
dimensiuni mai mici, au marginea mai puternic arcuită exterior sau uşor evazată, dar tăiată drept
(fig. 7/7, 11; ø = 12; 8,5 cm). Ceramica s-a lucrat dintr-o pastă ce avea ca degresant nisip şi şamotă.
Preponderente au fost fragmentele ornamentate cu linii orizontale sau în val, aproximativ paralele,
din care trei au pereţii mai groşi. Pe umărul unui vas linia vălurită este tăiată de scurte linii oblice
distanţate. Materialul ceramic lucrat cu roata sau la mână prezintă analogii cu formele de recipiente
descoperite pentru aceeaşi perioadă la Hlincea, Spinoasa sau Băiceni - Silişte, jud. Iaşi, Dodeşti,
Epureni, Fălciu, Bogdăneşti, jud. Vaslui, cu mai multe niveluri de locuire (D. Gh. Teodor 1978, p.
75 şi urm.). Forme asemănătoare se întâlnesc în staţiunile datate în aceeaşi perioadă, tot în Podişul
Central Moldovenesc, la Drăgeşti - Pe izlaz - Sub Silişte (D. Gh. Teodor, G. Coman, R. Alaiba
1980, p. 466).
Consideraţii finale
Aşezările deschise, aduse în discuţie doar prin câteva complexe, amplasate în apropierea
unui pârâiaş, descoperite la Valea Mare - La Doroftei, una din secolele II-III şi alta din secolele
VII-VIII, precum majoritatea celor cunoscute, se încadrează în tipurile de locuire larg răspândite în
aceste perioade şi în restul teritoriului dintre Carpaţi şi Prut.
Prin cercetarea staţiunii de la Valea Mare - La Doroftei, se discută cu deosebire aşezarea
specifică pentru secolele VII-VIII, din care s-au investigat, în campania din 1988, două locuinţe
uşor adâncite în pământ şi două gropi. Piesele de inventar descoperite atestă practicarea agriculturii
şi creşterea vitelor, ca ocupaţii ale acestor comunităţi.
Cu profesorul D. Gh. Teodor, am realizat câteva mici sondaje şi în preajma acestei staţiuni,
pentru a verifica posibilitatea existenţei în apropiere a necropolei, dar ele nu au dus la descoperirea
şi a altor complexe arheologice.
Situaţia stratigrafică şi cronologică stabilită pentru această staţiune, cu două niveluri de
locuire diferite, datate unul în prima şi altul în a doua jumătate a primului mileniu, face ca cele
două aşezări să prezinte un interes aparte (M. Alexianu, Al. Comşa 1993, p. 205), ele oferind
posibilitatea unei bune cunoaşteri a specificului acestor perioade, nederanjate de alte locuiri din
secolele imediat ulterioare.

Archaeological Researches at Valea Mare - La Doroftei, Vaslui County: 2 nd – 3rd

century and 7th-8th Century Finds

Already at mid 20th century, the Central Moldavian Plateau, one of the geographic
formations within the Bârlad Plateau, was widely investigated by surface researches carried out in
the area crossed by the Upper Bârlad Valley, undertaken by professors of the Faculty of History in
Iaşi, Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Emilian Bold and Marin Dinu (1955). In 1970, the researches
were amplified and published in the first archaeological repertory of Moldavia (N. Zaharia, M.
Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, 1970, p. 99-122). Still, the number of sites investigated by
archaeological excavations along this valley was too small in comparison to the number of points
identified in the surface researches. Also due to the fact that in some of these settlements on the
Upper Bârlad Valley there were carried out hydro-amelioration works that uncovered some of the
complexes belonging to these settlements, starting with 1981, we organized archaeological
researches in this geographic area, in the Dumeşti commune, first in the Cucutenian settlement and
in the 4th century settlement of Dumeşti - Între pâraie, limited by rivulets Suhuleţ and Hodorani (R.
Alaiba 2007), then on the slopes of other local waters, such as those in the point La Doroftei, in the
Valea Mare village, Dumeşti commune, Vaslui county. The latter of these researches was carried
 101

out under the coordination of professor Dan Gh. Teodor, to whom we address our thanks for his
support.
Geographically, the Valea Mare village is limited in the microzone of the Upper Bârlad
Depression, subunit situated in the southern side of the Central Moldavian Plateau, and in the
northern half of the Bârlad Plateau. Geomorphologically, the Valea Mare village, where the
archaeological researches were carried out, is characterized by a relief formed of sculptural hills,
some of which heavily forested, about 300 m high, where the strongly leached chernozems and a
continental climate with a raining regime of 480-580 mm per year, with an average temperature of
90C. Bârlad valley crosses the western limit of the village (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 314, fig.
42).
The surface researches carried out in the village led to the identification of places specific to
the 2nd – 3rd centuries AD 500 m east of the village. These places showed „traces of ash and
calcinated carpal bones, as wells habitation remains specific to the 4 th century” (M. Petrescu-
Dîmboviţa, Em. Bold and Marin Dinu 1970, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125). Near these
finds, to the northeast limit of the village, there were pointed out archaeological vestiges specific to
the 10th – 11th centuries, an iron pruning knife for viticulture, and also a small cup with ear and
spigot, shaped out of brick red thick fine paste (Ibidem, fig. 151/7-8, 10; Idem 1971, p. 81; D. Gh.
Teodor 1970, p. 114; Idem, 1973, p. 225, fig. 1/5; Idem, 1975, fig. 4/8).
The archaeological excavations of the Valea Mare village, point La Doroftei, were carried
out in 1987-1988, and were focused on the specificity of the 1 st millennium settlements. The
archaeological complexes crossed by the road and the rivulet mentioned above were investigated
after several surface researches were carried out in the area. The settlement spreads in the eastern
side of the village– over approximately 1 km, from less than 300 m from the last houses, until
approximately 100 m from the limit of the forest. When the archaeological excavations were
carried out, it was crossed by a forest access way and a rivulet whose bed was regularized several
decades ago. As such, they destroyed part of the settlement.
In order to be able to provide a most precise chronology of the discoveries down there, the
research of the settlement started by creating a trench to the left of the rivulet. This allowed the
uncovering of a dwelling, partly destroyed, whose inventory was specific for the 7 th – 8th centuries.
Two other trenches were also created on the slow slopes to the north. The first one, 11.5 m long and
1.5 m wide, was approximately east-west oriented. The second, created closer to the access way,
was 15 m long and 1.5 m wide (fig. 1). The geological stratigraphy of the soil was rather uniform
and in general lines it was correlated to the deposits resulting from the human inhabitance. Thus,
between 0 – 0.35 m there is a strongly leached chernozem, a brown-blackish soil with small and
large grainy structure. Within it, there were discovered few archaeological materials disturbed by
the agricultural works, specific to the 17th – 18th centuries, and also to the 7th – 8th centuries.
Between - 0.35 m and - 0.65 m the soil is nut-brown. In this layer there were found other deposits
specific to the 1st millennium AD. Between 0.35 – 0.50 m approximately, there are the traces of the
7th – 8th century inhabitance, out of which two partly sunken dwellings were uncovered. One of
them was better preserved, the other was destroyed considerably by the works of land
rehabilitation. Between 0.50 – 0.65 m there is the settlement dated to the 2 nd – 3rd centuries AD, out
of which only one food storage pit (pit no.1) has been uncovered so far. There follows a yellowish
soil, slightly reddish, clayish and another one yellowish – grayish, of loess, which shows numerous
white stains of CaCO3 and which exceeds the digging excavation, of – 1.80 m.

The settlement of the free Dacians – Carpians, of the 2nd -3rd centuries A.D.
By deepening the first trench, between M 7.50 and 9.10, there was almost centrally dug out
a pit that contained an inventory specific for this period.
 102

Pit no. 1, of approximately conical shape, fully excavated, with a slightly oval opening in
the upper part with the diameters of 1.10 and 1.65 m, deepens down to 1.55 m from the current
treading level and to 0.93 m from the initial treading level. The maximal diameter of the base is
larger, of 1.85 m. The pit shows vague traces of firing on purpose at its base.
It was a food storage pit, with fired base and carefully finished walls, with an average
storage capacity. Such pits were also found in the 2 nd – 3rd century settlements. The existence of
food storage pits testifies on the practice of agriculture and of creating food reserves. Later one, it
was turned into a domestic pit. The inventory thereof contained mainly ceramic items. There were
recovered parts of various vessels, mugs, probably four, a dish, two bowls, an ear from a pot and
other shards. It was also there that there were found several pieces of adobe, resulting from the
walls of the dwellings (fig. 2/13). Mention should also be made of two metal items, made of
bronze, one of which was a set of tweezers (fig. 2/2) and another small fragment (fig. 2/1). The
tweezers belonged to the type relatively frequently encountered in the sites of this period. Bronze
tweezers were also found in the settlement of Mătăsaru (Gh. Bichir 1984, p. 58-59, pl. LVII/6-7), in
dwelling L1, level III/1 dated to the 2 nd century AD. It was also there in level III/2 that there were
found iron tweezers, dated by the author of the excavations to the 3rd century (Ibidem).
Out of the fine ceramic ware, preserved as fragments, two mugs are to be pointed out (fig.
2/4-5). There probably were fragments from two other mugs (fig. 2/6, 9), a dish (fig. 2/7) and two
small bowls (fig. 2/11-12). One of the drawn ears resulted from a large vessel (fig. 2/15). The hand-
made jars showed an elongated profile, the rim slightly turned to the outside and a high base (fig.
3/4, 8). Similar shapes were found at Drăgeşti, in the point named Pe Izlaz - Sub Silişte (D. Gh.
Teodor, G. Coman 1983, p. 456, fig. 5/6-8).

The settlement dated to the 7th – 8th centuries AD.

The research of the settlement of Valea Mare allows the discussion of a new open
settlement, situated on the slow and sunny slopes near a small local rivulet, specific to the 7 th – 8th
centuries. In the 1988 campaign, it was there that there were found the traces of two slightly sunken
dwellings and two pits situated near the first dwelling.
Dwelling no. 1 was built on the slow slope to the right of the rivulet, leveled before hand,
the relatively longer sides being east-west oriented. The shape of the dwelling is quadrilateral with
the dimensions of 16.80 sq m (3.90 m x 4.30 m). In comparison to the old treading level, it deepens
0.55 m. The corners near the oven show traces of posts. In the southeast corner there was a kiln
made of river stones and local gritstone, with a slightly oval hearth (ø = 0.90 x 0.97 m), made of
thick clay daubing, with strongly fired surface and with a half-circular vault. Inside it, there were
several tools, implements and potsherds resulting from at least 35 vessels, 15 hand-made vessels,
pots of various sizes, nine trays and 11 vessels made with the slow wheel.
Dwelling no. 2, as already specified, was partly destroyed by the land amelioration works.
Only a small part of the kiln made of stones and potsherds specific for this period were preserved
out of this dwelling, Analogies were found in the settlement of Brăşăuţi, Neamţ, witht quadrilateral
dwellings (V. Spinei, D. Monah 1970, p. 373 and the foll.), Poiana, Dulceşti (Gh. Bichir 1973a, p.
99 and the foll.).
Pits no. 1 and 2. The former, of conical shape, was situated in the northwest side of the
better preserved dwelling, L1, and had an approximately circular opening (ø = 0.90 x 0.97 m) with
the height of 0.75 m. The latter, situated in the southeast side of the same dwelling, was small (ø =
0.85 m; h = 0.47 m). Few atypical potsherds date these pits to this period.
Tools, implements
 103

Its inventory contained several whetstones made of grayish and brownish gritstone (fig. 4/3,
7-9), a fragment of a quern (fig. 4/1), probably two halves of spindle whorls (fig. 3/2; 4/2), more
carelessly shaped and a cylindrical clay item, also preserved as fragments (fig. 3/3).
The ceramic ware
The ceramic ware represents most of the inventory. It was probably made inside the
dwelling and fired in the kiln, the paste being incompletely kneaded, and the walls and bases
considerably thickened. The hand-shaped ceramic items are prevalent (fig. 5-6), the wheel-made
pottery being less numerous (fig. 7). The paste in both cases contains smashed shards, small
gravels, and in the case of the most carefully shaped items also sand. The hand-made ceramic
fragments result mainly from jar – pots with outwards curved edge, elongated body and massive
base.
Hand-shaped pottery
These items showed irregularities on the exterior and traces of fingers or from the wooden
polishing implement on the interior. They were non-uniformly and incompletely fired, reason why
the walls show numerous superficial cracks and even fissures (fig. 3-6). Within the hand-made
pottery, few shapes have been identified, that is bowls, round trays and especially small and
average jars.
S-profiled bowl, with strongly widened rim, outlined neck and rounded body, with wide
mouth and short walls (fig. 5/2). These simple shapes were also found at Băiceni - Silişte (I. Ioniţă,
V. Spinei 1972, p. 307-323) or Poiana, Neamţ, and were considered of La Tène tradition (D. Gh.
Teodor 1978, p. 82).
The jars frequently of small and average sizes, with outer turned and rounded rim, outline
neck, elongated body and thickened base. Two of them have the flared rim ornamented with
alveoli, and inside showing a groove for the lid (fig. 5/6, 8). Several smaller vessels show a
narrowed neck and a rather rounded body. Many of the jars have on the rim notches or small
alveoli (fig. 5/1, 3, 6-9, 11), an ornament specific for the 7 th – 8th centuries. In most cases, they
showed traces of secondary firing, as a result of the preparation of food on the hearth. Similar
shapes were found at Dodeşti, Hlincea, Lozna, Suceava - Drumul Naţional (D. Gh. Teodor 1978, p.
81).
The round trays – the short pans showed variable sizes, but with straight or profiled outer
margins and thickened circular base. The parties of the nine items were shaped differently: with
straight border (fig. 6/1, 3, 9; ø = 32-33, 24 cm), the first two show under the rim a grooving; with
rounded border toward the base (fig. 6/4-8; ø = 19, 26, 28 cm ); with obliquely bent border (fig.
6/2, 8; ø = 20, 28 cm). In all the three cases only fragments were preserved, some of which were
showing on the rim alveoli or notches. Analogies were found in the settlement of Drăgeşti - Pe
izlaz (D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Alaiba 1979, p. 285 and the foll.; Ibidem 1980, p. 466).
The pottery made with the slow wheel
This last category, differentiated according to the applied technique, contains vessels that
were more carefully shaped, out of a better kneaded paste (fig. 2-5, 7-8, 10-11), but frequently with
walls and base still thickened (fig. 7/1, 6, 9; ø = 14.2; 14.5 and 18 cm), in order to make them more
resistant. Two other vessels, of small size, have the edge more arched outwards, or slightly flared,
but straightly cut (fig. 7/7, 11; ø = 12; 8,5 cm). The ceramic ware was made of a paste that
contained sand and grog as degreasing elements. Most prevalent were the fragments ornamented
with approximately parallel horizontal or wavy lines, out of which three show thicker walls. On the
shoulder of a vessel the wavy line is crossed by short oblique distanced dashes. The hand-made and
the wheel-made ceramic items show analogies with the shapes of vessels discovered at Hlincea,
Spinoasa or Băiceni - Silişte, Iaşi county Dodeşti, Epureni, Fălciu, Bogdăneşti, Vaslui county, with
several habitation levels and dated to the same period (D. Gh. Teodor 1978, p. 75 and foll.). Similar
 104

shapes are also found in the settlements dated to the same period from the Central Moldavian
Plateau, at Drăgeşti - Pe Izlaz (D. Gh. Teodor, G. Coman, R. Alaiba 1980, p. 466).
Final remarks
The open settlements discussed in these pages represent only few complexes, situated near a
rivulet, discovered at Valea Mare - La Doroftei, one dated to the 2nd – 3rd centuries and the other to
the 7th – 8th centuries. Like most known settlements, they belong to the types of inhabitance widely
spread in these periods also for the rest of the territory between the Carpathians and the Prut.
The research of the settlement of Valea Mare - La Doroftei allowed mainly the discussion of
the 7 – 8th century habitation, out of which during the 1988 campaign, there were investigated two
th

slightly sunken dwellings and two pits. The inventory items confirm the practice of agriculture and
animal husbandry, as occupations of these communities.
Together with professor D. Gh. Teodor, we made several test excavations near this
settlement, in order to check the possibility of existence in the neighborhood of a necropolis, but
they did not result into the identification of other archaeological features.
The stratigraphic and chronological situation established for this settlement, with two
different habitation levels, dated one in the first half and the other in the second half of the first
millennium, makes these two habitations particularly interesting (M. Alexianu, Al. Comşa 1993, p.
205), as they allow a better knowledge of the specificity of this periods, undisturbed by other
habitations dated to the immediately following centuries.
 105

PARTEA II

(PART II)

STAŢIUNEA BANCA GARĂ - ŞAPTE CASE

THE BANCA GARĂ - ŞAPTE CASE SETTLEMENT

 106

Descoperiri din perioada Hallstattiană

de la Banca Gară - Şapte case
Oleg Leviţki
levitkioleg_ipc@yahoo.com

Nivelul de locuire din epoca hallstattiană, în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, după
cum arată complexele şi materialele arheologice recuperate este reprezentat de vestigiile unei
locuinţe de suprafaţă şi de fragmente de ceramică atestate sporadic în straturile de săpătură.
Vestigiile locuinţei de suprafaţă, conturate la adâncimea de - 0,70 m de la nivelul actual de
călcare, ocupă un perimetru de aproximativ 2,50x3,50 m (fig. 1) şi reprezintă o aglomeraţie formată
din bucăţi de chirpici, destul de mari, arse parţial, ce aveau pe o parte amprente adânci lăsate de
nuiele, crengi sau urme de trestie şi un strat cu multă cenuşă care acoperă podeaua bătătorită. În
interiorul ei erau fragmente mărunte de lipituri de la o vatră fixată direct pe pământ, căreia nu i s-a
reconstituit forma. Prezenţa printre fragmentele ceramice din locuinţă a unor cioburi de la vase
diferite, uşor lustruite decorate cu caneluri orizontale, în unele cazuri asociate cu caneluri înguste
arcuite în ghirlande (fig. 2/2-4) presupune apartenenţa acesteia la complexul hallstattian timpuriu
cu ceramică canelată de tip Chişinău – Corlăteni.
În acelaşi timp, atestarea în stratul de cultură a aşezării şi a unui fragment ornamentat cu
motive incizate (fig. 2/6), precum şi a altuia cu decor imprimat (fig. 2/5), caracteristice deja
celuilalt complex hallstattian timpuriu cu ceramică incizată (grupul Tămăoani) şi cu ceramică
imprimată (grupul Cozia), fac această încadrare cultural-cronologică mai puţin certă.
Stadiul actual de cercetare a culturilor şi grupurilor culturale hallstattiene timpurii din
spaţiul est-carpatic, pentru materialele de la Banca Gară - Şapte case, permit următoarele
constatări.
Locuinţele de suprafaţă de tipul celei atestate la Banca Gară - Şapte case sunt caracteristice
cu precădere pentru cultura Corlăteni – Chişinău, din partea vestică a arealului, aflat în centrul şi
nordul Moldovei. Aici, prezenţa locuinţelor s-a dedus, în general, pornind de la existenţa unor
aglomeraţii de chirpici ars şi cenuşă, precum şi a vetrelor deschise (A. László 1994, p. 107).
Pentru grupul Tămăoani s-a presupus folosirea colibelor simple, construite la suprafaţa
solului, pe un schelet din plante peste care se aplica un strat superficial de lut (A. László 1986, p.
66), iar referitor la grupul Cozia sunt cunoscute doar locuinţele adâncite în sol (A. László 1972, p.
208-209). Astfel, construcţia de la Banca Gară - Şapte case ar putea fi atribuită cu mai multă
certitudine grupului Corlăteni. În acelaşi timp, informaţiile cu privire la construcţiile de locuire ale
comunităţilor hallstattiene timpurii din aria pruto-nistreană, unde locuinţele de suprafaţă - cu toate
variantele locale erau mai bine conservate -, inclusiv complexele de tip Saharna – Solonceni (O.
Leviţki 1994b, p. 162, 169, 180), ne îndeamnă la o mai mare prudenţă.
Referitor la fragmentul de ceramică ornamentat cu caneluri orizontale, inclusiv şi
fragmentul ornamentat pe ambele părţi – în exterior cu caneluri orizontale sub care este plasat un
motiv în ghirlandă din caneluri mai înguste iar pe partea interioară numai cu motivul ghirlandei,
putem afirma că ambele provin de la străchini tronconice larg deschise, una din formele definitorii
culturii Chişinău – Corlăteni (O. Leviţki 1994, p. 89-94; A. László 1994, p. 113-114). Totodată,
prezenţa motivului ghirlandei sau a „stelei” pe ambele suprafeţe ale străchinii, în aria Chişinău –
Corlăteni, este atestată foarte rar – precum în aşezarea de la Lucaşeuca, pe ambele suprafeţe
 107

asociindu-se cu benzi de caneluri orizontale (O. Leviţki 1994, fig. 16/14), mai frecvent acest
ornament fiind cunoscut doar pe una din suprafeţele vasului – interioară -, în aşezările de la
Negreşti (O. Leviţki 1994, fig. 23/6), Chişinău (Ibidem, fig. 13/5), Petruşeni (Ibidem, fig. 36/2) sau
pe aceea exterioară – Costeşti VII (Ibidem, fig. 28/19), Slobozia Măgurii (Ibidem, fig. 46/10),
posibil Târpeşti - Râpa lui Bodai (Ibidem, fig. 32/7) şi Truşeşti - Ţuguieta (Ibidem, fig. 18/9).

Fig. 1. Banca Gară - Şapte case. Locuire Hallstatt, cpl. 24. Plan şi profil.
Housing Hallstatt, cpl. 24. Plan et profile.

Tot ceramicii de uz comun a culturii Chişinău – Corlăteni, pot fi specifice şi două fragmente
de vase aflate în umplutura gropilor nr. 1 şi 2, atribuite nivelului getic de locuire din aşezare –
ambele provenind de la recipiente de tip borcan cu pereţii drepţi în partea superioară şi marginea
tăiată drept, unul prevăzut sub margine cu mânere-suporturi masive şi al-doilea cu tortiţe-urechiuşe,
amplasate similar (fig. 2/1, 7), care au analogii directe în complexele ceramice din aşezările
Chişinău, Lucaşeuca, Zăicana, Mândreşti (O. Leviţki 1994, fig. 14/1; 17/7; 21/12, 14; 25/14, 18) şi
respectiv – Chişinău, Zăicana, Mândreşti, Costeşti, Ivancea, Petruha (Ibidem, 14/13; 15/4-5, 11;
22/6; 25/9; 29/11; 34/11; 40/2).
Oala de dimensiuni mici, având corpul uşor rotunjit în partea mediană, gâtul scurt şi
marginea subţiată, evazată, ornamentată pe umăr cu un brâu alveolat dispus orizontal, aflată în
aglomeraţia nr. 1 (fig. 2/8), cu unele rezerve, de asemenea ar putea fi atribuită complexului ceramic
Chişinău – Corlăteni, deosebirea dintre ele constând în faptul că pe ultimele, elementele decorului
 108

au fost amplasate mai jos de marginea vasului (O. Leviţki 1994, fig. 29/6; 37/5; C. Iconomu 2002,
fig. 7/1, 4, 6; C. Iconomu, L. Şovan 1997, fig. 2/4; 4/4).

Fig. 2. Banca Gară - Şapte case. Fragmente ceramice, 1-4, 7-8 cultura Chişinău – Corlăteni, 5 grupul Cozia,
6 grupul Tămăoani. Hallstatt 1-8.
Ceramic fragments, 1-4, 7-8 Chişinău – Corlăteni culture, 5 Cozia group, 6 Tămăoani group.
Hallstatt period 1-8.

Decorul dintr-o bandă orizontală formată din linii oblice scurte, amplasată pe umărul
vaselor de mari proporţii, piriforme, reprezintă o caracteristică pentru grupurile est-carpatice ale
complexului Tămăoani – Holercani – Balta (O. Leviţki 1994a, pl. 17), iar benzile orizontale din
amprente scurte dispuse oblic, singure sau în asociere cu alte motive ornamentale, au fost specifice
pentru cultura Cozia – Saharna (O. Leviţki 1994b, p. 181, fig. 7).
Aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, după amplasarea geografică la limita de vest a
Dealurilor Fălciului şi la limita de est a Colinelor Tutovei, era situată la periferia de sud-est, mai
puţin dens populată de comunităţile grupului Corlăteni, ulterior încadrată în aria grupului Cozia (A.
László 1994, Harta 3). Mai mult, în această regiune, în perioada de existenţă a culturii Corlăteni –
Chişinău, spre nord de valea râului Prut se extind şi unele comunităţi ale grupului Tămăoani, ale
căror vestigii sunt atestate mult mai la nord de Banca, la Brădiceşti - Dealul Beschiei, jud. Iaşi (C.
 109

Iconomu 2002, p. 99). Astfel, prezenţa în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, a ceramicii
caracteristice acestor formaţiuni culturale, prezintă o situaţie mai mult decât firească.

