Univ.”Al.I.

Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

-Reprezentări sociale-
Flament si Rouquette propun un model denumit ”arhitectura globala a gândirii
sociale”,structurat pe 4 paliere. La nivelul cel mai inalt se gãsesc ideologiile,ca resurse
cognitive generale din care se alimenteazã celelalte paliere.Urmeazã,in ordine
descrescãtoare,reprezentãrile sociale,atitudinile şi opiniile. Aceste niveluri ale gândirii
sociale sunt puse in legaturã cu alte aspecte,cum ar fi variabilitatea şi stabilitatea. Prin
urmare,odatã cu scãderea nivelului de integrare creşte variabilitatea interindividualã
(diferenţierea) şi scade stabilitatea( flexibilitatea).
Semnele + şi - din schema indicã sensul creşteriisi,respective,scaderii
variabilitaţii şi integrãrii. Sãgeţile dintre niveluri indicã sensul în care creşte stabilitatea.

Opinia publicã: - un fenomen social prin excelenţã,exprimând o “voce colectivã”.

 Este o manifestare verbalã exprimând relaţia sa faţã de un obiect
determintat.
 Caracter distributiv-se manifestã cu o mare varietate în societate de
la o extremã la alta,formând in acelaşi timp concentrãri,luãri de
poziţie comune pentru anumite grupuri.
 Este mai rationalã,mai prelucratã de firul conştiinţei decât alte
structuri cognitive;
 Mod de exprimare şi manifestare a gândirii sociale,o pozitie a
unui grup sau individ în raport cu un obiect social,ce se
caracterizeazã printr-o relativã instabilitate şi superficialitate.

Atitudinea:

“stare mintalã de pregãtire care exercitã o influenţã direcţionalã

sau dinamicã asupra rãspunsului individului la toate obiectele cu
care e în relaţie.” (Gordon Allport)

 Se constituie într-o structurã mai complexã şi mai

profundã,capãtând o conotaţie tot mai individualã.
 Se situeazã la un nivel mai profund,dar mai puţin raţional decât
opiniile.
 Sunt mai constante,caracterizându-se prin stabilitate şi
permanenţã.

1
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

Reprezentãrile sociale:
 Moscovici- reprezentãrile sociale sunt ansambluri dinamice,cu
rol esenţial în producerea şi reglarea comportamentelor ,în
stabilirea raporturilor cu mediul înconjurãtor,şi nu simple reacţii
la stimuli exteriori.
 Sunt diferite de o simplã sumã de opinii,obţinem un model,o
explicaţie mult mai completã asupra unui fenomen social.
 Moscovici -atitudinile şi opiniile reprezentãrilor sociale. El
susţine cã nu poţi avea o atitudine faţã de un obiect fãrã a
dispune,în prealabil,de o reprezentare asupra acestuia.
 Sunt credinţe larg rãspândite,cu un caracter externalizat şi
instituţionalizat( diferitele metode utilizate ilustreazã acest
fapt:chestionarul ,interviul,fotografii,carãi ,mass-media etc).
 In lucrarea “ La Psychanalyse,son image et son
public”,Moscovici aratã cã reprezentãrile socilae sunt entitãţi
conceptuale diferite de ideologie.

1. ideologiile au un caracter mai larg, fiind premergãtoare

formãrii reprezentãrilor sociale.
2. o reprezentare socialã este o operã colectivã,comunã unei
categorii sau unui grup de populaţie,iar ideologia este o
creaţie a unui grup restrâns care devine apoi o asumare
generalã sau o impunere.
3. funcţie de legitimare(In spatele unei ideologii se aflã
cineva) ex: societatea totalitarã.RIVIRE LA GUSTURI
4. IDEOLOGIE= un ansamblu de idei cu privire la
gusturi,moralitate,obiceiuri,religie,relaţii sociale şi
principii politice,asumat de majoritatea membrilor unei
societãţi.
- în sens restrâns, reprezintã un instrument de
legitimare a unei puteri politice sau religioase.

Rouquette a propus notiunea de nexus pentru a explica comportamentele

colective de mobilizare carora nu li se poate identifica o baza rationala. Nexus-ul este un
nod afectiv prelogic comun unor indivizi intr-o perioada anume. Ele organizeaza un set
de atitudini printr-un soi de fuziune afectiva,furnizand justificari si repere pentu actiunea
publica.Sunt mobilizate de multimi in situatii de criza,odata cu aparitia unor evenimente
neobisnuite in viata sociala (conflicte).
-ex: termenii mobilizatori precum patrie ,justitie,libertare pot fi lansati in
situatii de inegalitati sociale accentuate,putand da nastere unor revolutii.
-spre deosebire de reprezentari,nexus-urile au o puternica incarcatura
afectiva si nu ofera o interpretare a realitatii.

