Româna și dialectele italiene

Page | 1

Dan Ungureanu

Ortografia editurii.

Româna și dialectele italiene. Dialectalizarea timpurie a limbii latine.

Dedicado a Martin Gustavo Galbiatti, ibrī ŝa arammušu danniš ittiya itallaku kalu marṣātim.

Problema spațiului de formare a limbii române

Triburile germanice au invadat și Italia și Galia și Spania, devreme, în mare număr, pentru
perioade lungi, repetat. Andaluzia poartă numele vandalilor, Franța al francilor, Lombardia al
longobarzilor. Cu toate acestea, limba ocupanților nu s-a impus. Nici Franța, nici Lombardia, nici
Andaluzia nu s-au depopulat și nu și-au pierdut limba.
Pentru aceleași motive, putem presupune că Dacia nu s-a golit de populație. Romanii au locuit
acolo până la Aurelian, și descendenții lor sunt atestați în secolul X. Ei nu sunt atestați între timp. Dar ar
fi exagerat să credem că între sec. V și X proto-românii au migrat dn Bulgaria, din sudul Dunării, spre
nord. Aceste secole au fost secole de invazii : gepizii, hunii, goții, avarii, slavii, maghiarii și cumanii –
toți au venit dinspre nord-vest spre sud-est. Ar fi straniu să credem că, oricând în aceste secole, un popor
pașnic a înaintat spre nord sau spre est împotriva acestei benzi rulante care se mișca dinspre nord. Dacă
românii au ajuns în Transilvania după maghiari, de ce nu s-au dus să se bucure de ospitalitatea maghiară
și în Panonia ?
Dacă Muntenia, Moldova, Bulgaria și teritoriul iugoslav erau locuite de slavi, de ce ar fi părăsit
românii un teritoriu locuit de slavi - Balcanii – pentru un alt teritoriu locuit de slavi ?
Teoria evacuării Daciei de către romani implică ideea că Dacia era o piață pavată, pe care zece
polițiști cu fluier o puteau goli după dorință.
 Dacia n-a fost o piață netedă, pavată, pe care zece polițiști cu fluier să o golească după dorință.
Avea – are – munți înalți și era acoperită cu păduri bătrâne1. în Evul Mediu, cumanii sau pecenegii au
numit Deli-orman, pădurea nebună, o zonă numită Vlașca de către slavi. (Au devenit ulterior județe
contigue). Aceste zone împădurite erau evitate de invadatori. Există, și în Muntenia, și în Moldova, zone
de câmpie cu hidronime cumanice – Covurlui, Călmățui – bine conturate, în zone de câmpie. Nici
munții, nici pădurile nu le plăceau barbarilor nomazi : caii înaintează greu pe piatra munților, iar înPage | 2
păduri iarba e puțină.
Populația s-a decantat, probabil, pe nivele de altitudine, cu o populație romanizată, stabilă, de
densitate mică, și cu o populație nomadă schimbătoare la câmpie. în Balcani, aromânii și grecii au ocupat
până recent zone geografice diferite și au avut ocupații diferite : aromânii, la munte, ca păstori, grecii –
pescari și cultivatori de vie și măslini. în Moravia, românii colonizați acolo de nobilii locali, după 1300,
ocupă platourile montane ne-locuite de slavi. Zona s-a numit chiar Valašsko – Valahia. Dacă românii au
venit din sudul Dunării în nordul Dunării, ar trebui explicat de ce aromânii sunt relativ puțini – ori s-au
asimilat slavilor din Balcani – pe când în nordul Dunării, ei au fost cei care i-au asimilat pe slavi. Dacă
românii ar fi fost imigranți în nordul Dunării, ar fi fost asimilați de slavi, care au locuit aici în număr
mare, și o vreme îndelungată, cum o atestă toate toponimele. A afirma că românii au venit din sudul
Dunării în nordul ei impune să răspundem la altă întrebare : de ce au plecat ori s-au asimilat slavii din
Muntenia și Transilvania românilor ?
Faptul că românii nu au fost atestați în textele istorice se datorează faptului că au fost, probabil,
puțini, și departe de marile confruntări militare. La urma urmei, chiar slavii sunt atestați târziu, deși ei
existaseră și înainte, la marginea Imperiului Roman. Cum de sunt atestați la Isaccea (Noviodunum) de
Iordanes, spre 500, și nu până atunci ? Cum de nu sunt atestați în Germania lui Tacit, deși au fost
totdeauna aproape ? Alte popoare depărtate sunt relativ bine cunoscute – persanii, de exemplu. Avem,
pentru începutul perioadei migrațiilor, date despre huni, gepizi, goți – dar nu și despre slavi, deși s-au
aflat în calea năvălirilor germanice și hunice.
Două cuvinte sunt suficiente ca argument pentru continuitatea românilor în Dacia, bucium și
zâmbru. Zâmbrul e un pin glaciar, relict în munții Retezat. Dacă localnicii – singurii care-i știu numele –
ar fi venit din altă parte, mai târziu, i-ar fi dat un nume generic – pin. Dacă românii n-ar fi continuat să
locuiască în munții Apuseni, singurul loc unde se folosește buciumul, s-ar fi pierdut și numele, și
obiectul, și utilizarea sa. Buciumul nu folosește decât în zonele montane și de deal, nu și la câmpie. Dacă
românii ar fi venit în Ardeal în Evul Mediu, limba lor n-ar fi avut un cuvânt moștenit din latină pentru un
instrument ne-folosit în alte părți.
Știm că în antichitate nordul Mării Negre, până la Dunăre, era locuit de sarmați, care aveau la
nord triburi fino-ugrice, iar la vest, triburi germanice. Dacă e să folosim datele pe care le avem, slavii nu
existau – n-aveau unde să existe. Ex silentio nil deducendum, din absența de informații nu trebuie să
tragem nici o concluzie.
Nu știm de ce albanezii nu au fost romanizați – deși zona în care au trăit, Dalmația, a aparținut
Imperiului Roman timp de cinci sute de ani. Nu înțelegem, la fel, de ce populația romanizată din Moesia
(două secole și jumătate de ocupație romană) s-a slavizat ulterior. Nu știm de ce majoritatea Spaniei s-a
romanizat, dar bascii și-au păstrat limba. (Zona locuită de ei, mult mai mare acum două mii de ani, s-a
romanizat foarte lent, dar o parte din ei nu au fost asimilați.) Dacia nu s-a romanizat, în sensul în care s-a