The Hallstatt Discoveries at Banca Gară - Şapte case Settlement

The habitation level of the Hallstatt age, in the settlement of Banca Gară - Şapte case, as
indicated by the archaeological complexes and materials recuperated therein is represented by the
vestiges of a surface dwelling and potsherds sporadically confirmed in the excavation layers.
The vestiges of the surface dwelling, identified at the depth of – 0,70 m from the current
treading level, covers a perimeter of about 85,7 sq m (2,50x3,50 m) (fig. 1) and represents an
agglomeration consisting in rather large partly fired pieces of adobe, showing deep impressions
lefts by twigs, branches or traces of reed and a layer containing plenty of ash covering the trodden
floor. Inside it, there were small fragments of daub from a hearth embedded directly on the ground,
whose shape could mot be identified. The presence among the potsherds found inside the dwelling
of shards resulting from different vessels, slightly polished decorated with horizontal grooves, in
some cases associated with narrow arched grooves forming garlands (fig. 2/2-4) involves its
inclusion into the early Hallstatt complex with grooved ceramic ware of the Chişinău – Corlăteni
type.
At the same time, the confirmation in the culture layer of the settlement of a fragment
ceramic ornamented with incised motifs, and of another one with impressed ornaments (fig. 2/1, 7),
specific to the other early Hallstatt complex with incised (Tămăoani group, fig. 2/6) and impressed
(Cozia group, fig. 2/5) ceramic ware, somehow make this cultural – chronological inclusion rather
doubtful.
The current phase of research of early Hallstatt cultures and cultural groups in the east-
Carpathian space, in the case of the materials of Banca Gară - Şapte case, allow the following
remarks.
The surface dwellings such as the one acknowledged in Banca Gară - Şapte case are
characteristic especially to the Corlăteni – Chişinău culture, in the western part of the area, situated
in the center and north of Moldavia. There, the presence of the dwellings was generally assumed
starting from the existence of agglomeration of burned adobe and ash, as well as of open hearths
(A. László 1994, p. 107).
In the case of the Tămăoani group, there was assumed the usage of simple huts, built above
the ground level, on a vegetal structure covered with a superficial layer of clay (A. László 1986, p.
66), while in the case of the Cozia group, only sunken dwellings have been acknowledged (A.
László 1972, p. 208-209). Thus, the construction of Banca Gară - Şapte case could be assigned
more definitely to the Corlăteni group. At the same time, the information concerning the dwelling
constructions of the early Hallstatt communities in the Prut – Dniester area, where the surface
dwellings –with all locale variants were better preserved – including the complexes of the Saharna
– Solonceni type (O. Leviţki 1994b, p. 162, 169, 180), makes us more careful.
Regarding the potsherd ornamented with horizontal grooves, and also the fragment with
ornaments on both faces – on the exterior with horizontal grooves under which there was a garland
motif made of narrower grooves, and on the interior only with the garland motif, we can state that
both are remains of wide open conical dishes, one of the defining shapes of the Chişinău –
Corlăteni culture (O. Leviţki 1994, p. 89-94; A. László 1994, p. 113-114). At the same time, the
presence of the garland motif or of the „star” on both sides of the dish, in the Chişinău – Corlăteni
area, is very rarely acknowledged – such is the case of the settlement of Lucaşeuca, on both
surfaces being associated with stripes of horizontal grooves (O. Leviţki 1994, fig. 16/14), there
 110

ornament being more frequently known only on one side of the surfaces of the vessel – the interior
one -, in the settlements of Negreşti (O. Leviţki 1994, fig. 23/6), Chişinău (Ibidem, fig. 13/5),
Petruşeni (Ibidem, fig. 36/2) or on the exterior one – at Costeşti VII (Ibidem, fig. 28/19), Slobozia
Măgurii (Ibidem, fig. 46/10), possibly Târpeşti - Râpa lui Bodai (Ibidem, fig. 32/7) and Truşeşti -
Ţuguieta (Ibidem, fig. 18/9).
It is also in the category of common usage ceramic ware of the Chişinău – Corleteni culture
that can be included two potsherds found in the fillign of pits 1 and 2, assigned to the Getic
habitation level of the settlement – both being remains of jar-like vessels with straight walls in the
upper par and straightly cut rim, one with massive handles – supports under the rim and the other
with small handles – ears, placed in a similar position (fig. 2/1, 7), showing direct analogies in the
ceramic complexes of the settlements of Chişinău, Lucaşeuca, Zăicana, Mândreşti (O. Leviţki
1994, fig. 14/1; 17/7; 21/12, 14; 25/14, 18) and respectively – Chişinău, Zăicana, Mândreşti,
Costeşti, Ivancea, Petruha (Ibidem, 14/13; 15/4-5, 11; 22/6; 25/9; 29/11; 34/11; 40/2).
The small pot, with slightly rounded body, in the median part, short neck and narrowed
flared rim, ornamented on the shoulder with a alveoli belt horizontally placed, found in
agglomeration no. 1 (fig. 2/8), could be also assigned with certain reserves to the ceramic complex
Chişinău – Corlăteni, the difference between them being the fact that on the last ones the
ornamental elements were placed below the rim of the vessels (O. Leviţki 1994, fig. 29/6; 37/5; C.
Iconomu 2002, fig. 7/1, 4, 6; C. Iconomu, L. Şovan 1997, fig. 2/4; 4/4).
The ornamentation consisting in a horizontal stripe formed of short oblique lines, placed on
the shoulder of the large pear-shaped vessels, is a characteristic of the east-Carpathian groups of the
Tămăoani – Holercani – Balta complex (O. Leviţki 1994a, pl. 17), and the horizontal stripes in the
short impressions obliquely arranged, alone or associated with other ornamental motifs, were
specific for the Cozia – Saharna culture (O. Leviţki 1994b, p. 181, fig. 7).
The settlement of Banca Gară - Şapte case, according to the geographic location, at the
western limit of the Fălciu Hills and at the eastern limit of Tutova Hills, was situated at the
southeast periphery, less populated by the communities of the Corlăteni group, later included in the
area of the Cozia group (A. László 1994, Map 3). Moreover, in this region, during the period of
existence of the Corlăteni – Chişinău culture, north of the valley of Prut River, there expanded also
certain communities of the Tămăoani group, whose vestiges are acknowledged north of Banca, at
Brădiceşti - Dealul Beschiei, Iaşi county (C. Iconomu 2002, p. 99). Thus, the presence in the
settlement of Banca Gară - Şapte case, of the ceramic ware specific to these cultural groups, is a
natural situation.
 111

Capacitaţi şi funcţionalităţi ale ceramicii descoperite în

aşezarea din secolele III-IV de la Gara Banca - Şapte case
Vasile V. Alaiba
alaiba@info.uaic.ro

Lucrarea îşi propune cunoaşterea, asistată de calculator, fără a folosi un limbaj prea specific
informaticienilor, a capacităţilor recipientelor mai bine conservate, descoperite prin cercetări
arheologice în staţiunea Banca Gară, punctul Şapte Case, pentru perioada datată între secolele III -
IV (V. V. Alaiba 2008, p. 252-254). S-a urmat astfel o direcţie de cercetare relativ recentă, în efortul
generalizat astăzi de a folosi calculele matematice şi în alte domenii - în cazul nostru arheologia -,
folosind un limbaj specific informaticienilor, care uşurează accesul la cunoştinţe, cu riscul de a nu
fi acceptate în totalitate. Noi am realizat deja, stabilirea capacităţilor unor forme ceramice
descoperite prin cercetări arheologice şi pentru alte aşezări, cu deosebire ale culturii Cucuteni.
Pentru perioada secolelor II-IV, până în prezent, am reuşit să obţinem date privind capacităţile
recipientelor descoperite pe şantierul Podul Iloaiei - Şesul Târgului, din Câmpia Moldovei.
Cercetările de acest fel, în ultimul timp, au fost realizate de cei interesaţi în obţinerea unor
date numerice, cu deosebire însă de arheologi. Ele au luat o amploare mai mare în ultimul timp, nu
numai la noi, dar şi în ţările vecine. Să amintim doar existenţa în Anglia a unui centru interesat de
analize ale inventarului arheologic cu ajutorul calculatorului. Unul din congresele acestuia a avut
loc la Iaşi „Informatics Applied in Archaeology”, în anul 1996 sau Simpozionului Internaţional de
Arheometrie, care a avut loc la Budapesta, în 1998.
Un astfel de demers, pentru măsurarea capacităţilor gropilor de provizii, un – studiu
geometric al gropilor de bucate –, a realizat Corneliu N. Mateescu, împreună cu Sylviu Comănescu
(1972, p. 357 şi urm.), bazat pe împărţirea gropii în mai multe forme geometrice măsurabile. Astfel
s-a măsurat o groapă medievală de bucate descoperită la Vădastra (C. N. Mateescu 1971, p. 463 şi
urm.), situată în partea de nord-est a săpăturii şi care s-a adâncit peste o alta aparţinând însă
comunităţii eneolitice Vădastra II de aici. Groapa medievală avea o capacitate de înmagazinare de
circa 4000 kg grâu. Ceramica aflată în groapă datează descoperirea în a doua jumătate a secolului
al XIV-lea, iar groapa aparţinea foarte probabil, după autori, unui bordei din aceeaşi perioadă, aflat
puţin mai la sud (C. N. Mateescu, S. Comănescu 1962, p. 190; Ibidem, 1971, p. 418-420).
Împreună cu ştirile istorice, cum a subliniat autorul, descoperirea a adus noi informaţii cu privire la
prezenţa şi bogăţia cerealelor (Ibidem, p. 191).
Săpăturile arheologice au scos la lumină numeroase alte complexe sau materiale pentru a
căror cunoaştere se pot folosi şi aceste modalităţi de investigare matematică şi pentru formele
întregi şi pentru cele fragmentare. Între ele un loc aparte ocupă ceramica, care se poate aprecia şi
dimensional, în raport cu tipurile de vase. Cu deosebire în secolele IV-V, informaţiile legate de
conţinutul şi capacitatea unor diferite forme de vase, de obicei amforele folosite pentru transportul
produselor lichide, au fost marcate cu inscripţii realizate cu vopsea roşie sau au fost adâncite în
pastă înainte de ardere sau pur şi simplu zgâriate după ce vasul era gata (A. Rădulescu, 1975, p.
693 şi urm).
Noi am lucrat de mai bine de un deceniu pe diverse complexe ceramice păstrate fragmentar
(V. V. Alaiba 2008, p. 252-254), vezi şi calculele matematice realizate pentru câteva recipiente
cucuteniene de la Deleşti - Cetăţuia, a căror formă s-a reconstituit prin desen (R. Alaiba, T. Marin
2002-2003, p. 40 şi urm., fig. 5/2, 6; 8/1-5; 11/1-2; 12/1-2; 13), dar şi pentru alte aşezări în care
 112

ceramica era fragmentară. Este acelaşi Sistem Compas, definit în mai multe studii de Eugen S.
Teodor (1996; Idem, 1998a, p. 21-49 şi 1998b, p. 239-275; Idem 2000, p. 623-625).
Teoretic, măsurarea formelor ceramice s-a bazat pe cunoaşterea câtorva parametri,
înălţimea, ades parţială – restul vasului deducându-se, diametrele buzei, gâtului şi bazei, arcuirea
dinspre buză sau bază, arcuirile corpului. Măsurătorile s-au făcut pentru interioarele vaselor,
excluzându-se astfel diferenţele de grosime ale pereţilor. Desigur, aceste calcule s-au realizat cu
ajutorul calculatorului.
În legătură cu ceramica de la Banca Gară - Şapte case, ale cărei forme şi dimensiuni s-au
reconstituit, în parte, prin desen, se pot aduce câteva observaţii generale. Prin aceste măsurători,
câteva vase au fost discutate şi din punctul de vedere al capacităţii lor.
În cele ce urmează ne vom opri la ceramica descoperită la Banca Gară, punctul Şapte Case,
aşezarea din secolele III-V p.Hr. Majoritatea ceramicii descoperite în campaniile de cercetări
arheologice nu s-a conservat bine (R. Alaiba 2007, p. 18 şi urm.), s-a păstrat fragmentar şi datorită
locuirilor ulterioare. În raport cu suprafaţa săpată materialul ceramic a fost prea puţin întregibil.
Din inventarul descoperit - aproximativ 1334 de vase păstrate în majoritate fragmentar,
conform calculelor realizate pentru fiecare din cele 71 de complexe din secolele III-VI, un atelier
de olărie, locuinţe construite la suprafaţa solului sau adâncite, gropi, vetre sau alte aglomerări de
materiale, întreg era doar un vas iar altele, aproximativ 30 de vase se pot restaura cu uşurinţă. În
principiu, pentru acestea s-a urmărit o analiză volumetrică. Aşa cum indică termenul, s-a căutat să
se stabilească volumul, măsurarea capacităţii vasului pe baze metrice.
Vasele descoperite în aşezare, după modul de realizare, se înscriu în două mari grupuri, a
ceramicii lucrate cu mâna şi a celei lucrate la roată.

I. Categoria ceramicii modelate la mână

Ceramica s-a modelat din pastă frământată incomplet, amestecată cu nisip, cioburi
sfărâmate, mici pietricele. Arderea, de cele mai multe ori semi-reducătoare, nu a fost completă,
vasele au frecvent o culoare brun-cafenie cu pete cenuşii sau cărămizii şi un aspect sfărâmicios, de
aspect poros. Nici unul un a fost întreg, cu excepţia căţuilor şi a capacului. În ceea ce priveşte
formele semnalate pentru ceramica modelată la mâna se disting: ceşti sau căţui, căni, castroane şi
tipsii, dar mai ales părţile de la vase borcan – oale.
În total, din săpăturile realizate, la Banca Gară - Şapte case, până în prezent provin părţi de
la 144 vase fragmentare modelate la mână = 7 sec. III + 75 sec. III-IV + 20 sec. IV + 28+3 sec.
IV-V + 11 sec. V-VI = 75+20+28+3+11.

În total s-au detaşat 108 vase

(4 sec. III + 52 sec. III-IV + 15 sec. IV + 28+3 sec. IV-V + 6 sec. V-VI):

4 sec. III:
1 castron şi 3 oale;
52 sec. III-IV:
1 vas miniatural, 9 căţui, 1 capac, 1 taler, 1 castronaş, 12 castroane, plus 2 cu profil în S
probabil tot de la castroane, 1 borcan, 22 oale, 2 ovoidale;
15 sec. IV:
1 cană, 1 bol, 5 castroane, 8 oale;
28+3 sec. IV-V:
1f vas miniatural, 2 căţui, 3 castroane, 17 oale, 1 vas de provizii, 6 sec. V-VI, 1 castron, 5
oale. Pentru căţui s-a considerat că aveau o capacitate cuprinsă între 0,1 l – 0,2 l (fig. 1/15, 18-19,
21-22.
 113

Gara Banca - Şapte case.

Măsurarea capacităţii
vaselor. Ceramica modelată
la mână. / Measurement of
the capacity of vessels.
Hand-made ceramic ware.

Fig. 1. 14 L11, cpl. 72, sec. III-

IV; 3, 11 A4-5, cpl. 60-61; 4 L4,
cpl. 26; 5, 10 G16, cpl. 114; 6
G1, cpl. 19; 12 L9, cpl. 51; 13
L6, cpl. 35; 16 G18, cpl. 119,
sec. IV; 7 L1, cpl. 14; 15 L4 cpl.
36; 1, 8 G4, cpl. 79, sec. IV-V;
2, 9 G2, cpl. 120, sec. V-VI.

Fig. 2. 4, 19, 24, 26, 30 G7 cpl.

106, 31 G5 cpl. 121, sec. III; 2,
7, 18, 25 G2 cpl. 32; 3, 9, 11,
27-28 L4, cpl. 33; 5, 14, 22 L4,
cpl. 33; 8, 10, 29 L3 cpl. 78; 13
L2 cpl. 31; 17 L1, cpl. 12a; 33
L2, cpl. 17; 20 G4 cpl. 74; 21
G1 cpl. 13, sec. III-IV; 8, 32
G14, cpl. 116; 23 143/9, sec.
IV; 10 cpl. 114, G5; 8 Cpl. 79,
G4; 16 L4 cpl. 36, sec. IV-V; 15
A1 cpl. 86, sec. VI.
 114

Numărul vaselor în funcţie de tipurile reconstituite:


Sec. III, din cele 38 forme stabilite pe complexe, modelate la mână erau 7 (2 G1 cpl. 21 + 1
G2 cpl. 113 + 4 G3 cpl. 121), dintre care s-a detaşat doar, 1 castron şi 3 oale.

Sec. III-IV din cele 221 forme pe complexe, modelate la mână erau 75 (5 Lsp1, cpl. 12a + 3
Lsp2 cpl. 17 + 1 Lsp3 cpl. 29 + 16 Lsp4 cpl. 33 + 1 Lsp6 cpl. 72 + 1 Lad1 cpl. 10 + 3L2 cpl. 31 +
10Lad3 cpl. 78 + 1G1 cpl. 13 + 13 G2 cpl. 32+ 1G4 cpl. 74 + 20G7 cpl. 106), din care s-a stabilit
funcţionalitatea: 1m vas miniatural, 9m căţui, 1 capac, 1m taler, 1 castronaş, 12 castroane, 1 borcan,
22 oale, 2 ovoidale, 2m cu profil în S.

Sec. IV din cele 210 forme pe complexe, modelate la mână erau 20 (1 Lsp1 cpl. 1 + 1 Lad2
cpl. 91 + 2 G2 cpl. 19 + 1 G6 cpl. 49 + 1 G10 cpl. 80+ 4 G11 cpl. 92 + 1 G14 cpl. 115 + 2 G15 cpl.
116 + 1 G16 cpl. 119 + 2 A1 cpl. 21a + 2 A3 cpl. 60 + 2A4 cpl. 61), din care s-a detaşat, 1 cană, 1
bol, 5 castroane, 8 oale.

Sec. IV-V, forme pe tipuri 248 forme, 28+3 sec. IV-V (2 Lsp1 cpl. 14 + 2 Lsp2 cpl. 26 + 1
Lsp3 cpl. 35 + 5 Lsp4 cpl. 36 + 5 Lsp5 cpl. 51 + 3 Lad1 cpl. 4 + 2 G1 cpl. 24a + 1 G2 cpl. 26a + 1
G4 cpl. 79 + 5 G5 cpl. 114 + 1 A1 cpl. 42), din care s-au detaşat: 2 căţui, 3 castroane, 17 oale, 1 vas
de provizii. S-a stabilit capacitatea de 0,9 l, pentru oala din locuinţa de suprafaţă nr. 2, cpl. 26,
secolele IV-V (fig. 1/4).

Sec. V-VI forme pe complexe 14 (4 G1 cpl. 95+ 2 G2 cpl. 120 + 5 A1 cpl. 86), 12 forme
modelate la mână, din care s-au stabilit că erau, 1 castron, cpl. 120 şi 5 oale, 4 cpl. 86, 1 cpl. 120.

Fig. 3. Gara Banca - Şapte case. Fragmente ceramice: pastă fină, 4, 22 Lad2 cpl. 91, sec. IV; neagră-cenuşie, 1, 3
cuptor A, cpl. 65; 11 G4 cpl. 79, sec. IV-V; pastă zgrunţuroasă, 19 A1 cpl. 21a, sec. IV; 20 G4 cpl. 24a, sec. IV-V;
puţin zgrunţuroasă, 24 A7 cpl. 73, sec. III-IV; 7, 9, 15 G2 cpl. 19, a doua zgr.; 23 Lsp.3 cpl. 30; 21 G3 cpl. 33a; 17
Lad2 cpl. 91, sec. IV; 2, 12 Lsp4 cpl. 36; 10, 13-14 Lsp5, cpl. 51; 91/3, fină; 16, 18 cpl. 65; 25 G5 cpl. 114, sec. IV-V.
Fragmentary ceramics: fine paste, 4, 22 Lad2 cpl. 91, sec. IV; black-grayish, 1, 3 kil A, cpl. 65; 11 G4 cpl. 79,
4rd–5th centuries; slightly paste, 19 A1 cpl. 21a, 4th century; 20 G4 cpl. 24a, 4 rd–5th centuries; slightly coarse paste, 24
A7 cpl. 73, 3rd–4th centuries; 7, 9, 15 G2 cpl. 19, two coarse; 23 Lsp.3 cpl. 30; 21 G3 cpl. 33a; 17 Lad2 cpl. 91, 4 th
century; 2, 12 Lsp4 cpl. 36; 10, 13-14 Lsp5, cpl. 51; 91/3, last fine; 16, 18 cpl. 65; 25 G5 cpl. 114, 4rd–5th centuries.
 115

Castron - Tureen. Tabel I / Table I

Nr. sg./Fig. 3/3, atelierul de olărie / The potter’s workshop h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)
Fig. 100/2, sec. IV-V.Corp înscris - scribed body 1 1.70 7.30 3.20 0.15
2 5.4 15.8 14.6 0.98
8.8 15.8 6.4 1.28
Corp circumscris - circumscribed body 1 3.4 16 7.8 0.4
2 5.4 16.6 16 1.12
8.8 16.6 7.8 1.52
V olum aproximativ - approximate volume 1.4

Fig. 4. Gara Banca - Şapte case. Pastă fină cenuşie, 8-9, 13 L2 cpl. 17, sec. III-IV; 6 L2 cpl. 14; 18, 25 L4 cpl. 36; 14
L1 cpl. 1; 15 L3 cpl. 30; 16 L2 cpl. 15; 25 G6, cpl. 49; L5 cpl. 57; A4 cpl. 61; Lad.1 cpl. 77; 19, 23 G10 cpl. 80; 22
G19 cpl. 120, sec. IV; L2, cpl. 27; 1, 24 A2, cpl. 43, 17 atelier de olărie, cpl. 65, cupt. A, cupt. B, sec. IV-V.
Grayish fine paste, 8-9, 13 L2 cpl. 17, 3 rd–4th centuries; 6 L2 cpl. 14; 18, 25 L4 cpl. 36; 14 L1 cpl. 1; 15 L3 cpl. 30; 16
L2 cpl. 15; 25 G6, cpl. 49; L5 cpl. 57; A4 cpl. 61; Lad.1 cpl. 77; 19, 23 G10 cpl. 80; 22 G19 cpl. 120, 4 th century; L2,
cpl. 27; 1, 24 A2, cpl. 43, 17 potter’s workshop, cpl. 65, kiln A, kiln B, 4rd–5th centuries.

Categoria ceramicii lucrate la roata olarului

I-II. Ceramica din pastă zgrunţuroasă, din această pastă s-au modelat 104 vase păstrate
toate fragmentar, 4 sec. III-IV, 62 sec. IV, 23+12 sec. IV-V şi 3 V-VI şi din pastă puţin
zgrunţuroasă 221 vase: 25 sec. III + 62 sec. III-IV + 64 sec. IV + 51+18 sec. IV-V + 1 sec. V-VI =
25+62+64+ 51+18 +1.
 116

Fig. 5. Gara Banca - Şapte

case. Pastă fină angobată
roşu, 4 G5 cpl. 121, sec. III;
roşie 1, 5 Lsp3, cpl. 29, 6 Lsp2
cpl. 17; 11 Lad2 cpl.31; 3 G2
cpl. 32; neagră 18 Lad1 cpl.
10; gălbuie 7 Lad3 cpl. 78; 9-
10 G8 cpl. 106; cenuşie 20 A1,
cpl. 70; 21 A2 cpl. 73, sec. III-
IV; 12 G2 cpl. 18; 14 Lsp5
cpl. 51; neagră 13 G9 cpl. 71;
2 pass, sec. IV; 16 Lsp4 cpl.
36; 8 G4 cpl. 79; 19 fină
negricioasă, G12 cpl. 114; 23
Lsp3, cpl. 35, sec. IV-
V;zgrunţuroasă 25-26 G9 cpl.
71; 17, 24 Lad1 cpl. 77, sec.
IV; 22 G4, cpl. 79, sec. IV-V;
15 G2 cpl. 120, sec. V.
Fine paste covered with red
slip, 4 G5 cpl. 121, 3th century;
redish 1, 5 Lsp3, cpl. 29, 6
Lsp2 cpl. 17; 11 Lad2 cpl. 31;
3 G2 cpl. 32; blackish 18 Lad1
cpl. 10; yellowish 7 Lad3 cpl.
78; 9-10 G8 cpl. 106; grayish
20 A1, cpl. 70; 21 A2 cpl. 73,
3rd – 4th centuries; 12 G2 cpl.
18; 14 Lsp5 cpl. 51; blackish
13 G9 cpl. 71; 2 pass, 4th
century; 16 Lsp4 cpl. 36; 8 G4
cpl. 79; 19 blackish, G12 cpl.
114; 23 Lsp3, cpl. 35, 4rd–5th
centuries; slightly coarse 25-
26 G9 cpl. 71; 17, 24 Lad.1
cpl. 77, 4th century; 22G4,
cpl.79,4rd–5th centuries; 15 G2
cpl. 120, 4th century.

III. Ceramica din pastă fină 701 vase:41 sec. III + 188 sec. III-IV + 210 sec. IV + 169 +
90 sec. IV-V + 3 sec. V-VI = 41+188+210+169+ 90+3.

Castronul din pastă fină descoperit în apropierea primului cuptor A, de dimensiuni mici, are
doar 1,4 l, conform calculelor din tab. 1 (fig. 3/3).
Ne-am oprit asupra unui mic vas, de 0,01 l, din secolul al IV-lea (fig. 4/22, Lad2 cpl. 91) şi
a trei castroane din cuptorul A, din atelierul de olărie, cpl. 65, cu capacitatea de 2,90 l (fig. 4/3),
altul de 1,13 l (fig. 4/4), descoperit în G2, cpl. 120, sec. V şi unul cu umărul unghiular, mai uşor de
 117

calculat, cu o capacitate de 3,90 l (fig. 4/17), din sec. IV-V. Micul castronaş, de 0,5 l, din locuinţa
de suprafaţă nr. 3, cpl. 30 (fig. 4/15), sec. IV-lea, s-a modelat din pastă fină. De dimensiuni mici
este şi castronul descoperit în locuinţa uşor adâncită nr. 3, cpl. 78 (fig. 5/7).