2
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

Conceptul de themata a fost preluatde Moscovici din gandirea lui Gerard Holton
si introdus in psihologia sociala,desemnand idei-sursa sub forma de imagini cu rol de
fundamente in elaborarea reprezentarilor sociale. Potrivit aceluiasi autor,reprezentarile
sociale se inscriu mereu intr-un cadru de gandire preexistent. Nasterea unei reprezentari
sociale este asadar influentatade existenta acestor structuri supraordonate,organizate sub
forma de themata.
(Mihai Curelaru)

•Metodologia culegerii datelor reprezentarilor sociale-Jean Claude Abric

Studierea reprezentarilor sociale ridica 2 probleme metodologice redutabile:cea a

culegerii elementelor reprezentarii si cea a analizei datelor obtinute.
Prima problema cu care cercetatorul se confrunta priveste instrumentele pe care
acesta le va alege si pe care le va utilize pentru a-si atinge obiectivul.
Alegerea unei metodologii este,bineinteles,determinata de conditii empirice(natura
obiectului studiat,tipul de populatie,etc.),dar,si mai important,de sistemul teoretic care
sustine si justifica cercetarea.

O reprezentare sociala se defineste prin 2 componente:

 Continutul(informatii si atitudini)-Moscovici
 Organizarea sau structura interna(campul reprezentarii)-Moscovici.
Nu trebuie cercetat doar continutul, ci si organizarea.Aceasta are la baza o ierarhie
intre elemente, determinate de ceea ce se numeste”nucleu central”.De
aceea,cercetarea reprezentarii sociale va necesita utilizarea unor metode care
vizeaza:
 Identificarea si emergenta elementelor constitutive ale
reprezentarii
 Cunoasterea organizarii acestor elemente
 Reperarea nucleului central
 Verificarea centralitatii si a ierarhiei evidentiate(daca este
posibil).

“Analiza structurala a unei reprezentari sociale necesita cautarea celor 3 componente

esentiale ale sale:continutul,structura interna si nucleul central.La ora actuala,nici o
tehnica nu permite alaturarea celor 3 elemente,ceea ce inseamna ca orice studiu de
reprezentare trebuie,in mod necesar,sa se fundamenteze pe o abordare bazata pe mai
multe metode,articulate in 3 etape”(Abric,2003).

3
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

Etapele analizei unei reprezentari sociale:

Prima etapa:DELIMITAREA CONTINUTULUI
Cele 3 metode considerate pertinente pt aceasta etapa sunt:
o Discutia
o “Metoda de evocare libera”(consta in a-i cere intervievatului sa faca
asocieri in mod liber, pornind de la unul sau mai multa cuv. inductoare)
o “Chestionarele de caracterizare”
A doua etapa:IDENTIFICAREA NUCLEULUI CENTRAL SI
A ORGANIZARII REPREZENTARII
Asupra continutului obtinut in faza precedenta,se vor aplica
instrumente care sa permita reperarea legaturilor,a relatiilor si a
ierarhiei dintre elemente.Daca “evocarile” si “chestionarele de
caracterizare”permit atingerea acestui obiectiv,alte metode,cum
ar fi schemele cognitive de baza(SCB),le pot fi asociate.

A treia etapa:CONTROLUL CENTRALITATII

Punerea in evidenta a organizarii reprezentarii permite,cel putin
ipotetic,cunoasterea nucleului central.Bineinteles,ramane de verificat daca aceste
elemente constituie chiar nucleul,garantand astfel validitatea analizei
structurale.Pentru realizarea acestui obiectiv,au fost elaborate mai multe
instrumente:tehnica de “punere in discutie”(PID),cea a :scenariului
ambiguu”,a”recunoasterii obiectului”,si,de asemenea,”schemele cognitive de baza”.
Aceste 3 etape sunt esentiale si de neocolit.Tocmai stricta
respectare a acestui demers metodologic garanteaza valoarea rezultatelor si a
analizelor
Dupa ce au fost stabilite principiile de baza ale demersului,nu
ne ramane decat sa vedem exact natura si interesul instrumentelor anuntate anterior.