1 în Caucazul de nord, o asemenea pădure a fost numită Mozdok ”pădurea surdă” fiindcă era atât de densă încât sunetele erau
înăbușite. Copacii aveau diametrul de peste un metru ; exploatarea intensă a pădurilor e recentă.
romanizat Gallia ; ”romanizare” nu e un cuvânt vag și pufos care poate fi folosit în orice sens, ci
înseamnă ”asimilare lingvistică și culturală a unui alt popor”. Gallia s-a romanizat ; Dacia a fost
colonizată.
De ce se romanizează un popor ? Unora le e relativ ușor ; celții s-au romanizat relativ ușor,
fiindcă dialectele celte vechi semănau latinei. Bascii nu s-au latinizat – mai bine zis, zona în care s-a
vorbit limba bască a descrescut lent, timp de două mii de ani. Sorabii nu s-au asimilat germanilor Page ; |3
secuii, populație turcică, s-au asimilat maghiarilor.
Dacia, Pannonia, Iliria, Moesia și Tracia sunt, în primul rând, zonele în care popoarele dispar.
Numărul popoarelor dispărute aici, topite fără urmă în altceva, e foarte mare. Aici au dispărut gepizii,
hunii, avarii, goții, cumanii, pecenegii, iașii – printre multe altele. E zona în care popoarele pier și se
contopesc cu altele mai puternice. E inexplicabil că românii n-au dispărut. E, de asemenea, inexplicabil
că românii și-au format state : cei din Transilvania au trăit, ca aromânii, romanșii, corsicanii și sarzii, în
statele create de alții, organizate de alții, administrate și conduse de alții ; în schimb Moldova și
Muntenia au fost state. Mici, relativ slabe, cu o independență trecătoare la început și cu o autonomie
părelnică după aceea – dar au existat. Alte popoare, demne, războinice și dârze, ca cerchezii nu și-au
creat state, și abia intrați în istorie au și fost șterși.
Transhumanță și nomadism
Transhumanță nu înseamnă nomadism. Transhumanța a fost practicată în Irlanda, Marea Britanie, Italia
și Spania, fără ca nimeni să-i considere pe englezi, italieni și spanioli ca ”nomazi”. Transhumanța e o
activitate ordonată și organizată, de tip militar, după drumuri bine știute. A conduce sute de oi e greu
chiar și pe căi bine cunoscute. Alternanța între locuri de iernat și pășuni de vară nu e nomadism. A paște
oile pe un anumit munte presupune plata unor taxe, ceea ce presupune relații de pace. A păzi oile este, în
munții ne-apărați de statul medieval, oricum slab – a păzi sute de oi, în Evul Mediu, e o operație quasi-
militară. Nimic mai ușor decât să furi o turmă de oi – oile călătoresc singure, ajunge o bâtă ca să le
îndrume. Nu tebuie să ne înșele imaginile kitsch cu ciobănașul care paște oile, rodul gusturilor plastice
Biedermeyer din secolul XIX, sau ciobanul fatalist din Miorița, “și la nunta mea/a căzut o stea”. Trebuie
să-i vedem pe păstorii vlahi așa cum i-au văzut grecii, bulgarii, albanezii și sârbii – ca pe niște oameni
foarte periculoși, înarmați tot timpul, organizați în clanuri, și care, dacă li se fură turmele, se apucă de
tâlhărie. În chimir, lângă fluier, era totdeauna și un junghier, și, din secolul XVIII, și un pistol. Nu urșii
ori lupii erau principalii dușmani ai turmelor.
Am putea spune chiar că secolele migrațiilor barbare au împiedicat transhumanța și au încurajat, la
nordul Dunării, un mod de viață sedentar.
Demografia românilor
Putem presupune, pentru Banat, Transilvania și Muntenia, o populație între 500 000 și un milion de
locuitori în secolul XII. E vorba de un simplu ordin de mărime. Considerând natalitatea din Evul Mediu
timpuriu, și faptul că se pleacă de la densitate a populației mică, o dublare seculară a populației nu e
neverosimilă. Regresând în timp,
 Page | 4

apud Paolo Malanima, Energy and Population in Europe : The Medieval Growth (10th-14th Centuries),
2010, online
Are loc, începând din sec. IX, o încălzire a climei, cu un maxim spre anul 1000, urmată de o scădere
lentă. După majoritatea autorilor, avem de-a face cu o dublare a populației între 1000 și 1300. Este chiar
perioada care ne interesează, dar nu-l putem extrapola înapoi : populația atinge un minim în sec. VII-
VIII, după care începe să crească din nou. Și nu putem extrapola evoluția din Europa occidentală la cea
de est. Creșterea nu e lineară.

Modelul I. creștere rapidă, dublare seculară. Populația în mii.

anul 600 700 800 900 1000 1100 1200
populație mare 16 32 63 125 250 500 1000
populație mică 9 18 38 75 150 300 600

Modelul II. creștere medie, dublare la două secole. Populația în mii.

anul 600 800 100 1100 1200
0
populație mare 125 250 500 750 1000
populație mică 75 150 300 450 600

Modelul III. creștere lentă, dublare la trei secole. Populația în mii.

anul 600 900 1200
populație mare 250 500 1000
populație mică 150 300 600

Modelul IV. Explozie de populație, dublare la 50 de ani. Populația în mii.

anul 800 850 900 950 1000 1050 1100 1150 1200
pop. mare 4 8 16 32 63 125 250 500 1000
pop. mică 3 5 10 20 40 80 150 300 600