Pahar - beaker. Tabel II / Table II

Fig. 4/22, Lad2 cpl. 91, fig. 138/2 Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)
Corp înscris - scribed body 1 1.70 0.70 1.60 0.01
2 1.00 2.00 0.70 0.01
2.70 2.00 1.60 0.01
Corp circumscris - circumscribed body 1 1.70 0.80 1.70 0.01
2 1.00 2.10 0.80 0.01
2.70 2.10 1.70 0.02
V olum aproximativ - approximate volume 0.01

Castron - Tureen. Tabel III / Table III

Fig. 4/3, atelierul de olărie, sec. IV-V Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)
Corp înscris - scribed body 1 6.00 12.00 6.50 1.66
2 2.50 10.80 12.00 1.02
8.50 10.80 6.50 2.68
Corp circumscris - circumscribed body 1 6.00 13.00 7.50 2.03
2 2.50 11.80 13.00 1.21
8.50 11.80 7.50 3.24
V olum aproximativ - approximate volume 2.96

Castron - Tureen. Tabel IV/ Table IV

Fig. 4/4, G2, cpl. 120, sec. V Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)
Corp înscris - scribed body 1 3.50 9.30 2.30 0.41
2 2.40 9.30 9.30 0.65
5.90 9.30 2.30 1.07
Corp circumscris - circumscribed body 1 3.50 9.70 2.70 0.47
2 2.40 10.00 9.70 0.73
5.90 10.00 2.70 1.20
Volum aproximativ - approximate volume 1.13

Castron. Tabel V / Table V

Fig. 4/17, atelierul de olărie, fig. 99/4, sec. IV-V Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)
Corp înscris - scribed body 1 3.5 10.50 4.00 0.62
2 7.20 13.50 10.50 3.27
10.70 13.50 4.00 3.89
Corp circumscris - circumscribed body 1 3.50 10.60 4.10 0.63
2 7.20 13.60 10.60 3.33
10.70 13.60 4.10 3.96
V olum aproximativ - approximate volume 3.93

Castron. Tabel VI / Table VI

Fig. 4/15, Lsp3, cpl. 30 Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri
Corp înscris - scribed body 1 2.90 3.00 5.80 0.18
2 3.60 6.30 3.00 0.25
6.50 6.30 5.80 0.44
Corp circumscris - circumscribed body 1 2.90 3.70 6.50 0.24
2 3.60 6.60 3.70 0.31
6.50 6.60 6.50 0.55
V olum aproximativ - approximate volume 0.49
 118

Capacities and functionalities of the ceramic ware discovered in the settlement of Banca
Gară- Şapte Case

The work aims at the computer-aided knowledge, without using a too IT specific
vocabulary, of the capacities of the better preserved recipients, discovered in the rural settlement
dated to the period between second half of the 3 rd century – beginning of the 5th century, of Banca
Gară, point Şapte Case. Moreover, a relatively recent research direction was followed, that is the
general practice of using the mathematical calculations in other fields of knowledge - in our case
the archeology, facing the risk of not being accepted, making use of an IT-specific vocabulary,
which facilitates the access to such information. The determination of the capacities of some of the
ceramic shapes discovered by means of archaeological excavations was already carried out for
some sites, especially for settlements belonging to the Cucuteni culture. For the period of the 2 nd –
4th centuries, we have managed so far to obtain data concerning the capacities of the vessels
discovered in the site of Podul Iloaiei - Şesul Târgului, within the Moldavian Plain.
Such researches have become more and more popular. We should only refer in this context
to the existence in England of a centre interested in the computer-aided analyses of the
archeological inventory. One of the congress of such centre took place in Iaşi „Informatics Applied
in Archaeology”, in 1996 while the „International Archeometry Symposium” took place in
Budapest, in 1998.
Such an approach, aimed at measuring the capacity of the provision pits, a geometrical
study of the food pits was carried out by Corneliu N. Mateescu, together with Sylviu Comănescu
(1972, p. 357 sq.), based on the splitting of the pit in several measurable forms. This is how there
was investigated a medieval provision pit discovered in Vădastra, with a storage capacity of about
4000 kg wheat. The provision pits, situated to the northeast of the excavation, and which was
placed on top of a previous pit, belonging to the Vădastra II community down there. The ceramic
ware situated in the pit dated the discovery to the second half of the 14 th century and according to
the authors of the discovery the pit most probably belonged to a hut dated to the same period,
which was situated slightly southwards (C. N. Mateescu 1962, p. 190). As pointed out by the
author, together with the historical information, the discovery brought about new information
concerning the presence and richness of the cereals (Ibidem, p. 191).
Numerous other features brought to light by means of archeological excavations can be also
investigated by other mathematical methods and modalities. Among these, the ceramic ware has a
special place. We shall focus below on the ceramic ware discovered at Banca Gară - Şapte Case, in
the settlement dated to the 3rd – 5th centuries AD.
The Ceramic Ware of Gara Banca - Şapte Case
Most of the ceramic ware discovered at Banca Gară, during the archeological campaigns
carried out in the point Şapte Case, has not been well preserved, resulting mostly potsherds
situation which was also caused by the later habitations. In comparison to the excavated surface,
the ceramic material allowed only to a too little extent its reconstruction. From within the
discovered inventory, only one pot was entire, other 30 pots allowed their reconstruction, while the
remaining pots whose number would be of up to 1600, in accordance with the calculations given by
the ceramic inventories for each feature, were only fragmentary.
As a principle, the volumetric analysis was applied only to the pots that could be
reconstructed. As indicated by the name of such analysis, our aim was to determine the volume,
measure the capacity of the vessel using metrical basis. Given the approximate vale of the
capacities, we tried to correlated them to their functionality.
 119

The method applied is relatively simple and carried out in two phases, whose data were
cumulated in the end.
The first was based on the possibility of dividing approximately any shape of vessel in one
or more truncated cones. The choice of this geometric shape was based on the fact that most of the
vessels are the result of the rotation activity and their calculation is easily carried out.
The second phase was based on the usage of two approximation bodies – one inscribed and
the other circumscribed, in order to be able to approximate as correctly as possible the capacity of the
pot for each pot segment. Thus a volumetric approximation was achieved by adding or extracting in
relation to the real capacity of the pot. The approximation bodies have the property of adding and of
extracting, respectively, from the contour of the vessel and therefore from its capacity as well. Taking
into account this fact and creating in a computerized table, the arithmetic average of the two bodies,
there results an average volume which approximates that vessel segment.
In the end, summing up the partial average volumes of each segment composing a vessel,
there was obtained the approximate final capacity thereof. As common knowledge shows, most of
the amphora discovered in the sites east of the Carpathians, during the first half of the first
millennium had certain capacities although only rarely did they preserve the „sign of the checking”,
reason why, for this type of pots, finding out their capacities is not a problem any more.
On the contrary, the volume of the fine or daily ceramic ware used in the rural sites was
discussed in most cases generally, appreciatively, and such pots are referred to as food vessels,
large vessels, average size vessels, small vessels and miniature ones.
Concerning the ceramic ware of Banca Gară - Şapte Case, whose shapes and dimensions
were partly reconstructed by drawing, several general remarks should be stressed upon. Most of
such vessels were made by means of the potter’s wheel using a local paste containing sand in
various quantities. By such measurements, several pots were also discussed from the point of view
of their capacity as well. Clay was used to shape pots of various sizes, with multiple symmetries,
with thickened or flared rims under different angles or T-shaped, with the profile of the body
streamlined or rounded and almost always with a ring-like base.
The pots discovered in the settlement, according to their manner of achievement, are split in
two main groups, more precisely the one of the hand-made ceramic ware and the one of the wheel-
shaped ceramic ware. The range of pot shapes and within these the range of variants, are rather
limited. They may include several types: beakers, large and small mugs of various sizes, large
bowls, some of them with three lateral handles, dishes, pots, food storage ware, amphorae or lids.
For a small dish with profiled wall, the capacity of 0,94 l was determined, and 0,7 l (see
table I-II, fig. 1) and for a small bowl the capacity of 2,7 l (tab. II, fig. 2). Also, the small cups have
capacities between 0,2 - 0,3 l. They were found in pit no. 5, feat. 32, dated to the 3 rd century, in
surface dwelling no. 1, feat. 12a, in pits nos. 1, 7, 10, feat. 13, 74, 107 and in the heap of materials
no. 3, feat. 86, dated to the 3 rd – 4th centuries, as well as in surface dwellings nos. 7, 9, feat. 36, 51
or pit no. 18, feat. 119, dated to the 4th century (fig. 1).
 120

Restaurarea şi conservarea materialului ceramic

Ileana - Ildiko Zahariade

Laboratorul de conservare-restaurare, din cadrul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” -

Vaslui, s-a înfiinţat în anul 1975, şi a funcţionat, de la început, în încăperile aflate la demisolul noii
şi modernei construcţii amplasate în centrul municipiului Vaslui. Prin tradiţie, restaurarea s-a
structurat pe patru diviziuni de specializare pentru următoarele categorii de obiecte: ceramică,
metal, lemn şi textile. În acest sens, pentru a putea interveni, laboratorul are în dotare echipament şi
materiale specifice.
În acest laborator, în care, după cum s-a văzut, se execută lucrări de specialitate pe o mare
diversitate de materiale, s-au prelucrat şi piesele descoperite în săpăturile realizate în judeţul Vaslui.
Între acestea un loc aparte a avut şi conservarea şi restaurarea materialelor descoperite prin
cercetările arheologice întreprinse în satul Banca Gară, punctul Şapte case, descoperite în cele şase
sectoare investigate (A-F). Atât pentru ceramica de tradiţie eneolitică, dar şi pentru ceramica din
epoca bronzului, din perioada hallstattiană sau din primul mileniu, s-au obţinut date cantitative.
Pentru prima jumătate a primului mileniu, s-a restaurat şi conservat ceramica uzuală lucrată
cu mâna, ceramica zgrunţuroasă şi puţin zgrunţuroasă, fină modelată la roată sau de import, părţile
de amfore sau vase de sticlă. În paralel s-au restaurat şi conservat şi uneltele, ustensilele casnice şi
de uz gospodăresc, precum cuţite de fier, topoare, uneltele de lut, os, silex, din gresie sau diferitele
piese lucrate pe galeţi, accesorii pentru veşminte, catarame, fibule, obiecte de toaletă, oglinzi cu
tamga şi piepteni de os sau podoabe, mărgele, pandantivi, lănţişoare de bronz, părţi de la
materialele folosite pentru construcţia locuinţelor, resturi de faună.
O parte din piese pot fi văzute în expoziţia permanentă aflată la etajul Muzeului Judeţean
„Ştefan cel Mare” - Vaslui. În prezent, activităţile de conservare şi restaurare constituie un domeniu
inseparabil de alte activităţii muzeistice, dar şi una din căile de pătrundere ale noului, sub aspectul
ultimelor cercetări ale ştiinţei şi tehnicii, ale prelucrării informaţiei pe calculator. Colectivul este
format din specialişti, restauratorul Pântea Cristian lucrând aici încă de la înfiinţarea laboratorului.
Ei au urmat o serie de cursuri teoretice şi sunt atestaţi pe post. De-a lungul anilor, pregătirea
teoretică a fost completată de o experienţă practică bogată, ei intervenind pe o diversitate de
obiecte.
După spălarea şi marcarea în laboratorul de restaurare din Muzeul Judeţean „Ştefan cel
Mare” - Vaslui, sub directa supraveghere a colegilor de la laborator, restauratori, conservatori,
Cornel Hobincu şi Cristian Pântea, de arheolog R. Alaiba, cu ajutorul permanent al
supraveghetorilor, materialele descoperite s-au ordonat pentru fiecare complex în funcţie de
numărul recipientelor, după care au fost desenate de Georgeta Vrânceanu.
Majoritatea obiectelor ceramice sunt aduse fragmentar sau cu unele amputări. Restaurarea
lor presupune curăţiri mecanice, chimice, asamblări cu ajutorul unor adezivi, completări ale zonelor
lacunare, atunci când obiectele sau numărul de fragmente nu stabilesc aspectul morfologic complet
şi integrarea cromatică, evitându-se stridenţa, astfel încât să fie decelabilă intervenţia la o analiză
nepretenţioasă. De cele mai multe ori dintr-un vas s-a conservat o parte, mai rar mai multe. Astfel,
analiza lor s-a realizat urmărind numărul de recipiente, nu pe cel al fragmentelor ceramice. Pentru
categoriile stabilite s-a descris separat fiecare vas din cadrul ceramicii modelate la mână, cât şi a
 121

celei lucrate cu roata, puţin zgrunţuroase sau zgrunţuroase, ceramică fină, inclusiv de import,
precum şi părţile de la amfore sau de la vasele de sticlă. La executarea lucrărilor de restaurare s-au
folosit mijloacele tehnice şi soluţiile tradiţionale. Când aceste mijloace au fost ineficiente din punct
de vedere tehnic, restauratorii şi conservatorii au apelat la materiale noi de completare. În toate
cazurile s-au folosit materiale şi substanţe reversibile, care nu afectează starea obiectului, substratul
lui original. De asemenea, la obiectul la care restaurarea riscă să devină ipotetică, se preferă
conservarea lor ca atare.
Această etapă de ordonare a ceramicii a permis realizarea unei diferenţieri în primul rând în
raport de tehnică, apoi şi una după funcţionalitatea vaselor în: recipiente pentru servit mâncarea,
pentru gătit sau pentru păstrarea rezervelor.
Prin activitatea de restaurare a materialelor arheologice descoperite în complexele de la
Banca Gară, punctul Şapte case, s-a îmbogăţit patrimoniul muzeal, s-au realizat studii ale
materialului arheologic conservat şi restaurat - publicate în reviste de specialitate din ţară şi
străinătate, s-a prezentat staţiunea la sesiunile ştiinţifice de profil.
De asemenea, s-au experimentat tehnici noi de restaurare, s-au făcut teste şi experimente
asupra unor răşini pentru asamblarea fragmentelor ceramice şi înlocuirea poliacetatului de vinil sau
ca material nou de completare în restaurarea ceramicii şi înlocuirea ipsosului.
Pin structura complexă a activităţii sale, precum şi prin arealul extins pe care îl deserveşte,
laboratorul de conservare şi restaurare a Patrimoniului Cultural Vaslui se situează în categoria
laboratoarelor permanent angajate în restaurarea şi conservarea descoperirilor arheologice. Datorita
competentei şi recunoaşterii activităţii în domeniu, la Vaslui au fost conservate-restaurate
importantele piese aflate în colecţiile instituţiei.
În 2008, cercetările realizate pentru staţiunea Banca Gară - Şapte case, s-au prezentat la
simpozionul legat de probleme de restaurare din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova,
Iaşi, pentru volumul căruia s-a dat spre publicare lucrarea, Reconstituirea atelierului de olărie din
aşezarea Banca Gară - Şapte Case, secolele IV-V.

Restoration and Conservation of the pottery

The conservation - restoration laboratory within the „Stephen the Great” County Museum
of Vaslui was founded in 1975, and has operated since the beginning in the space at the half
basement of the new and modern construction in the center of the city of Vaslui. Traditionally,
restoration works have been structured on four categories of specialization for the following types
of objects: ceramic ware, metal, wood and textiles. In this regard, in order to be able to carry out
the interventions, the laboratory is also equipped with specific materials.
In this laboratory, where specialized works are carried out on a wide variety of materials,
there were also treated the items discovered within the excavations carried out in Vaslui county.
Among these, a special place is the one of the conservation and restoration of materials discovered
by archaeological excavations in the village Banca Gară, point Şapte case, identified in the seven
investigated sectors (A-F). Quantitative data were obtained both for the ceramic ware of Eneolithic
tradition and for the ceramic ware of the Bronze Age, of the Hallstatt or the one of the first
millennium.
For the first half of the first millennium, there were restored and conserved hand-made
ceramic items, or wheel made ceramic items of coarse and less coarse paste, or imported ceramic
items, parts of amphorae and glass vessels. In parallel, there were also restored and conserved
tools, domestic implements, as well as iron knives, axes, tools made of clay, bone, flint and
 122

sandstone and the various items made on pebble, accessories for vestments, buckles, fibulae,
jewelry items, mirrors with tamgha and bone combs or jewels, beads, pendants, bronze necklaces,
parts of materials used for the construction of dwellings, fauna remains.
Part of the items can be seen in the permanent exhibition at the upper floor of „Stephen the
Great” County Museum of Vaslui. At present, the conservation restoration activities are a field
inseparable from other museum activities, and also one of the ways of penetration of the novelty,
under the aspect of the latest researches of science and technique, of computer-assisted data
processing. The team includes specialists, one of them being restorer Pântea Cristian who has
worked here ever since the foundation of the laboratory. They attended a series of theoretical
courses and have been confirmed as specialists on these positions. In time, the theoretical
preparation was completed by a rich practical experience, the above professionals being able to
carry out their interventions on a wide range of objects.
After the discovered materials are washed and marked in the restoration laboratory of
„Stephen the Great” County Museum of Vaslui, under the direct supervision of the colleagues
working in the laboratory, restorers, conservators, Cornel Hobincu and Cristian Pântea,
archeologist R. Alaiba, with the permanent help of the museum attendants, they are arranged for
each complex pending on the number of recipients.
Most of the ceramic items are found in fragmentary conditions or with some amputations.
Their restoration involves mechanical cleaning, chemical cleaning, assemblage by means of
adhesives, filling the lacunae, when the items or the number of fragments do not determine the
morphologic aspect and the chromatic integration, avoiding vivid colors, so that the intervention
can be easily identified. Most of the times, one or more rarely several parts of a vessel have been
preserved. Thus, their analysis was done pending on the number of recipients, not the one of the
ceramic fragments. For the determined categories there was described separately each vessel within
the hand-made ceramic ware, and also within the wheel made ceramic ware of coarse or less coarse
paste, of fine paste, including imported items, such as parts of amphorae or of glass vessels. The
traditional technical means and solutions were applied in carrying out the restoration works. When
these proved to be technically inefficient, the restorers and conservators appealed to new materials.
In all cases, reversible substances and materials were applied so to avoid affecting the condition of
the item and its original substratum. Also, in the case of the items where restoration risks to be
hypothetical, its conservation as such is preferred.
This phase of ordering the ceramic ware allowed to differentiate according to the technique
first of all, and then according to the functionality of the vessels, as follows: recipients for serving
food, for cooking or for storing food reserves.
The activity of restoration of archaeological materials discovered in the complexes of Banca
Gară, point Şapte case, allowed the enlargement of the museum heritage, the study of the
conserved and restored archaeological material and the publication thereof in specialized
magazines in Romania and abroad or the presentation of the site within specialized scientific
sessions.
New restoration techniques were also experimented, as tests and experiments were done on
resins used for assembling potsherd in order to replace the vinyl poly-acetate, or used as a new
filling material in the restoration of ceramic ware, replacing the gypsum plaster.
By the complex structure of its activity, as well as by the wide area it covers, the cultural
heritage conservation restoration laboratory of Vaslui belongs to the category of laboratories
permanently involved in the restoration and conservation of the archaeological finds. Due to the
competence and recognition of the activity in the field, in Vaslui there were conserved – restored
important items that belong to the collections of the institution.
 123

Staţiunea Banca Gară - Şapte case, secolele III-IV

Locul acesteia între descoperirile din Podişul Bârladului
Ruxandra Alaiba
ruxandra_alaiba@yahoo.com

Între staţiunile cercetate arheologic în ultimele decenii ale secolului trecut, în spaţiul dintre
Carpaţi şi Prut se află şi Banca Gară - Şapte case, situată în Podişul Bârladului, la vest de Dealurile
Fălciului, spre trecerea acestora la o altă subunitate geografică, Colinele Tutovei. Din cercetările
întreprinse aici, într-un prim volum ne-am oprit la descoperirile preistorice şi a celor datate mai ales
în prima parte a mileniului I, din a doua jumătate a secolului al III-lea, până în secolul al VI-lea
p.Hr. În această îndelungată perioadă s-au încadrat 83 de complexe, din cele 143 cercetate. Dintre
ele, 71 de complexe au dus la dezvelirea unei părţi din modesta aşezare rurală formată aici în
secolul al III-lea, care şi-a continuat existenţa şi în secolele următoare. Din aceasta s-au dezvelit 15
locuinţe de suprafaţă şi 10 uşor adâncite, formate dintr-o singură încăpere, încălzite cu vetre
simple, 30 de gropi şi 10 aglomerări ceramice. Tot aici se afla cel puţin un atelier de olari, unul de
fierari. În staţiune s-au săpat şi trei morminte, nr. 5 din secolul al III-lea (cpl. 66) şi două, nr. 3-4
din secolul al IV-lea (cpl. 20, 76).

17 Locuinţe de suprafaţă: 6 sec. III-IV + 5 sec. IV + 5 sec. IV-V;

9 Locuinţe uşor adâncite: 1 sec. III + 3 sec. III-IV + 2 sec. IV + 3

sec. IV-V;

33 Gropi: 7 sec. III-IV + 16 sec. IV + 5 sec. IV-V + 2 sec. V-VI;

10 Aglomerări de materiale: 2 sec. III-IV + 5 sec. IV + 2 sec. IV-

V + 1 sec. V-VI;

1 Atelier de olărie, sec. IV-V;

3 Morminte, 1 din sec. III, 2 sec. IV.

Analiza specificului staţiunii a pornit de la modul de

amplasare a aşezării, cu pâlcuri de case înşirate în lungul văii şi de la tipurile de locuinţe – adâncite
sau construite pe sol, frecvenţa şi durata lor, mai puţin de la necropolă – în mare parte distrusă prin
adâncirea noii albii a Bârladului. Caracterul modest al inventarului arheologic din această silişte,
descoperit în locuinţele de suprafaţă sau uşor adâncite, în ateliere, gropi sau în aglomerările de
materiale de pe nivelul antic, constă mai ales din fragmente ceramice şi mai puţine obiecte de lut,
metal, sticlă, os, corn. Rar s-au surprins urme de ceramică arsă secundar sau bucăţi de chirpici arşi
roşu închis, ca urmare a unei distrugeri intenţionate a construcţiilor prin incendiere, ceea ce ne face
să presupunem o părăsire intenţionată a locuinţelor. Inventarul s-a păstrat fragmentar şi din cauza
suprapunerii aşezării de locuiri ulterioare, mai sporadice pentru secolele VI-VII şi mai numeroase
pentru secolele VIII-IX.
Pentru compararea staţiunii de la Banca Gară - Şapte case cu alte staţiuni, cu deosebire din
sudul Moldovei, şi pentru stabilirea unor apropieri cu specificul acesteia, am urmărit câteva din
 124

vechile aşezări rurale, daco-carpice sau daco-romane, din secolele II-III şi de după 271, cu
schimbările date de părăsirea provinciei Dacia, datate în secolele III/IV-V/VI. O caracteristică
comună a lor este aceea că, în fiecare dintre ele s-au semnalat suprapuneri stratigrafice, aşezările
din secolele II-III, erau suprapuse de cele din secolul al IV-lea, uneori continuând şi în cel următor,
pentru ca pe aceleaşi vetre de sat sau pe vetre apropiate, acestea la rândul lor să fie urmate de unele
datând în secolele IV-V.
Pentru cunoaşterea specificului comunităţilor care au locuit în Podişul Bârladului, în genere
în sudul Moldovei, perioada dintre secolele III-VI reprezintă o etapă importantă din istoria primului
mileniu, cunoscută foarte puţin din izvoarele scrise, dar bine documentată prin cercetarea
arheologică, prin săpăturile sistematice sau de salvare realizate în câteva dintre numeroasele aşezări
şi necropole semnalate prin periegheze. La fel ca şi în celelalte teritorii ocupate de dacii liberi, în
primele secole de după retragerea aureliană, aşezările din sudul Moldovei, în acord cu zonele
geografice învecinate, au cunoscut aceeaşi evoluţie, prin pătrunderea în secolele III-IV, a unor
grupuri de sarmaţi şi a dominaţiei neamurilor germanice.
Valea Bârladului, după ce traversează Podişul Central Moldovenesc, trasează la limita de
sud-vest a Podişului Bârladului, marginea de vest a Dealurilor Fălciului şi de sud a Dealurilor
Tutovei, după care taie o parte din Câmpia Română unde se şi realizează confluenţa ei cu Siretul.
Ultima limită sudică a Podişului Moldovei o marchează Dunărea. În Podişul Bârladului, traversat
aproape în întregime de bazinul hidrografic cu acelaşi nume, care-i dă coeziune prin integrarea mai
multor subunităţi, se conturează câteva principale microzone geografice cu specificul lor: Podişul
Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile şi Câmpia Fălciului, continuate spre sud cu
Podişul Covurluiului şi Câmpia Tecuciului sau a Bârladului Inferior. Relieful subunităţilor de
ordinul trei, ale Podişului Bârladului, care se prezintă în genere sub forma unor dealuri sau platouri
cu spinarea larg boltită de culmi separate de văi largi, dar adânci, cu diferenţe de nivel de până la
200 m (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314), constituie diviziunile geografice în care şi-au
amplasat vetrele de sat, comunităţile săteşti ale acestei perioade.
Astfel, în Platourile Tansa - Repedea avem staţiunile de la Tăcuta - Dealul Miclea, în
Platourile Dolheşti - Buneşti, în comuna Arsura, pe Cetăţuia Mogoşeşti s-au semnalat şi urmele
unor locuiri din secolul al IV-lea, ca şi la est de sat în punctul Cumpeni, la vest în punctul Poiana
sau Ruptura, în partea de nord-vest a vetrei satului şi la sud-est de sat în interfluviul format de
pârâul Ruginoasa cu o ravenă (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G.
Coman 1980, p. 51-52, III.2, 4, 6-7, 11). În aceeaşi comună, în satul Mihail Kogălniceanu s-au
menţionat şi alte aşezări, la sud-est de sat, pe stânga pârâul Şopârleni şi pe drumul spre Drânceni,
pe malul pârâului Barahoi iar în satul Pâhneşti, la est / sud-est de sat, pe Dealul Henciu (N.
Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336-337; G. Coman 1980, p. 53, III.16-17,
21-23).
În Depresiunea Bârladului Superior se cunoaşte necropola carpică şi aşezarea Sântana de
Mureş de la Dumeştii Vechi - La est de sat, de asemenea aşezarea din secolele III-IV din punctul
La Troiţă, din Capul Dealului Crucii, staţiunea dinspre Confluenţa Bârladului cu pârâul Găureanca,
din punctul La Jitniţe, situat la poalele Dealului Izvorului iar la Dumeştii Noi, punctul Valea
Hodorani, cu fragmente ceramice lucrate la mână, asociate cu ceramică romană (M. Petrescu-
Dîmboviţa, D. Marin, Em. Bold 1958, p. 21; G. Coman 1980, p. 124-125, XXVII.1-2, 7).
Într-un număr important de staţiuni s-au realizat cercetări de un colectiv coordonat de Dan
Gh. Teodor, împreună cu R. Alaiba şi Ghenuţă Coman, unele de mai mare amploare precum cele de
la Drăgeşti - Pe Izlaz (~, G. Coman, R. Alaiba 1979, p. 285-288), dar şi altele de salvare, precum
cele desfăşurate la Dumeştii Vechi sau Negreşti - La cimitir (G. Coman, R. Maxim [Alaiba] 1979,
p. 333-335; Eadem 1985-1986, p. 149-169).
 125

Pentru Dealurile Racova - Stemnic, menţionăm cunoscuta staţiune din satul Poieneşti,
punctul Măgura Dealul Teilor, amplu cercetată de Radu Vulpe în 1949 (~ et alii 1950, p. 41-46),
iar din 1979 de un colectiv coordonat de Mircea Babeş (~ et alii 1980, p. 35-44), pentru
descoperirile din Dealurile Icuşeştilor (Faţa Siretului), semnalăm cunoscuta cetate de la Brad - La
Stâncă, situată la nord-vest de izvoarele râului Bârlad, apoi, în Dealurile Comarna - Răducăneni
(Faţa Prutului), aşezarea de la Răducăneni, La Cireadă, Mitoc, în Vatra satului, pe Dealul Beşleaga
I, Grădina lui Marcoci, Brigada silvică şi un cuptor de ars oale în satul Isaiia - Satu Nou (V.
Chirica, M. Tanasachi 1985, LXI.1.A.I.L-M., 3.A., p. 334). În extremitatea sud-estică unde se află
Depresiunea Huşilor cu altitudini mai reduse de 140-150 m, în primul rând se cunosc staţiunile
geto-dacice din secolele IV-II a.Hr., cercetate de Silvia Teodor şi Violeta V. Bazarciuc (S. Teodor
1983-1984, p. 155 şi urm., D. Gh. Teodor 1983-1984, p. 155 şi urm.).
În Colinele Tutovei dintre Siret, Racova şi Bârlad, cu aspectul unui triunghi alungit până
spre Nicoreşti, cu subunităţile de ordinul trei cu aspectul unor înălţimi ce coboară lin de la nord la
sud şi care cuprind în nord-vest Colinele înalte, cu altitudini medii de peste 450 m şi Colinele joase
în sud-est, sub 200 m, se cunosc mai bine aşezările din secolul al IV-lea de la vest de satul Siliştea,
com. Iana, de pe dreapta Studineţului (G. Coman 1980, p. 157, XXXVI.4), respectiv din satul,
centru de comună, Alexandru Vlahuţă, punctul Capul Dealului (Ibidem, p. 48, II.2), precum şi
descoperirile din satele componente acesteia, Ibăneşti - În marginea de vest a satului, în apropierea
confluenţei a două pârâiaşe (Ibidem, p. 49, II.3) sau Mânzaţi - Interfluviu, în marginea sud-vestică a
satului (Ibidem p. 50, II.5). De asemenea, necropola de la Obârşeni - Dealul Coşărului, investigată
în 1968 de Ion Mitrea, din care s-au dezvelit şapte morminte de inhumaţie (1969, p. 219-232) şi
aşezarea de la Grădina CAP, aflată la 400 m nord-est de necropolă (G. Coman 1980, p. 274,
LXXI.13, fig. 136/1-8; 141/10-11; 142/13-14).
În subunităţile de ordinul trei ale Dealurilor Fălciului, situate între Valea Lohanului,
Bârladului, Câmpia Fălciului şi Podişul Covurluiului (V. Băcăuanu et alii, p. 297), se pot menţiona
alte importante aşezări arheologice. În Dealurile Dobrina - Olteneşti, staţiunile de la Tătărăni şi
Olteneşti, în Dealurile Vinderei - Măluşteni, punctele de la Sipeni, Igeşti - Scândureni sau Lupeşti -
Fântâna Mare şi în Platourile Albeştilor, aşezarea de la Albeşti - La est de sat. De aici menţionăm
cercetările arheologice sistematice realizate de Dan Gh. Teodor, Ruxandra Alaiba şi Ghenuţă
Coman, de la Gura Idrici - La Coşere (G. Coman, R. Maxim 1980, p. 450-454; Eadem 1981-1982,
p. 81-97; D. Gh. Teodor, R. Maxim 1983, p. 464-469) şi la sud de ele, în apropiere, în zona mai
joasă din preajma Dealurilor Banca – Griviţa, staţiunea de la Banca Gară - Şapte case.
În Câmpia Fălciului, denumită şi depresiunea Elan - Horincea - Sărata sau Câmpia colinară
a Elanului (P. Jeanrenaud, A. Saraiman 1995, p. 3-4), limitată de văile Elanului şi Prutului până la
Cuesta Horincea, cu un relief colinar cu altitudini medii între 100 - 200 m, cu platouri joase,
separate de văi largi cu substrat argilos, se găseşte binecunoscuta aşezare de la Bârlăleşti - Sturza,
în Câmpia Horincea, aşezarea de la Măluşteni – Leaua. Aproape nelocuită, în această perioadă, a
fost zona mai joasă a Câmpiei Sărata - Prut. Pentru descoperirile din com. Murgeni, Ghenuţă
Coman a realizat un volum aparte (1973). Aici, din secolele III-IV erau staţiunile de la Băbăneaţa,
spre imobilul CFR, Iancobescu, Valea Ţărnii, La est de Murgeni, Ştiubeeni, Ilişoaia, iar în satul 23
August, În jurul şcolii Măgeana, în satul Cârja de Jos, la Bârsani, În jurul podului, Maţa, la
Lăţeşti, Pe promontoriu, La sud-vest de sat, la Sărăţeni, În faţa şcolii, În marginea de est, la
Schineni, La Horă şi în satul Vădeni, La Stână, la Gura Holobăţ şi la Casa de Apă (G. Coman
1973).
De la Murgeni - Gura Bujoreni, din marginea de sud-vest a satului, din aşezarea datată în
sec. IV, provine şi o figurină zoomorfă – poate un câine – modelat din pastă fină cenuşie (G.
Coman 1973, p. 39, 49; idem 1980, XLIII.6., fig p. 186, fig. 144/1), care, prin analogie cu alte
forme asemănătoare, dar realizate din alte materiale, precum exemplarul din fier de la Ocniţa, jud.
 126

