Discursurile politice din Ungaria cu privire la celebrarea centenarului

Tratatului de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat pe data de 4 iunie 1920. În cadrul acestui tratat
Ungaria a pierdut 67% din teritoriile sale, iar peste trei milioane de etnici maghiari au ajuns să
trăiască în afara țării lor1. Un sondaj realizat în anul 2020 arată faptul că 83% dintre respondenți
consideră semnarea acestui tratat ca fiind cea mai mare tragedie din istoria Ungariei. A apărut
chiar și conceptul de sindromul Trianon, cu scopul de a denumi trauma de care suferă poporul
maghiar în urma acestui tratat2.

Înainte de a vorbi despre centenarul acestui eveniment, trebuie clarificat rolul pe care îl
joacă acesta în cadrul discursului politic al lui Viktor Orban. Acesta a deținut funcția de prim-
ministru al Ungariei între 1998 și 2002, și din nou din 2010 până în prezent, câștigând ultimele
alegeri în 2022. Orban a dominat așadar scena politică maghiară în ultimul deceniu. Printre
primele măsuri luate de partidul lui Orban, Fidesz, odată ajunși la putere, s-au numărat acordarea
cetățeniei maghiare ungurilor de peste hotare, precum și instituirea unei sărbători naționale pe
data de 4 iunie, Ziua Unității Naționale. Odată cu instituirea acestei sărbători, este definit și
conceptul de unitate națională, conform căruia toți maghiarii, indiferent de statul în care trăiesc
fac parte din cadrul aceleiași comunități, acesta fiind o parte importantă a discursului politic al
lui Viktor Orban.

Cu toate acestea, Tratatul de la Trianon nu reprezintă o parte centrală a discursului

propagandistic al lui Orban. Revoluția din 1848 și revolta din 1956 sunt mult mai semnificative
pentru el, întrucât sunt situații în care poporul maghiar a luptat împotriva unor puteri opresive.
Tratatul de la Trianon e văzut ca o tragedie și un moment de slăbiciune, fiind folosit mai degrabă
pentru a scoate în evidență vitalitatea poporului maghiar, precum și pentru a arăta, prin contrast,
prosperitatea actuală a Ungariei sub Orban. De aceea, în general, manifestările din data de 4
iunie nu se desfășoară în prezența lui Orban și a celor mai importanți demnitari ai partidului său 3.

1
Chopping Hungary up by the 1920 Peace Dictate of Trianon, Causes, events and consequences, Bela Makkai, în
Civic Review, vol. 15, 2019, p. 215
2
https://foreignpolicy.com/2015/10/28/hungarys-500-year-old-victim-complex-nazis-habsburgs/, accesat la data
de 23.01.2023
3
The long shadow of the Treaty of Trianon, Hungary’s struggles with the past, Andrzej Sadecky, OSW, 2020, p. 21
 Rolul periferic al Tratatului de la Trianon reiese și din faptul că, pe parcursul anului
2019, Fidesz refuză de două ori cererea partidului Jobbik de a denumi anul 2020, Anul
comemorării Tratatului de la Trianon, alegând în schimb să îl declare Anul Unității Naționale 4.

Orban își începe discursul despre situația Ungariei, ținut pe data de 16 februarie vorbind
despre aniversarea centenarului tratatului în discursul său ținut la începutul anului 2020. Acesta
nu se folosește de această ocazie pentru a promova o politică iredentistă, ci pentru a face o
comparație între situația Ungariei de atunci și cea din prezent. Vorbește despre cum ar arăta un
raport despre starea nației în anul 1920 și prezintă situația dramatică în care se regăsea Ungaria,
care fusese trădată atât din interior cât și din exterior, lăudând în același timp vitalitatea și
perseverența poporului maghiar. Imediat după această descriere urmează o prezentare a situației
Ungariei la momentul în care guvernul Orban a preluat puterea. Descrierea situației din 2010
pare menită să stârnească același sentiment de disperare ca paragrafele anterioare. Din nou,
Ungaria se află într-o situație dramatică, atât din cauza incompetenței guvernanților săi, cât și din
cauza puterilor vestice, care doreau să subjuge Ungaria. De data aceasta însă, poporul maghiar
nu a mai trebuit să sufere vreme de decenii. Guvernul Orban a reușit să readucă maghiarilor
mândria de sine și să redreseze situația economică disperată a Ungariei. Această descriere
triumfală a realizărilor guvernului Orban e realizată întrucât aniversarea a 100 de ani de la
Trianon coincide cu aniversarea unui deceniu de guvernare a lui Orban. Concluzia pare a fi că,
după Trianon, Ungaria a fost nevoită să supraviețuiască în condiții precare, reușind să facă asta
datorită vitalității maghiare și a credinței creștine care îi unește. Cu toate acestea, abia în cadrul
guvernării Orban Ungaria începe să își recapete splendoarea de altă dată.

