UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRAŞOV

MASTERAT : CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI EDUCAŢIONALĂ
MASTERAND : MARINESCU-DUMITRESCU ILEANA, CRAIOVA

Psihologia grupurilor umane

Contributia lui Kurt Lewin in
fundamentarea dinamicii grupurilor

Intr-o maniera flotanta si oarecum intamplatoare, notiunea de

dinamica grupurilor a fost utilizata de prin anii 1935, fara a se preciza insa
continutul si semnificatia. Ca notiune de sine statatoare cu nenumarate
inplicatii de ordin psihosocial, ea este folosita pentru prima data de Kurt
Lewin, 1944, intr-un aticol (« Dynamics of group action », Educational
Leadership ,1944, nr.1) dedicat raporturilor dintre teorie si practica in
psihologia sociala. « In domeniul dinamicii grupurilor, mai mult ca in
oricare alt domeniu al psihologiei, teoria si practica sunt legate
metodologic… »(Lewin, 1944, apaun Maisonneuve, 1969, p3). Din acest
moment, o impresionanta activitate teoretica si de cercetare incepe sa fie
desfasurata de Lewin impreuna cu mai multi colaboratori (Marrow, French,
Whyte) in scurt timp ia fiinta un centru de cercetare a dinamicii grupurilor,
creat de Lewin in 1945 in cadrul celebrului MASSACHUSETTS Institute of
French Technology, o mare scoala americana pentru inginerii din Boston.
Primele programme de cercetare ale centrului nou infiintat sunt stabilite si
publicate in anul imediat urmator de Lewin 1946, In 1947, noua revista
Human Relations insereaza in primele ei 2 numere studiul in doua parti al
lui Lewin : « Frontiers in group dinamics » - prima parte referindu-se la
concept, metode si realitate in stiinta socialului, echilibre sociale si
schimbare sociala, iar in a doua la canalele vietii de grup : planificarea
sociala si cercetarea-actiune. Din pacate multe proiecte au ramas nefinalizate
datorita decesului sau, cele fomulate pana la disparitia sa stau la baza
fundamentarii noii notiuni de dinamica grupurilor, constiutuind un impuls
pentru dezvoltarea noii directii de gandire si cercetare.
Trei concepte de baza il ajuta pe Lewin sa desprinda implicatiile
conceptului de dinamica grupurilor : totalitate dinamica, eu social, camp
social.
Totalitatea dinamicii este alcatuita din ansamblul elementelor
interdependente ; eul social cuprinde sistemele de valori ale individului
impartite cu alte grupuri ; campul social contine entitati sociale, integrate
intre ele si avand o pozitie relativa a elementelor constitutive. Sub o forma
sau alta aceste concepte isi gasesc expresia in modul de definire a grupurilor.
In primul rand, se evidentiaza ca grupul este un tot unitar, un intreg
compus din nenumarate parti care nu au o existenta in sine, o valoare
intrinseca, ci numai in raporturile dintre ele. Aici se observa influenta
conceptiei gestaltiste careia Lewin ii este continuator in domeniul
psihologiei sociale. Grupul presupune si interactiunea membrilor si
raportarea unora la altii, de aici deriva o alta caracteristica importanta a
grupului si anume ca nu e static, si este un tot sau o totalitate dinamica ce se
concretizeaza in raporturi de interdependenta.
Dar dianimica este interpretata de Lewin nu doar ca o simpla miscare,
ca o curgere continua a fenomenelor de grup, ci indeosebi ca o schimbare a
lor. Rezulta ca grupul este nu numai un tot unitar, un tot dinamic, ci si un tot
modificabil, pe aceeasi directie se centreaza si eforturile marelui psihilog in
cercetarea concret experimentala a grupurilor.
Pornind de aici, Lewin stabileste patru ipoteze cu privire la grupuri si
dinamicele lor, preluat de B. Mailhiot in lucrarea « Actualite des
decouvertes » de Kurt Lewin.
Grupul constituie terenul pe care individul il ocupa. Acest teren poate
fi inchis, fragil, schimbator, fluid, elastic. De fiecare cand o persoana nu