Vâlcea, datat în prima jumătate a sec. I p. Hr. (M. Babeş 1994, p. 272-273, fig. 86), poate fi
considerat a fi fost un „căţel de vatră”.
Pentru marginea de sud-est a Colinelor Tutovei, în Colinele Joase sud-estice, în apropiere de
municipiul Bârlad, menţionăm aşezările şi necropolele săpate de Vasile Palade, de la Bârlad - Valea
Seacă (sfârşitul sec. al III-lea - a doua jumătate a sec. al V-lea), unde au fost descoperite 547 de
morminte de inhumaţie şi incineraţie (V. Palade 2004, p. 85), Bogdăneşti - În faţa casei N.
Diaconu, com. Fălciu (Ibidem, p. 85-162; Idem 1973, p. 169-189), o necropolă birituală din care
s-au dezvelit 156 de morminte. Totodată, menţionăm şi cercetările arheologice realizate în aşezările
de la Zorleni, Fântânele (jud. Vaslui), unde se afla şi un cuptor de olar din secolul al IV-lea (1969,
p. 339-361; Idem 1987-1989, p. 53-63) sau Ghermăneşti, comuna Banca, unde s-a săpat o fântână -
un puţ din secolul al IV-lea p.Hr. (Idem 1978, p. 407-421). Subliniem şi recentele săpături realizate
de M. Mamalaucă la Pogoneşti - Polocin, comuna Iveşti (1997, p. 147-166; Idem 2005, p. 11). Între
staţiunile mai importante din zona tecucilor, menţionăm aşezarea şi necropola de la Barcea –
Galaţi.
*
Am adăuga şi câteva piese nediscutate încă pentru secolele IV-V, „căţeii de vatră” (germ.
Feuerbock, engl. Firedog, fr. Chenet). Mircea Babeş şi Virgil Mihăilescu-Bîrliba, au conturat trei
arii principale de utilizare a lor, celtică, thraco-dacică şi germanică (1972, p. 176 şi urm.). Diferitele
forme de „căţei de vatră” au servit la săvârşirea cultului domestic de către thracii nord-dunăreni (N.
Zugravu 1997, p. 134, 326) şi au fost frecvent folosiţi de geto-daci, fapt pentru care, ulterior,
Gheorghe Bichir, i-a inclus în grupa thraco-dacică, cu tipurile, thraco-scitic şi thraco-dacic, în care
a fost inclusă şi varianta carpică (1973, p. 144). Ultimele erau modelate din pastă amestecată cu
aceeaşi degresanţi folosiţi pentru ceramică şi ornaţi cu brâie în relief (N. Zugravu, 1973, p. 142, pl.
CLIV/5, CLV/3-4).

Fig. 1. Murgeni - Gura Bujorăni, suport, ”căţei” de vatră – firedog (apud, 1 Gh. Coman 1980, fig.
144/1. sec. IV; 2-3 Gr. Foit 169, fig. 8, Gh. Bichir 1973, fig. CL/1, sec. II-III).
 127

În complexele geto-dacice astfel de piese erau prevăzute la capete cu protome zoomorfe, de

cai sau de berbeci (M. Babeş 1994, p. 272-273), precum cele de la Răcătău, Brad - La stâncă sau
Poiana - Cetate, Tecuci (R. Vulpe, E. Vulpe, 1933, p. 317, 319, 321, fig. 97/1, 3; 99/3; 102/11-12;
129/6; R. Vulpe et alii 1951, p. 196, fig. 18/2; 1952, p. 201, fig. 14/3-4).
Să reamintim datele legate de descoperirea la Siliştea Şcheii, Suceava, în aşezarea datată în
secolele II-III, în umplutura focăriei cuptorului al treilea de ars ceramica (tip performant cu două
camere suprapuse), probabil tot a unui „căţel de vatră” de forma unei figurine – poate un cal, după
arcuirea specifică gâtului, dar cu picioarele scurte, modelată neîngrijit cu mâna, din ceramică fină,
roşie, bine arsă. Avea rupte, capul spre gură şi coada (h = 4; L = 5 cm). „Căţeii de vatră” din lut s-
au folosit şi în epoca romană, precum cei de la Poiana - Pe Varniţă, Dulceşti, jud. Neamţ. Aici, erau
modelate din pastă amestecată cu cioburi pisate şi prevăzute la capete cu protome de animal, cal
sau berbec. Piesa cea mai întreagă se afla pe podeaua bordeiului, B13, ceea ce a dus la
presupunerea că aveau şi alte utilităţi (Gh. Bichir 1973, p. 142, pl. CLIV/5, CLV/3-4). Câteva
gropi, tot de Pe varniţă, nr. 7, nr. 11, nr. 16, nr. 52, nr. 64, conţineau aproape exclusiv numai
fragmente de crustă de vatră, bucăţi de lipitură de la carcasa unor cuptoare, pietre de râu arse
provenind de la baza vetrelor, cărbuni şi cenuşă, foarte puţină ceramică. În groapa de formă
cilindrică nr. 7 (ø = 1,45 m; h = 1,90 m) s-a mai găsit şi un fragment dintr-un „căţel de vatră” iar în
groapa în formă de butelie, nr. 11 (ø = 1,35 m; h = 1,90 m) o figurină de lut reprezentând un animal
stilizat, cu corpul bombat, având capul şi picioarele rupte din vechime Gh. Bichir 1973, p. 136, pl.
CL/1), care se apropie tot de forma „căţeilor de vatră” (fig. 1/3).
Deşi, aceste piese până în prezent nu au fost consemnate în cadrul culturii Sântana de
Mureş, în secolul al IV-lea s-a continuat folosirea celor de lut, precum exemplarul descoperit la
Murgeni - Gura Bujoreni, punct situat în marginea de sud-vest a satului. Din aşezarea datată în
secolul al IV-lea, provine şi o figurină zoomorfă – poate un câine (fig. 1/1) – modelat din pastă fină
cenuşie amestecată cu aceeaşi degresanţi folosiţi pentru ceramică (G. Coman 1973, p. 39, 49; idem
1980, XLIII.6., p. 186, fig. 144/1), care, prin analogie cu alte forme asemănătoare, dar realizate din
alte materiale, precum exemplarul de fier de la Ocniţa, jud. Vâlcea, datat în prima jumătate a sec. I
p. Hr. (M. Babeş 1994, p. 272-273, fig. 86), poate fi considerat a fi fost un căţel de vatră. Frecvent
au fost înlocuiţi cu pietre de râu sau chiar cu bucăţi de gresie locală care aveau o latură prelungită
în formă de coarne, precum exemplarele de la Banca Gară - Şapte case. Cele mai evidente au fost
pietrele de râu prevăzute la o extremitate cu două protome zoomorfe cu aspectul unor coarne,
parţial sau puternic arse, aflate pe vetrele din locuinţe şi având probabil aceleaşi funcţionalităţi
precum cei de lut. Aproape pe fiecare vatră din această aşezare se găseau astfel de piese cu
extremităţile mai mult sau mai puţin prelungite în formă de coarne.
Forme mai apropiate de capul unor cornute s-au găsit în complexe din secolele III-IV, ca o
dovadă a continuării folosirii lor. Unele erau în locuinţa de suprafaţă nr. 3, L3, cpl. 29, la sud de
bucăţile de crustă de la vatra distrusă complet erau câteva pietre mari, arse parţial, care înconjurau
vatra, unele au fost folosite drept „căţei de vatră”, alta s-a găsit în locuinţa uşor adâncită nr. 3, cpl.
78, aproximativ central se aflau câteva bucăţi de crustă de vatră, puţine pietre arse parţial, una cu
două prelungiri în formă de coarne - „căţel de vatră”. Din secolul al IV-lea în locuinţa de suprafaţă,
L1 cpl. 1, în locuinţa uşor adâncită nr. 2, L2, cpl. 91, înspre sudul acesteia erau şi bucăţi de vatră,
cenuşă, cărbuni, puţine pietre arse, între care şi una cu o margine în formă de coarne, folosită drept
„căţel de vatră”. Cele mai numeroase au apărut în complexele din secolele IV-V, în locuinţa de
suprafaţă nr. 6, L6, cpl. 96, lângă fragmentele de crustă de vatră, erau şi puţine pietre arse, unele
probabil folosite drept „căţei de vatră”, la fel şi în locuinţa uşor adâncită nr. 3, L3, cpl. 122, din
secolele IV-V, pe vatra distrusă în antichitate se aflau în colţul de nord, pietre arse care au servit
drept „căţei de vatră”. Forme de piatră s-au descoperit în Bulgaria la Orlandovtzy, consideraţi de
influenţă celtică (T. Gherasimov 1960, p. 177), dar modelaţi în piatră, precum grecii (Gh. Bichir
 128

1973, p. 144). Descoperirea lor permite discutarea existenţei unui cult al focului, întrevăzut şi prin
discutarea inventarului unor morminte de înhumaţie, de către K. F. Smirnov (1948, p. 215) şi M. I.
Viazmitina (1969, p. 130 şi urm.). Gheorghe Bichir a alăturat practicării acestui cult al focului, cu
deosebire de către comunităţile sarmatice şi un cult al apei, pornind de la perfecţiunea vaselor
descoperite în morminte (Gh. Bichir 1982, p. 155).
*
De un interes aparte pentru interpretarea inventarelor s-au dovedit a fi cercetările cu caracter
interdisciplinar: Marin Cârciumaru, Paleoetnobotanica (1997), Doina Ciobanu, Exploatarea sării
în perioada marilor migraţii (sec. I-XIII e.n.) în spaţiul carpato-dunărean (2002), Stelian
Dumistrăcel, O problemă de etnoarheologie: ARGEAUA DE ŢESUT în locuinţe din secolele I-X de
pe teritoriul României (1989, p. 329-359), Cuvântul românesc autohton gresie şi semnificaţia
magico-cultuală a pietrei de ascuţit în perspectivă etnoarheologică, (1990, p. 225-242), R. Maxim,
Ethnoarheologie. Interferenţă disciplinară (1994, p. 395-411) sau lucrările de arheozoologie,
Simina Stanc, Manufacturing of red deer antlers and bones. Case-study concerning some
moldavian settlements in the IV-Xth Centuries şi Objects made of bones and red deer antlers found
in settlements and necropoles of the IV-X Centuries in the south and east of Romania (2003; 2004).
Perioada mai largă, cuprinsă între secolele II-V p.Hr., frecvent a stat în atenţia
cercetătorilor: Gh. Bichir, în sinteza cu privire la cultura carpică, pe care o considera o formă
evoluată a La Tènului geto-dacic (1973), în care se simte influenţa romană, prin răspândirea
anumitor unelte sau obiecte de podoabă, prin prezenţa monedelor, mai rar a tezaurelor şi prin larga
folosire a amforelor romane, străchinilor, cănilor, dar şi prin prezenţa necropolelor de incineraţie şi
păstrarea înhumaţiei pentru copii, A. Vulpe, M. Zahariade, Geto-dacii în istoria militară a lumii
antice (1987), Dan Gh. Teodor a urmărit Meşteşugurile la Nordul Dunării de Jos între secolele IV-
XI, d.Hr. (1996), Ion Ioniţă, Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi. Dacii din spatiul est-carpatic în
secolele II-IV e.n. (1982) iar în sinteza din al doilea Tratat de Istoria românilor s-a referit la Dacii
liberi din Moldova, partea III, cap. II (2001, p. 423-438), Relaţiile dacilor liberi cu romanii,
sarmaţii şi germanii, partea III, cap. IV (p. 449-466) şi la Populaţia locală în secolul al IV-lea în
regiunile extracarpatice, partea V, cap. III (p. 617-638).
Pentru teritoriile de la Dunărea de Jos s-a analizat structura satului dobrogean, fie
sintetizând informaţiile cunoscute, Alexandru Suceveanu, Viaţa economică în Dobrogea romană
(1977), Contribuţii la cunoaşterea satului dobrogean din epoca romană (2001-2002, p. 157-172),
Maria Bărbulescu, Viaţa rurală în Dobrogea romană (sec. I-III p.Chr.) (2001), V. H. Bauman,
Ferma romană din Dobrogea (1983), Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja Romaine (1991),
fie prezentând caracteristicile unei comunităţi săteşti, Fântânele. Contribuţii la studiul vieţii rurale
din Dobrogea romană (1998). De asemenea, s-au adus în discuţie aşezările romane dobrogene, Al.
Suceveanu, Mihail Zahariade, Un nouveau vicus sur le territoire de la Doubroudja romaine (1986,
p. 109–120), Du nom antique de la cité Romaine tardive d’Independenţa (Murighiol, dép. de
Tulcea) (1987, p. 87 – 96), M. Zahariade, Moesia Secunda, Scythia şi Notitia Dignitatum (1988),
M. Zahariade, Ioan C. Opriş, The Roman Danubian Frontier between the 4th-6th centuries (1998).
Ion S. Vinokur, s-a ocupat de zona de silvostepă dintre Nistru şi Nipru, cu deosebire bazinul
Nistrului mijlociu, al Bugului sudic şi de Volynia (1972 şi 2000; recenzie 1974, p. 329) iar T.
Ivanov, a analizat pentru Bulgaria problema dezvoltării culturii materiale şi a artei în oraşele
romane din secolele I-IV p.Hr.
Am sublinia concentrarea de aşezări şi necropole din veacurile III-V p.Hr., în spaţiul din
sudul Moldovei, bine delimitat şi apărat natural, dintre Siret, Bârlad şi Prut, care îngăduie să se
întrevadă existenţa unor formaţiuni politice organizate, a unor uniuni de obşti, fapt semnificativ şi
hotărâtor pentru înţelegerea societăţii locale.
 129

Istoriografia românească şi a celorlalte state dunărene a consemnat constant, în importante

articole, studii şi lucrări de sinteză, vechile aşezări rurale, unele cu grad mare de polarizare, altele
de mică întindere, Gheorghe Diaconu (1965; 1968), Bucur Mitrea (1966), Maria Comşa (1977, p.
215-228), H. Wolfram (1979), Ion Barnea, Octavian Iliescu (1982), J. Werner (1988, p. 241-286)
sau V. Bierbrauer (1994; 1999), Radu Harhoiu (1999-2003), Andrei Opaiţ (1996), Gh. Al.
Niculescu (2003, p. 177-205), informaţii din domeniul epigrafiei şi numismaticii, Viorel M.
Butnariu (1988, p. 131-196; Idem 1991, p. 67-107; Idem 1997, p. 59-66), Virgil Mihailescu-Bîrliba
(2005). Totuşi, apariţia unei noi monografii reprezintă un eveniment editorial. Ele poartă semnătura
unor cercetători recunoscuţi: Vasile Ursachi (1995, p. 11-21), Mircea Ignat (1999), Marius E.
Constantinescu (1999), Vasile Palade (2004), deşi, constant, au fost publicate rapoarte arheologice
privind descoperirea de noi situri, Mugur Andronic (1997-1998, p. 19-75, Idem 2000-2001, p. 337-
341). Importanta şi noutatea acestor investigaţii a rezultat din specificul cercetărilor şi din valoarea
inventarului, mai mult sau mai puţin spectaculos, I. Beilke-Voigt (1998), vase de sticlă, Costel
Chiriac, C. Nicolae, Gabriel Talmaţchi (1998, p. 139-162), Costel Chiriac (1999, p. 67-83).
Menţionăm şi publicarea textelor comentate: M. Diaconescu, Istoria literaturii dacoromane
(1999), Antologie de literatura dacoromana. Texte comentate, 2003, sau noile repere documentare
privind obiceiurile, viaţa spirituală a acestei perioade, Silviu Sanie, Din istoria culturii si religiei
geto-dacice (1999), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă,
amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă, coordonator Mircea Mamalaucă, cu o introducere
semnată de I. Ioniţă (2005).
Importante sunt şi studiile cu privire la răspândirea creştinismului în spaţiul carpato-
dunărean: Nelu Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor (1997), Erezii şi schisme la
Dunărea Mijlocie şi de Jos în mileniul I (1999), M. Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române
(2000) A. Madgearu, Rolul creştinismului în formarea poporului român, Bucureşti, 2001; L. Trofin,
Romanitate şi creştinism la Dunărea de Jos în secolele IV-VIII (2005), sau studiile din domeniul
lingvistic: L. Onu, Terminologia creştină şi istoria limbii romane (2000), I. Ionescu, Începuturile
creştinismului romanesc (sec. II-VII) (2003).

The 3rd – 6th century cettlement of Banca Gară – Şapte case.

Its place among the discoveries in the Bârlad Plateau

Among the archaeological researches carried out throughout the space between the
Carpathians and the Prut during the previous century, there is also the rural community of Banca
Gara - Sapte case. There were discovered 71 complexes of this period, and out of these, in the
modest rural settlement, there were uncovered 18 surface dwellings and 7 slightly buried ones,
consisting in a single room, heated with simple hearths. It was also there that existed a potter’s
workshop, and an ironmonger’s workshop. In the settlement there were also excavated three tombs,
no. 5 dated to the 3rd century (complex 66) and nos. 3 and 4 dated to the 4 th century (complexes 20,
76). The analysis of the specific inhabitance down there started from the positioning of the
settlement and from the types of dwellings, their
frequency and duration, and less from the
specificity of the necropolis – mostly destroyed
by the deepening of the new riverbed of the
Bârlad.
 130

17 Surface dwellings: 6 3rd – 4th centuries + 5 4th century + 5 4rd –5th centuries;

9 Slightly buried dwellings: 1 3th century + 3 3rd – 4th centuries + 2 4th century + 3 4rd – 5th centuries IV-V;

33 Pits: 3 3th century, 7 3rd – 4th centuries + 16 4th century + 5 4rd – 5th centuries + 2 5rd – 6th centuries;

10 Agglomerations of ceramic materials: 2 3rd – 4th centuries + 5 4th century + 2 4rd – 5th centuries + 1 4rd – 5th
centuries;

1 Potter’s workshop, 4rd – 5th centuries

3 Graves, 1 – 3th century, 2 – 4th century.

In order to establish similarities and analogies with the settlement Banca Gara - Sapte case,
we focused on the old rural settlement of the Dacians – Carpians or of the Daco - Romans, dated to
the 2rd – 3th centuries, and also on those settlements dated to the period after the retreat of the
Romans from the province Dacia, that is after 271, that is 3rd/4th – 5rd/6th centuries. In each of these
settlements, there were pointed out the stratigraphic overlapping, that is 2 rd – 3th centuries sites
overlapped by 4th century ones, while on the same village cores or in neighboring village cores,
these were overlapped by others of later periods, situation that raises an interrogation mark as for
the connection established between them.
It is an important phase in the historiography of the 1 st millennium, very scarcely known
from written sources, but well documented by the archaeological research of some of the numerous
sites and necropolises pointed out in the plateau. The territories occupied by the free Dacians,
during the first centuries after the Aurelian retreat, compared to the neighboring geographical areas,
acknowledged a specific evolution by the penetration in the 3 rd– 4th centuries of groups of
Sarmatians and of the domination of the Germanic peoples (R. Alaiba 2008-2009, p. 73-74).
In the Bârlad Plateau, almost crossed by the homonymous hydrographic basin, which
assures its cohesion by the integration of several subunits, one can trace several main geographic
microzones each with its specificity: The Central Moldavian Plateau, Tutova Hills, Falciu Plain,
continued to the south by the Covurlui Plateau and Tecuci Plain or the Lower Bârlad Plain. The
relief of the 3th degree subunits which mainly consists in hills or plateaus with widely arched
platforms separated by wide yet deep valleys with differences of valleys of up to 200 m (V.
Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314) are the geographic subdivisions in which the rural communities
of this period placed their village cores. The Bârlad Valley after crossing the Moldavian Central
Plateau contours at the southwest limit of the Bârlad Plateau the western limit of Falciu Hills and
the southern limit of Tutova Hills, and then it partly crosses the Romanian Plain until the
confluence with the Siret. The last southern limit of the Moldavian Plateau is traced by the Danube.
In Tutova Hills between the Siret, the Racova and the Bârlad, having the aspect of an
elongated triangle, up to Nicoreşti, with the 3 th degree subunits having the shape of heights
descending slowly from north to south and which included in the northwest the High Hills, with
average heights exceeding 450 m, and the Low Hills to the southeast, under 200 m, there have been
acknowledged the 4th century settlements west of Siliştea village, in Iana commune, on the right
side of Studineţ brook (G. Coman, 1980, p. 157, XXXVI.4), respectively in Alexandru Vlahuţă
village which is the centre of the commune, in the place named Capul dealului (Ibidem, p. 48, II.2)
as well as the discoveries in the villages that are part of this commune, that is Ibăneşti - In the west
end of the village, close to the confluence of two rivulets (Ibidem, p. 49 II.3) or Manzaţi -
Interfluviu, in the southwest end of the village (Ibidem, p. 50, II.5). Also the necropolis of Obârşeni
- Dealul Coşarului, investigated in 1968 by Ion Mitrea out of which seven inhumation tombs were
 131

uncovered (1969, p. 219-232) and the settlement of CAP garden situated 400 m north-east of the
necropolis (G. Coman 1980 p. 274, LXXI, 13, fig 136/1-8, 141/10-11, 142/13-14).
In the 3th degree subunits of Fălciu Hills, situated between Lohan Valley, Bârlad Valley,
Fălciu Plain and Covurlui Plateau (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 297), one can mention other
important archaeological settlements. In Dobrina - Olteneşti hills, the settlement of Tătărăni and
Olteneşti, and in Vinderei - Măluşteni hills the points of Sipeni, Igeşti - Scândureni or Lupeşti -
Fântâna Mare and in Albeşti Plateaus the settlement of Albeşti - East of the village. The team
coordinated by Dan Gh. Teodor together with Ruxandra Alaiba and Ghenuţă Coman carried out
systematic archaeological excavations at Gura Idrici - La Coşere (G. Coman, R. Maxim, 1980, p.
450-454; Eadem 1981-1982, p. 81-97; D. G. Teodor, R. Maxim 1983, p. 464-469) and in the lower
area, near the Banca - Grivita hills, the already mentioned settlement of Banca Gara.
In Falciu Plain, also known as Elan – Horincea - Sărata depression or the Elan hilly plain (P.
Jeanrenaud, A. Saraiman, 1995, p. 3-4), limited by Elan and Prut valleys up to Cuesta Horincea,
with a hilly relied with average altitudes between 100-200 m, with low plateaus, separated by large
valleys, with an argillaceous substratum, there is the well known settlement of Bârlăleşti - Sturza,
in Horincea Plain, the settlement of Măluşteni - Leaua, while the lower area of Sărata – Prut Plain
was almost not at all inhabited during this period. For the discoveries of the Murgeni commune,
Ghenuţă Coman prepared a separate volume (1973). Among the 3 rd – 4th century, there were the
settlements of Băbăneaţa, toward the CFR building, Gura Bujoreni, Iancobescu, Valea Ţărnii, East
of Murgeni - Ştiubeeni, Ilişoaia, and in 23 August village, Around Măgeana school, in Cârja de Jos
village, at Bârsani, Around the bridge, Maţa, at Lăţeşti, On the promontory, southwest of the
village, at Sărăţeni, in front of the school, in the east end of the village, at Schineni La Hora and in
Vădeni village La Stână, la Gura Holobăţ and at the Casa de Apă (G. Coman 1973).
From south, we would like to point out the settlements and necropolises excavated by Vasile
Palade, at Bârlad - Valea Seacă (end of the 3rd century – 2nd half of the 5th century), where there
were discovered 547 inhumation and incineration tombs (V. Palade 2004, p. 85), Bogdăneşti, In
front of N. Diaconu’s house, Fălciu commune (Ibidem, p. 85-162, Idem, 1973, p. 169-189), a two
rite necropolis where there were uncovered 156 tombs. At the same time, mention should also be
made of the archaeological researches carried out in the settlements of Zorleni - Fântânele (Vaslui
county) where there was also a 4 th century kiln (1969, p. 339-361, Idem, 1987-1989, p. 53-63) or
Ghermăneşti, Banca commune, where there was excavated a 4 th century AD well (Idem 1978, p.
407-421). We should also point out the recent excavations carried out by Mircea Mamalauca at
Pogoneşti - Polocin, Iveşti commune (1997, p. 147-166, Idem 2005, p. 11). Among the more
important settlement in the Tecuci area, mention should be made of the settlement and necropolis
of Barcea – Galaţi.
*
Firedogs. We should also discuss other items not presented so far – such as the firedogs
(germ. Feuerbock, engl. Firedog, fr. chenet) shaped of clay, more rarely of metals, used for
sustaining firing wood on the hearth, thus reserving a space for the air flow. The firedogs were used
in the domestic cult, in carrying out domestic rituals (Gh. Bichir 1973, p. 145; Idem 1984, p. 82-83;
Idem 1994, p. 272-273), as shown by Nelu Zugravu, they served at the implementation of the
domestic cult to the north – Danubian Thracians (1997, p. 134, 326). M. Babeş and V. Mihăilescu-
Bîrliba pointed out three main areas of firedog usage, that is the Celtic one, the Thracian – Dacian
one and the Germanic one (1972, p. 176 sq.). Later on, Gh. Bichir included in the Thracian –
Dacian group the Thracian – Scythian type and the Thracian – Dacian type, which also contains the
Carpic variant (Gh. Bichir 1973, p. 144).
In the Getae – Daciane features, the firedogs have shapes ending in zoomorphic protomae,
suggesting horses or rams (M. Babeş 1994, p. 272-273), such as those of Răcătău, Brad, Ocniţa or
 132