O altă observație care se poate face este că întregul discurs al lui Orban prezintă Ungaria
ca fiind o victimă perpetuă a unor forțe din exterior. În 1920, inamicii erau URSS și imperiile
vestice care doreau sa distrugă Ungaria, în 2010, SUA și UE, care doreau să o subjuge, să o facă
dependentă de ajutoare monetare. Orban încearcă să inducă o mentalitate de “noi versus ei” între
statele Europei centrale și forțele din Est și Vest. Orban declară Cehoslovacia, Iugoslavia și
URSS inamici ai Ungariei și creații artificiale. El are însă grijă să diferențieze aceste creații de
statele lor succesoare. Specifică de asemenea faptul că întrucât Slovacia, Slovenia, Cehia și
Serbia sunt state naționale, acestea pot ajunge la un numitor comun cu Ungaria și pot forma chiar

4
Idem, p.27
alianțe. Orban promovează o alianță între statele Europei centrale împotriva intereselor puterilor
din Vest și din Est.

Într-un alt discurs comemorativ ținut de către Orban pe 6 iunie 2020, la Sátoraljaújhely,
acesta reiterează ideile comentate anterior. Deși discursul este ținut cu ocazia centenarului
Tratatului de la Trianon, tratatul pare să fie doar o notă de subsol pentru Orban. Este una dintre
multele tragedii cărora Ungaria le-a supraviețuit. În cadrul discursului este construită imaginea
unei Ungarii care a suferit mult apărând restul Europei de invazia otomană, pentru a fi răsplătită
printr-un pumnal înfipt în spate de către puterile occidentale, Franța, Anglia și SUA, care au
încercat prin impunerea tratatului să distrugă Ungaria. Încă o dată Orban afirmă dorința sa de a
colabora cu celelalte țări central europene. Conform lui Orban, Ungaria a fost mereu înconjurată
de inamici care au dorit să o nimicească. Acesta se folosește de istorie pentru a promova o
politică anti vestică, de neîncredere, Trianonul fiind doar unul din exemplele utilizate.

Se observă astfel că nu se regăsește retorică iredentistă, cel puțin nu explicit, în aceste

discursuri ale lui Orban. Cu toate acestea, mai multe acțiuni ale lui Orban și ale guvernului său
denotă astfel de convingeri. Un bun exemplu în acest sens este postarea făcută de Orban pe data
de 6 mai 2020 pe Facebook5. În cadrul acestei acesteia, Orban le urează succes elevilor ce
urmează să susțină bacalaureatul la istorie, atașând o poză cu o hartă a Ungariei Mari. Este
posibil ca această postare inflamatoare să fi fost o reacție la respingerea de către Senat a
propunerii legislative cu privire la Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc cu doar o
săptămână în urmă6. Un alt exemplu este postarea de pe Facebook a lui Potápi Árpád János,
membru Fidesz, care s-a filmat, având în spate o hartă a Ungariei Mari7.