Țări cu speranța de viață mică și cu asistență medicală neglijabilă, din Africa, și care trăiesc la limita
subzistenței, minate de războaie civile, își dublează populația odată la 25 de ani.
Populația Rwandei crește de la 5 milioane în 1980 la 10 milioane în 2009 – se dublează în trei decenii.
Genocidul din Rwanda nu a lăsat urme, demografic vorbind. Somalia își dublează populația între 1970 și
2000, de la 3,5 milioane la șapte, în condiții de război civil și foamete endemică. Mauritania își dublează
populația, de la două la patru milioane, între 1990 și 2014 – țara fiind deșertică. Botswana și-a dublat
populația în treizeci de ani, în condițiile în care 20 % din adulți au SIDA. Războiul civil, deșertificarea,
foametea, bolile endemice nu au, demografic vorbind, nici un impact asupra creșterii populației. APage | 5
postula o dublare seculară sau dublarea populației în două secole nu e neverosimil.
Putem extrapola o creștere comparabilă în Evul Mediu, după încetarea invaziilor barbare : populația era
rară, după perioada marilor migrații, densitatea era mică, iar creșterea extensivă era posibilă, pe termen
lung. Putem deci explica două enigme în același timp : de ce n-au fost românii atestați în izvoarele
istorice atâta vreme ? Pur și simplu erau foarte puțini, și trăiau la munte, în comunități mici, în afara
istoriei. De ce e limba română atât de uniformă – inclusiv aromâna – în comparație cu franceza,
germana, italiana ? Pur și simplu, s-a extins târziu și rapid. Doar o expansiune rapidă poate explica
uniformitatea considerabilă a limbii române. Esențial e că nu avem nevoie de o populație mai mare de
zece până la 100 000 pentru secolul VII pentru a extrapola creșterea de mai târziu.
În ce privește slavii, trebuie să corelăm tăcerea surselor istorice de până în 500 și extinderea rapidă a
slavilor după aceea cu o explozie de populație. Și, mai ales, o sarcină importantă pe care istoricii
maghiari, români și slavi au evitat-o : cum se explică faptul că Transilvania, ca toată România în general,
are numeroase toponime slave, care atestă o locuire slavă durabilă și compactă – dar la venirea
maghiarilor, nu mai e atestată nici o populație slavă în Transilvania ?
De asemenea, o emigrare a românilor din Balcani în Transilvania în sec. XII-XIII nu e posibilă.
Populația Ungariei și Transilvaniei în epocă e relativ rară. Regii Ungariei aduc coloni – din Germania,
Brabant și alte părți, și îi instalează în diverse locuri. Toate colonizările sunt bine documentate : noii
coloni – hospites – primesc drepturi bine delimitate, sunt scutiți de taxe sau nu, preiau diverse obligații.
În contrast cu perioada migrațiilor, după anul 1000, în teritoriile coroanei maghiare, nimeni nu se mai
instalează oriunde. A deveni locuitor al unui oraș e un proces greu și complicat. Satele aparțin moșiilor
nobililor feudali și Bisericii : nimeni nu se poate strămuta fiindcă vrea. Când, într-adevăr, românii
imigrează în Slovacia și Cehia, ei vin la chemarea și cu voia nobililor locali. Instalarea lor dă loc la
conflicte. În afara orașelor, oamenii sunt nobili sau șerbi, mai rar oameni liberi. Șerbii aparțin unui nobil,
nu pleacă dintr-un loc într-altul. E greu de crezut că românii ar fi venit din munții Balcanilor, unde trăiau
liberi, ca să devină șerbi în Transilvania.
De asemenea, dimensiunea inițială a populației romanizate în Dacia (coloni ? daci romanizați ? retrași
aproape toți în sudul Dunării sau nu ?) e irelevantă. În modelul cel mai lent de creștere putem presupune
o populație inițială de 250 000 locuitori, relativ puțini.
Cum prima capitală a Munteniei e Câmpulung, la munte, aproape de Brașov, și prima capitală a
Moldovei, Baia, e și ea la granița cu Transilvania, putem sugera că nucleul din care s-au propagat
românii în sec. XIII a fost Transilvania.
Argumente contra continuității
Argumentele împotriva continuității sînt și ele serioase și trebuie trecute în revistă.
Eutropius spune (Breviarium, VIII, 6)
6 Defuncto Traiano Aelius Hadrianus creatus est princeps, sine aliqua quidem voluntate Traiani,
sed operam dante Plotina, Traiani uxore; nam eum Traianus, quamquam consobrinae suae filium, vivus
noluerat adoptare. Natus et ipse Italicae in Hispania. Qui Traiani gloriae invidens statim provincias tres
reliquit, quas Traianus addiderat, et de Assyria, Mesopotamia, Armenia revocavit exercitus ac finem
imperii esse voluit Euphraten. Idem de Dacia facere conatum amici deterruerunt, ne multi cives Romani
barbaris traderentur, propterea quia Traianus victa Dacia ex toto orbe Romano infinitas eo copias
hominum transtulerat ad agros et urbes colendas. Dacia enim diuturno bello Decibali viris fuerat exhausta.
”După moartea lui Traian, Aelius Hadrianus a devenit princeps, fără voia lui Traian, ci prin Page | 6
eforturile Plotinei, văduva lui Traian. Traian, deși Aelius Hadrianus îi era nepot de vară, nu a vrut să-l
adopte în timpul vieții. /../ Invidios pe gloria lui Traian, a părăsit imediat trei provincii adăugate de Traian,
și a rechemat armata din Mesopotamia, Asiria și Armenia, și a stabilit granița imperiului pe Eufrat.
Fiindcă voia să facă la fel cu Dacia, prietenii l-au convins să nu o facă, pentru ca să nu lase pe mîna
barbarilor mulți cetățeni romani, fiindcă Traian, după curerirea Daciei, adusese acolo mulțimi nenumărate
de oameni din tot imperiul pentru ca să locuiască orașele și cîmpiile. Fiindcă Dacia se golise de oameni
din cauza războiului prelung.
Eutropius ne spune că imperiul era prea mare, greu de controlat, și cucerirea Daciei a părut o idee
proastă imediat după cucerire. Retragerea populației romane din Dacia e un fapt istoric, deși nu știm cât
de mare era populația, și ce parte din ea s-a retras. Toate toponimele și multe hidronime din Transilvania,
Muntenia și Moldova sunt slave, cu un număr mare de hidronime cumane în câmpia centrală a Munteniei
și în câmpia Moldovei.
Dar, iarăși, vorbim doar de argumente din sfera bunului-simț, a verosimilului- bazate pe ceea ce
știm în general despre mișcările societăților omenești - și nu pe date certe. Iar argumentele de bun-simț
pot fi atacate cu contra-argumente de bun-simț, verosimile.
Există însă o discontinuitate importantă între populația romană din Dacia și români : primii sunt o
populație relativ urbană și parțial agricolă ; românii apar în istorie ca populație predominant pastorală.
Durata cuceririi romane asupra romanizării unei zone nu e foarte importantă. Țara Bascilor e
cucerită încă din 40 BC, ca și Grecia și Dalmația. Cu toate acestea, grecii nu se asimilează – ceea ce e
explicabil prin cultura avansată – dar nici bascii și nici albanezii – ceea ce nu e explicabil. Argumentul ex
silentio – dacă n-au fost atestați istoric, n-au existat – nu e valid în istorie : slavii nu sunt atestați timp de
secole, iar după 500 AD ocupă întreaga Europă de est.
Nu e niciodată clară direcția asimilării : în Bulgaria de azi, exista o populație romanizată, o
vecinătate greacă, slavii, și o clasă conducătoare turcică. De ce slavii cuceriți au asimilat lingvistic casta
conducătoare turcică, iar pe teritoriul Panoniei slavii cuceriți nu i-au asimilat lingvistic pe unguri ? De ce
pe teritoriul Transilvaniei, cu toponime slave, slavii s-au asimilat românilor, în așa fel, încât nici nu sunt
atestați documentar.

Româna și dialectele italiene

 Introducere
Dialectul toscan – clar, cu un repertoriu fonetic relativ neutru, ușor de pronunțat pentru străini, a
devenit limba italiană standard. Dar Toscana acoperă abia 8 % din Italia.
Bogăția fonetică, morfologică și lexicală a celorlalte dialecte a fost neglijată în comparații. De la
Page | 7
sarda din sud, un fel de limbă latină, până la dialectele din nord, galo-italice, legate fonetic, morfologic și
lexical de Franța, Italia are o diversitate de dialecte. Totuși, majoritatea manualelor de romanistică se
concentrează doar pe comparația dintre limbile standard.
Dialectele italiene au un vocabular bogat, și au în comun cu româna arhaisme ori inovații
absente în toscană. Comparația dintre română și dialectele italiene e importantă : există fapte de limbă
prezente în română și dialectele italiene, dar absente în latină și italiana literară. Comparând româna și
dialectele italiene (în opoziție cu latina) obținem latina vulgară vorbită în secolele II, III și IV, înainte ca
primele invazii barbare să întrerupă continuitatea Romaniei.
Latina și sarda au domus. Româna și celelalte limbi romanice au casa. Cum româna s-a separat
în sec. IV, putem presupune despre casa că se generalizase deja în limba vorbită în sec. III, deși nu există
nici o atestare scrisă (în latina clasică înseamnă colibă, șopron)
Vom compara, în paginile de mai jos, fonetica și vocabularul românei cu al dialectelor italiene.
Câteva limbi – ladina, friulana și sarda vor fi enumerate împreună cu dialectele. Romanșa, o limbă
romanică distinctă, vorbită în Elveția, figurează și ea pe listă : ea face parte dintr-un continuum ladin,
căruia îi aparțin romanșa, ladina și friulana. Există un continuum lingvistic între Mont Saint-Michel, în
Franța, și Taranto, în Italia, în care dialectele sunt inteligibile, din aproape în aproape. Nici granițele
politice, nici cele geografice nu sunt și granițe lingvistice.
Există, totuși, două granițe lingvistice mari, La Spezia – Rimini și Roma – Ancona. La nord,
dialectele galo-italice, vorbite în fosta Galie cisalpină, cu o influență celtică puternică. în interior,
Toscana și dialectele din Umbria și Lațiu; la sud, dialectele sudice și limba sardă.
 Page | 8