Poiana, Tecuci (R. Vulpe, E. Vulpe, 1933, p. 317, 319, 321, fig. 97/1, 3, 99/3, fig. 102/11-12; 129/6;
R. Vulpe et alii 1951, p. 196, fig. 18/2; 1952, p. 201, fig. 14/3-4). The clay firedogs were also used
during the Roman period, such as those of Poiana - Pe Varniţă, Dulceşti, Neamţ county. There, the
most complete item was found on the hut floor, in B13, which indicates also other usages of such
items. They were shaped out of paste mixed with smashed shards and their ends were decorated
with animal protomae, of horse or ram. According to their paste and ornamentation with relief
belts, Gh. Bichir considered them as of Thracian – Dacian origin (1973, p. 142, pl. CLIV/5, CLV/3-
4).
Although these firedogs have not been pointed out so far within the Sântana de Mureş
culture, at Banca Gară - Şapte case there were found items made of river pebble, showing at one
end two zoomorphic protomae suggesting horns, strongly fired, on the hearths of dwellings, and
having as such the same functionality as those made of clay. On almost each and every hearth of
this settlement there were found such heart-shaped items, with more or less extended horn-shaped
ends. Shapes reminding better the head of horned animals were those found in the 3 rd – 4th centuries
features, in the slightly buried dwelling, DL3 cpl. 78, and also in the 4 th century features, more
precisely in the surface dwellings L1 cpl. 1 and the slightly buried dwelling L2 cpl. 91, or in the 4 rd
– 5th centuries, in L6 cpl. 96, used as stands for the hearth, with domestic and cultic usages as well.
Stone shapes were discovered also in Bulgaria at Orlandovtzy, and were considered as of Celtic
influence (T. Gherasimov 1960, p. 177), but shaped in stone as if from the Greek (Gh. Bichir 1973,
p. 144).
*
The wider period contained between the 2 and 5th centuries AD was frequently the focus of
nd

the researchers’ attention; thus Gh. Bichir in his synthesis concerning the Carpic culture, which he
considers an evolved form of the Geto-Dacian La Tène (1973), with Romanic influence indicated
by the spread of certain tools or jewelry items, by the presence of coins, more rarely of treasures
and by the wide usage of Roman amphorae, dishes, mugs, and also by the presence of incineration
necropolises and the maintenanceof the inhumation rite for the burial of children; Alexandru Vulpe,
Mihail Zahariade, Geto-dacii în istoria militară a lumii antice (1987), D. Gh. Teodor elaborated,
Meşteşugurile la Nordul Dunării de Jos între secolele IV-XI, d.Hr. (The Crafts at the North of the
Lower Danube between the 4 th and the 11th Centuries AD) (1996), I. Ioniţă, Din istoria şi civilizaţia
dacilor liberi. Dacii din spatiul est-carpatic în secolele II-IV e.n. (1982), and in the second Tratat
about Istoria românilor, referred to the Free Dacians of Moldavia (2001, part III, chap. II, p. 423-
438), The relations of the Free Dacians with the Romans, Sarmatians and Germans ( part III, chap.
IV, p. 449-466) and The local population during the 4th century in the Outer – Carpathian Regions
(part V, chap. III, p. 617-638).
For the territories on the Lower Danube, s-a analizat structura satului dobrogean, fie
sintetizând informaţiile cunoscute, Alexandru Suceveanu, Viaţa economică în Dobrogea romană
(1977), Contribuţii la cunoaşterea satului dobrogean din epoca romană (2001-2002, p. 157-172),
Maria Bărbulescu, Viaţa rurală în Dobrogea romană (sec. I-III p.Chr.) (2001), V. H. Bauman,
Ferma romană din Dobrogea (1983), Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja Romaine (1991),
fie prezentând caracteristicile unei comunităţi săteşti, Fântânele. Contribuţii la studiul vieţii
rurale din Dobrogea romană (1998). De asemenea, s-au adus în discuţie aşezările romane
dobrogene, Al. Suceveanu, Mihail Zahariade, Un nouveau vicus sur le territoire de la Doubroudja
romaine (1986, p. 109–120), Du nom antique de la cité Romaine tardive d’Independenţa
(Murighiol, dép. de Tulcea) (1987, p. 87 – 96), M. Zahariade, Moesia Secunda, Scythia şi Notitia
Dignitatum (1988), M. Zahariade, Ioan C. Opriş, The Roman Danubian Frontier between the 4 th-6th
centuries (1998).
 133

Ion S. Vinokur focused on the forested steppe regions between the Dniester and the Dniepr,
especially the basin of Middle Dniester, Southern Bug and Volynia (1972; review in 1974, p. 329)
and T. Ivanov analyzed for Bulgaria the matter of the development of the material culture and art in
the Roman cities during the period of the 1 st – 4th centuries AD. We would also like to point out the
concentration of settlements and necropolises dated to the 3 rd–4th centuries AD throughout the
southern part of Moldavia, a territory naturally well delimited and protected situated between the
Siret, the Bârlad and the Prut, which allows to identify the existence of organized political
formations, of unions of communities, which is an important and decisive fact for the
understanding of the local society.
The Romanian historiography and the one of the other Danubian States constantly specified
in important articles, studies and syntheses the ancient rural settlements, some of which were
showing a high degree of polarization, while some others were of a small extent: Gheorghe
Diaconu (1965; 1968), Bucur Mitrea (1966), Maria Comşa (1977, p. 215-228), H. Wolfram (1979),
Ion Barnea, Octavian Iliescu (1982), J. Werner (1988, p. 241-286) or V. Bierbrauer (1994; 1999),
Andrei Opaiţ 1996, Radu Harhoiu (1999-2003), Gheorghe Al. Niculescu (2003, p. 177-205),
information in the field of epigraphy and numismatics, Viorel M. Butnariu (1988, p. 131-196; Idem
1991, p. 67-107; Idem 1997, p. 59-66), Virgil Mihailescu-Bîrliba (2005). Still, the publication of a
new monograph represents a publishing event. They are signed by renowned researchers: Vasile
Ursachi (1995, p. 11-21), Mircea Ignat (1999), Marius E. Constantinescu (1999), Vasile Palade
(2004). Yet, there were constantly published the archaeological reports concerning the discovery of
new sites, Mugur Andronic (1997-1998, p. 19-75, Idem 2000-2001, p. 337-341). The importance
and novelty of these investigations resulted from the specificity of the researches and the value of
the inventory, more or less spectacular, I. Beilke-Voigt (1998), glass vessels, Costel Chiriac, C.
Nicolae, Gabriel Talmaţchi (1998, p. 139-162), Costel Chiriac (1999, p. 67-83), information in the
field of epigraphy and numismatics, Virgil Mihailescu-Bîrliba (2005).
Particularly interesting proved to be the interdisciplinary researches carried out by: Marin
Cârciumaru, Paleoetnobotanica (1997), Doina Ciobanu, Exploatarea sării în perioada marilor
migraţii (sec. I-XIII e.n.) în spaţiul carpato-dunărean (2002), Stelian Dumistrăcel, O problemă de
etnoarheologie: ARGEAUA DE ŢESUT în locuinţe din secolele I-X de pe teritoriul României
(1989, p. 329-359), Cuvântul românesc autohton gresie şi semnificaţia magico-cultuală a pietrei de
ascuţit în perspectivă etnoarheologică, (1990, p. 225-242), R. Maxim, Ethnoarheologie.
Interferenţă disciplinară (1994, p. 395-411) or the archaeozoology studies of, Simina Stanc,
Manufacturing of red deer antlers and bones.Case-study concerning some Moldavian settlements
in the 4th – 10th centuries, Archaeozoology and paleozoology summercourses (2003, p. 109-119) and
Objects made of bones and red deer antlers found in settlements and necropoles of the 4 th – 10th
Centuries in the south and east of Romania, Archaeozoology and paleozoology summercourses
(2004, p. 113-130).
The studies concerning the spreading of Christianism throughout the Carpathian – Danubian
space are also important: Nelu Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor (1997), Erezii
şi schisme la Dunarea Mijlocie şi de Jos în mileniul I (1999), M. Pacurariu, Istoria Bisericii
Ortodoxe Române (2000), A. Madgearu, Rolul creştinismului în formarea poporului român (2001),
L. Trofin, Romanitate şi creştinism la Dunărea de Jos în secolele IV-VIII (2005), or the studies in
the linguistic field: L. Onu, Terminologia creştină şi istoria limbii romane (2000), I. Ionescu,
Începuturile creştinismului românesc (sec. II-VII) (2003).
We would also like to mention the publication of the commented texts: M. Diaconescu,
Istoria literaturii dacoromane (1999) and Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate
(2003), or the new documentary references concerning the customs, the spiritual life of this period,
S. Sanie, Din istoria culturii si religiei geto-dacice (1999), Obiceiuri de port în aria culturii
 134

Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă, coord.

Mircea Mamalaucă, introd. I. Ioniţă (2005).
 135

Abrevieri
ActaMM = Acta Moldaviae Meridionalis. Muzeul judeţean „Ştefan cel Mare”, Vaslui.
ActaMT = Acta Musei Tutovensis, Anuarul muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad.
ALMKV = Anuarul Liceului „M. Kogălniceanu” - Vaslui.
Apulum = Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba - Iulia.
ArhMold = Arheologia Moldovei. Institutul de (Istorie şi) Arheologie (“A. D.
Xenopol”), Iaşi.
Arta şi Arheologia = Arta şi Arheologia, Iaşi.
AŞUIaşi = Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.
BAR = British Archaeological Reports. International Series, Oxford.
BerRGK = Deutsches Archäologisches Instituut. Bericht der Römish – Germanische
Kommission, Frankfurt am Main.
Bibliotheca Memoriae
Antiquitatis = Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra Neamţ.
CercetIst = Cercetări istorice, seria nouă, Iaşi.
Carpica = Carpica. Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă „Iulian Antonescu”, Bacău.
CercetIst = Cercetări istorice. Complexul Naţional Muzeal „Moldova”, Iaşi.
Dacia = Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, Bucarest,
I-XII (1924-1947).
Dacia, NS = Dacia, Nouvelle Série, Revue d’archéologie et d’histoire anciene,
Bucarest (1957-).
Danubius = Danubius. Istorie. Muzeul Regional de Istorie – Galaţi.
Drevnejšie obščnosti = Drevnejšie obščnosti, Kišinev.
Hierasus = Hierasus. Muzeul Judeţean Botoşani.
EAIVR = EAIVR, Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României, vol. I-III,
1994, 1996, 2000.
KZNM = Kurgany v zonah novostroek Moldavii, Kišinev.
Materiale = Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti.
MemAntiq = Memoria Antiquitatis, Acta Musei Petrodavensis, Complexul Muzeal
Judeţean Neamţ, Piatra Neamţ.
Pontica = Pontica. Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa.
Revista arheologică = Revista arheologică, Chişinău.
REF = Revista de etnografie şi folclor, Institutul de etnografie şi folclor,
Bucureşti.
SAA = Studia Antiqua et Archaeologica, Seminarul de Istorie Antică şi
Arheologie al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.
SCIV(A) = Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologie), Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.
SCŞ-Iaşi = Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi.
SCA = Studii şi cercetări antropologice, Bucureşti.
SNECMI = Spaţiul nord-est carpatic în mileniul întunecat, coord. Victor Spinei,
Editura Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.
SymThr = Symposia Thracologica, Institutul Român de Tracologie, Bucureşti.
Thraco-Dacica = Thraco-Dacica. Institutul Român de Tracologie, Bucureşti.
Thracian World = The Thracian World at the Crossroads of Civilisations. Proceedings of
the Seventh International Congress of Thracology (Constanţa - Mangalia -
Tulcea, mai 1996), Bucureşti.
“Valahia” = Anales D'Université Targoviste, section d'Archéologie et d'Histoire.
VDI = Vestnik drevnei istorii, Moscova-Leningrad.
Vrancea. Studii şi Comunicări = Vrancea. Studii şi Comunicări.
L = lungime; l = lăţime; h = înălţime; ø = diametru;
L1 = locuinţă; Gr. = groapă; Cpl. = complex
 136

Bibliografie

R. Alaiba [Maxim]
1981-1982 Săpăturile arheologice din aşezarea de la Gura Idrici, secolele VIII-IX (jud. Vaslui),
ActaMM, III-IV, 1981-1982, p. 81-97.
1983 Locuinţe din sec. III-IV şi VIII-IX descoperite la Gara Banca, jud. Vaslui, Materiale, a XVII-a
sesiune anuală de rapoarte Ploieşti, 1983, partea a II-a, Ed. Academiei RSR, p. 355-359.
1985-1986 Cercetări arheologice de salvare de la Negreşti – judeţul Vaslui, ActaMM, VII-VIII,
1985-86, p. 149-169.
1987 Două morminte turanice târzii de la Banca Gară, ArhMold, XI, p. 235-240.
1988 Consideraţii preliminare cu privire la viaţa spirituală a locuitorilor de la Gara Banca Vaslui
din secolele IX-X, ArhMold, XIII, p. 253-261.
1990 Câteva consideraţii privind meşteşugul olăritului în aşezarea de la Gara Banca „Şapte Case”,
secolele IV - V e.n., jud. Vaslui, SymThr, SatuMare/Carei, 8, p. 221-224.
1994 Ethnoarheologie. Interferenţă disciplinară, Relations Thraco-illyro-hélléniques, Bucureşti, p.
395-411.
1996 Banca, sat Gara Banca - Şapte case, jud. Vaslui, Campania 1995, Comisia Naţională de
Arheologie. Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Muzeul Brăilei, p. 7.
R. Alaiba, 2007 Atelierul de olărit descoperit în aşezarea Gara Banca - Şapte Case, din secolul al
IV-lea - începutul secolului al V-lea, ActaMT, Bârlad, 2007, p. 18-36.
2007b Complexul cultural Cucuteni – Tripolie. Meşteşugul olăritului, Editura Junimea.
2004 Ceramica de tip Cucuteni C, p. 298, fig. 256/1, vezi M. Petrescu-Dîmboviţa et alii. Cucuteni-
Cetăţuie. Săpăturile din anii 1961-1966. Monografie arheologică, Bibliotheca Memoriae
Antiquitatis, XIV, p. 229 - 244, fig. 225-244.
2008-2009 Banca Gară, comuna Banca, jud. Vaslui, punct Şapte Case, cod. Sit. 162201.01 (nr. 7),
Cronica cercetărilor arheologice din România/Campania 2008, a XLIII-a Sesiune Naţională de
Rapoarte Arheologice Târgovişte, coordonatori: Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Naţional, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Monumente
Istorice, Arheologie, Peisaje culturale şi zone protejate, Complexul Naţional Muzeal „Curtea
Domnească” Târgovişte, 27-30 mai, 2009, Ed. CNMCD şi CIMEC - Târgovişte, Valachica, 21-22,
p. 73-74.
R. Maxim [Alaiba], Gh. Gherghe
1987-1989 Unele consideraţii privind habitatul din zona dealurilor Banca – Griviţa, ActaMM, IX-
XI, p. 247-250.
R. Alaiba, T. Marin
2002-2003 Le site archéologique de Deleşti - Cetăţuia, département de Vaslui, „Valahia” Targoviste,
IV-V, p. 40-59.
R. Alaiba, G. Miu, S. Stanc
2005 Studiul arheologic al mormintelor de la Banca Gară - Şapte Case (judeţul Vaslui), Memoriile
Secţiilor Ştiinţifice, Editura Academiei Române, Seria IV, Tom XXVIII, p. 153-160.
V. V. Alaiba
2008 Metode Arheometrice de Măsurare a unor Capacitaţi Ceramice, International Conference,
Faculty of Economics, „George Baritiu” University - CONTROL, DEVELOPMENT and APPLIED
INFORMATICS in BUSINESS and ECONOMICS, 10 - 12th November, 2008, 15th GBU-IC,
Braşov, Romania, p. 252-254.
M. Alexianu, Al. Comşa
1993 Simpozionul « Istoria şi arheologia Dunǎrii de Jos, Reni, 2-5 nov. 1991 », Cronica Thraco-
Dacica nr. XIII/1993, Thraco-Dacica, XIII, 1-2, p. 205.
 137

M. Andronic
1997-1998 Complexe de locuire din secolele V-VII la nord-est de Carpaţi, în Suceava, X/, p. 19-75.
2000-2001, p. 337-341.

M. Babeş, V. Mihăilescu-Bârliba
1972 Germanische latènezeitliche „Feuerböcke” aus der Moldau, 51-52 BerRGK 1970-1971,
Berlin, p. 176-196.
M. Babeş, N. Miriţoiu, M. Istrate, G. Coman = M. Babeş et alii
1980 Raport preliminar privind reluarea săpăturilor de la Poieneşti - 1979, ActaMM, II, p. 35-44.
M. Babeş
1994 „căţel de vatră”, EAIVR, p. 272-273.
I. Barnea, O. Iliescu
1982 Constantin cel Mare, Bucureşti, 1982.
V. H. Bauman
1983 Ferma romană din Dobrogea, Tulcea.
V. Băcăuanu, N. Barbu, M. Pantazică, Al. Ungureanu, D. Chiriac = Băcăuanu et alii
1980 Podişul Moldovei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Maria Bărbulescu
2001 Viaţa rurală în Dobrogea romană (sec. I-III p.Chr.), Constanţa.
I. Beilke-Voigt
1998 Frühgeschichtliche Miniaturobjekte mit Amulettcharakter zwischen Britischen Inseln und
Schwarzem Meer. Universitätsforschungen zur prähistorischen Archäologia 51, Bonn.
Gh. Bichir
1973 Cultura carpică, Editura Academiei RSR, Biblioteca de arheologie XX.
1973a Şantierul arheologic Poiana, Dulceşti, jud. Neamţ (1961-1970), Materiale, X, p. 99-105.
1976 The Archaeology and History of the Carpi from the Second to the Fourth Century A.D., BAR
Suppl. Ser. 16 (I-II), Oxford.
1982 Manifestări de caracter magic şi de cult la geto-dacii din Muntenia în secolele II-IV e.n. ,
Thraco-Dacica, III, p. 153-159.
1984 Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, Ed. Academiei, Bucureşti.
V. Bierbrauer
1994 Archäologie und Geschichte der Goten vom 1.-7. Jahrhundert. Versuch einer Bilanz,
Frühmittelalterliche Studien 28.
1999 Die ethnische Interpretation der Sântana de Mureş-Černjachov-Kultur, Die Sântana de
Mureş-Černjachov-Kultur, Akten des Internationalen Kolloquiums, in Caputh von 20. bis 24.
Oktober 1995, Bonn, p. 212-238.
D. Botezatu, C. Fedorovici
1973 Caracterizarea antropologică a unor schelete aparţinând culturii Sântana de Mureş –
Cerneahov din Moldova, SCA, 10, p. 3-13.
D. Botezatu, G. Miu, P. Cantemir
1983 Aspects paléodémographiques et anthropologiques de la populace de Valea Seacă (Bârlad)
appartenant à la culture Sântana de Mureş - Cerneahov (IV e-Ve siècles n.e.), Ann. Roum.
Anthropol., 20, p. 17-26.
D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu
1987-1989 Cercetări paleoantropologice asupra osemintelor de la Bogdăneşti - Fălciu, judeţul
Vaslui, datând din secolele IV-V e.n., ActaMM, IX-XI, p. 91-93.
V. M. Butnariu
1988 Monede romane postaureliene în teritoriile carpato-dunărene-pontice (anii 275-491), II.
Perioada 324-383, ArhMold, 12, p. 131-196
1991 Monede romane postaureliene în teritoriile carpato-dunărene-pontice (anii 275-491), III,
Perioada 383-491, ArhMold, 14, p. 67-107.
1997 Descoperiri monetare în spaţiul carpato-nistrean în secolele IV-VII. Structuri şi semnificaţii,
SNECMI, p. 59-66.
 138

M. Cârciumaru
1997 Paleoetnobotanica, Ed. Glasul Bucovinei, Editura Helios, Iaşi, 1997.
C. Chiriac
1999 Vase de sticlă de epocă romană descoperite la Carsium (II), ArhMold, XXII, 1999, p. 67-83.

C. Chiriac, C. Nicolae, G. Talmatchi

1998 Noutati epigrafice de epoca romana la Carsium (Harsova, jud. Constanta), Pontica, 31, 1998,
p. 139-162.
V. Chirica, M. Tanasachi
1984 Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, vol. I; 1985, vol. II.
C. C. Cihodaru
1933-1934 Staţiunea eneolitică de la Rafaila, ALMKV.
1938 Poieneşti-Tamasidava: o aşezare carpică în Moldova centrală, Arta şi Arheologia, 13-14,
1937-1938, p. 30-59.
Idem, R. Vulpe, P. Kiss
1951 Cercetările arheologice de la Şuletea şi Bârlăleşti (rn. Murgeni), SCIV, II, 1951, 1, p. 217-
228.
Doina Ciobanu
2002 Exploatarea sării în perioada marilor migraţii (sec. I-XIII e.n.) în spaţiul carpato-
dunărean, Buzău.
Elvira Ciocea
1983 Reprezentări umane pe un fragment ceramic aparţinând culturii Sântana de Mureş -
Cerneahov, SAA, I, p. 200-205.
G. Coman
1969 Cercetări arheologice în sudul Moldovei cu privire la secolele V-XI, SCIV, 20, 2, p. 287-314.
1970 Instalaţii pentru foc în aşezările culturii Dridu în sudul Moldovei, Danubius, IV, p. 161-184.
1971 Mărturii arheologice privind creştinismul în Moldova secolelor VI-XII, Danubius, V, 1971, p.
75-82.
1973 Murgeni. Contribuţii la istoria unei străvechi aşezări, Vaslui, p. 27-34.
1980 Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui, Editura Litera,
Bucureşti.
G. Coman, R. Maxim [Alaiba]
1979 Raport asupra săpăturilor de salvare de la Negreşti, Materiale, Oradea, p. 333-335.
1980 Săpăturile arheologice de la Gura Idrici - Vaslui, Materiale, Tulcea, 1980, p. 450-454.
M. Comşa
1977 Dacia în epoca lui Constantin cel Mare şi a urmaşilor săi, Pontica, X, 1977, 215-228
1985 Cuptoare de ars oale din secolele I î.e.n.-IV e.n. În regiunile de la est şi sud de Carpaţi,
MemAntiq, IX-XI (1977-1979), p. 171-184.
E. M. Constantinescu
1999 Memoria pământului dintre Carpaţi şi Dunăre, Buzău, 1999.
M. Diaconescu
1999 Istoria literaturii dacoromane, Bucureşti.
2003 Antologie de literatura dacoromana. Texte comentate, Bucureşti.
Gh. Diaconu
1965 Tîrgşor, necropola din sec. III-IV e.n., Bucureşti, 1965
1968 Noi contribuţii la cunoaşterea culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, SCIV, 19, 1968, 3, p.
441-450.
St. Dumistrăcel
1989 O problemă de etnoarheologie: ARGEAUA DE ŢESUT în locuinţe din secolele I-X de pe
teritoriul României, REF, t. 34, 4, 1989, p. 329-359;
1990 Cuvântul românesc autohton gresie şi semnificaţia magico-cultuală a pietrei de ascuţit în
perspectivă etnoarheologică, ArhMold, XIII, 1990, p. 225-242.
 139

Gr. Foit
1969 Aşezarea dacică de la Siliştea Şcheii (sec. II-III e.n.), Studii şi materiale, Istorie, I, Suceava,
1969, p. 25-28.
T. Gherasimov
1960, Izvestiia - Institut, XXXIII, p. 165-204.
Gh. Gherghe, M. Rotaru
2002 Comuna Banca. Pagini de monografie, Editura Sfera, Bârlad.
I. Glodariu
1974 Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj.
R. Harhoiu
1999 Das Ende der Sântana de Mureş-Černjachov -Kultur und die Phase der hunnischen
Expansion, in Die Sântana de Mureş-Černjachov-Kultur, Akten des Internatio-nalen Kolloquiums in
Caputh von 20. bis 24. Oktober 1995, Bonn, 1999, p. 59-68.
2003 Die untere Donau während der späten Kaiserzeit und der Völkerwanderungszeit. in Ea-
online, September, 2003 (www.archaeology.ro/harhoiu_2_schlevsing.htm)
C. Icnomu
2002 Descoperiri arheologice în aşezarea din epoca fierului de la Brădiceşti – Iaşi (III), ArhMold,
XXV, p. 93-112.
C. Iconomu, O. Şovan
1997 Noi descoperiri arheologice ale culturii Cărlîteni-Chişinău la Mihălăşeni, jud. Botoşani,
ArhMold, XX, 1997, 13-25.
M. Ignat
1999 Dacii liberi din Moldova. Contribuţii arheologice. Necropolele de la Podeni şi Zvorăştea,
Iaşi.
I. Ionescu
2003 Începuturile creştinismului românesc (sec. II-VII), Bucureşti, 2003.
I. Ioniţă
1964 Noi descoperiri sarmatice pe teritoriul Moldovei, ArhMold, 2-3, p. 311-328.
1966 Contribuţii cu privire la cultura Sântana de Mureş - Cerneahov pe teritoriul R. S. R., ArhMold,
IV, p. 189-261.
1971 Elemente autohtone în cultura Sântana de Mureş (sec. IV e.n.) din Moldova, Carpica, IV, p.
197-206.
1982 Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi. Dacii din spatiul est-carpatic în secolele II-IV e.n. ,
Iaşi.
1985 Importantele descoperiri arheologice din perioada de formare a poporului român în aşezarea
de la Iaşi - Nicolina, ArhMold, 10, p. 30-49.
2001 Tratat de Istoria românilor, Dacii liberi din Moldova, partea III, cap. II (p. 423-438), Relaţiile
dacilor liberi cu romanii, sarmaţii şi germanii, partea III, cap. IV (p. 449-466), Populaţia locală în
secolul al IV-lea în regiunile extracarpatice, partea V, cap. III (p. 617-638).
I. Ioniţă, V. Spinei
1988 Aşezarea prefeudală târzie de la Băiceni - Silişte, ArhMold, VII, 1972, p. 307-323.
I. Ioniţă, V. Ursachi
1988 Văleni, o mare necropolă a dacilor liberi, Ed. Junimea, Iaşi.
T. Ivanov
1972 Prvi kongres na Bulgarskoto istoričesko družestvo, 27-30 ian 1970, Sofia, 704 p.
P. Jeanrenaud, A. Saraiman
1995 Geologia Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut, Bucureşti.
A. László
1972 O aşezare hallstattiană la Cozia (jud. Iaşi), ArhMold, VII, p. 207-224.
1986 Grupul Tămăoani. Asupra „orizontului” hallstattian timpuriu cu ceramica incizată din sudul
Moldovei, MemAntiq, XII-XIV, 1986, p. 65-92.
1994 Începuturile epocii fierului la est de Carpaţi, Bibliotheca Thracologica, VI, Bucureşti, 316 p.
O. Leviţki
 140

1994 Cultura hallstattului canelat la răsărit de Carpaţi, Bibliotheca Thracologica, VII, Bucureşti,
256 p.
1994a Grupul Holercani-Hansca. Aspectul pruto-nistrean al complexului hallstattian timpuriu cu
ceramica incizată, Relations Thraco-Illyro-Helleniques, Bucureşti, p. 219-256.
1994b Culturi din epoca hallstattului timpuriu şi mijlociu, Thraco-Dacica, XV, nr. 1-2, Bucureşti,
159-214.
A. Madgearu
2001 Rolul creştinismului în formarea poporului român, Bucureşti.