4
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

Tipuri de metode:

I. Metode de culegere a continutului unei

reprezentari
A. Metode interogative
1. Interviul
2. Chestionarul
3. Plansele inductoare
4. Desene si suporturi grafice
5. Abordarea monografica
B. Metode asociative
1. Asociatia libera
2. Harta asociativa
II. Metode de evidentiere a organizarii si
structurii unei reprezentari
A.Metode de reperare a legaturilor dintre
elementele reprezentarii
1. Constituirea de cupluri de cuvinte
2. Comparatia pe perechi
3. Constituirea ansamblului de cuvinte
B.Metode de ierarhizare a itemilor
1. Trieri erarhice successive
2. Alegerile successive pe blocuri

III. Metode de verificare a centralitatii

1. Tehnica de punere in discutie a
nucleului central(MEC)
2. Metoda inductiei prin scenariu
ambiguu(ISA)
3. Metoda schemelor cognitive de
baza(SCB)

I.Metode de culegere a continutului unei reprezentari

5
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

A. METODE INTEROGATIVE
1.Interviul
Reprezinta un instrument major de reperare a continutului reprezentarilor, interviul ghidat
constituind la ora actuala,o metoda indispensabila in cercetarea acestora.
Interviul este, inainte de toate, o tehnica care se defineste prin producerea unui
discurs.Acesta din urma este supus unor reguli de enuntare (nerespectarea acestora face
dificila o exprimare libera si spontana).Folosirea interviului presupune recurgerea la
metode de analiza de continut, ce sunt tributare interpretarilor (nici cele mai noi metode
nu reusesc sa se detaseze de subiectivitatea si influenta lecturii analistilor).

2.Chestionarul
Chestionarul ramane, intr-o mai mare masura decat interviul, cea mai utilizata tehnica in
studierea reprezentarilor sociale.Contrar interviului, metoda esential calitativa,
chestionarul permite abordarea aspectelor cantitative fundamentale ale unei reprezentari
(scoaterea in evidenta a factorilor explicativi sau discriminanti la o populatie sau intre
populatii).Asadar, chestionarul ocupa un loc privilegiat datorita dezvoltarii recente a
metodelor de analiza in cercetarea reprezentarilor.
Un alt avantaj al chestionarului se refera la standardizarea lui, care reduce in timp
riscurile subiective ale culegerii (comportament standardizat al cercetatorului) si variatiile
inter-individuale ale exprimarii subiectilor (standardizarea exprimarii celor chestionati:
temele abordate, ordinea temelor, modalitati de raspuns).Dar aceasta standardizare
determina, de asemenea, limitele si rezervele pe care le putem formula la utilizarea
chestionarului in cercetarea reprezentarilor.
Contrar interviului, chestionarul limiteaza in mod necesar exprimarea indivizilor la
intrebarile care ii sunt propuse si care pot evita interogatiile proprii ale subiectului.
Pentru studiul reprezentarilor, chestionarul ar trebui sa fie conceput astfel incat sa permita
si sa valorizeze activitatea persoanei interogate.

3.Plansele inductoare
Aceasta tehnica de culegere a datelor a fost utilizata, pana in prezent, in studiile pe
populatii avand dificultati de adaptare la modalitatile clasice de interogare (interviuri si
chestionare):tarani din Camerun(Domo, 1984), functionari creoli din Martinica(cf.Maran,
1988).
Principiul este unul simplu: se prezinta subiectilor o serie de desene, elaborate de
cercetator, ilustrand temele principale deduse dintr-o pre-ancheta si li se cere sa
se exprime liber, plecand de la plansa propusa.Este vorba, asadar, de o varianta a
interviului semi-directiv, in care nu se regasesc formulari orale, ci stimulari grafice.

6
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

Aceasta tehnica presupune o munca si o analiza prealabila din partea

cercetatorului(selectia temelor, formularea lor imagistica), fapt care limiteaza
posibilitatile, lasand interpretarii termenii cu sens dublu, o parte importanta si dificil de
controlat.
In sfarsit, analiza raspunsurilor obtinute devine mai complexa prin necesitatea raportarii
exprimarii la elementele figurative, adesea deliberat caracterizate prin ambiguitate
(pentru a permite procesul de proiectie).