Mai importante sunt schimbările care au fost aduse curriculumului școlar la începutul
anului 2020. Acestea sunt în concordanță cu ideile prezente în discursurile lui Orban, analizate
anterior. Au fost adăugați în bibliografia obligatorie Ferenc Herczeg, Albert Wass, József Nyírő.
Conform istoricului literar Tamás Bíró-Balogh, cei trei autori nu își merită locul în cadrul
curricumului prin valoarea literară a operelor lor8. Motivul pentru care au fost incluși pare a fi

5
https://www.facebook.com/orbanviktor/photos/a.10151703698051093/10158178404511093/?
type=3&ref=embed_post, accesat la data de 24.10.2024
6
https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18286&cam=2, accesat la data de 24.10.2024
7
https://www.facebook.com/potapiarpad/videos/644629756377274/, accesat la data de 24.10.2024
8
https://hvg.hu/kultura/20200214_A_nyilasoknak_rosszabb_a_sajtoja_mint_a_kommunistaknak, accesat la data
de 24.10.2024
acela că operele lor au o puternică încărcătură ideologică. Toți trei glorifică Ungaria, o prezintă
ca o victimă a puterilor occidentale după Primul Război Mondial și îndeamnă la întoarcerea la
granițele din 19199. Această schimbare a stârnit proteste, inclusiv din partea unei uniuni a
profesorilor care afirmă că este menită să promoveze politica naționalistă a Fidesz 10.

Cu ocazia centenarului au fost organizate și manifestații artistice. Guvernul maghiar a

alocat fonduri în valoare de 50 de milioane de forinți pentru scriitori, poeți, dramaturgi și
compozitori. Aceștia urmau să fie aleși în urma unui concurs organizat de Muzeul Literar Petőfi.
Artiștilor li se oferă bani pentru a realiza opere care să aibă ca subiect centenarul Tratatului de la
Trianon11. Concursul se adresa în special artiștilor care fuseseră afectați de pandemia COVID 19
și de starea de urgență instituită.

Momentul cel mai important al celebrărilor a fost inaugurarea unui monument în fața
Parlamentului din Budapesta. Este vorba de o rampă lungă de 100 de metri, din granit. Pe pereții
acesteia care sunt inscripționate numele a peste 12.000 de localități care făceau parte din Ungaria
Mare. Rampa se termină într-un cub de granit, cu mai multe crăpături și o flacără eternă la
mijloc. Construcția monumentului a fost decisă printr-un decret, evitându-se astfel procedura
legală obișnuită. Inaugurarea trebuia să aibă loc inițial în data de 4 iunie, dar, din cauza
pandemiei COVID-19, a fost amânată până pe 20 august. Există, de asemenea, temeri că, datorită
plasamentului ei, construcția poate servi și ca o modalitate de a îngreuna accesul protestatarilor
în Piața Parlamentului. Reacțiile au fost mixte. Unii au aplaudat stilul minimalist folosit, alții au
criticat faptul că monumentul pare să plaseze Ungaria în poziția victimei.

Cea mai importantă critică adusă monumentului este acea că, deși conform discursului lui
Orban acesta e menit să simbolizeze unitatea culturală a maghiarilor, indiferent de granițele
statale, sunt inscripționate pe acesta localități în care nu locuiau comunități maghiare. Un istoric
a publicat sub pseudonimul Andor Valló un articol în care a demonstrat că Orban falsifică
istoria12. Pe cei doi pereți laterali ai construcției sunt gravate cele 12.537 de așezări maghiare pe
baza publicației Oficiului Central de Statistică, apărută în 1913, intitulată Directorul Țărilor
9
https://www.tabletmag.com/sections/arts-letters/articles/holocaust-hungary-viktor-orban, accesat la data de
24.10.2024 It is clear why the Orbán government wants to promote the likes of Wass and Nyírő: their nationalism
and irrendentism are in keeping with the government’s current xenophobic rhetoric and self-pity about
“Hungarians across the border.
10
https://www.tabletmag.com/sections/arts-letters/articles/holocaust-hungary-viktor-orban, accesat la data de
24.10.2024
11
https://pim.hu/hirek/koszonjuk-magyarorszag, accesat la data de 24.10.2024
Sfintei Coroane Maghiare. Autorul afirmă că nu vede un motiv anume pentru care inscripțiile să
se bazeze tocmai pe acel document. În 1898 a fost format Comitetul Național de Genealogie a
Satului, care avea scopul de a schimba denumirile satelor cu același nume, astfel încât să nu mai
fie probleme la livrarea scrisorilor, transportul feroviar și din alte considerente practice. Acest
comitet și-a depășit atribuțiile inițiale, începând să schimbe nume de sate pentru a sprijini
politica de maghiarizare a Ungariei.