M. Mamalaucă
1997 Săpăturile arheologice în necropola de secol IV de la Pogoneşti-Iveşti, Carpica, p. 147-166.
2005 Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş, Ed. ASA, Bucureşti, M. Mamalaucă –
coordonator, introd. I. Ioniţă, ASA, Bucureşti.
C. Martiniuc
1955 Podişul Moldovenesc. Privire fizico-geografică, Geografia fizică a R. P. Române, curs litogr.
Bucureşti.
C. N. Mateescu
1942-1943 Raport asupra cercetărilor arheologice în 1943 în judeţul Tutova, Raport asupra
activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în anii 1942-1943.
1962 Săpături arheologice la Vădastra, Materiale, VIII, p. 187-192.
1971 Centenarul săpăturilor de la Vădastra, SCIV, 22, 4, p. 463-651.
Idem, S. Comănescu
1972 Studiul geometric şi arheologic al „gropilor de bucate, SCIV, 23, 3, p. 357-361.
1971 Measurement and presentation of archaeological features excavated below ground;
principales and practice, Proceedings of the Anglo-Romanian Conference Mamaia 1970, Edinburg,
University Press, 1971, p. 418-420.
V. Mihailescu-Bîrliba
2005 Numismatica, vol. I, Iaşi, Ed. Universitatii Al. I. Cuza, Bibliotheca Archaeologica Iassiensis.
V. Mihăilescu
1936 România. Geografia fizică, Bucureşti, p. 92-100.
B. Mitrea
1961 Cronica descoperirilor monetare în R.P.R. pe 1960, SCIV, 12, 1.
Idem, C. Preda
1966 Necropole din secolul al IV lea e.n. în Muntenia, Bucureşti, 1966.
I. Mitrea
1969 Necropola din sec. IV e.n. de la Obîrşeni – Voineşti, Carpica, II, p. 219-232.
1972 Cercetări arheologice în nordul colinelor Tutovei, Studii şi cercetări ştiinţifice, Bacău.
1997 Autohtoni şi slavi în secolele VI-VII în aşezarea de la Davideni, Danubius, XXVI, p. 147-166.
G. Miu, B. Lupaşcu
2007 Date antropologice preliminare cu privire la materialul osteologic din cimitirele de la Polocin
- „Islaz” şi Pogoneşti - „La Movil” (com. Pogoneşti, Vaslui county), ActaMT, II, 37-45.
I. Nestor, Al. Alexandrescu, A. Niţu, M. Petrescu-Dîmboviţa, Z. Székély, E. Zaharia = Nestor et alii
1952 Şantierul Valea Jijiei, SCIV, II, 1, p. 19-111.
Gh. Al. Niculescu
2003 Die sarmatische Kultur im Zusammenhang der Kaiserzeitlichen archäologischen Funde aus
Muntenien – unter besonderer Berücksichtigung der Funde von Tîrgşor. Mit einem Beitrag von
Nicolae Miriţoiu: Sarmatische Gräber mit künstlich deformierte Schädeln in Muntenien. in:
Kontakt– Kooperation-Konflikt Germanen und Sarmaten zwischen dem 1. und dem 4. Jahrhundert
nach Christus, Internationales Kolloquium des Vorgeschichtlichen Seminars der Philipps-Universität
Marburg, 12.-16. Februar 1998, Neumünster, 2003, p. 177-205.
L. Onu
2000 Terminologia creştină şi istoria limbii romane, Bucureşti.
A. Opaiţ
 141

1996 Aspecte ale vieţii economice din provincia Scythia (secolele IV-VI p. Ch.). Producţia
ceramicii locale şi de import, Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica, XVI,
Bucureşti.
V. Palade
1969 Un cuptor de olar din secolul al IV-lea e.n., la Zorleni-Fântânele (jud. Vaslui), MemAntiq, I, p.
339-362.
1970 Cuptor de olar de la Fântânele, Magazin Istoric, IV, 2 (35), p. 45.
1971 Necropola din secolul al IV-lea e.n. de la Falciu, Carpica, IV, p. 21-50.
1973 Săpăturile arheologice de la Bogdăneşti - Fălciu, Vaslui county (1967-1968), Materiale, 10, p.
169-189.
1974 La Bârlad, 60 de ani de activitate muzeistică, „Vremea Nouă”.
1978 Un puţ din secolul al IV-lea e.n. la Ghermăneşti, com. Banca, judeţul Vaslui, SCIVA, 29, 3, p.
407-421.
1979 Săpăturile arheologice din necropola de la Bârlad - Valea Seacă. Campania din anul 1978
Raport preliminar, Materiale, Oradea, p. 265-270.
1980a Necropola din secolul IV şi de la începutul secolului V e.n. de la Bârlad - Valea Seacă,
Materiale – Tulcea, p. 407-416.
1980b Problema Originii şi formării culturii Sântana de Mureş în lumina cercetărilor de la Bîrlad -
Valea Seacă, Hierasus, 19, 37-50.
1982 Un obicei magico-ritual în necropola din secolul al IV-lea de la Bârlad - Valea Seacă, Thraco-
Dacica, III, p. 181-191.
1983 Aspectul etnic al populaţiei de la Bârlad - Valea Seacă, Materiale – Braşov, p. 398-406.
1986 Nécropole du IVe et commencement du Ve siècles de n.è. à Bârlad - Valea Seacă. Inventaria
Arch., fasc. 12, Bucureşti, R 72 – R 92 ( Nr. 39, 41, 61, 72, 84, 143, 208, 221, 253, 342, 343, 410,
417, 424, 431, 446, 501, 507, 537, 541 şi 564).
1987-1989 Cercetările arheologice în aşezarea de la Bârlad - Valea Seacă din anul 1986, ActaMM,
IX-XI, 65-71.
2004 Aşezarea şi necropola de la Bârlad-Valea Seacă (sfârşitul sec. al III-lea - a doua jumătate a
sec. al V-lea, Volum îngrijiit de Eugenia Popuşoi, Editura ARC 2000, Bucureşti.
M. Pacurariu
2000 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, editia a V-a, Bucureşti.
M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu
1955 Cercetări arheologice în Podişul Central Moldovenesc, I, Valea Bârladului Superior de la
izvoare şi până la Buhăeşti, AŞU-Iaşi, secţia III-a, I, 1-2, p. 1-45.
M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold
1958 Cercetări arheologice în Podişul Central Moldovenesc, II, Subregiunea Stemnic Racova şi
Valea Bârladului între Buhăeşti şi Vaslui, AŞU-Iaşi, p. 1-30.
D. Popescu
1965 Săpăturile arheologice din RPR în anul 1964, SCIV, 3, p. 587-605.
Em. Popescu
1976 Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Bucureşti.
Gh. Radu, N. N. Maftei
1970 Dăneşti, Ed. Litera, Vaslui.
A. Rădulescu
1973 Amfore cu inscripţii de la edificiul roman cu mozaic de la Tomis, Pontica, 6, p. 193-207;
1975 Actes de la IIe Conférence internationale d’études classiques, „EIRENE”, Cluj-Napoca, 2-7
Octombrie 1972, Bucureşti 1975, p. 693-694.
A. Rusu
1981-1982 Cercetări arheologice de suprafaţă în Podişul Central Moldovenesc. Valea Stavnicului şi
a Velnei (jud. Iaşi), CercetIst, XII-XIII, p. 205-251.
S. Sanie
1981 Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. II î.e.n. - III
e.n.), Iaşi.
 142

1999 Din istoria culturii si religiei geto-dacice, Ediţia a II-a, Iaşi.

S. Sanie, Ş. Sanie
1973 Săpăturile de la Dumbrava (com. Ciurea, Jud. Iaşi, CercetIst, 4, p. 61-92.
K. F. Smirnov
1948 O pogrebenijah roksolan, VDI, 1, p. 215-235.
V. Spinei, D. Monah
1970 Aşezarea prefeudală de la Brăşăuţi, MemAntiq, II, p. 373-376.
S. Stanc
2003 Manufacturing of red deer antlers and bones. Case-study concerning some moldavian

settlements in IV-Xth Centuries, Archaeozoology and paleozoology summercourses, Edit. Univ. Al.
I. Cuza, Iaşi, p. 109-119.
2004 Objects made of bones and red deer antlers found in settlements and necropoles of the IV-X
Centuries in the south and east of Romania, Archaeozoology and paleozoology summercourses,
Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, p. 113-130.
Al. Suceveanu
1998 Fântânele. Contribuţii la studiul vieţii rurale din Dobrogea romană, Bucureşti.
2001-2002 Contribuţii la cunoaşterea satului dobrogean din epoca romană, SCIVA, 52-53, p. 157-
172.
Al. Suceveanu, Al. Barnea
1991 La Dobroudja Romaine, Bucureşti.
Al. Suceveanu, M. Zahariade
1986 Un nouveau vicus sur le territoire de la Doubroudja romaine, Dacia, NS, 30, p.109–120;
1987 Du nom antique de la cité Romaine tardive d’Independenţa (Murighiol, dép. de Tulcea),
Dacia, NS, 31, 1987, p. 87 – 96.
N. Şenchea
1943 Cercetări geografice în bazinul superior al Bârladului, Lucrările Societăţii geografice
Dimitrie Cantemir, Iaşi, IV, p. 1-199.
D. Gh. Teodor
1970 Elemente şi influenţe bizantine în Moldova în secolele VI-XI, SCIV, 21, 1, p. 97-128.
1987 Aşezarea feudală timpurie de la Epureni - Vaslui, în ArhMold, XI, 1987, p. 141-167.
1991 Creştinismul la est de Carpaţi de la origini până în secolul al XIV-lea, Editura Mitropoliei
Moldovei şi Bucovinei, Iaşi.
1996 Meşteşugurile la Nordul Dunării de Jos între secolele IV-XI, d.Hr., Editura Helios, Iaşi.
Idem, G. Coman, R. Alaiba
1979 Săpăturile arheologice de la Drăgeşti-Vaslui, Materiale, Oradea, p. 285-288.
1980 Săpăturile arheologice de la Drăgeşti, Vaslui, Materiale, Tulcea, p. 462-467.
D. Gh. Teodor, R. Maxim [Alaiba]
1983 Săpăturile arheologice de la Gura Idrici-Vaslui, Materiale, Bucureşti, p. 464-469.
D. Gh. Teodor, G. Coman 1983, p. 456-463.
1980 Săpăturile arheologice de la Drăgeşti, Vaslui, Materiale, Braşov, p. 456-463.
Eugen S. Teodor
1996 Sistemul Compas. Studiu de morfologie analitică numerică, aplicat ceramicii uzuale din
perioada de migraţie a slavilor, Bucureşti.
1998a Introducere în volumetria ceramicii secolului VI la nordul Dunării de Jos, ArhMed, 2, p. 21-
49.
1998b Sistemul Compas (II). Subsistemul alfanumeric, ArhMold, 21, p. 239-275.
2000 Addenda la Volumetrie..., CercetArh, 11, p. 623-625.
- Metoda de calcul în Sistemul Compas, vezi www.mnir.ro/publicat/ttw/Vol-3.htm sau
TTW/index_est.html = Doctorat Eugen Teodoru
S. Teodor
1983-1984 Cu privire la relaţiile dintre geţii est-carpatici şi lumea greco-macedoniană, ActaMM, V-
VI, p. 155-168.
 143

L. Trofin
2005 Romanitate si crestinism la Dunarea de Jos in secolele IV-VIII, Bucureşti.
V. Tufescu
1940 Fundamentul Podişului Moldovenesc, Bul.Soc.Rom.Geogr., LIX, Bucureşti.
V. Ursachi
1995 Zargidava. Cetatea dacică de la Brad, Bucureşti, p. 139.
I. S. Vinokur
2000 Černijahivs'ka kul'tyra: vitoki i dolija, Ukraina.
M. I. Viazmitina
1969 Drevnie Frakijcy v severnom Pričernomorye, Moskva, p. 119-134.
A. Vulpe, M. Zahariade
1987 Geto-dacii în istoria militară a lumii antice, Bucureşti.
R. Vulpe
1950 Evoluţia aşezărilor omeneşti în Moldova de Jos. Raport sumar asupra activităţii şantierului
arheologic Poiana- Tecuci, SCIV, 2, 1, p. 47.

Idem, Ecaterina Vulpe

1933 Les Fouilles de Poiana, Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 253-351.
R. Vulpe, A. Buhoiu, C. Cihodaru, C. Florea, A. Niţu, E. Vulpe = R. Vulpe et alii
1950 Evoluţia aşezărilor omeneşti din societatea primitivă şi sclavagistă de la Poieneşti - Vaslui, în
SCIV, I, 1, p. 47-52.
Radu Vulpe, E. Vulpe, A. Niţu, preot C. Matasă, C. Cihodaru, C. Călinescu, V. Balan, Şt. Kiss, Ec. Negruţi,
R. Petre, Şt. Ştefănescu = R. Vulpe et alii
1951 Activitatea şantierului arheologic Poiana-Tecuci 1950, în SCIV, 1, p. 177-216.
R. Vulpe et alii
1952 Şantierul Poiana, SCIV, III, p. 191-230.
R. Vulpe, S. Teodor
2003 Piroboridava, Bucureşti, p. 32.
J. Werner
1988 Danèeny und Brangstrup. Untersuchungen zur Èernjachov-Kultur zwischen Sereth und
Dnestr und zu den 'Reichtumszentren' auf Fünen, Bonner Jahrbücher 188, p. 241-286.
N. Zaharia
1955 Recunoaşteri arheologice executate de colectivul Muzeului de Antichităţi din Iaşi, în anul
1953, în cuprinsul Moldovei, SCIV, VI, 1-2, p. 287-295.
1955a Cercetările de suprafaţă efectuate în Moldova în cursul anului 1954, SCIV, VI, 3-4, p. 897-
912.
N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia
1956 Cercetări arheologice în oraşul Iaşi şi împrejurimi, SCŞIaşi, VII, 2, p. 21-42.
1970 Aşezări din Moldova. De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei RSR,
Bucureşti.
N. Zaharia, E. Zaharia, V. Palade
1962 Sondajul din necropola de la începutul epocii migraţiilor de la Pietriş, Materiale, VIII, p. 591-
598.
M. Zahariade
1988 Moesia Secunda, Scythia şi Notitia Dignitatum, Bucureşti.
M. Zahariade, Ioan C. Opriş
1998 STUDIA DANUBIANA, I, The Roman Danubian Frontier between the 4 th-6th centuries (The
Second International Limes Symposium, Halmyris, August 1996), Romanian Institute of Thracology,
Bucharest.
M. Zahariade, C. Muşeţeanu, C. Chiriac
1981 Noi descoperiri epigrafice pe limesul Dunării de Jos, Pontica, 14, p. 255 -261.
N. Zugravu
1997 Geneza creştinismului popular al românilor, Biblioteca Institutului de Tracologie, Bucureşti.
 144

1999 Erezii şi schisme la Dunarea Mijlocie şi de Jos în mileniul I, Iaşi.

H. Wolfram
1979 Geschichte der Goten. Von den Anfängen bis zur Mitte des sechsten Jahrhunderts. Entwurf
einer historischen Ethnographie, München.
 145

Indice de nume
A C. Fedorovici, p. 78, 84,132.
R. Alaiba [Maxim], p. 1, 3-6, 8, 10-11, 14, 17, 38-39, 56- C. Florea, p. 138.Gr. Foit, p. 122, 133.
57, 74, 76, 80-82, 87, 95-96, 99, 106-108, 116, 118-121, G
126, 131, 138. Gh. Gherghe, p. 8, 10, 39-40, 50-51, 56-57, 131, 133.
V. V. Alaiba, p. 1, 4, 6, 9, 11, 107, 131. T. Gherasimov, p. 123, 128, 133.
M. Alexianu, p. 96, 100, 131. I. Glodariu, p. 47, 65, 134.
Al. Alexandrescu, p. 136. H
F. Anastasiu, p. 134. R. Harhoiu, p. 124, 128, 134.
Al. Andronic, p. 46, 54, 64, 73. C. Hobincu, p. 9, 11, 116, 118.
M. Andronic, p. 124, 128, 131. I
Aurelian, p. 120, 126. C. Iconomu, p. 103-104, 106, 134.
B M. Ignat, p. 124, 128, 134.
M. Babeş, 120-123, 127, 132. O. Iliescu, p. 124, 128, 132.
V. Balan, p. 138. I. Ionescu, p. 125, 129, 134.
N. Barbu, p. 132. I. Ioniţă, p. 8, 11, 19, 29, 46, 49-51, 53-54, 64, 67-69, 72-
Al. Barnea, 124, 128, 137. 73, 95, 99, 124-125, 128-129, 134-135.
I. Barnea, 124, 128, 132. T. Ivanov, 124, 128, 134.
V. Băcăuanu, p. 14-16, 87, 97, 120-121, 126, 132. J
Cezarina Bălteanu, p. 74-76, 80-83, 132. P. Jeanrenaud, p. 14-15, 121, 126, 134.
I. Beilke-Voigt, p. 125, 129, 132. K
Gh. Bichir, p. 39, 46, 51, 56, 64, 70, 91, 95, 98, 122-124, Şt. Kiss, p. 138.
127-128, 132. L
V. Bierbrauer, p. 124, 128, 132. A. László, p. 102, 104-106, 134.
Em. Bold, p. 40, 43-46, 49-50, 52-54, 57, 60-61, 63-64, O. Leviţki, p. 4, 6, 9, 11, 102-106, 134.
67-73, 87, 96-97, 120, 136. B. Lupaşcu, p. 75, 77-78, 80-82, 84, 86, 135.
D. Botezatu, p. 8, 11, 74-78, 80-84, 132. M
A. Buhoiu, p. 138. Gh. Macovei, p. 17, 27.
Viorel M. Butnariu, p. 2, 4-5, 8, 11, 14, 17, 38, 87, 124, A. Madgearu, p. 125, 129, 134.
128, 132. N. Maftei, p. 42, 59-60, 136.
C M. Mamalaucă, p. 8, 11, 74-75, 80-81, 122, 125, 129,
P. Cantemir, p. 74-75, 77, 81-83, 132. 135.
C. Călinescu, p. 138. T. Marin, p. 107, 131.
M. Cârciumaru, p. 124, 129, 132. C. Martiniuc, p. 14-15, 135.
C. Chiriac, 125, 129, 132-133, 138. C. Matasă, p. 138.
D. Chiriac, p. 132. C. Mateescu, p. 53, 72, 107, 114, 135.
Chirica, p. 4-5, 7-8, 10, 17-37, 48, 66, 121, 133. V. Mihăilescu, p. 14-15, 135.
C. Cihodaru, 45-46, 50-51, 53, 62 64, 68-69, 70, 72, 133, V. Mihailescu-Bîrliba, 124, 128-129, 135.
138. N. Miriţoiu, p. 132, 135.
D. Ciobanu, p. 124, 129, 133. B. Mitrea, p. 48, 66, 124, 128, 135.
E. Ciocea, p. 19, 29, 133. I. Mitrea, p. 46, 53, 64, 72, 121, 126, 135.
Gh. Coman, p. 7-8, 10, 38-73, 87, 92, 95-99, 120-123, G. Miu, p. 8, 11, 74-77-86, 131-132, 135.
126-127, 132-133, 137. D. Monah, p. 95, 98, 136.
Sylviu Comănescu, p. 107, 114, 135. N
Alexandra Comşa, p. 4-5, 8, 11, 87, 96, 100, 131. Ec. Negruţi, p. 138.
M. Comşa, p. 124, 128, 133. I. Nestor, p. 23, 33, 135.
E. M. Constantinescu, p. 124, 128, 133. C. Nicolae, p. 125, 129, 133.
D Gh. Al. Niculescu, p. 124, 128, 135.
M. Diaconescu, p. 125, 129, 133. A. Niţu, p. 135, 138.
Gh. Diaconu, p. 124, 128, 133. O
M. Dinu, p. 40, 43-46, 49-50, 52-54, 57, 60-61, 63-64, L. Onu, p. 125, 129.
67-73, 87, 96-97, 136. A. Opaiţ, p. 124, 128, 135.
St. Dumistrăcel, 123, 129, 133. P
F M. Pacurariu, p. 125, 129, 136.
 146

V. Palade, p. 8, 11, 39, 41, 44, 46, 49, 54, 56, 58, 62, 64, Gabriel Talmaţchi, p. 125, 129, 133.
68, 70, 73-74, 80-81, 121, 124, 127-128, 135, 138. M. Tanasachi, p. 4-5, 7-8, 10, 17-37, 48, 66, 121, 132.
M. Pantazică, p. 132. D. Gh. Teodor, 8, 11, 51, 87, 92, 95-100, 120-121, 124,
C. Pântea, p. 9, 11, 116, 118. 126, 128, 137.
R. Petre, p. 138. Eugen S. Teodor, 107, 137.
M. Petrescu-Dîmboviţa, p. 7, 10, 17-30, 32-33, 35, 37-73, Silvia Teodor, 121, 137-138.
87, 96-97, 120, 131, 135, 136, 138. L. Trofin, p. 125, 129, 137.
D. Popescu, p. 46, 64, 136. V. Tufescu, p. 14-15, 137.
Em. Popescu, p. 50, 68, 136. U
Eugenia Popuşoi, p. 136. Al. Ungureanu, p. 132.
R V. Ursachi, p. 124, 128, 134, 137.
G. Radu, 42, 59-60, 136. V
M. Rotaru, p. 8, 10, 39-40, 51, 56-57, 70, 133. M. I. Viazmitina, p. 123, 137.
A. Rusu, p. 21, 25, 31, 35-36, 136. Ion S. Vinokur, p. 124, 128, 137.
S A. Vulpe, p. 124, 128, 137.
S. Sanie, p. 18, 28, 125, 129, 136. E. Vulpe, p. 42, 44-50, 53, 57, 62-64, 69, 72, 122, 127,
Ş. Sanie, p. 18, 28, 136. 133, 138.
A. Saraiman, p. 14-15, 121, 126, 134. R. Vulpe, p. 42, 44-50, 53, 57, 62-64, 68-69, 72, 120,
A. Simalcsik, p. 4-5, 8, 10, 74. 122, 127, 133, 138.
R. Simalcsik, p. 4-5, 8, 10, 74. W
K. F. Smirnov, p. 123, 136. J. Werner, p. 124, 128, 138.
V. Spinei, p. 95, 98-99, 130, 134, 136. H. Wolfram, 124, 128, 138.
S. Stanc, p. 74, 76, 80-81, 124, 129, 131, 136. Z
Al. Suceveanu, p. 124, 128, 137. Em. Zaharia, p. 7, 10, 17-30, 32-35, 37-73, 87, 96, 120,
Z. Székély, p. 135. 124, 128, 138.
Ş N. Zaharia, p. 7, 10, 17-30, 32-35, 37-73, 87, 96, 120,
N. Şenchea, p. 14-15, 137. 124, 128, 138.
L. Şovan, 103, 106, 134. Ileana - Ildiko Zahariade, p. 9, 11, 116.
Şt. Ştefănescu, p. 138. M. Zahariade, p. 1-8, 14, 38, 124, 128, 137-138.
T N. Zugravu, p. 122, 125, 127, 129, 138.

Indice geografic
A Interfluviu/Interfluvium, Lângă iaz/Near the
Albeşti, com. Deleşti, Vs., - pe platou/on the plateau, p.
43, 60.
Albeşti, com. Vs., ape/waters, Idrici with Idriciul Sec,
Albeşti, p. 17, 27, 38, 43, 60, Crasna, Bârlad, - În
Deal, Moşeni, In the area of the forest
administrative quarters, p. 38, 55, Platourile
Albeşti, p. 121, 126.
Albeşti-Goeşti, com. Brăeşti, Is, Sud-sud-est de
Albeşti/south-southeast of Albeşti, p. 17, 27.
Alexandru Vlahuţă, fost/former Pleşeşti, com., Vs.,
ape/waters, Socilor Valley with Leurda, Ibana,
Simila, - Capul Dealului, p. 38, 55, 121, 126.
Alexeşti - Tarlaua Movilă, p. 21, 31.
Al. I. Cuza, p. 20, 30, com. Brăeşti, Is., ape/waters:
Siret,Ţiganca, -Ţarina de Jos, Pe Holm, Lutărie,
p. 17, 27.
Armăşeni, Vs., - Promontoriul interfluvial/interfluvial
mound, La sud de sat/south the village, p. 42, 59.
Armăşoaia, Vs., - La Loturi, p. 50, 68.
Arsura, com., Vs., waters: Şopârleni, Barahoi, Tătarului,
Ruginosu, - Cetăţuia Mogoşeşti, Cumpeni,
Poiana, Via lui Ţoncu, În faţa clădirii noi a
şcolii/In front of the new school building,
pond, p. 38-39, 55-56, 120.
23 August, p. 121, 127, Vs., - În jurul şcolii Măgeana/in
the area of Măgeana school, p. 48, 66, 121, 127.
Avrămeşti, Vs. - Ştiubeeni, Lungaşa, Capătul unui bot de
deal, p. 53, 72.
B
Bacău, jud./county, p. 14-15, oraş/city, 46, 64.
Bahlui, valea/valley, p. 14-15, p. 19-22, 25-26, 29-31, 36-
37, 72.
Banca, com., Vs., ape/waters: Bârld, Horoiata, Petrişoara,
Banca, Ghermăneşti, - În vatra satului/in the
village core, pe valea Băncii/Băncii valley, La
vest de sat/west of the village, p. 8, 10, 14; 41,
58.
Banca Gară, - Sediul SMA/SMA quarters, Pe un grind/On
a mound, p. 8, 10-11, 41, 58, 76, - Şapte Case,
8-9, 11-12.
Barboşi, apă/waters, Vs., - Rariş, p. 46, 63.
Barcea, necropola/necropolis, p. 80, 85, 122, 127.
Barahoi, pârâu/brook, 38-39, 43-44, 56, 61, 120.
Băcani, com., Vs., ape/waters: Simila, Ibana, Bogdana,
Pietrosu, p. 40, 57.