Româna e de obicei grupată cu dialectele din sud. O să încercăm să demonstrăm, cu argumente,

că româna are în comun cu dialectele sudice doar trăsături arhaice, iar cu dialectele din nord –
Lombardia de vest și Liguria – inovații importante. Limbile nu pot fi grupate pe baza trăsăturilor arhaice
comune, ci pe baza inovațiilor comune.
Comparația dintre română și lombardă poate să facă mai precisă cronologia evoluției fonetice în
galo-romană. Am notat cuvintele ale căror distanță Levenshtein e mai mică între română și dialect decât
între dialect și italiană, sau evoluția fonetică o ia în altă direcție.
Cum toate celelalte limbi romanice s-au dezvoltat în contact permanent între ele și cu latina
bisericească, româna e singura limbă romanică a) fără influențe ale latinei scrise și b) fără influențe ale
altei limbi romanice. Așa cum sarda e martorul latinei vorbite până în sec. I e. n., la fel, româna e
martorul latinei vorbite între ~ 100 și 300.
Latina târzie, vulgară, e puțin atestată în texte. Există numeroase greșeli, dar nici unele nu
sugerează o fragmentare a limbii latine. Cu toate acestea, faptele lingvistice din teren sugerează că o
dialectalizare a latinei vulgare a avut loc deja devreme. Sfântul Ieronim zice deja, în sec. IV, în
Comentariile la Epistola către galateni, ”ipsa latinitas et regionibus cotidie mutetur et tempore” ;
dialectalizarea limbii latine era deci un fapt împlinit. El nu se vede însă în inscripții. Comparația dintre
română și dialectele italiene poate răspunde întrebărilor : când s-a dialectalizat latina ? în ce zone ?
 Totuși, nu putem vorbi de dialecte italiene până târziu. Nu e mare diferență între dialectul
lombard vestic și cel ligur în sec. XIII, și între acestea două și dialectul din Veneto. Clasificăm cele mai
vechi texte ca fiind venețiene sau lombarde ori ligure pe criterii geografice ; lingvistic, diferențierea nu e
mare.
METODĂ ȘI CORPUS
Am preferat în studiul nostru cuvintele care există în dialect și în română, dar nu există nici înPage | 9
latină, nici în toscană, de exemplu este a întârzia/intardiare. A găsi un corespondent în dialect permite
două lucruri : să arătăm că termenul e moștenit, nu format pe terenul limbii române, precum și să arătăm
că exista deja în latina vulgară din sec. II. În alte cazuri - a aprinde/apprendere ”a da foc” nu termenul în
sine, ci sensul secundar e cel care ne interesează ; ne arată că el exista deja în latina vulgară, și nu a
apărut independent și târziu în română. carraria/cărare e abundent atestat în limbile romanice, cu sensul
din română, acela de potecă. Evoluția de la ”drum de care” la cea de ”potecă” a avut loc foarte devreme,
în latina vulgară, și nu e unică, nu e nici măcar tipică, pentru română. O a treia categorie – balegă, brad,
bură, molid, talpă, țap, – e vorba de cuvinte considerate ca fiind ”de substrat dacic” sau ”împrumuturi
din slavă” sau ”împrumuturi din maghiară”. Ele sunt cuvinte de substrat, dar cuvinte de substrat alpin,
din Italia. Cuvântul țap e folosit la zece kilometri de Roma. Un ultim rezultat e corectarea tacită a
numeroase erori de etimologie. Ital. micio ”mâță” nu e ”onomatopee din limbajul copiilor” cum afirmă
dicționarul etimologic italian, fiindcă există în română, italiană, franceză și multe alte limbi. De
asemenea, cuvinte rămase până recent fără etimologie – a leșina, pânză – se clarifică prin comparație cu
termeni dialectali din Italia.
Materialul lingvistic e greu de interpretat. Româna s-a separat în secolul IV sau V, și a evoluat
apoi separat. Dialectele italiene au evoluat și ele, s-au influențat reciproc, și au fost influențate de
toscană, italiana standard. Când comparăm, comparăm o magmă fluidă cu altă magmă fluidă. Româna e
foarte apropiată de franceză – dar franceza s-a erodat, în cursul secolelor, și fonetic, și lexical, încât
aproape n-a mai rămas urmă de asemănările respective. Toscana, în schimb, cu o fonetică mai
conservatoare, și dialectele din sudul Italiei, cu lexic și fonetică bine păstrate, par mult mai asemănătoare
românei decât franceza. Cu toate acestea, tipologic, româna e mai aproape de dialectele galo-italice decît
de cele din sudul Italiei, deși asemănările cu Italia de sud se văd mai bine.
Limbile sunt mult mai diversificate pe teren. În franceză, brebis, ”oaie” e numele oficial al oii –
dar numai pentru că dialectul parizian a devenit limba oficială. Pe atlasul lingvistic al Franței, se vede că
e vorba doar de o iluzie : în toată Franța, oaia se numește berbis ; metateza accidentală și târzie din
dialectul parizian e doar o greșeală care a parvenit. În toscană, pesca și ciliegia sunt izolate ; toate
celelate dialecte spun persica și ceresa. În toscană, topo e izolat ; toate dialectele au sorece. Franceza
veche și dialectele din Franța, ca și dialectele din Italia și textele vechi italiene ne pot oferi un peisaj mult
mai bogat ca cel oferit doar de limbile standard, simple dialecte care au pus mâna pe o armată.
Corpus
Am folosit ca și corpus :
a) glosarele din sec. VII-VIII, scrise când anumite cuvinte din latina clasică nu mai erau înțelese.
Atunci când, de exemplu, un glosar explică : fenerat - inpromutat, al doilea termen există doar în
franceză și română. El n-a existat în Italia, unde a fost moștenit praestare, latin. imprumutare a existat,
probabil, doar în Galia cisalpină.
b) latina medievală. Glosarul lui du Cange acoperă, în principal, latina folosită în Franța,
influențată de franceza veche vorbită. Latina medievală e o resursă relativ puțin folosită pentru studierea
evoluției limbilor romanice, mai ales din cauză că în Occident sursele în limba vulgară sunt suficiente.
Cercetătorii români neglijează această resursă, relativ săracă, dar ea e utilă : în dicționarele noastre,
zănatec provine din *dianaticus. Asteriscul arată că termenul nu e atestat în scris, ci doar dedus din
existența cuvântului românesc. dianaticus există și e atestat în scris, dar lexicologii noștri, pur și simplu,
nu s-au uitat în Du Cange.
c) textele medievale. Textele din sec. XIII-XIV în franceză cuprind mulți termeni apropiați dePage | 10
română, pierduți ulterior în franceză. De exemplu, adés, ”adesea” : nu există în latină, în franceză e
relativ izolat (cu denazalizare). În dicționarele românești ades ar veni din a+des. Existența sa în
franceză ne arată, însă, că e probabil moștenit din latina vulgară. Pietro de Barsegapé, poet lombard
plicticos, notează totuși că a terminat poemul ”vineri seara, unu iunie 1264” ceea ce ne permite să-i
datăm dialectul.
d) limba albaneză. În unele cazuri, evoluţia fonetică şi semantică a cuvintelor latine se aseamănă
în cele două limbi.
e) corpusul de cuvinte de origine latină din substratul limbii croate.
Textele dialectale italiene, dinainte de generalizarea influenței toscane, au o mare importanță.
Între 1450 și 1500, cum putem vedea din ediții succesive ale aceleiași cărți. Vocabularul venețian-
german al lui Zorzi încă mai are rio ”böse” în 1424, care dispare după aceea. 1400 este convențional
limita după care toscana se impune în nord, șterge dialectele locale, din care nu mai rămâne decât o
toscană cu aromă locală. Rom. ghem vine din lat. glomus, dar evoluția e > o nu e explicabilă fonetic.
Din fericire, există venet. gemo, cu același –e-, care ne confirmă existența unui lat. *glemus. arici vine
din lat. ericius, dar a- nu e explicabil fonetic. Lomb. și piemont. aris, ariš – Sachatlas, hărțile 441 riccio
și 1292 ne arată că schimbarea se produce deja în latină. întreg vine din integru- cu metateză, produsă și
ea în sec. II-III ( lombard. intrek). Toate aceste mici diferențe se concentrează în Italia de nord.
O parte din aceste izoglose acoperă toată Italia : topo ”șoarece” și ciliegia ”cireașă” pesca
”piersică” sunt caracteristice doar pentru Toscana centrală (100 km lineari) ; tot restul Italiei, o zonă de
20 de ori mai mare, are sorece, cerasa, perseca.
d) atlasele și dicționarele dialectale.

