Sunteți pe pagina 1din 1

CARACTERISTICI ALE PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE

EXTREME DIN ROMANIAPE BAZA CURBELOR


INTENSITATE-DURATA-FRECVENTA
Sorin CHEVAL, Traian BREZA, Madalina BACIU, Alexandru DUMITRESCU

Precipitațiile extreme generează viituri rapide care, în anumite condiții


geografice, pot conduce la pierderi de vieți omenești și importante pagube
materiale. Principalele caracteristici care descriu un eveniment pluviometric sunt:
intensitatea, durata si frecventa ploii. Studiul acestora este de interes in special
pentru diferite domenii hidrotehnice: constructia de baraje, retele de canalizare,
infrastructuri de protectie pentru inundatii. Analiza caracteristicilor ploilor se
bazeaza pe existenta unor relatii statistice intre ele, procedeu cunoscut ca ecuatii
sau curbe IDF. In ciuda unor pareri care considera IDF-urile ca fiind depasite ele
au o larga utilizare si sunt probabil cea mai comuna abordare in aplicatiile practice
(Willems, 2000; Adamowski si Bougadis, 2003). Utilizarea unor curbe IDF
In iulie 2005 precipitatiile au produs inundatii si nerealizate corect si folosite in lucrarile hidrotehnice poate conduce la pericole
importante pagube in estul Romaniei.Exemplu: in (Trefry et al., 2005). Acest studiu s-a realizat in cadrul proiectului CLIMHYDEX.
13 iulie, raul Trotus a afectat drumul E85 (Foto: Antofi Fig.1 Relieful din Romania rezultat din SRTM.
Leu.Multumiri Silviei Vranceanu Nichita) Rezolutia spatiala este de 78 m.

OBIECTIVE
1. Analiza cantitatilor de precipitatii peste anumite praguri selectate pentru diferite durate (peak-over treshold concept) si
determinarea distributiei spatiale si a variabilitatii intensitatii ploilor in timp;
2. Regionarea intensitatilor precipitatiilor pentru intervale de timp subzilnice si anumite perioade de revenire (1/10, 1/50 si 1/100 de
ani.

METODOLOGIE
Studiul utilizeaza conceptul “peak-over-threshold concept”, care consta in analiza tututror cantitatilor de precipitatii care depasesc
anumite praguri selectate pentru diferite durate (Borga et al., 2005).
1. Datele provin de la 109 statii distribuite pe tot teritoriul Romaniei (Fig. 2). Sirurile de date se incadreaza in intervalul 1898 - 2007;
2. Pentru fiecare statie au fost realizate curbele IDF (Fig. 3). Relatiile dintre intensitatea precipitatiilor pentru anumite durate si perioade
de revenire au fost obtinute pe baza analizei de frecvente utilizand functia de distributie Gumbel; Fig.2 Statiile meteorologice

3. Variabilitatea temporala a fost analizata cu ajutorul statisticii Mann Kendall (Tabelul 1). Aceasta a fost calculata la 46 de statii
meteorologice datele analizate avand lungimea sirului de 43 ani (1965-2007);
4. Au fost realizate harti reprezentand intensitatile precipitatiilor corespunzatoare duratelor de 5, 30, 60, 120,180, 360, 720 si 1440
minute, pentru perioadele de revenire de 10, 50 si 100 de ani (Fig. 4).

REZULTATE Tabelul 1 Statistica Mann Kendall

CONCLUZII
BAIA MARE BUCURESTI-FILARET
10.00 10.00

! Precipitatiile subzilnice au o
1.00 1.00
mare variabilitate spatiala pe
intreg teritoriul Romaniei.
Prezenta Muntilor Carpati are o
) )
in in
m
/ m
/
m m
(m (m

influenta puternica asupra


e
t e
t
ita ita
s s
n n
te te

manifestarii precipitatiilor pentru


in in
0.10 0.10

duratele caracteristice.
! Cele mai mari intensitati pentru
0.01
1 10 100
durata (min)
1000 10000
0.01
1 10 100
durata (min)
1000 10000 duratele si perioadele de revenire
1/2 ani 1/5 ani 1/10 ani 1/50 ani 1/100 ani 1/2 ani 1/5 ani 1/10 ani 1/50 ani 1/100 ani
analizate sunt specifice
Fig. 3 Curbe intenistate - durata - frecventa bazate pe datele extrase din pluiograme
Tendinta crescatoare semnificativa exteriorului arcului carpatic, in
Tendinta descrescatoare semnificativa
special pentru partea de sud a
5 min 30 min 60 min 120 min 180 min tarii.
! Rezultatele analizei statisticii
Mann - Kendall au scos in
1:10 years

evidenta, la un numar relativ mare


de statii situate mai ales in
Moldova, Maramures si Muntenia,
o tendinta semnificativa de
crestere atat pe durate scurte de
timp (5 minute) cat si pe durate
mari (720, 1440 minute).
Return Periods

1:50 years

Bibliografie
Adamowski, K., Bougadis, J. (2003), Detection of
trends in annual extreme rainfall, Hydrol. Process.
17, 3547–3560, DOI: 10.1002/hyp.1353.
Borga, M., Vezzani, C., Dalla Fontana, G. (2005),
Regional Rainfall Depth–Duration–Frequency
Equations for an Alpine Region. Nat. Haz., 36:
221–235.
1:100 years

Kanae, S., Oki, T., Kashida, A. (2004), Changes in


Hourly Heavy Precipitation at Tokyo from 1890 to
1999. J. Meteor. Soc. Japan, 82(1): 241-247.
W i l l e m s , P. ( 2 0 0 0 ) , C o m p o u n d
intensity/duration/frequency-relationships of
extreme precipitation for two seasons and two
storm types. J. Hydrol., 233: 189-205.
Trefry, C.M, Watkins, D.W., Johnson, D. (2005),
Regional Rainfall Frequency Analysis for the State
Fig. 4 Intensitatea precipitatiilor corespunzatoare duratelor de 5, 30, 60, 120,
of Michigan. J. Hydrol. Engineering, 10(6): 437-
si 180 minute, pentru perioadele de revenire de 10, 50 si 100 ani 449.

SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICE, ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE, BUCURESTI, 8-9 NOIEMBRIE 2012

S-ar putea să vă placă și