Recensământul din 1900 arată că în 4.718 din cele 12.686 de așezări din Regatul Ungariei
populația era majoritar maghiară. De asemenea, în 3,458 din așezări procentajul celor care se
considerau etnici maghiari era de sub 1%. Din cele aproximativ 9000 de așezări pe care Ungaria
le-a pierdut în 1920, doar 17% aveau o populație majoritar maghiară în 190013.

Peste 5000 de nume de așezări au fost schimbate la începutul secolului al XIX-lea, iar
aproape jumatate dintre acestea au fost maghiarizate. Mai mult decât atât, în unele zone ale
Ungariei, cum ar fi Transilvania, existau așezări cu nume maghiare, deși nu aveau o populație
majoritar maghiară. Aceste localități au fost fondate de maghiari sau numele lor a fost
maghiarizat în trecut. Motivul oficial al maghiarizării denumirilor localităților era acela de a
restabili numele maghiar original. Autoritățile considerau prin urmare că orice localitate
redenumită fusese inițial fondată de maghiari. În realitate, puține dintre redenumiri au restabilit
vechi nume maghiare, numărul acestora fiind scăzut mai ales în zona Slovaciei. Mai mult decât
atât, denumirile satelor care au fost distruse în timpul războaielor cu otomanii au fost deseori
folosite pentru ale localități. De asemenea, denumirile folosite au fost alese în mod arbitrar din
mai multe variante.

Această politică a avut rolul de a diminua rolul minorităților în istoria maghiară, de a crea
o Ungarie omogenă etnic. De asemenea, s-a dorit întoarcerea la o epoca de aur, considerată a fi
epoca medievală.

Observăm astfel că tendințele iredentiste ale guvernului Orban sunt minimizate în

discursuri. Acestea se manifestă mai degrabă prin aluzii și simboluri. Consider că aici este
potrivită folosirea termenului de “dog whistle”, care înseamnă folosirea de termeni și simboluri
12
https://www.valaszonline.hu/2020/08/14/trianon-emlekmu-alkotmany-utca-helynevek-kritika/, accesat la data
de 24.10.2024
13
https://www.cultures-of-history.uni-jena.de/politics/the-trianon-ramp-and-the-obstinate-memory-of-a-magyar-
greater-hungary, accesat la data de 24.10.2024
echivoce, a căror semnificație este înțeleasă de publicul țintă, dar nu și de majoritatea populației.
În cadrul raportului pe care Orban îl face cu privire la starea țării, acesta face referire la o
cunoscută rugăciune iredentistă din perioada interbelică 14. Dacă citim cu atenție discursul ținut de
Orban pe 6 iunie 2020, acesta afirmă că Ungaria nu va uita niciodată de modul în care a fost
trădată de puterile vestice, iar, pe parcursul discursului pune accentul pe faptul că, oricât de
dezastroasă ar fi înfrângerea, maghiarii vor rezista, se vor reface și își vor înfrânge dușmanii la
final. Astfel de mesaje sunt înțelese de maghiari și atrag atenția electoratului de dreapta și, în
același timp, oferă Fidesz un spațiu de manevră, permițându-i să nege orice intenții revizioniste
reale, astfel încât să nu stârnească reacții ostile din partea partenerilor săi internaționali, cum ar fi
Slovacia.