4.Desene si suporturi grafice

Preocuparile cercetatorilor care folosesc plansele inductoare sunt comune cu ale celor
care utilizeaza productia grafica a subiectilor pentru a ajunge la reprezentarile lor.Acestea
faciliteaza exprimarea, folosind un mod de culegere mai potrivit populatiei.Este cazul, in
special, a cercetarilor asupra reprezentarilor copiilor cu privire la nebun si nebunie (De
Rosa, 1987), la radioactivitate, dupa Cernobil (Galli si Nigro, 1990).

EXEMPLU:
Lucrarea lui Milgram si Jodelet(1976) este, in aceasta privinta, un exemplu
remarcabil.Studiind reprezentarea sociala a Parisului si constatand ca majoritatea
conceptelor pe care subiectii le utilizau erau de ordin non-verbal, acesti autori au pus la
punct o metodologie interesanta de culegere a datelor, ale carei rezultate s-au deovedit a
fi foarte eficiente pentru descrierea reprezentarii orasului.Este vorba despre desenarea
unei serii de harti a Parisului, reprezentand viziunea subiectilor asupra orasului:
organizarea sa spatiala, locurile de referinta, popularea, etc.
In cele 3 cercetari citate, demersul utilizat este identic si cuprinde 3 faze: producerea
unui desen (ori a unei serii de desene), verbalizarea subiectilor plecand de la aceste
desene si, in sfarsit, analiza cunatificabila a elementelor care constituie productia
grafica.Interesul acestei analize este de a accede mai usor la elementele organizatoare ale
productiei, mai precis, la semnificatia centrala a reprezentarii produse.Intr-adevar, in
majoritatea cazurilor, desenele nu sunt o juxtapunere a elementelor ci sunt deja un
ansamblu structurat in jurul unor elemente.Ele permit reperarea continutului si
formularea ipotezelor privind elementele centrale ale repr.
5.Abordarea monografica
Mult mai ambitios,mai lung si mai dificil de pus in practica decat metodele
precedente,demersul monographic,atunci cand este posibil, reprezinta calea regala a
studierii reprezentarii.Inspirata direct din antropologie, aceasta metoda permite extragerea
continutului reprezentarii , referirea directa la context sau studiul relatiilor sale cu
practicile sociale realizate de catre grup.

EXEMPLU:

7
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

Lucrarea lui D.Jodelet(1989)asupra reprezentarii bolii mintale intr-o comunitate

terapeutica constituie dupa Jean-Claude Abric una dintre cele mai mari reusite si cea mai
buna ilustrare a acestui tip de demers stiintific.Cercetarea,derulata pe o perioada de 4 ani,
a implicat utilizarea si intersectarea unor tehnici diferite, cu mai multe niveluri de analiza.
Tehnici etnografice – penetrarea progresiva a mediului cu ajutorul observatiei
anticipative, stabilirea si folosirea unei retele de informatori.
Anchete sociologice – cunoasterea statistica a populatiei, repartitia sa dupa parametrii
studiati.
Analize istorice – analiza continutului povestirilor despre istoria comunitatii, analiza
traditiilor populare locale.
Tehnici psiho-sociologice – interviuri aprofundate, observatii directe ale
comportamentelor si interactiunilor.
Conduita interviului realizat de Jodelet este diferita de cea utilizata, in general, in
interviurile non-directive sau in cele ghidate.
In loc de a porni de la o formulare foarte larga a temei, ea merge, dimpotriva, de la
particular la general.Se pleaca, de exemplu, de la descrierile bolnavilor,de la elementele
vietii cotidiene,de la obiceiuri observate, cu scopul de a facilita exprimarea subiectilor si
pentru a permite, astfel, aducerea la lumina a reprezentarilor cu sanse reale de a fi
ocultate intr-un interviu clasic.

B. METODE ASOCIATIVE

1.Asociatia libera
Desi fundamentata si ea pe o productie verbala,metoda asociatiilor libere permite
reduceresa dificultatii sau a limitelor exprimarii discursive.
Ea consta in a-i cere unui subiect ca, plecand de la un cuvant inductor(o serie de cuvinte),
sa produca toate cuvintele sau expresiile care ii vin in minte.Caracterul spontan,deci mai
putin controlat, ar trebui sa permita accesul mult mai usor si mai rapid decat intr-un
interviu , la elementele care constituie universal semantic al termenului sau obiectului
studiat.
Se poate considera ca asociatia libera este o tehnica majora de culegere a elementelor
constitutive ale continutului reprezentarii, lucru care explica succesul sau actual si
folosirea sistematica in foarte multe lucrari.(Di Giacomo,1981;Le Boudec,1984;Monteil
si Mailhot,1988,etc.).