Fonetica : evoluție comună sau independentă ?

Nu e totdeauna ușor de distins între transformări fonetice comune și evoluții independente. Rom. apă,
limbă, patru, iapă / Sard. abba, limba, battor, ebba sunt clar independente. Palatalizarea completă –LI >
-ĭ miel / miei, ital. bello/bei ori lombard ul cavèl - i cavèi (păr) ; lat. palea > rom. paie, lomb. paia e în
schimb independentă, deși pornește dintr-o tendință comună.
Alte trăsături, ca pluralul în –i : cadréga - i cadreghi (scaun, scaune) echivalent cu rom. coardă / corzi -
și altele – sugerează o origine comună.

I.1. Consoane
Consoanele duble se reduc prin degeminare (scempiamento) în română și dialectele italiene de nord.
(Piemontese, Lombardo, Veneto, Furlan) ; cele de la sud de linia La Spezia-Rimini (dialecte centrale,
meridional, calabrez, sicilian, sard )le păstrează.
V
–v- intervocalic dispare în română și dialectele nordice.
Rom. nou, It. nuovo ; Rom. lăut, Lombard laàda, Ital. lavato. Venet. coàre, It. covare. Ladin laor Ital.
lavoro. Ital. bevuta, Ladin beuda, Rom. băută.
*nivem se transformă în nea, păstrat în română și câteva dialecte italiene de NV; dar cuvântul e instabil,
a fost înlocuit parțial cu zăpadă și în lombardă cu fiocco. Romanșa, ladina, friulana, venețiana și celelalte
dialecte păstrează –v-. (există o alternanță sporadică în sardă între nie, dominant, și nive, mai arhaic) Page | 11

Rom. viu, Ladin viu / Tosc. vivo.

Rom. gingie, Em.-Romagn. zinzìa, Tosc. gengiva
Româna și dialectele nordice au –ou- în loc de –ov- . Aceasta ar putea explica rom. a lucra ; în occitană
și lombardă laurà ; rom. a lucra poate fi o contaminare între lucru “câștig” și laurà “a munci”.
B
–b- intervocalic dispare în română și unele dialecte din nord :
Rom. faur, Furlan fàuro, Tosc. fabbro, Lat. faber
G.
-GR- conservat în română și dialectele de nord, nu în toscană : negru, negher vs nero.
GN, GL
palatalizate în toscană, suferă metateză sau epenteză.
Latină Toscană arhaică și poetică Toscană modernă Română
Venio veηo >vegno vengo vin
teneo teηo >tegno tengo țin
remaneo remaηo >remagno remango rămân
doleo dol'o > doglio dolgo dor

CS, CT, GW
grupul –X- devine –PS- în română : coxa/coapsă. Totuși, texo/ a țese și maxilla/ măsele (pl.) lixivia/
leșie X > S deja în latină.
De asemenea –CT- > -PT- : coctum, lacte(m), octo > copt, lapte, opt
Grupul –GW- e tratat ca și cele de mai sus : lingua > limbă.
Sonante
-LI-, -LLi- > Øi
Rom cal, cai , ital. bello, bei ; în dialectele galo-italice
Rom. ai, Piemontese ái vs. Ital. aglio ; Rom. paie, Lomb. paia vs Tosc. paglia “straw”.
Rom. cheag, Piem., Lombard cagg, Toscan caglio
Rom. mei, Lombard mei vs Toscan miglio
Rom. cei, Lomb. qui, quii, Tosc. quelli
Rom. purcei, Lomb. purcei, Tosc. porcelli
Rom. găină, Lomb. gaina, Tosc. gallina
Rom. Arum. femeie, Furlan faméa ; Tosc. famiglia
Rom. voind, Venet. voiando (Navigatio S. Brendani) ; Tosc. volendo
R
Româna și dialectele păstrează –aro (Ital. –aio : Rom. căprar, Venet. cavaràro, Puglia pecoraro, Tosc.
capraio)
Rom. căldare, Lombard. caldera vs. Tosc. caldaio.
Page | 12
MUTA CUM LIQUIDA
Dialectul venețian păstrează plenus, florem până în sec XIII (Navigatio Sancti Brendani) :”iera plene de
foie e de flori”. vedem cum toscana păstrează –LI- intervocalic și îl elimină după muta ; în timp ce
româna și dial. galo-italice păstrează muta cum liquida și palatalizează –LI- complet.
Surde și sonore
Rom. urzică nu poate fi explicat prin Lat. urtica. Trebuie să postulăm un *urdica, ca în dialectele de sud.
I.2 Vocale
Româna și dialectele nordice pierd –o final prin supra-accentuare, ca în franceză, occitană, catalană :
Rom. bun, Venet. bón, Ital. buono.
Final –I
În română desinența de plural –i se scurtează și palatalizează consoana precedentă. în lombardă și venetă
–i final dispare. E păstrat în toscană (Rom. morar / morari, Veneto muliner/muliner ).
-O- versus -U-
Dialectele nordice păstrează –U- și transformă –O- in –U- ; au o tendință spre –U-.
La sud de linia La Spezia-Rome, tendința e inversă –O- latin e păstrat ; –U- > -O-.
Dialectele nordice înlocuiesc nodo cu gropo, fiindcă Lat. nodus > *nud, care intră în omonimie cu nudo.
Alternanța O/U
Avem la Pragelato alternanța portu/purtá, ca în română.
I>E
În română, avem alternanța duminică/duminecă, sălbatic/sălbatec, lacrimi/lacrămi, purice/purece.
I postaccent. poate deveni E. În Milano avem salvadeg, domenega, lacrem pl, pures.
I.3 Accentul
Accentul galo-italic e mai puternic decât cel sudic.
a) elimină –o final: Rom. mort, Romanșă, Lombard, Ladin mort, Friulan muart / Toscan morto.
b) în unele cazuri, e atât de puternic, încât sincopează vocala pre-tonică ; de ex romagnolo dǧné
(déjeuner) bgônẓ (bigoncio) bchér (bicchiere) dmenga (domenica) mnestra, stmèna – cu atâtea consoane
încât ar descuraja și cehi, și Bjedughi. La Mantova, mlon, la Reggio algnèr, și bsogn în majoritatea dial.
galo-italice. Apare și în Lucania-Basilicata – mnestr, vrnegn, prsutt or sau zicale pline de miez ca Torct
vgntidd fin a quonn s’ tnridd, care evocă proverbul berber ar trggem ššbkt tallwnt. E prezent și în
lombardă – mlon (Comasco r’giacà, r’cencà etc) și Piemontese – avzin/It. vicino, Umbria – Perugino
ardire, arvenire, Piemont arson/ Tosc. ragione.
I.3.1 Sincopă și prosteză
Uneori, un a- prostetic e adăugat pentru a compensa sincopa : adman, amsurè, ardusar, armaner,
avcjaia, anvoud. Același fenomen apare în Abruzzi – arcète (recitare) arcuprì (ricoprire) ardà (ridare)
etc. Același fenomen apare în aromână – alavdu, agârshescu, alumtu, arâboju, aspargu, arcoari, arâi,
armân (Rom. român) arâtsirĭ, arvdari, ardzinari, arpâsedzu, aspâreatu. Uneori, paralela e foarte bună –
Romagnolo armanêr, arom. armânu “a rămâne”. Desigur, fenomenul e independent în ambele cazuri,
dar cauza subiacentă – hiper-accentuarea galică – e, istoric, aceeași.
În multe cazuri, izoglosele fonetice acoperă și zonele de la nord de linia La Spezia – Rimini și cea la sud
de Roma – Ancona, și urcă până în Vaud – romand arcevù/recevoir, arpentir/ repentir, arposer/reposer,Page | 13
arprendre/reprendre, artirer/retirer, arturner/retourner etc. și până în Picardia : archevoir < recevoir,
arcueillir < recueillir, arvenir < revenir și Normandia : Boulogne arcanzer / rechanger, arçur/recevoir,
arvenir/revenir.
Fiind un fenomen care apare local în diverse dialecte separate istoric, nu îi putem găsi o valoare
diagnostică.