Care este motivul pentru acest mod de a acționa al guvernului Orban? Trebuie să avem în
vedere consecvența cu care Orban punctează necesitatea unei cooperări între statele Europei
centrale. Cooperarea cu vecinii săi este o parte importantă a politicii externe a Ungariei în
ultimul deceniu. În 2020, Slovacia și România făceau parte dintre primii cinci parteneri
comerciali ai Ungariei, iar Slovacia era a doua cea mai importantă piață de export, după
Germania. Dincolo de această cooperare economică, Ungaria s-a folosit de ajutorul vecinilor săi
și din punct de vedere politic. Orban și-a afirmat explicit neîncrederea, chiar ura față de puterile
occidentale: And as we saw that the paths marked out for us by Brussels and Washington were
not viable, we were forced to create a new one. 15 Astfel, dorind să își impună interesele atât la
nivelul UE cât și la nivel global, Orban avea nevoie de aliați, cei mai probabil aliați fiind țările
din Europa Centrală și de Est. Această colaborare politică s-a manifestat în cadrul crizei
refugiaților din 2015, unde țările din V4 (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) cu privire la cotele
de refugiați care trebuiau acceptați16.

Prin urmare, de ce se folosește Orban de simbolistica iredentistă, riscând astfel să își

supere partenerii politici și economici? Am afirmat la început că 83% dintre respondenții unui
sondaj realizat la începutul anului 2020 afirmă că Tratatul de la Trianon este cea mai mare
tragedie din istoria țării. Dintre cei care au răspuns la sondaj, 46% considera că trebuie să se ia
măsuri de ordin politic pentru rectificarea nedreptății făcute, majoritatea acestora făcând parte
14
The long shadow of the Treaty of Trianon, Hungary’s struggles with the past, Andrzej Sadecky, OSW, 2020, p. 29
15
Full "State of the Nation" speech of Viktor Orbán, 2020 | Visegrád Post (visegradpost.com) accesat la data de
24.01.2023, traducere oferită de guvernul maghiar
16
The long shadow of the Treaty of Trianon, Hungary’s struggles with the past, Andrzej Sadecky, OSW, 2020, p. 25
din electoratul care votează cu partide de dreapta. Astfel, Fidesz se folosește de simbolistică
iredentistă pentru a atrage electoratul de dreapta, fără însă a avea intenția să acționeze în acest
sens și să își pericliteze situația financiară și politică în cadrul UE. De această tactică sunt
conștienți și maghiarii, întrucât, conform aceluiași sondaj, 59% dintre respondenți consideră că
chestiunea Tratatului de la Trianon este adusă în discuție din motive politice, pentru a stârni
sentimente patriotice în cadrul populației17.

Până acum am discutat despre modul în care se folosește de Trianon partidul Fidesz, de
departe cel mai puternic partid din Ungaria, care a obținut la alegerile parlamentare din 2018 134
din cele 199 de locuri în Parlament. Pe locul doi s-a clasat partidul Jobbik, care a obținut 25 de
locuri18. Ambele partide sunt de dreapta, Jobbik fiind un partid de extremă dreapta. Astfel
discursul lor despre Trianon merge în aceeași direcție, dar Jobbik își exprimă clar intențiile
iredentiste.

Cel mai important partid de stânga din Ungaria este Partidul Socialist Maghiar. Cu ocazia
centenarului discursul acestui partid a fost similar cu cel al Fidesz. Ei au susținut inițiativa Fidesz
de a declara 2020 Anul Unității Naționale și au susținut, alături de Fidesz, propunerea primarului
Budapestei, Gergely Karácsony, de a ține un minut de reculegere pe data de 4 iunie la ora 16:30.
Zsolt Molnár, adjunctul șefului comisiei naționale de coeziune a parlamentului, acuză Fidesz de
faptul că se folosește de aniversare pentru a ataca Partidul Socialist și a diviza țara 19. Socialiștii
diferă de Fidesz prin politica lor pro europeană. Aceștia doresc să susțină comunitățile maghiare
de peste hotarele țării, făcând campanie pentru obținerea autonomiei lor administrative în statele
în care se află.