8
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

Cu toate acestea,productia obtinuta prin asociatia libera este greu de interpretat apriori.Le
Bouedec,reluandu-l pe Aristotel , aminteste ca,in acest sens sunt posibile din partea
sibiectilor 3 forme de asociatie:
prin asociatie
prin contrast
prin contiguitate(apropiere/cuvinte unele langa celelalte,de ex)
Daca asocierile vehiculeaza o semnificatie,acestea nu cuprind in mod evident intreaga
sfera a semnificatiei,ci sunt doar o forma a ei,si anume”semnificatia
asociativa”.Asadar,prelucrarea materialului cules are o deosebita importanta pentru a
distinge,in cadrul asociatiilor reproduce,pe cele care au un character prototypic de cele
care sunt centrale,si,in consecinta,organizatoare ale reprezentarii.
Grize,Verges si Silem au propus si validat in 1987 un demers care s-a dovedit a fi foarte
interesant in analiza asociatiilor libere.Se pot utilize 3 indicatori:
frecventa itemului intalnit in cadrul populatiei
rangul sau de aparitie in asociatie(definit prin rangul mediu calculat pe ansamblul
populatiei)
importanta itemului pentru subiecti(obtinut prin solicitarea a 2 termeni pentru fiecare
subiect,cei mai importanti pt el).
Astfel, frecventa si rangul constituie un indicator al centralitatii elementului.
Intr-un articol mai recent,Verges propune o completare a acestei analize.Trebuie sa se
verifice daca cuvintele cele mai frecvente permit crearea unor ansambluri de categorii
organizate in jurul acestor termini,confirmandu-se astfel presupunerile asupra rolului lor
organizator in cadrul reprezentarii.
Campul semantic poate fi analizat intr-o maniera descriptiva sau comparative,prin
compararea campurilor semantice produse de 2 populatii diferite sau produse de aceeasi
populatie in momente diferite,de exemplu inainte si dupa o informare sau formare.
(cf.Jacobi,1988).

Aceste demersuri din analiza unei productii de asociere libera se refera la rezultatele
brute.Aceste pot constitui suportul unei analize mai aprofundate,precum metoda
comparatiilor pe perechi.

2.Harta asociativa
Una dintre dificultatile ascociatiei libere,care necesita utilizarea tehnicilor
complementare,se refera la interpretarea termenilor furnizati de subiect.Chiar daca stim
ca termenul produs este un element al reprezentarii, totusi semnificatia sa nu ne este clara
in afara contextului semantic.Prezenta unui acelasi termen poate deci avea semnificatii
radical diferite pentru subiect.Tocmai pentru a remedia aceasta dificultate a inceput sa se
foloseasca o noua metoda a asociatiei libere,inspirata din tehnica hartii mentale a lui
H.Jaoui(1979).Aceasta metoda se numeste”harta asociativa”.Principiile acesteia sunt

9
 Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

simple.In prima faza,pornindu-se de la un cuvant inductor , sunt produse asociatiile

libere.In urma acestei culegeri clasice de asociatii,se cere subiectului sa produca o a doua
serie de asociatii,dar plecand ,de aceasta data ,de la o pereche de cuvinte continand atat
cuvantul inductor, cat si fiecare dintre cuvintele associate de subiect in prima faza.
Exemplu:
Postul de infirmiera-Indatorire-Repartizare-Delegare
Postul de infirmiera-Ascultare-Formare-Incapabil

II. Metode de evidentiere a organizarii si structurii unei

reprezentari

Evidentierea nucelului central al reprezentarii pare mult mai usor de realizat printr-un
ansamblu de tehnici a caror utilizare este recenta si care se sprijina pe acelasi
principiu:solicitarea subiectului insusi de a efectua asupra propriei productii un travaliu de
analiza cognitive,un studio de comparare,de ierarhizare.
A. Metode de reperare a legaturilor dintre elementele
reprezentarii
1.Constituirea de cupluri de cuvinte:
-se solicita subiectuluica,plecand de la un corpus
realizat chiar de acesta ,sa alcatuiasca un ansamblu de
cuvinte care i se pare ca merg impreuna;
- analiza fiecarui cuplu permite precizarea sensului
termenilor utilizati de catre subiecti.
2. Comparatia pe perechi: asemanatoare celei
precedente.
3.Constituirea ansamblului de cuvinte:
-subiectului I se cere sa regrupeze ,in pachete,itemii
produsi sau sugerati lui.