Băceşti, 45, 52, 61, 63, 71, com., Vs., ape/waters: Bârlad,
- Capul Dealului, Aanei Vasile, p. 40, 57.
Băleşti, Vs. - Coada Siliştii, p. 43, 60.
Bălteni, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Stemnic-Buda, p.
40, 57.
Bălţaţi, apă/water, p. 69, 51, Vs. - În Deal/On the hill,
Dealul Răzăşiei/Răzăşiei hill, p. 52, 70.
Bâcu - Pe Beci, Dealul Holciu II, Doschina, p. 21, 31.
Bârlad, munic., 41, 42, 50, 54, 59, 62, 73, 75, 81, 121,
124, ape/waters: Bârlad, Simila, - Casa de apă/
The Water Tower, Valea Ţărnii/Ţărnii Valley,
Podul Palerma/Palerma Bridge, La sud de Podul
Palerma/south of Palerma Bridge, La
Confluenţă/Confluence, p. 41, 58.
Bârlad, râu/river, p. 8-9, 11-12, 14-15, 38-44, 46, 48-53,
55-61, 63, 66-67, 69-74, 81, 87, 96, 120-121,
124-126, 128.
Bârlad - Valea Seacă, p. 8, 11, 39-40, 56-57, 74, 77-81,
83, 85-86, 121, 127.
Bârlăleşti, Vs., - Stanţia, p. 44, 61-62; Sturza, p. 121, 126.
Bârnova, com. Brăeşti, Is., p. 14-15, 17, 27, apa/water,
Ţiganului, p. 28.
Bârzeşti, Vs., - Ludeasca, p. 51, 69.
Bereasa, Vs.,- Dealul Zarea Răşcanilor/Zarea Răşcanilor
hill, p. 42, 59-60.
Berezeni, com., Vs., ape/waters: Prut, Muşata, Bozasca,
Sărata - Pe stânga unui pârâiaş/to the left of a
brook, Troienaşi, Vicoleni, Pe terasa dreaptă a
Prutului/on the right terrace of River Prut,
Muşata, p. 40, 57.
Blăgeşti, com.Vs., ape/waters: Elan cu/with Sărata,
Sărăţeni şi Creţana, Lişcov, Valea Oanei, Sipeni,
Zbancului, - Interfluviu, în marginea de est a
satului, Râpa Frasinului, La Colonel, Marginea
de sud-est, Pe mijlocul satului, Iazul lui Stoian,
Scândureni, p. 41, 58.
Blăgeşti, apă/water, 41, 58.
Bleşca, Vs., - În marginea vestică, În vatra estică, p. 46,
64.
Bodeşti, Is., - Tarlaua Bodeşti, p. 23-24, 34.
Bogdana, fost/former Şerbăneşti, com., Vs., ape/waters:
Bogdana, p. 57-59, 40-42, cu/with Plopoasa,
Similişoara, Suceveni-Horgeşti, - La stejar, În
faţa satului/in front of the village, p. 41, 58.
Bogdana-Voloseni, Vs. - est de sat/east of the village, p.
51, 69.
Bogdăneşti, com. Horleşti, Is., - Vâlcele, p. 20, 31, Râpa
Pascului, Dealul Silişte, Curătură, p. 21-22, 31.
Bogdăneşti, com. Vs., ape/waters: Horoiata-Valea
Seacă,Bogdăneşti, - În vatra satului/in the village
core, Corlăteşti, Mânăstirea, p. 43-44, La nord
de sat/north of the village,
interfluviu/interfluvium, terasa joasă, Complexul
de porcine/Porcine farmyard, p. 41, 58-59.
Bogdăneşti-Fălciu, Vs., necropola/necropolis, 44-45, 62
şi/and p. 8, 11, 74-80, 82-83, 85-86, 96, 99, 121,
127.
147
Bogdăniţa, com., Vs., ape/waters: Bogdana şi/an
Bogdăniţa, - Interfluviu/interfluvium, p. 42, 59.
Boroseşti, Is. - Dealul Boroseştilor/Boroseşti Hill, p. 23-
24, 34.
Boţeşti, com., p. 47, 65, Vs., ape/waters: Gugul, Blăgeşti,
- Vatră/the village core, p. 42, 59.
Bozasca, pârâu/brook, Vs., p. 41/42, 57/58.
Bozia, com. Fălciu, pârâu/brook,Vs. - La Gura Boziei, p.
44-45, 62.
Bozia Nouă (în/in Berezeni), Vs., p. 40, 57.
Brad - La Stâncă, p. 120, 122, 127.
Brădiceşti, Is., - La odaie, Sub margini, Salcâmii lui
Moraru - La Ulm, p. 19, 29.
Brădiceşti, Is. - Dealul Beschiei, aşezare - grup Tămăoani,
104, 106.
Brăeşti - Silişte, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Şelaru,
Albeşti – Cinca, - Silişte, p. 17, 27.
Brăşăuţi, Neamţ, p. 95, 98.
Brăteşti, Is., - Între Chicerea, Valea Părului, p. 24, 35.
Brătuleni, Is., - Dealul Holm, La râpă, La râpă, Dealul
Brătuleni, p. 21-22, 32.
Brodoc, Vs., La vadurile râului/at the river fords, Dincolo
de calea ferată/beyond the railway line, p. 52,
71.
Broşteni, apa/water, 18, 28, 46, Vs., - În marginea nord-
estică, p. 46, 64.
Buda, apa/water, 40, 43, 57, 60; 49, 68, Buda cu/with
Fundul Negrea; Vs., - În vatra nordică, În
marginea nordică/in the northern village core,
the northern end, p. 41, 58-59.
Budapesta, p. 107, 114.
Budu-Cantemir, Vs., - pe dreapta pârâului/to the right of
the brook, p. 51, 69.
Bugul sudic, p. 124, 128.
Buhăieşti, p. 44, 54, 61, 73, Vs., - Gara Buhăieşti, Dealul
Bălăşeşti/Bălăşeşti hill, p. 53, 72.
Bulboaca, Vs. - În jurul haltei/around the railway station,
p. 43, 60.
Bulgaria, p. 123-124, 128.
Buneşti-Avereşti, com., Vs., ape/waters: Crasna with
Cetăţuia şi/and Hruşca, - Promontoriu
interfluvial/ interfluvial mound, La sud de
sat/habitation south the village, p. 42, 59.
Bursuci, Vs., - Cărămidărie, p. 44, 61-62.
Butea, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Siret, Roşia, Dochiţa,
Gogea, - Neagului Hill, Găureana Hill Dealul
Neagului, Dealul Găureana, Coasta Doljeştilor,
p. 18, 28.
Butucăria, Vs., - Childeşti, p. 54, 73.
C
Carpaţi, 96, 99, 115, 119, 125 Nordici / northern
Carpathians, p. 7, 10.
Căueşti, Is., - Muncelu Tăutu, La Gostat, Nisipărie, p. 25,
35-36.
Câmpia -Dealurile- Podişul Covurlui / Plain and Covurlui
Plateau, 120-121, 126.
Câmpia Moldovei / Moldavian Plain, p. 7, 10, 14-15, 107,
114.

Câmpia Română / Romanian Plain, p. 120, 126.
Câmpia Siretului Inferior / Plain of the Lower Siret, p. 7,
10.
Câmpia Tecuciului sau a Bârladului Inferior, p. 120, 126.
Cârja, Vs., - Cârja de Jos, Bârsani, În jurul podului/in the
area of the bridge, Maţa şi/and Bârsana, p. 48,
66, 121, 127.
Cercu, fost/former, Zane, Is., - La Ţintirim, p. 17, 27.
Chilişoaia, p. 23, 34, Is., - Siliştea, p. 19-20, 30.
Chirceşti, Vs., fost/former Ruşi, Vs. - Dumbravă, La
Velniţă, Coasta Văii Seci, Chirceşti Vale,
fost/former Pârâieni, Corcoduş, p. 47, 65-66.
Chişinău, R. Moldova, cultura/culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 106.
Cioca-Boca, Is., - Cimitir, Tarlaua Cioate/Cioate Lot,
Tărăboi, Căpoteşti, Drăguşeni-Ţărincă, Silişte,
Urşiţa pârâu/brook, p. 25, 35-36.
Ciohorăni - Grădina C.A.P., p. 22, 32-33.
Ciorteşti com. Brăeşti, Is., ape/waters: Ciorteşti, Crasna,
Şerbeşti, Vaslui, p. 18, 28.
Ciurbeşti, Is., - Dealul Bârca II, La Prisacă, p. 21-22, 32.
Ciurea, com. Brăeşti, p. 22, 33, Is,. ape/waters: Ciurea,
Roşa, Nicolina, Râpa, Fântâna de pe Podiş, La
Chihan, Picioru Grani, Dealul Lunca, p. 18, 28.
Codăieşti, com., Vs., ape/waters: Dobrovăţ, Rediu, Lunca
şi/and Vasluiul, - La sud-est de sat/southeast of
the village, Interfluviul, p. 42, 59.
Codreni, Vs., - Tâlhăreşti, p. 50, 69.
Colinele Tutovei, Colinele Înalte şi Joase / High and Low
Hills, p. 9, 11, 14-15, 38, 104, 119-121.
Comarna, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Comarna cu/with
Broşteni, Tamarca, p. 18, 29.
Comorniţa, Is., - Pe gâscă I-II, Cirete, Peste iaz, Cantonul
silvic/Forest administration, p. 19-20, 30.
Copăceana, Vs. - pe dreapta pârâului/On the right of the
brook, În marginea de sud-vest/In the southwest,
p. 44-45,62.
complex hallstattian timpuriu cu ceramică canelată
Chişinău – Corlăteni /the early Hallstatt complex
and impressed ceramic Chişinău – Corlăteni, p.
102-103, 105-106.
complex hallstattian timpuriu cu ceramică imprimată,
grupul Cozia, p. 102 / the early Hallstatt complex
and impressed ceramic, Cozia group; cultura /
culture Cozia – Saharna, p. 105, grup /group
Cozia / Cozia, p. 104-106.
complex hallstattian timpuriu cu ceramică incizată, grup
Tămăoani / the early Hallstatt complex with
incised ceramic, Tămăoani group, p. 9, 11, 102,
104-106.
complex Tămăoani – Holercani – Balta, p. 104 /
Tămăoani – Holercani – Balta complex, p. 106.
complex Saharna – Solonceni / Saharna – Solonceni
complex, p. 102, 104-106.
Corlăteni – Chişinău cultura / culture, p. 9, 11, 102-106;
tip / type Chişinău – Corlăteni, p. 102 / 105;
Corlăteni grup / group, p. 102, 104-105.
148
Corneşti - La nord-est de sat / To the northeast of the
village, Tarlaua fermă / The Farmyard lot, Vatra
Satului I / the Village core I, Boaghea, p. 20-21,
lac/pond Iezăreni, p. 21-22, 32.
Corni-Albeşti, Vs., - Valea Velniţei / Velniţei Valley, p. 38,
55.
Coroieşti de Sus, com., Vs., ape/waters: Horasca,
Dumbrava, Pereschivu Mic, - în marginea
sudică/in the southern end, p. 42, 59.
Costeşti, com. Vs., ape/waters: Chiţcani, Bârlad, - În vatra
satului/in the village core, În preajma podului, În
bucla formată de Bârlad / in the angle formed by
Bârlad road, p. 42, 59.
Costeşti VII, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 105-106.
Costuleni, p. 18, 24, 29, 35, com. Brăeşti, Is., ape/waters:
Costuleni, Jijia, Comarna-Covasna, Bohotin
springs, p.19, 29.
Cozia, apă/water, 23, 34,- La Nisipărie,Voloaca Mică din
şesul Braniştei/Voloaca Mică Hill in Braniştei
Plain, p. 19,29.
Cozmeşti, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Moşna with
Moşnişoara, p. 19, 29.
Cozmeşti, com. Deleşti, Vs., - Grama, pe mal/on the river
bank, p. 43, 60.
Crasna, apă/water, 18-19, 28-29, 38, 42, 48-49, 51-52, 55,
59, 66-67, 70, Vs., p. 42, 48-49, 67, - în unghiul
Bârladului, La grădina de zarzavat, p. 38, 55.
Creţana, Vs., pârâu/brook, p. 41, 58.
Cristeşti, Is., ape/waters Roşia, Dochiţa, Gogea, Lacurile-
Izvoare, Dealurile Neagului, Găureana, Izvoare
p. 17-18, 29.
Creţeşti, com., Vs., ape/waters: Lohan, Recea, - În vatra
satului/in the village core, În spatele gării/
behind the railway station, p. 42, 59.
Criveşti, Is., - La Hârtop, Spre Budăi, Râpa de la Şipot,
La nord-nord de sat/north -northeast of the
village, Valea
Cireşului/Cireşului Valley, p. 24, 35.
Cucuteni, cultura / culture, p. 87, 96, 107, 114.
Cuesta Horincea, p. 121, 126, Câmpia, 121, 127.
Cuesta, Coasta Iaşilor, p. 14-15.
Cuesta Racovei, p. 14-15.
Culoarul Prutului, p. 7, Prut Corridor, p. 10.
Curteni, Vs., - Râpa Negroaiei, La Odaie, p. 49, 67.
D
Dacia, provincia romană/Roman provinces, p. 7-9, 119,
126.
Dagâţa, Is., com. Brăeşti, Is., ape/brooks Mănăstirca,
Gârboveţu, p. 27, 37.
Dancaş, Is., - Marginea de nord a satului/The north end of
the village, Vatra Satului I, p. 21-22, 32.
Dăneşti, com., Vs., ape/waters: Luncii, Fereştilor, Răchiţa,
- În livadă/In the orchard, La nord de sat/north
of the village, Iazul Buragăi-Buragăi Pond,
Şipotul lui Mantu, La Tufari, Zlătăreşti, p. 42,59.
Dealul Alba / Alba Hill, p. 45, 63.
Dealurile Banca – Griviţa, p. 121, 126.

Dealurile Comarna – Răducăneni, Faţa Prutului/Comarna
Hill – Răducăneni, Front of Prut, p. 17, 27.
Dealurile Fălciului/Fălciu Hills, Dealurile şi Câmpia
Fălciului/Fălciu Hills and Plain, p. 9, 11, 14-15,
38, 55, 104, 106, 119-121, 126.
Dealurile Icuşeştilor, Faţa Siretului / Icuşeşti Hill, Front of
Siret, p. 17, 27, 120.
Dealurile Racova – Stemnic / Racova – Stemnic Hills, p.
17, 27.
1 Decembrie, Vs., - În partea de nord-vest/the northwest
side of the village, p. 39, 56.
Deleni, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Ghilahoi, Delenii
de Jos, fost/former Mărgineni, - Avrămeşti, p. 43,
60.
Deleni, com. Hoceni, Vs., - Talaba, p. 46, 63-64.
Deleşti, com., Vs., ape/waters: Buda, Fâstâca, Valea
Munteanului, Valea lui Coni, Albeşti, Stemnic,
Hârşova, Ruginoasa, Vs. - Perilor Valley, Coni
Valley, p. 43, 60 şi/and Deleşti – Cetăţuia, p.
107.
Depresiunea – Valea Bârladului Superior / Upper Bârlad
Depression, p. 17, 27, 87, 96-97, 120.
Depresiunea Huşi / Huşi Depression, p. 10, 17, 27, 121.
Depresiunea Huşi – Elan – Horincea - Sărata sau Câmpia
colinară a Elanului, p. 7, 10, 121, 126.
Depresiunea Voineşti – Bârnova, p. 14-15.
Dimitrie Cantemir, fost/former Hurdugi, com., Vs.,
ape/waters: Grumezoaia, Câşla, - La Şcoală/At
the school, In the north end of the village/În
marginea de nord, p. 43, 60.
Dealurile Dobrina – Olteneşti / Dobrina – Olteneşti Hills,
121, 126.
Dealurile Vinderei – Măluşteni, p. 121, 126.
Dobrovăţ, com. Brăeşti, Is., ape/waters Dobrovăţ, cu/with
Pietrosu, Poiana Lungă, Humăria; - Tarlaua
Jităria, Mănăstirea Dobrovăţ, Tarlaua Latiţa,
Tarlaua Velniţa, p. 19, 29.
Docăneasa, Vs. - Docăneasa, p. 53, 72.
Dodeşti, Vs. - Şipot şi Călugăreasca, halta CFR
Dodeşti/railway station of Dodeşti - La nord de
sat/north of the village, La grădina, p. 39, 53-56,
72, 95-96, 99.
Dolheşti, com., Brăeşti, Is., ape/waters: Crasna, Cetăţuia, -
Podul peste Crasna, p. 19, 29.
Doroşcani, Is., - Dealul Viilor I-II/Viilor Hill I-II, În vatra
nouă a satului/the new village core, Dealul
Iugani/Iugani Hill, Dealul Viilor II, p. 23, 33-34.
Dragomireşti, com., Vs., ape/waters: Tutova, Semenea,
Popeştiul, Lipova, - Nastac, Ţintirim, p. 43, 61.
Drăgeşti, Vs. , Pe Izlaz - Sub Silişte, p. 17, 52, 70-71, 95-
96, 98-99, 120.
Drăguşeni, Is., - Ţărincă, Silişte, p. 25, 35-36.
Drăslăvăţ - Huşi vale, p. 14, Drăslăvăţ - Huşi Valley, p.
15.
Drânceni, com., 39, 56, 120, Vs., ape/waters: Ruginoasa,
Barahoi, p. 43, 61.
Duda-Epureni, com., Vs., ape/waters: Pârâul lui Ivan,
Recea Valea Grecului, p. 44, 61.
149
Dulceşti, Neamţ county.
Dumbrava, Is., ape/waters, p. 42, 59, - Baba Nicula, p. 18,
28.
Dumbrăveni, Gârceni, Vs., - Hrisob, Dealului Chiţcan, p.
45-46, 63.
Dumasca, Vs., - Izvorul lui Răzlog, Valea Negăruşului, p.
51, 70.
Dumeşti, p. 23, 34, Is., p. 24, 35, ape/waters: Bahlui,
Osânzana, Căsuţa Mare - Lanurile
Cogenilor/Cogenilor Fields, Valea Osânzei /
Osânzei Valley, Panta nord-vestică a Dealului
Cogeasca / The northwestern slope of Cogeasca
Hill, Vatra satului / The village core,
Mal/watersul Iazului, p. 19-20, 30.
Dumeşti, Vs., p. 89, 98, 120, com., Vs., ape/waters:
Bârlad, Hodorani, Găureanca; La est de sat / east
of the village, La Troiţă, La Jitniţe, p. 44, 61,
126; - Între pâraie, p. 87, 96.
Dumeştii Vechi, Vs. - Spre linia ferată, p. 44, 61, 120.
Dumitreştii Gălăţii, Is, - Tarlaua Cimitir, Tarlaua Rachiţă
I-II, p. 24, 34-35.
Dunărea - de Jos, p. 7, 9, 120, 124/ Lower Danube, p. 9,
12, 126, 128.
E
Elan, râu/water, Vs., p. 41, 45, 48, 58, 62-63, 66, 121,
126.
Emil Racoviţă, fost/former Şurăneşti, Vs., - in the west
village core/În vatra de vest, p. 42, 59-60.
Epureni, Duda-Epureni, Vs., - Benţa, p. 44, 61-62, 96, 99.
Epureni, com. Vs., ape/waters: Florenţa, Râpa Galbenă,
Moaşca, Bârlăleşti,- La Velniţă, la Râpa
Galbenă, La confluenţă/Şoldeni, confluence
point of Moaşca brook, Şoldăneşti, p. 44, 61-62;
aşezare Corlăteni-Chişinău, p.103, 106.
F
Fălciu, com., Vs., ape/waters: Prut, Belciugu, Bozia,
Copăceanca cu Marcu, - Casa de Apă/Water
tower, p. 44-45, 62.
Fedeşti, Vs., - Spre şcoala veche/Toward the old school,
Cetăţuie, p. 51, 70.
Fereşti, Vs., ape/waters, 42, 52, 59, 71, - Marginea
sudică/the south end, p. 52, 71.
Floreşti, Vs., - Gâdeasa, p. 50, 68.
Frasin, Is., p. 21, 31, pârâu/brook.
Frenciugi, p. 21, 31, Vs., - În Cier, La Podeţ, Vatra
Satului/the Village core, p. 25, 35.
G
Gara Roşieşti, Vs., - La stână, Bucla din dreapta râului/
right loop of River, p. 50-51, 69.
Găgeşti, com., Vs., ape/waters: Jigălia, Holobăţ, Elan -
Urdeşti, Colubăţ, p. 45, 62-63.
Gârbeşti, Is., - Între Gârle/between brooks, Murgoaiei
şi/and Humăriei 26, 36.
Gârceni, com., Vs., ape/waters: Racova - Racoviţa,
Dumbrăveni, Cârceneanca, - Capul Plopilor, În
ţarină la vale, p. 45, 63.

Ghergheşti, com., Vs., ape/waters: Studineţ, - În sudul
vetrei/in the area of the village core, on both
sides of Studineţ brook, p. 45, 63.
Ghermăneşti, p. 40, pârâu/brook, p. 41, 58, com. Banca,
Vs. - În jurul bisericii/Around the church, p. 39,
56.
Ghermăneşti, p. 57, com. Drânceni, Vs., Peste drum de
şcoală/In front of the school, Obârşia pârâului
Barahoi/The spring of Barahoi brook, Pe Dop,
pe malul estic, p. 43-44, 61.
Giurcani, Vs., - Grozeşti, La Budăi sau/or Via Lupeş,
Argeaua, Berbeceni, p. 45, 62.
Giurgeşti , Vs., - În Dumbravă/In the clearing, p. 51-52,
70.
Glodenii Gândului, Suhatul Glodenilor, p. 26, 37.
Goeşti, com. Lungani, 17, 27, Is., p. 19, apă/water: 21, 31.
Gorban, Is., ape/waters: Prut, Bohotin, Moşna-
Moşnişoara, Gorban, p. 21, 31, - Cantonul
Silvic/Forest Administration, p. 20, 30.
Grajduri, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.
Grieşti, Is., - Iazu Mucului, p. 26, 37.
Griviţa, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Trestiana,
Gruzoaia, Jărăvăţ; La confluenţa/At the
confluence, Spre sud/to the south, p. 46, 63.
Grozeşti, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.
Gugeşti , Vs., - Boşcana, p. 44, 61.
Gura Bohotin, - Vatra satului / Village core, p. 20, 31.
Gura Idrici, Vs. - Ciunta, Stâna lui Zlatan, La Coşer, p.
53, 71.
Grumezoaia, Vs. - în marginea nordică/in the north end,
p. 45, 61.
Guşiţei, Vs. - în vatra de sud-vest/in the southwest village
core, Pe dreapta pârâului Câşla/on the right
bank of Câşla brook, p. 45, 61.
H J
Hallstatt timpuriu, perioada / early Hallstatt, period, p. 6,
9, 11, 102-105, 116-117.
Hălăuceşti, com. Brăeşti, Is., râul/river Siret, - Râpa lui
Costache, La atelier, Cânepişte – Luţca,
Rotunda, La Bulgărie, Lutărie, p. 20, 30.
Hăneşti, necropola/necropolis, p. 80, 85.
Hărpăşeşti, Is., - Gropul Morii, p. 23, 33-34.
Hândreşti , Is., p. 14-15, - Zgâia II, p. 23, 33.
Hârşova, ape/waters, p. 47, 64, Vs. - Vârteguţ, Movilă, p.
43, 60.
Heleşteni, com. Brăeşti, Is., ape/water, Siret, Bahlui,
Vataşniţa, Boscoteni, Ţigăncilor, După Fântână; -
Staţia de pompare, Tarlaua I.A.S. Ruginoasa,
Dealul Cotoc, Bâra, Ştefan Ciubotaru, p. 20, 30-
31.
Hiliţa, Is., - Dealul Hiliţei, La Iaz, Podişul Hiliţa / Hiliţei
Hill, Hiliţa Plateau, p. 19, 29.
Hlincea, 95-96, 99, Is., - Movila lui Ştefan Vodă, p. 18, 28.
Hoceni, com., Vs., ape/waters: Barboşi cu/with Valea
Seacă, Bujorul, p. 46, 63-64.
Hodorani, pârâu/brook, p. 44, 61, 87, 96, 120.
Holobăţ, apă/ brook, Vs. p. 45, 48-49, 62-63, 67.
150
Horleşti, com., Is.,ape/water Horleşti, Voineşti, Bâlc,
Pârâul Mare,-Coşere II, Viişoara, Movila, p. 20-
21, 31.
Horga, Vs. - în centru/in the centre , În vatra de sud-est, p.
44, 61-62.
Horinceni, com. Berezeni, Vs., p. 40, 57.
Horoiata, pârâu/brook, Vs., p. 39-41, 56-58.
Horpaz, - Dealul Cătămănoaei (Valea Ursului / Ursului
Valley) /Cătămănoaei Hill (Ursului Valley),
Dealul Nucului / Nucului Hill, p. 21-22, 32.
Huşi, p. 14-15, 70, 126, oraş/city, 46, 64.
I
Iana, p. 121, 126, com., Vs., ape/waters, Studineţ, - La
vest de sat, west of the village, p. 46, 64.
Iaşi, jud/county p. 7-8, 10, 14-15, 17, 27, 96, 99, 104;
mun./city, 14-15, 22-24, 26, 32, 34-35, 37, 77,
107, 114, 117.
Ibăneşti, Vs., - În marginea de vest a satului/To the west
endvillage, p. 38, 55, 121, 126.
Igeşti, Vs., - Scândureni, marginea de sud-est, Pe mijlocul
satului, Iazul lui Stoia, p. 41, 58, 121, 126.
Ipatele, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Stavnic, Durduc,
valea Popii / Valley, Ţarină, Petreşti, Pe Bârlanţ,
p. 21, 31.
Isaiia - Satu Nou, p. 23, 34, 121.
Ivancea, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 106.
Ivăneşti, com., Vs., ape/waters, Racova, Coşeşti,
Tulburea, Broşteni, Vs. - Cişmeaua lazului,
Movila Tăbăcaru, Ursoaia, Gologofta, În
marginea sudică, p. 46, 64.
Iveşti, p.122,127, com.,Vs.,ape/waters, Tutova, Bisericii,-
Ciuciuru lui Ivan,În partea de vest/in the west
side, p. 46,64.
Jigălia, apă/brook, p. 45, 53, 62-63, 72, Vs., - La nord-
est/northeast, Moara Juvară/Juvară Mill, La
Pod, p. 51, 70.
Jigoreni, apă/brook, p. 26, 37, Is., Cuibul Hultanului,
Jigoranca, Grindul Piersicărie, Candachia, p. 25,
36.
Jijia, 19, 23, 26, 29, 34, 36-37.
L
Laza, p. 43, 60, com., Vs., ape/waters, Hârşova, p. 47, 64.
Lăţeşti, Vs., - Pe promontoriu/On the promontory, La sud-
vest de sat/Southwest of the village, p. 48, 67, 66,
121, 127.
Leoşti, Vs., - Dealului Berbeceni, p. 51-52, 70.
Lipovăţ, p. 41,58, com.,Vs., ape/waters: Lipovăţ, p. 47,65,
Chiţoc, Căpuşneni, Corbu,- Jitărie, Coada
iazului, p. 47,65.
Lişcov, pârâu/brook, Vs., p. 41, 47-48, 58, 65-66.
Lohan, vale/valley, p. 14-15, 42-46, 49, 59, 64, 67, 121,
126.
Lozna, p. 95, 99.
Lucaşeuca, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni, p. 102-103, 105-106.

