Norma juridică

Adina Rebeleanu, conf.dr.

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
UBB
Definiţie

 regulă generală de conduită, obligatorie şi

impersonală, instituită prin lege sau obicei
şi a cărei aplicare este asigurată la nevoie
de forţa de constrângere a statului.
Trăsături generale
 regulă de conduită generală (se aplică tuturor
situaţiilor care cad sub incidenţa ei)
 regulă impersonală (nu se adresează unui
subiect predeterminat, ci tuturor care
îndeplinesc condiţiile stipulate în ea)
 are aplicabilitate repetată (nu-şi pierde efectul
prin aplicare unei situaţii concrete)
 prescrie o conduită tipică (stabileşte un etalon
de urmat de către persoanele care cad sub
incidenţa ei); în raport cu norma juridică se
poate aprecia dacă o conduită este conformă
sau neconformă cu legea, adică este licită sau
ilicită, şi sancţionată ca atare după caz
 nerespectarea NJ atrage răspunderea juridică a
persoanei vinovate; forma răspunderii este diferită în
funcţie de natura normei încălcate
 are caracter voliţional – sunt produsul voinţei umane,
spre deosebire de legile naturii, fizice, etc.
 determină efecte juridice, întrucât subiectele de drept
ce intră în raporturi juridice reglementate de o normă
juridică suportă efectele normei respective care
generează, modifică şi stinge anumite drepturi şi
obligaţii
 norma de conduită prescrisă este obligatorie
Clasificări
1. după obiectul de
reglementare
 Norme de drept civil
 Norme juridice de drept penal
 Nore juridice de dreptul muncii
 Norme juridice de drept admnistrativ,
 Etc.
2. În raport cu forţa juridică a
normei
 Ierarhie în raport cu organul emitent
 Exemplificaţi
clasificarea normelor
juridice în raport cu
organul emitent

!!! Puteţi revedea în acest

sens cursul 1
3. în funcţie de caracterul lor:
imperative, dispozitive

 imperative – prescriu o conduită obligatorie de

urmat, conduită care poate consta într-o acţiune sau
inacţiune (abţinere de a face ceva)

a). Onerative – impun subiecţilor de drept cărora se

adresează respectarea şi urmarea conduitei prescisă
de normă (acţiune obligatorie de urmat)
b). Prohibitive – interzic participantului la raportul juridic
supus reglementării normei juridice respective să
aibă o anumită conduită expres şi explicit precizată
(obligă subiecţii la o anumită inacţiune sau abţinere)
 dispozitive – norme juridice care lasă la latitudinea
participanţilor la raporturile juridice reglementate de ele, să
accepte sau nu urmarea conduitei prescrise de normă ori
stabilirea, în limitele impuse de normele imperative, a unei
conduitei diferite de cea menţionată în dispoziţia normei de
reglementare

a). Permisive – permit subiectului de drept care participă la

raportul juridic reglementat de normă să accepte sau nu
conduita prescrisă de lege, DAR nu permit o conduită
diferită de cea menţionată
b). Supletive – permit subiectului de drept ce participă la
raporturi juridice reglementate de ele să-şi stabilească
propria conduită, dar cu respectarea normelor imperative
 3. În funcţie de caracterul lor:
norme juridice imperative, dispozitive

imperative dispozitive

onerative prohibitive permisive supletive

Exemple
 art. 273 C. civil – este interzisă
încheierea unei noi căsătorii de către
persoana care este căsătorită.
 Norma imperativă prohibitivă

 obligativitatea plăţii contribuţiei la

asigurările de sănătate, de şomaj,
sistemul public de pensii etc.
 Normă onerativă
Menţionaţi ce tip de norme
sunt în următorul enunţ:
 O.U.G. nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de
muncă – interzice angajatorului să dispună încetarea
raporturilor de muncă în cazul :
- salariatei gravide care a născut şi şi-a reluat activitatea
după efectuarea concediului de lăuzie sau care alăptează,
pentru motive care au legătură directă cu starea sa;
- salariatei care se află în concediu de risc maternal;
- salariatei care se află în concediu de maternitate;
- salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilui în
vârstă de până la 2 ani, sau în cazul copilului cu handicap,
în vârstă de până la 3 ani;
- salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului
bolnav în vârstă de până la 7 ani, 18 ani copil cu dizabilitate.
 potrivit art. 414 alin.(2), paternitatea poate fi tăgăduită,
dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl
copilului. Acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi
pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic,
precum şi de copil (art.429 alin (1) C.civil).
 art.437 alin.(2) conţine norme dispozitive : cel care
introduce o acţiune privitoare la filiaţie în numele unui
copil sau al unei persoane puse sub interdicţie
judecătorească, precum şi copilul minor care a introdus
singur, potrivit legii, o astfel de acţiune, nu pot renunţa
la judecarea ei.
 art.383 C.Civil – la desfacerea căsătoriei
soţii pot conveni ca soţul care a purtat în
timpul căsătoriei numele de familie al
celuilat soţ să poarte acest nume şi după
desfacerea căsătoriei
4. După sfera de aplicare:

 generale – cele care se aplică unei întregi

ramuri de drept, având cea mai largă sferă de
aplicabilitate
 speciale – cuprind o categorie mai restrânsă
de relaţii sociale sau un domeniu mai limitat,
dar strâns legat de normele generale ale căror
prevederi de principiu le guvernează
 de excepţie – reglementează situaţii cu totul
deosebite, care derogă atât de la regula
generală cât şi de la regula specială
Exemplu
 În materie de drept penal, regula generală este
cea care prevede că orice persoană care a
săvârşit o infracţiune răspunde penal;
 art. 99 Cod penal instituie o normă specială –
« minorul care nu a îndeplinit vârsta de 14 ani
nu răspunde penal. Minorul care are vârsta
între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă
se dovedeşte că a săvârsit fapta cu discernă-
mânt. Minorul care a împlinit 16 ani răspunde
penal ».
 Exemplu
 Norma cuprinsă în 272 alin.(1) C.civil instituie o
normă generală privind vârsta la căsătorie - 18 ani.
 În alin. 2. se instituie o normă de excepţie – pentru
motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de
16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz
medical, cu încuviinţarea părinţilor săi, ori după
caz, a tutorelui şi cu autorizarea direcţiei generale
de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei
rază teritorială îşi are domiciliul. În cazul în care
unul dintre părinţi refuză să încheie căsătoria,
instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei
divergenţe, având în vedere interesul superior al
copilului.
5. După modul de redactare

 Norme determinate complet – al căror

conţinut este exprimat integral într-un act
normativ concret
 Norme incomplete – cele care nu cuprind
toate elemntele componente ale unei NJ,
elementul lipsă aflându-se într-un alt act
normativ
6. După criteriul sancţiunii

 Punitive
 Stimulatorii
Exemple

 art. 508 alin.(1) C.civil prevede sancţiunea

decăderii din drepturile părinteşti dacă
părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau
dezvoltarea copilului prin rele tratamente
aplicate acestuia, prin consumul de alcool şi
stupefiante, prin purtare abuzivă, prin
neglijenţă gravă în îndeplinirea obligaţiilor
părinteşti ori prin atingere gravă a interesului
superior al copilului.
 art. 73 Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă , cu modificările ulterioare (OUG
126/2008) prevede acordarea unei prime de încadrare, plătită din
bugetul asigurărilor de şomaj, absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi
a celor din şcolile speciale, în vârstă de minim 16 ani şi înregistraţi la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în situaţia în care se
angajează cu program de lucru normal pentru o perioadă mai mare de
12 luni;
 dacă absolvenţilor li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj şi se
angajează în perioada de acordare a indemnizaţiei în condiţiile anterior
precizate, beneficiată de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care
ar fi avut dreptul, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia,
dacă nu s-ar fi angajat, cu condiţia de a-şi menţine raporturile de muncă
pentru o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării.
Structura normei juridice

 Internă  Externă

- Ipoteza - tehnico-legislativă
- Dispoziţia
- Sancţiunea
Dispoziţia NJ

 Prescripţia care a impus norma

 Impunerea unui anumit comportament
 Interdicţia unui anumit comportament

 Nevoi care au impus apariţia precripţiei

Ipoteza

 Situaţia premisă care justifică prescripţia

 În ce condiţii devine aplicabilă regula de
drept?
- Determinate
- Relativ determinate
- Simple
- Multiple
- Complexe
 • Se stabilesc • Împrejurările de • Simple – o singură
cu exactitate aplicare a condiție în care se
Relativ
determinate
condițiile de dispoziției – la aplică dispoziția
Determinate

aplicare a aprecierea • Multiple – mai multe

dispoziției organului ce aplică împrejurări împreună
• Art,676 CC – legea care fac norma
partajul • Art.1351 CC – aplicabilă
bunurilor cauzele • Compleze – fiecare
comune, se exoneratoare de condiție în parte face
va face în răspundere aplicabillă dispoziția
natură,
proporțional
cu cota-parte
a fiecăruia
Sancţiunea

 Asigurarea aplicării prescripţiei conţinute

în condiţiile vizate de ipoteza normei
 Se sprijină pe forţa coercitivă a statului
Identificaţi ipoteza, dispoziţia
şi sancţiunea:
 art. 508 alin.(1) C.civil - decăderea
din drepturile părinteşti dacă
părintele pune în pericol viaţa,
sănătatea sau dezvoltarea copilului
prin rele tratamente aplicate
acestuia, prin consumul de alcool şi
stupefiante, prin purtare abuzivă,
prin neglijenţă gravă în îndeplinirea
obligaţiilor părinteşti ori prin
atingere gravă a interesului superior
al copilului