B. Metode de ierarhizare a itemilor

1. Trieri ierarhice successive: se propune

calcularea rangului pornind de la o activitate de
ierarhizare a elementelor realizata de catre
subiectulinsusi.

10
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

2. Alegerile successive pe blocuri: indicele de

distanta permite studiul relatiilor de antagonism sau de
excludere.

III.Metode de verificare a centralitatii

-printr-o verificare a rezultatelor obtinute, cautam o confirmare a ipotezei centralitatii.

a) Tehnica de punere in discutie a

nucleului central (MEC)
 Moliner propune aceasta
metoda ,sarcina subiectului fiind
recunoasterea elementelor
constitutive ale reprezentarii
printr-un studiu in prealabil.

b) Metoda inductiei prin scenario

ambiguu (ISA)
 Subiectului I se propune o
descriere ambigua a obiectului
reprezentarii studiate/
 Studiul lui Moliner despre
reprezentarea intreprinderii la
studenti.
c) Metoda schemelor cognitive de baza
( SCB)
 Elaborata de catre Guimelli si
Rouquetee: analiza reprezentarii
infirmierelor.
 Ofera avantajul de a face usor o
comparative intre doua
reprezentari,dupa tipurile de relatii

11
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

si schemele pe care acestea le

mobilizeaza.
♦ Necesitatea unei abordari pluri-metodologice
Analiza unei reprezentari sociale –ansamblu de informatii,opinii si credinte organizate in
jurul unei semnificatii sociale-necesita cunoasterea componentelor sale.
 Prima etapa presupune culegerea
continutului reprezentarii pentru
care utilizarea interviului pare a fi
inevitabila.Completarea interviului
cu o metoda asociativa este
necesara.
 Etapa a doua se refera la cercetarea
structurii si a nucleului central.
 Etapa a treia presupune verificarea
centralitatii ,in masura in care
situatia o permite.
 In etapa a patra se face analiza
argumentarii. Este faza esentiala a
lucrarii si va permite reeevaluarea
reprezentarii,descoperita in
contextual sau,sesizarea legaturilor
dintre aceasta reprezentare
si ansamblul factorilor
psihologici,cognitive si sociali care
au determinat-o.
♦ Un exemplu de studiu pluri-metodologic
 Realizata de catre o echipa de
profesori ai Institutului
National de Cercetare
Pedagogica ,cercetarea are
drept scop studiereea
reprezentarii intreprinderii la
elevii din diferite clase
gimnaziale din Franta.
 Elevul trebuie sa produca de
la 6 la 10 cuvinte sau expresii
pe care cuvantul
“intreprindere” I le
evoca,apoi sa le sublinieze pe
cele mai importante sis a
indice 3 reprezentative.

12
Univ.”Al.I.Cuza”,Iaşi Reprezentãri
Psihologie şi Şt. ale Educaţiei Sociale
Psihologie Zi,anI

 In faza a doua,li se cere

efectuarea unei alegeri,apoi a
unei ierarhizari a itemilor
dintr-o lista de 18 cuvinte.
 Demersul cuprinde:
-productia,selectia si ierarhizarea
elementelor continutului;
-alegerea si clasamentul ,plecand
de la un corpus dat;
-relationarea termenilor prin
constituirea de cupluri si familii
de cuvinte;
-explicitarea productiei si
argumentarea subiectilor asupra
alegerilor facute.

♦ Concluzii
Am abordat aici problema culegerii datelor reprezentarilor. Din momentul in care
exista interesul privitor la relatiile dintre reprezentari si practici sociale,apare o alta
problema: cea a culegerii de informatii despre practici. In majoritatea cazurilor , practicile
sociale ale actorilor sunt inferate plecand de la discursul lor. Dezvoltarea cercetarilor pe
aceasta tema implica elaborarea progresiva si aplicarea unei metodologii de culegere a
practicilor efectuate ,al carei fundament essential ar fi “observatia armata” sau
participative,elaborarea de indicatori pertinenti si cuantificabili.
Lucrarea lui Jodelet arata ca aceasta culegere este posibilia si ca este
fundamantala pentru intelegerea relatiilor reprezentari-practici. Dar elaborarea unei
metodologii generalizabile si empiric realizabile ramane sa se implineasca.
(Traducere de Mihai Stoica)

13