Fonetica dialectelor nordice

latină română dialect toscană

CONSOANE
-LI- / -LLI- -İ - -GL-
alium ai ai aglio
*battalia bătaie bataya battaglia
callis căi cai calli
familia femeie woman fameja famiglia
filii fii fì (Valtellinese, Val figli
Bregaja)
folia foaie foja foglia
leporem iepure ioro lepre
mulier muiere muier moglie
palea paie paia, paée paglia
porcelli purcei purcei porcelli
(de)spoliare a se despuia dispojâ spogliarsi
taliare a tăia taié tagliare
-L- intervoc -R - -L-
salare a săra sarè (Lig. Lomb. Lad.) salare
-AR- -AR- -AI-
*caldaria căldare culdéra caldaia
-DI- -DZ- > Z -GGi-
hodie azi hoz (Romanșă) oggi
*post- miază-zi, amiaz mezdi (Rum.) pomeriggio
 meridiem
MUTA CUM LIQUIDA
-FL- -FL- -Fİ-
florem floare flôr fiore
*sufflare sufla suflar soffiare
-PL- -PL- -Pİ- Page | 14
plenus plin pleŋ pieno
*pluvia ploaie ploia, plöia pioggia
-GL- -G- -GL-
coagulum cheag quacc, cacc caglio
vigliare a veghea veggia vegliare
>viglare
-GR- -GR- -R-
nigrum negru negru, negher nero
integrum întreg ‘ntrégh, entrìech intero
-BR- -Ø- -BBR-
faber faur féur, fáure fabbro
februarius făurar feorar (Nun) febbraio
-B- -Ø- -M- -V- -G-
intervocalic
caballus cal caàl (Brescia etc) cavallo
cubitum cot coudo gomito
hibern- iarnă iernu inverno
nebula nor, nour niola, niora (Corvara, nuvola
Calfosch)
portabat purtá soportàa sopportava
sebum seu seu sego
-B- (2) -V- -B-
habemus avem avemu (Sicil.) abbiamo
-V- -Ø- -V-
intervocalic
gingiva gingie gingie gengiva
nivem nea nie nieve
novus nou, nouă nǘ, nea nuovo, nuova
ovus ou gόo uovo
vivus viu viu vivo
scribere a scrie scrier (Lomb.) scriri (Sard.) scrivere
-RB- -RB- -LB-
arbor arbore erbor albero
-MB- -Ø- -MB-
sambucus soc sauk sambuco
-MB- -B- -MB-
umbilicus buric blich ?
-CHI- / -CI- -TS- -CI-
(unattested) ață azza (Mant.) accia
liciae ițe lizz (Mantov.) liccio
-S- -S- / -Š- -CI-
caseum caș càsce caccio
consuere A coase cóser, cusdùr cucire Page | 15
lixivia leșie lìsia lisciva
laxare a lăsa lasà lasciare
VOCALE
-Ó- - Ó- -UO-
focus foc fòc fuoco
locus loc lok luogo
homo om om uomo
*nora <nurus noră nora nuora
-Ú- -Ú- -Ó-
curtus scurt curt corto
nux nucă nuci noce
surdus surd surdu sordo
over- -Ø- -o
accentuation
tener tânăr tener tenero
mortuus mort mórt morto
over- -Ø- -RE-
accentuation
habere etc. a avea avéi avere
Fonetică și lexicologie
Evoluția fonetică și lexicală a limbii sunt strâns legate.
aripă e secundar. Nu vine din lat. ala, care s-a putut eroda la *aa, fiindcă avem lat. ala > ligur. aa.
Page | 16
Rom albină nu vine din lat. apis, care a putut da proto-rom. *aa – avem spre comparație romand
(francoprov.) Aosta aoeuille [aöí], lomb. aa și ladinul é. Româna are inimă < Lat. anima “suflet”
fiindcă lat. cor “inimă” a dat în română *cur, care intra într-o stânjenitoare omonimie cu cur “fund”.
în ladină și friulană avem cûr, occit. Quercy, Lombard Lodigiano cur “inimă” ; picior a înlocuit pe
(prezent în dialectele galo-italice) care intra în sinonimie cu prep. pe. oio “ulei” în ladină, friulană și
trentino explică de ce româna a împrumutat ulei din slavă. *oi era prea scurt și intra în omonimie cu
pluralul de la oaie, oi. Ladinul și lomb. moee “a se mișca”, foarte scurt, explică de ce a fost înlocuit
cu a mișca. Rom. are doar păr și nu și capelli/cheveux. Fragilul Bergamasco caèi “păr” explică
înlocuirea. Și occitana are doar pel, pelses. Româna a pierdut male “rău” fiindcă lat. malus > Rom.
*mar (ca ligur. mar) care intra în sinonimie cu mare “big” ori măr. Cuvântul a rămas în aromână,
mar, ”vai de..” și poate măratu ”bolnav”. probare > tosc. provare ”a încerca” a fost înlocuit,
fiindcă în dialectele nord-italiene devine proa și e greu de conjugat ( *prou, *proi *proă) Altă
pereche vado “merg” și video “văd” a evoluat fonetic spre vǝd. Primul a fost eliminat de merg, un
competitor marginal. Lat amicus “prieten” a devenit *micu – vezi alb. mik, id. în română intra în
omonimie cu mic “small” și trebuia deci înlocuit. Ire, ”a merge” a ajuns i (Italia meridională) și a
trebuit înlocuit prin ambulare (rom. a umbla, fr. aller, ital. andare) cel puțin parțial. drag a fost o
soluție de înlocuire a lui car, intrat în omonimie cu pronumele care, cu car ”căruță” și car ”vierme
din lemn”. debere a ajuns, după spirantizarea completă a lui –b-, deo, deere, și a fost înlocuit cu
trebuie, slav.
De ce a dispărut iecur “ficat” din latină ? E un cuvânt esențial, din vocabularul central, și e păstrat în
majoritatea limbilor, printre primele 200. înlocuirea sa necesită o explicație.
Appendix Probi, textul din sec. III, notează iecur non iocur. *iocu- “ficat” intra în omonimie cu
*iocu- “joc” și a trebuit înlocuit. iocur înlocuiește iecur în sec. I, dar e înlocuit în limba vorbită de
ficatum. De ce tocmai ficatu- ? Era familiar celților romanizați : cornic avi, welsh afu, breton avu
”ficat” – mai puțin decât o etimologie populară, dar suficient ca reper fonetic. Ficatum e atestat în
scris în jurul anului 300, în Edictum de pretiis rerum venalium, IV De carnibus : ficati optimi.. ;
Apicius are însă iecur.
Dialectele italiene ne permit să explicăm de ce anumite cuvinte au dispărut și au fost înlocuite.
Alter și altus pot intra în omonimie, ca în Piemontese (aut). Situația a apărut devreme și a fost
rezolvată devreme. – rom. înalt, occitan naut (și occ. mai naut, rom. mai înalt). în celelalte dialecte
italiene nu există omonimie.
plecare există în română și în Peregrinatio Aetheriae ( anii ~ 380)
”et sic plecaremus nos ad montem / denuo plicauimus nos ad mare.”.
(sensul pare a fi cel din spaniolă, llegar, ”a sosi” ; sau ”a se îndrepta spre”)
Dalmata, limbă moartă, are în comun cu româna maura/mare “big” și tuota/tata. Totuși, dalmata a
rămas în contact cu latina până la dispariție, și are numeroase trăsături comune cu italiana, genetice
sau împrumutate.
 Latinul tela “pânză” > tera (care mai există în lombardă) ; în proto-română a intrat într-o omonimie
deranjantă cu tera “pământ” dar unele dialecte din Ardeal mai au teară “urzeală” ; Lat. pannum
“pânză” a devenit pan, intrat în omonimie cu pan “pâine”. A fost înlocuit de, *pandia “mic pannum ;
scutece”, termen marginal, cf. Italia de N. panezel, panežel ”fascia” – scutece de bebeluș, Sachatlas
harta 60.
Alt cuvânt important dispărut, lat. minus, it. meno, fr. moins, sp. menos, a dispărut pentru aceleașiPage | 17
motive. A fost redus la men, intrat în omonimie cu alt cuvânt, poate mənə mână, și a fost eliminat.
Există urme ale masacrului – lombarda de vest a pierdut, ca româna, meno “mai puțin” și l-a înlocuit
cu puse poko sau variante ; la fel, Calabria și Sicilia. Veneto și Trento l-au înlocuit cu –manco.
Liber a dispărut și el, înlocuit de charta. LI- inițial devine I- ( lepore- / iepure) și –B- intervocalic
dispare și el ( sibilare > a șuiera, etc.) . Deci liber > *ier, cuvânt prea scurt. Faptul că liber a fost
înlocuit de charta, înainte de contactul cu slavii, sugerează că transformările fonetice de mai sus au
avut loc înainte de sec. V. charta nu a intrat în italiană : italiana a folosit cuvântul latin liber, libro,
care niciodată n-a intrat realmente în italiană - și a rămas un cuvânt libresc – ca să zicem așa.
Lespede e probabil un cuvânt-valiză, mot-valise între lastra și lapidem. în italiană, lastra intră ușor
în asemenea combinații, și formează cuvinte hibride – pietra + lastra = pyastra (Prunetta, Toscana).
Română lastra + lapidem lespede
Toscană petra + lastra piastra
sau celticul lausa + lapidem