ajunge sa-si defineasca precis, clar apartenenta social sau cand nu este
integrata in frup, spatiul ei vital sau libertatea ei de miscare in interiorul
grupului vor fi concretizate prin instabilitate.
Grupul este pentru individ un intrument individual, mai sau mai putin
constient utilizeaza grupul pentru a-si satisface aspiratiile sociale.
Grupul este o realitate din care individul face parte, chiar si cei care se
percep izolati, ignorati, respinsi. Cand grupul sufera modificari in dinamica
sa prin procese de crestere, diferentiere, integrare, dezintegrare, toate sunt
resimtite atat de grup cat si de indivizi, valorile, trebuintele individului fiind
gratificate, fie frustrati de grup, dinamica grupului avand impact puternic
asupra indivizilor care il constituie.
Grupul este pentru individ unul dintre elementele si determinantii
spatiului sau vital, el se afla in spatiul vital al individului, este o parte a
universului sau social, care ii este liber accesibil, in el avand loc dezvoltarea
individului.
Pornind de la individ, Lewin arata ca exista doi factori care determina
condiuta acestuia, deci conduita individului in grup: pe de o parte dinamica
faptelor (factori obiectivi in care se incadreaza situatia sociala concreta,
fragmente de univers social cu care individul se afla in interdependenta), iar,
pe de alta parte, dinamica valorilor (factori subiectivi in care intra tendintele
eului social si ale eului public – prin excelenta sociale – concretizate prin
valorile sociale grupale, interiorizate de individ).
La fiecare individ exista un trecut obiectiv, al faptelor, cat si unul
subiectiv, al valorilor. O realitate tot atat de marcanta o are insa si viitorul
obiectiv, ca si cel subiectiv. In cadrul unui grup, toate acestea pot fi
“impartite” diferential diversilor membrii. Astfel, pentru unii dominant si
determinant poate fi trecutul faptelor, si al valorilor, in timp ce, pentru altii,
viitorul faptelor si valorilor, ceea ce va permite ca primii sa tinda spre
mentionarea lor, spre stabilitate si constanta, in timp ce ceilalti vor milita
pentru schimbare, mobilitate, dinamica. Daca pentru unii scimbarea se
contureaza ca o catastrofa, pentru altii ea este ceva dorit, asteptata,
mobilizatoare.
Faptele si valorile individuale generate la nivelul grupului devin
adevarate forte colective care regizeaza dinamica grupurilor. Cand fortele
sunt egale in putere si opuse in directii, se stabileste un ecilibru
cvasistationar, acesta nefiind constant, ci manifestand fluctuatii, in functie de
nivelul mediu (L) in jurul caruia fortele variaza. Pentru a produce o
modificare grupului trebuie sa realizam o crestere in intensitate a unora si o
scadere a altora, acest lucru facandu-se dinauntrul grupului. Un asemenea
fenomen este obtinut prin utilizarea unor « atomi sociali » radioactivi cum ii
numeste Lewin, a unor indivizi avand o formatie speciala si capabili de a
conduce in asa fel fenomenele de grup incat sa asigure dinamica lui.
Schimbarea grupului, deci dinamica lui, se realizeaza dupa Lewin in
trei etape :
- decristalizarea nuvelului prezent
- deplorarea spre noul nivel
- cristalizarea vietii de grup la acest nou nivel
Conceptia lui Lewin a fundamentat cele mai multe dezvoltari teoretice
si practice ulterioare cu privire la dinamica grupurilor. Utilizarile, avatarurile
si metaforele dinamicii grupurilor, asa cum s-au produs ele de-a lungul
timpului, au fost excellent infatisate de Pierre de Visscher in lucrarea sa din
1991, din care fragmente au fost traduse si in limba romana.

Bibliografie :

- Mielu Zlate – « Tratat de psihilogie organizational-manageriala »,

Polirom, 2004
- Abric, J-C – «Psihologia comunicarii. Teorii si metode », Polirom,
Iasi, 2002

- Dinu, M – « Comunicarea », Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1999