Există și organizații revizioniste care și-au întețit activitatea în apropierea datei de 4

iunie. Una dintre acestea a creat o petiție prin care cere invalidarea Tratatului de la Trianon.
Conform acestora, petiția a strâns aproximativ 300.000 de semnături până în februarie 2020.
Aceasta nu are însă vreo semnificație legală. Patria noastră (Mi Hazánk), este un partid de
extremă dreaptă, format în 2018 de către foști membri Jobbik. Aceștia s-au aliat cu alte

17
Idem, p. 36
18
https://old.robert-schuman.eu//en/doc/oee/oee-1765-en.pdf, accesat la data de 24.10.2024
19
https://dailynewshungary.com/ro/socialists-accuse-fidesz-of-using-trianon-anniversary-to-sow-division/, accesat
la data de 24.10.2024
organizații extremiste și au formulat un plan care are drept scop să ceară guvernului maghiar
anularea Tratatului de la Trianon.

În concluzie, Orban și Fidesz se folosesc de mitul trădării Ungariei la Trianon,

reinterpretând istoria astfel încât Ungaria să apară ca o victimă perpetuă a perfidiei puterilor din
Vest. Astfel, Orban își justifică politica anti europeană și xenofobă. Cu toate acestea, modul în
care s-au folosit de aceste mesaje cu ocazia centenarului nu arată faptul că aceștia ar dori să-și
schimbe situația geopolitică în viitorul apropiat, întrucât prețul pe care l-ar avea de plătit ar fi
prea mare. Sistemul european actual este benefic pentru Ungaria din punct de vedere economic.
Cu toate acestea, ei nu se sfiesc să se folosească de această retorică pentru a atrage electorat de
dreapta de la partide mai extremist cum ar fi Jobbik și Patria noastră. Ei sunt gata să facă postări
și declarații inflamatoare, dar nu merg niciodată până la capăt. Se folosesc în mod cinic de
această retorică pentru a manipula electoratul și a-și îndeplini propriile scopuri. Partidele aflate la
dreapta Fidesz din punct de vedere ideologic cer explicit anularea sau revizuirea Tratatului de la
Trianon. Partidele de stânga, fără mare influență în 2020, merg și ele pe aceleași linii, văzând
tratatul ca pe o trădare și o nedreptate. Aceștia au celebrat Ziua Unității Naționale și nu s-au opus
inițiativelor Fidesz cu privire la celebrarea centenarului tratatului.

Bibliografie

Surse primare

https://www.facebook.com/orbanviktor/photos/a.10151703698051093/10158178404511093/?
type=3&ref=embed_post

https://www.facebook.com/potapiarpad/videos/644629756377274/

Full "State of the Nation" speech of Viktor Orbán, 2020 | Visegrád Post (visegradpost.com)

https://abouthungary.hu/prime-minister/primeminister-viktor-orbans-commemoration-speech-
trianon

https://pim.hu/hirek/koszonjuk-magyarorszag

https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18286&cam=2
 Surse secundare

Chopping Hungary up by the 1920 Peace Dictate of Trianon, Causes, events and consequences,
Bela Makkai, în Civic Review, vol. 15, 2019

The long shadow of the Treaty of Trianon, Hungarys struggles with the past, Andrzej Sadecky,
OSW, 2020

https://foreignpolicy.com/2015/10/28/hungarys-500-year-old-victim-complex-nazis-habsburgs/

https://hvg.hu/kultura/20200214_A_nyilasoknak_rosszabb_a_sajtoja_mint_a_kommunistaknak

https://www.tabletmag.com/sections/arts-letters/articles/holocaust-hungary-viktor-orban

https://www.valaszonline.hu/2020/08/14/trianon-emlekmu-alkotmany-utca-helynevek-kritika/

https://www.cultures-of-history.uni-jena.de/politics/the-trianon-ramp-and-the-obstinate-memory-
of-a-magyar-greater-hungary

https://old.robert-schuman.eu//en/doc/oee/oee-1765-en.pdf

https://dailynewshungary.com/ro/socialists-accuse-fidesz-of-using-trianon-anniversary-to-sow-
division/