Româna și sub-dialectul lombard alpin

Româna are multe trăsături comune cu lombarda alpină vorbită în Canton Ticino. Lombarda alpină,
din cauza izolării, nu a suferit influența toscană prezentă în lombarda vorbită în Italia. Desigur,
trăsăturile pe care le avem în vedere apar și în alte dialecte, în nord și în sud, dar formează un cluster
în lombarda alpină.

Criteriu română lombarda italiană Nr.

din Canton
Ticino
CONSOANE
degeminare 1
L i> i / Ital.Li > GLi coi cuion coglione 2
fiu fi, fiu figlio
foaie foia foglia
paie paiia paglia
a tăia taia tagliare
LL > i / Ital.LL> LL pui2 puii pollo 3

2 Evoluție independentă ( arom. puilu, pal’e, kl’eai, kl’eagu, gl’emu / dacorom. pui, paie, cheie, cheag, ghem) sunt de fapt
recente. în slovacă kl’ag ”cheag” pul’ka/puică, vatrál/vătrai, vakl’eša/oacheșă, pistrul’/ pistrui provin din română și nu pot fi
mai vechi de 1300. Cu toate acestea, fenomenul pre-există (lombard pul’, rom. pul’ erau ambele monosilabice, spre deosebire de
tosc. pol-lo, bisilabic.
SS > S / Ital. SS > a lăsa lassà lasciare 4
SCi
V > Ø / Ital. V> V parea parea pareva
spirantizare nor nüra nuvola
a la, lăut lauà lavare
PL> PL / Ital. PL> plin plen pieno 6 Page | 18
PI plăcere plasceir piacere
palatalizare ploaie ploiva pioggia
FL> FL / Ital. FL> floare flur fiore
Fi
GR>GR / Ital. GR> negru negru nero 7
R
–L- intervocalic > - cur cur culo 8
R- înger angiur angelo
(Ticino, a durea doré, dorì dolere
lombarda veche, fir fir filo
ligură ) miere meer miele
rotacism moară mora mola
par paar palo
păr peer pelo
purice pürés pulce
VOCALE
articol -ul ul el 9
E accentuat rămâne cer cell cielo 10
EN > IN / Ital. EN părinte parint parente 11
> EN dinte dint dente
vânt vint vento
palatalizare cu –i- ; dinte, dént, dente, 12
plural asilabic dinți pl. denç denti
infinitive scurte a lăsa lassà lasciare 13
–o final absent cald cald caldo 14
Ó latin accentuat > cum cumè come 15
U / Ital. O bun bun buono
a ura urar orare
a urzi urdì ordire
ureche uregia orecchia
U > U/ Ital. U > O dulce dulc dolce 16
urs urs orso
urzică urtigha ortica
MORFOLOGIE lumină la lum il lume
miere la mel il miele
feminin / masc. fiere la fel il fiele
floare la flor il fiore
 iarnă invern f. inverno
sudoare la sudor il sudore
sare la sal il sale