Lunca, Vs., - La obârşia văii/at the spring of the valley, pe
dreapta Studineţului/on the right bank of
Studineţ, p. 45, 63.
Lunca, apă/brook, p. 42, 59.
Lunca Banului, com., Vs., râu/river, Prut, p. 47, 65.
Lunca Cetăţuii, - Zane, p. 18, 28, Valea Luncii, p. 28.
Lunca Rateş - Vatra satului/the village core II, p. 23-24,
34.
Lungani, p. 17, 27, com. Brăeşti, Is., ape/water: Sineşti,
Goeşti cu/with Cărbunia, - După biserică, La
Şipot, p. 21, 31.
Lupeşti, Vs. - Fântâna Mare, Pe dreapta confluenţei/to
the right of the confluence, În spatele
morii/behind the mill, Marginea de sud-est/in the
southeast end, p. 47, 65, 121, 126.
M Bujorăni, Leaua, Lişcov, - Băbăneaţa, spre
Marea Neagră / Black Sea, p. 7, 10.
Mădârjac, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.
Mătăsaru, p. 91, 98.
Măluşteni, com., Vs., ape/waters: Horincea, Leaua, Recea,
Zoiţeana, Lişcov, the village brook, - La intrarea
estică/at the east entrance, Grădinărie, Leaua, p.
47, 65, 121, 126.
Mânăstirea, Vs., p. 41, 59, - La sud de sat/south of the
village, Pe stânga Lişcovului/to the left of Lişcov,
p. 47, 65.
Mânjeşti, - Budăi - Corn, p. 22, 33.
Mândreşti, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 106.
Mânzaţi, Vs., - Marginea de sud-vest/Southwest end, p.
38, 55; Mânzaţi - Interfluviu, p. 121.
Mânzăteşti, Vs., - Marginea estică/the east end, p. 47, 65.
Micleşti, com., Vs., ape/waters: Racul, Fundătura, -
Fundătura, p. 47, 65.
Micleşti, Banca, Vs., - La obârşia văii
Vâlcioaia/Vâlcioaia valley, p. 39-40, 56-57.
Mihail Kogălniceanu, p.120,Vs.- Lângă Iaz/Near the
pond, La sud-est de sat, Southeast of the village,
p.38-39, 55-56.
Mihălăşeni, necropola/necropolis, p. 80, 85.
Miorcani, necropola/necropolis, p. 80, 85.
Mirceşti, p. 20, 30, - Silişte, p. 51, 70.
Mironeasa, p. 25, 36, com. Brăeşti, Is., ape/water: Ursiţa,
cu/with Brustureţi, - Cotul Lanului - Pe Moşie, p.
21, 32.
Miroslava, com. Brăeşti, Is., ape/waters, sud de/ south of
Bahlui, cu/with Valea Ursului, Boaghea, Ezăreni,
Mare, Corneţ-Locii/brooks, - La Bulgării, Dealul
Miroslava II, Ferma Miroslava - Dealul Hurpuz,
p. 21, 32.
Mirosloveşti, com. Brăeşti, Is, ape/River Moldova,
Ciohoreanca / Valley, - Dealul Boului, p. 22, 33.
Moesia Inferior, provincie romană/Roman provinces, p. 7,
10.
Mogoşeşti, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/brook,
Pârloagele, - Dealul Ţintirim, Pe Grui, Dealul
Băţului, Dealul Şanta, Fântâna lui Onuţ (Oniţă),
p. 22, 33.
151
Mogoşeşti – Siret, com. Brăeşti, Is, pârâu/brook Gropi;
Dealul Morii - Izvoare/Morii Hill - Izvoare,
Dealul Şanta, Dealul Budului, Fântâna lui Onuţ
(Oniţă), p. 23, 33.
Moldova / Moldavia : p. 7-12, 14-15, 22, 75, 81, 87, 96,
119-120, 102, 105, 124, 128.
Moşna, Is., p. 27, 37, apă/water, p. 19-20, 29-30.
Movileni, p. 24, 25.
Muncelu de Sus, - La Şipot, Şanţul Anticar, Pe groapă,
Şanţul Anticar, La Şipot, Pe groapă sau La
Gropi, p. 23, 33.
Munteni de Jos, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Crasna, p.
48, 66.
Murgeni, com., Vs., p. 2, 44, 54, 62, 73, 121-123, 127,
ape/waters: Oiţa, Elanul-Ursoaia, Sărata,
imobilul CFR/towards the CFR building, Gura
Bujoreni, Iancobescu, Valea Tărnii/Tărnii Valley,
La est de Murgeni/east of Murgeni, Ştiubeeni,
Ilişoaia, p. 48, 66.
Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare” Vaslui / „Ştefan cel
Mare” History Museum of Vaslui county, p. 9,
11, 116-1118.
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad / „Vasile Pârvan”
Museum of Bârlad, p. 75, 81.
N
Neamţ, jud./county, p. 14-15, 23, 33, 95, 98-99, 123, 127.
Negreşti, oraş/town, p. 25-26, 36-37, 44, 52-53, 61, 71-72,
Vs., ape/waters: Bârlad, Stavnic, - Ţigănie,
Velna, La lutărie, Pe Ţarină, p. 49, 67; La
cimitir, p. 120.
Negreşti, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 105.
Nicolina, apă/waters, p. 17-18, 27-28, 33, şes / meadow,
22, 32.
Nistru, mijlociu: Dniester, p. 7, 9-10, 105, 124, 128.
Nipru, p. 124, 128.
O
Obârşeni, Vs., - Lingurari, Dealul Coşărului/Coşărului
hill, Grădina CAP/at the CAP garden, p. 53, 72,
121, 126.
Ocniţa, jud. Vâlcea, p. 121, 123, 127.
Olteneşti, com., Vs., ape/waters: Lohan, Turchii, Crasna, -
În spatele gării/behind the railway station, p. 49,
67, 121, 126.
Orlandovtzy, Bulgaria, p. 123, 127.
Osoi, Is., p. 21, 31, - Terasa Prutului, Marginea de sud-est
a satului, Tarlaua Mare, Vatra satului I, Ferma
zootehnică nr. 1, Puntea Tincului, Vadul Bobului,
p. 18-19, 28-29.
Oşeşti, com. Vs., ape/waters: Buda cu Fundul Negrea;
locuire La sud de sat/south of the village, p. 49,
68.
Oţeleni, com. Brăeşti, Is., ape/waters Arinoasa, Coasta
Agudului, Mare, Maxineşti; Beizadea I-II,
Alburia - Fântâna lui Calistru, Maxineşti, p. 23,
33.

Oţeleni, Vs. - interfluviu, Lângă şcoală/near the school, p.
46, 63-64.
P Poiana Morii, com. Costuleni, Is. - Stâna Veche, p. 19, 29.
Parpaniţa, Vs., - În nord-est/in the north-east, Dealul
Chetruş/Chetruş hill, p. 49, 67.
Pădureni, fos/former Cârligaţi, com. Vs., ape/waters:
Sărata cu Pârâul Mare, - În vatra satului/in the
village core, În vatra de nord-vest/in the
northwest village core, p. 49, 68.
Păuşeşti - Biserica veche I şi II / Old Church I and II, p.
19-20, 30.
Pâhna, Vs., - Capul Dealului, p. 49, 67.
Pâhneşti, Vs., - Pe panta medie a Dealului Henciu/On the
middle slope of Henciu Hill, La est-sud-est de
sa/East-southeast of the village p. 38-39, 55-56,
120.
Perieni, com., Vs., ape/waters: Tutova, Pârâul Crâng,
Roşcani Valley, - Pe stânga şoselei spre
Pogana/on the left side of the road to Pogana, p.
49, 68.
Perioada de tranziţie de la eneolitic la bronz - bronz
timpuriu/Eneolithic to Bronze Age Transition
Period - Early Bronze Age, p. 9-11, 75-76, 81-
82, 116-117.
Perioada de trecere la evul mediu, p. 7, Period of
Transition to the Middle Ages, p. 10.
Petruha, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 106.
Petruşeni, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 105.
Pietrosu, pârâu, brook, p. 19, 26, 30, 38, 42, 59.
Platourile Dolheşti – Buneşti / Dolheşti – Buneşti
Plateaus, p. 17, 27, 120.
Platourile Tansa – Repedea / Tansa – Repedea Plateaus, p.
17, 27, 120.
Plopoasa, apă/water, 41, 58, Vs., - Moman, p. 52, 70-71.
Podişul, Masivul, Bârlad / Bârlad Plateau, p. 5, 7-8, 10-11,
13-15, 38, 55, 87, 96, 119-120, 125-126.
Podişul Central Moldovenesc-Masiv/Central Moldavian
Plateau, p. 5,7,10,14-17, 27, 38, 87, 96, 99, 107,
114, 120,126.
Podişul Moldovei / Moldavian Plateau, p. 14-15, 27, 120,
126.
Podişul Sarmatic / Sarmatic Plateau, p. 14-15.
Podişul Sucevei, p. 7, Plateau of Suceava, p. 10.
Podolenii de Jos - Sub Voloacă, p. 19, 29.
Podul Iloaiei - Şesul Târgului, p. 107, 114.
Podu Pietriş, Vs., - Hârtop, terasa inferioară, p. 49-50,
68.
Pogana, com., Vs., ape/waters: Tutova cu/with Cârjoani, -
Lutăria, p. 49-50, 68.
Pogoneşti, - În jurul fostelor grajduri/in the area of the
former stables, La Punte, în marginea de vest/In
the west end, La nord-nord-est/to the north-
northeast, p. 46, 64; necropolă, 8-11, 74-75, 78-
81, 84-86, 122, 127.
Poiana, Is, - La Pârlita, p. 24, 34-35.
152
Poiana Mănăstirii, Is - Lanul Hambarul/Hambarul Hill, p.
26, 36.
Poiana - Pe Varniţă, Dulceşti, p. 95, 98-99, 123, 127.
Poiana - Cetate, Tecuci, p. 122, 127.
Poieneşti, com., Vs., ape/waters: Simila, Racova, -
Măgura Dealul teilor, p. 120, Şipotul lui Stan, p.
50, 68.
Polocin, Vs. - Islaz, p. 8, 10-11, 76.
Popeni, com. Găgeşti, Vs. - pe dreapta Elanului/on the
right bank of Elan, la est de sat/east of the
village, p. 45, 62.
Popeni, Vs., - Gheneştii Vechi, Spre şcoala
generală/toward the school, Promontoriu/on the
Promontory, p. 54, 73.
Popeşti, com., 20, 24, 30, 35, Is. ape/waters: Sineşti,
Iugani, Hlăpeştii, Dudău, p. 23, 33.
Popeşti, Micleşti, Vs. - Pe botul dealului/on the hill crest,
p. 47, 65-66.
Popeşti, Dragomireşti, Vs., ape/waters, - Nastac, Ţintirim,
p. 43, 61.
Poşta-Elan, Vs. - Salcâmii lui Huiu/Huiu’s acacias, p. 53-
54, 72-73.
Prisăcani, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.
Prut râu/river, p. 7, 9-10, 12, 14-18, 20, 26, 28, 30, 36, 40,
44, 47, 51-52, 57, 62, 65, 69, 71, 96, 99, 104-
106, 119, 121, 124-126, 128.
Puieşti, com., Vs., ape/waters: Tutova, Iezerul, Cociuba,
Fulgul, p. 50, 68.
Pungeşti, p. 45, 63, Vs., ape/waters: Racova cu/with
Speia, Lipova, - În jurul pârâiaşului/in the brook
area, Dealul Bătrâna/Bătrâna Hill, Dealului
Recea/Recea Hill, p. 50, 68.
R
Rateşul Cuzei, Vs., - Halta CFR/railway station, p. 50,
69.
Răcătău, jud. Bacău, p. 122, 127.
Răducăneni, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Jijia, Bohotin,
Cozia, Păgubaşul, Corbului, Bazga - La Cireadă,
Mitoc, Vatra satului/the village core, Dealul
Beşleaga I/Beşleaga hill I, grădina lui
Marcoci/Marcoci’s garden, Brigada silvică/the
forest administration,, p. 23, 34.
Rădueşti, Vs., - Hârboanca, La nord de şcoală/north of
the school, p. 43, 60.
Războieni, Is., - Tarlaua Dubău/Dubău Lot, p. 26, 37.
Rânceni, Vs., - în partea sudică a vetrei/remains of
vessels, p. 40-41, 57-58.
Rânzeşti, Vs., - Pe promontoriu, Pe terasa joasă/on the
low terrace, la Gura Mihălceni, p. 44-45, 62.
Rebricea, com., Vs., ape/waters: Rebricea, p. 23-24, 34-
35, 53, 72, Bolaţi, Rateşul Cuzei, - În spatele
şcolii/behind the school, În marginea estică/in
the east end, p. 50, 69.
Recea, dealul, p. 21-22, iaz, p. 24, 31-32, 34, apa, 42, 44,
46-47, 51, 59, 61, 64-65, 70.vale/valley, Vs., 44,
61, 66.
Roman, oraş, Vs., p. 44, 61.

Roşieşti, com., Vs., waters: Idrici, Bârlad, Ciunta, -
Şcoală/School..., p. 50, 69.
Ruginoasa, p. 14-15 Şaua / Saddle, pârâu/brook, 43, 60-
61, 120.
S River Siret, Mănăstirea cu văile Părului, La trei
Sagna – Stăniţa, p. 14-15.
Sasova, Vs., - În jurul izvoarelor/in the area of the
springs, p. 50, 69.
Satu Nou, Şcheia, 21, 31, 53, 57, 72, Vs., - Şesul lui
Ştefan, Promoroace - Sud, Bobeică, p. 25, 35-36.
Satu Nou, Schitu Duca, La sud-est de sat/southeast of the
village, p. 24, 34-35.
Sălcioara, Vs., - în apropierea podului/near the bridge, p.
39-40, 56-57.
Sărata, apă/brook, p. 40-41, 48, 57-58, 66, pod/mill, p. 40,
57, cu/with Pârâul Mare, p. 49, 68, Fereşti, p. 52,
71, câmpia/valley Sărata – Prut, 121, 126.
Sărăţeni, apă/brooks, 41, 58, Vs., - În faţa şcolii/in front of
the school, În marginea de est/in the east end, p.
48, 66-67, 121, 127.
Sântana de Mureş – Cerneahov, complex cultural: p. 7, 8,
10, 43, 60, 74-75, 80, 82, 120, 123.
Sârbi, Vs., - Satul Nou, În partea de sud-vest/in the
southwest side, p. 39-40, 56-57.
Scânteia, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Rebricea, Rebricea
Seacă, Răţuşca, Din sus de Moraru, Vatra satului
I/the village core I, p. 23-24, 34.
Schineni, p. 47, 65, Vs., - La Horă, p. 48-49, 66-67, 121,
127.
Schitu Duca, com. Brăeşti, Is., p. 8, - Pârlita, p. 8, 24, 34-
35.
Scopoşeni, Is., Dealul Cheşcului, La Coşere, p. 20-21, 31.
Secuia, Vs., - în marginea de vest/in the west end, p. 48,
66.
Siliştea, com. Iana, pe Studineţ, Vs. - La vest de sat, p.
46, 64, 121, 126.
Siliştea, Todireşti, Vs., - Corlate, p. 52, 70-71.
Siliştea Şcheii, Suceava, p. 122.
Sineşti, com. Brăeşti, Is., p. 14-15, ape/waters: Sineşti, p.
21, 23, 31-33, Şacovăţ, Mândroaia, Gâmboasa;
Coasta Mărgineanu, Balta la Cosândache, p. 24,
35.
Sineşti-Obrijeni (com. Popeşti) the valley starting from
Gorbanul Brook, Balta la Cosândache, p. 24, 35.
Sipeni, p. 41, 58, Vs., - În dreapta Şipotelor/to the right of
Şipotele, Pe cursul inferior/on the lower river
course, Râpa Frasinului, La Colonel, p. 41, 58,
121, 126.
Siret râu/river, p. 7, 9-10, 12, 14-15, 17-18, 20, 24, 27-28,
30-31, 35, 120-121, 124, 126, 128.
Slobozia Măgurii, R. Moldova, cultura / culture Chişinău
– Corlăteni, p. 103, 105.
Soleşti, com., Vs., ape/waters: Vaslui, Bălţaţi, 51, 69.
Stănileşti, com., Vs., ape/waters: Prut, - La est de sat/east
of the village, p. 51, 69.
Stânca - Marginea de sud-est a satului, La nord de sat, În
şes/The southeast end of and North of the village,
p. 19, 29.
153
Stoişeşti, Vs., - În punctul Răduleţ/Răduleţ point, pe
dealul Răduleşti/Răduelşti hill, În vatra
satului/in the village core, p. 39-40, 56-57.
Stolniceni-Prăjescu, com. Brăeşti, Is., ape/crossed by
Deci, - Fâtâna lui Tanasache, p. 24, 35.
Strâmtura Mitoc, Vs., - la circa 2 km nord/2 km north,
Scripţăneşti, p. 40, 56.
Strunga, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Mihaili,
Cireşului Fărcăşeni, Strunga, Bahna, - Dealul
Dârmoxa/ Dârmoxa Hill, Calda, p. 24, 35.
Stuhuleţ, Vs. - În jurul podului//Around the bridge, p. 40-
41, 57-58.
Suceava - Drumul Naţional, p. 95. 99, 122.
Suhuleţ, Is., - Dealul Suhuleţului/Suhuleţ Hill, p. 25-26,
36, 87, 96.
Ş
Şcheia, Is., com. Al. I. Cuza - La Izvoare, p. 17, 27.
Şcheia, Is., p. 31-32, 36, ape/waters: Stavnic, cu/with
Izvoru Mare, Humăria, Vişcăneasa, Rebricei,
Găunoasa, Valea Rea, - Cierul lui Ignat, Floreşti,
Muncelu, p. 25, 35-36.
Şerbeşti - Fundătura I şi II, p. 18, 28.
Şerboteşti, Vs., - Marginea de sud-est/southeast end of the
village, p. 51, 69.
Şopârleni, Vs., apă/water, 38-39, 55-56, 120, - Pe
interfluviu/interfluvium, p. 43-44, 61.
Ştefan cel Mare, com., Vs., ape/waters: Bârlad, - În jurul
izvoarelor/in the area of the springs, p. 51, 69.
Şuletea, com., Vs., p. 40, 57, ape/waters: Şuletea, Glodu
Valley, - Şipote, Spre sud de Şipote/southwards
or Şipote, p. 51, 70.
T
Tanacu, com., Vs., ape/waters: Vaslui, Burghiriul, - Jitari,
Şesul Ţiganilor, În zona nordică/in the north
area, În jurul şcolii generale/around the school,
p. 51, 70.
Tansa, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Tansa, Găureni,
Jigoreni, Glodeni, - Dealul Suhuleţului/ Suhuleţ
Hill, p. 25, 36.
Tăcuta, com., Vs., ape/waters: Valea Largă, Recea, - La
Saivane, p. 51, 70.
Tătărăni, com., Vs., ape/waters: Crasna, - Magazinului
sătesc/the village shop, p. 52, 70, 121, 126.
Târgu Frumos, sat, p. 8, necropolă, 17, 24, 28, 35.
Târpeşti, Bt., - Râpa lui Bodai, p. 103, 105.
Târzii, Vs. - în vatră/in the village core, p. 49, 67.
Tecuci, p. 122, 127.
Todireşti, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Şacovăţ,
Vlănicelul, - Spre şcoala generală/towards the
school, în vatră/in the village core, Sediul
IAS/the IAS quarters, Marginea de nord-nord-
est/in the north-northeast end, La Canton, p. 52,
70-71.
Tomeşti, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Jijiei în
Bahlui, Chicera, p. 26, 36.

Toporăşti, Vs., - Borcutul Toporăştilor, În jurul
grajdurilor/in the area of the stables, p. 50, 68-
69.
Trestiana, Vs., - La marginea pădurii/at the forest end, p.
46, 63.
Trohan, Vs., - Est şi sud-est/The east and southeast, Pe
stânga Racovei/On the left bank of Racova, p.
45-46, 63.
Truşeşti - Ţuguieta, p. 103, 105.
Tungujei - Siliştea Marginii, Gorgana, Velniţa, p. 26, 37.
Tupilaţi, Vs., - în centru/in the centre, in the bridge
area/în jurul podului, p. 45, 62-63.
Tunseşti, Vs., - La Moară, p. 42, 59.
Tutova, com., Vs., ape/waters, p. 43, 46-47, 49-50, 53, 61,
64, 68, 72, Bârlad, Hobana, p. 52, 71.
Ţ area of the gardens, La Cramă, p. 52-53, 71.
Ţibana, com. Brăeşti, Is., ape Şacovăţ, Ţibana, Veja,
Arămii, - După Vie, p. 26, 36.
Ţibăneşti, p. 26-36, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Şacovăţ,
Jigoranca, Glodeni, Găureanca, Durăceasca,
pârâul/brooks Arămii; Pe deal la Brânzei, La Sud
de sat/south the village, aşezare la Ciriteii Mari,
p. 8, necropola, 26, 37.
Ţibăneştii Buhlii, Vs., - În jurul şcolii/Around the school,
Pe botul dealului/On the hill crest, p. 40, 57.
Ţifu, Vs., - Scripţăneşti, p. 39-40, 56.
Ţiganca, pârâu/brook, Ţiganului valea/valley, p. 17, 27.
Ţuţcani, Vs., p. 48, 67, - În jurul şcolii/in the area of the
school, La învăţătorul Cruceanu/at school
teacher Cruceanu, p. 47, 65.
Ţuţora, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Prut/River , Jijia; La
Ţăruş, Confluenţa Jijia-Bahlui I-III, p. 26, 37.
U Voineşti, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Voineşti,
Unceşti, Vs., pârâu/brook, - La Poştă, p. 54, 73.
Uricani, Is., - Dealul Cimitirului, p. 21-22, 32.
Urdeşti, pârâu/brook, p. 45, 62, Vs. - Pelmeşan, p. 53, 72.
Urlaţi, Vs., - Silişteni, p. 43, 60- 61.
Ursoaia, Vs., pârâu/brook, p. 48, 66.
V 27, 37.
Valea Grecului, Vs. - pe panta estică a văii/On the east
side of the valley, p. 44, 61.
Valea Lupului, Vs. - În marginea nord-estică/in the
northeastern side, p. 45, 63.
Valea Mare, ape/waters, p. 5, 8, 11, Vs., - La Doroftei, p.
87-94, 96-99.
Valea Morii / Morii Valley, p. 14-15.
Valea Plopii, Vs. - Pe botul dealului/ on the hill crest, p.
52, 70-71.
Valea Rea, apă/water, p. 25, 35.
Valea Seacă, apă/water, p. 41, 46, 58, 63.
Valea Ursului, Is., apă/water, - La nord de sat/North of the
village, p. 21-22, 32-33
Vaslui, jud./county, p. 5-8, 10-11, 14-15, 19, 28, 30, 43,
57, 78, 80-87, 89, 8, 101, 118.
Vaslui, mun./city,9,11,14-15,19, 25, 30,36, 50, 53-54, 68,
71,73, 118-120, ape/wtters: Racova, Vaslui, p.
18, 44, 53,55, 61, 71-73, Bârlad, - Terasa din faţa
154
spitalului/the terrace in front of the hospital, În
faţa fabricii de mobilă/in front of the furniture
factory, În faţa statuii/in front of the statue,
Drăghici, Pe stânga vechiului curs, p. 54, 73.
Vădastra, Vădastra II, comunitatea/community p. 107,
114.
Vădeni, Vs. - La Stână, Gura Holobăţ, Casa de
Apă/Water Tower, p. 48-49, p. 66-67, 121, 127.
Văleni, com. Ţibăneşti, Is., - Siliştea, p. 27, 38-39.
Văleni, com., Vs., ape/waters, Vasluiul-Sărata Fereştilor,
p. 52, 71.
Văleni, fost/former Şchiopeni, com. Pădureni, Vs., -
Gârneţ, p. 49, 68.
Vetrişoaia, com., Vs., ape/waters: Prut, - Şcheia, La Stâni,
La Şipot, Pojorăni, În jurul grădinilor/in the
Viişoara, p. 40,57, com.,Vs., ape/waters: Bârlad, Dodeşti,
Jigălia,- La Holban, spre şcoală/toward the
school, p. 53,72.
Viltoteşti , Vs. - Vatra de sud-est/the southeast village
core, p. 53, 72.
Vinderei, com., Vs., ape/waters: Jăravăţ, - Docăneasa, p.
53, 72.
Vineţeşti, Vs., - La confluenţa văii Turchii/at the
confluence of Turchii valley, Pe stânga
Crasnei/on the left side of Crasna, p. 49, 67-68.
Vladia, Vs. - La vest de sat/west of the village, p. 43, 61.
Vlădiceni, Is., - Schitul Vlădiceni, p. 26, 36.
Volintireşti, Is., - Marginea de nord a satului, Movila lui
Ştefan cel Mare, The northern end of the village,
p. 17, 27.
p. 20, 22, 26, 31, 33, 37, Stavnic cu/with
Stăvnicel, - Pe Chiclui, Gârla Pădurarului, p.
26, 37.
Voineşti, com., Vs., ape/waters: Tutova, pârâul Bulbuceni,
Mărului, Iezerul, p. 53, 72.
Vocoteşti, Is., - La vest de şcoală, La vest de şcoală, p. 26-
Volynia, p. 124, 128.
Vultureşti, com., Vs., ape/waters: Rebricea, Bârladul, -
Marginea de sud/south end, Prelungirea
dealului/the hill extension, p. 53, 72.
Vutcani, com., Vs., ape/waters: Vutcani, - Pe stânga
pârâului/on the left side of the brook, În jurul
bisericii/around the church, La Moviliţă, p. 53-
54, 72-73.
Z
Zăicana, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –
Corlăteni p. 103, 106.
Zăpodeni, com., Vs., ape/waters: Telejna, Bârlad, Unceşti,
- În marginea de sud-vest/in the southwest end,
Capul Dealului – The hill crest, p. 54, 73.
Zeletin, râu/rivers p. 14-15.
Zorleni, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Zorleni, p. 54, 73,
Simila, - FermaFântânele/Fântânele farmyard,
p. 122, 127, La Plopi, Pe dreapta pârâului/on the
 155

right of the brook, În aval/downstream, Pe terasa

joasa/on the low terrace, p. 54, 73.