Sugerăm următoarea ipoteză : când romanii au cucerit Dacia, au colonizat-o cu locuitori din Galia
Cisalpină, cucerită de trei secole – o zonă circumscrisă la zona vivaro-alpină, Lombardia de vest,Page | 19
Liguria și Ladinia de azi (VALLL) . Există cel puțin trei argumente în favoarea ei :
a) apropierea geografică – Dacia e mai aproape de Italia de nord.
b) adaptarea la viața montană și climatică – romanii, în 110 AD, aveau deja trei secole de experiență
în colonizare. Știau că populațiile din Alpii reci, cu zăpadă, erau mai adaptați la viața în Carpați, și
au folosit acest criteriu.
c) sărăcia – înainte de Courchevel și Cortina d’Ampezzo, Alpii au fost o zonă săracă timp de mii de
ani. Locuitorii de aici au emigrat până în secolul XIX. Părăsirea unei zone sărace era o opțiune bună.
Locarno, Lugano și Sankt Moritz fuseseră zone izolate, sărace și înfometate înainte de dinamită,
trenuri și teleschi. Zona vivaro-alpină a fost o zonă de emigrare întotdeauna, și e și azi zona din care
populația pleacă.
Deși Galia cisalpină fusese cucerită de mult, zona înaltă a Alpilor a intrat sub controlul roman abia
când generalul Varro Murena cucerește zona Valais și Val d’Aosta, între 26 și 25 înainte de Hr. în
16 înainte de Hr. romanii cuceresc zona ocupată de celții camuni – Val Camonica, Lago di Garda,
Como - și Alto Adige. în 15 înainte de Hr. sunt cuceriți breunii și genaunii, în Raetia. în 14 înainte
de Hr. sunt cuceriți ligures comati – Provincia di Cuneo din Piemontul italian de azi. E o cucerire
extrem de târzie. Mediolanum, Milano de azi, fusese cucerit în 222 înainte de Hr., cu două sute de
ani înainte, Brixia (Brescia) în același timp. Sunt 40 de km din Milano la Como, din Brescia în Val
Camonica aproape 70 de km, distanțe mici. Romanilor le-au trebuit, totuși, două secole să urce din
Lombardia de șes în Lombardia montană. La cucerirea Daciei, trecuse abia un secol și trei decenii de
la cucerirea celților alpini.
Latina pe care o vorbeau avea cuvinte celtice ; multe cuvinte celtice au intrat și în latina standard.
Probabil că acești celți latinizați dintr-o zonă de periferie nu simțeau clar diferența între latina pură și
cea împestrițată de cuvinte celtice pe care o foloseau : betula, bracae, caballus, camisia, cambium,
carrus, galleta sunt cuvinte celtice care au intrat în latina literară (și din ea, în limbile romanice).
Dar cu siguranță limba vorbită era mult mai împestrițată. Limbile erau asemănătoare, și gramatical,
și lexical. Cicero face poate aluzie la această interferență (Brutus, 171) cum in Galliam
(Cisalpinam) veneris, audies tu quidem etiam verba quaedam non trita Romae – când vei merge în
Gallia (cisalpină) vei auzi cuvinte ne-folosite la Roma. Avem, probabil, următoarea situație : latina
standard, din Roma, cu puține cuvinte celtice, și latina vorbită din Galia cisalpină, cu multe cuvinte
celtice. Un termen bun de comparație ni-l oferă franceza, foarte bogată în cuvinte celtice, din care o
mare parte existaseră deja în latina vorbită în Galia. Putem deci forma presupunerea că soldații și
colonii din nordul Lombardiei vorbeau o latină populară cu multe cuvinte celtice.
Cezar trece Rubiconul – care se află la 20 de km nord de Rimini, de izoglosa La Spezia-Rimini, care
e și izoglosă, și a fost și frontieră politică. La nord de Rubicon se vorbesc dialecte galo-italice.
Pentru Cezar și contemporanii lui romani, Gallia cisalpină e încă străinătate, la două secole după
cucerirea ei. Cezar nu ar fi trebuit să treacă cu trupele, ca general, Rubiconul. Roma e doar la sud de
Rubicon, la sud de linia La Spezia-Rimini, care are altă populație, alt drept, alt statut juridic.
Genul
Româna are în comun cu lombarda alpină inovații comune. în română și lombarda din Bormio, la
lum, la mel, la fel, la flor, invern, la sudor, la sal – lumină, miere, fiere, floare, iarnă, sudoare,
sare,– sunt feminine, pe când în toscană sunt masculine. Page | 20

mel fel flor hibernum sudor sal

n. n. m. n. m. m. Latină
m. f. f. m. m. m. Port.
f. f. f. m. m. f. Span.
f. m. f. m. f. f. Catal.
m. m. f. m. f. f. Occit.
m. m. f. m. f. m. Franc.
m. m. m. m. m. m. Tosc.
f. f. f. f. f. f. Lomb.
f. f. f. f. f. f. Rom.
fără tip fără tip toscana lomb. și fără tip fără tip
dominant dominant diverg. rom. diverg dominant dominant

Cuvintele din lista de mai sus sunt neutre sau masculine în latină. în limbile romanice, au fost
încadrate într-un gen sau altul, fără un pattern dominant. Lombarda și româna se grupează în
contrast cu dialectul toscan.
Numeralul DOI
Numeralul doi are două forme – masc. doj și fem. doa, ca în română, pe când toscana are o singură
formă. Româna, ca occitana, piemonteza, lombarda și venețiana, (și mai departe, portugheza) au
două genuri. Ele formează o insulă între toscană și franceză, unde au un singur gen. Putem
presupune că ladinii și friulanii au ocupat o zonă mai extinsă până în secolul VI, Noricum, și au fost
ulterior împinși de huni, apoi de longobarzi, slavi și unguri în procesul de submergere al Romaniei
submersa. Presupunem că a existat un continuum lingvistic între Raetia, Italia de nord, Pannonia și
Dacia, întrerupt prin anii 400, după care româna s-a dezvoltat separat. Nu e exclus ca o parte din
populația Pannoniei romanizate să se fi retras spre munții Apuseni, crescând numărul populației
romanizate din zonă, și, într-o perioadă în care latina târzie și limba dacilor erau în echilibru, să fi
înclinat balanța în favoarea limbii latine. Retragerea populației romanizate din Pannonia e posibilă,
dat fiind că Noricum, Austria de azi, se afla în calea năvălirilor germanice.
Rotacismul lichidei intervocalice –L-
Rotacismul L+consoană sau consoană+L e comun tuturor dialectelor italiene. Rotacismul
intervocalic însă, trăsătura cea mai tipică limbii române, există în ligură, lombarda alpină, lombarda
timpurie (sec. XIII-XIV) și, parțial, în ladină.
a) Lombarda alpină și lombardă
 E tipic pentru Canton Ticino (intervocalic –L- > -R- ) (maratia <malatia, Biasca, scöra <scola
Campestro) :
Leventina firè/It. filare, gora/gola, jarè/gelare, mer/ It. miele, murin/ It. molino, pèra/It. pala, püras/
It. pulce, sar/salare, sarèscia/salice, scüra/scuola, surìu/solatio, uróc/ Lat. ulucus, It. alloco,
uriva/oliva, taura/tavola. 3 ; Lugano aura / It. aquila
În Comasco e rar : pureséin / It. pulce, mara/ mala (nu te daramo la mara Pasqua) Page | 21

Și firun < filone ”coloană vertebrală”

E prezent nu doar în lombarda alpină, ci și în lombarda occidentală – în Milano până în sec. XIX.
Pentru ital. voglio avem vö́ ri/ vori în Branzi, Campodolcino, Cremona and Laghetto.
Îl găsim în Bonvesin de la Riva, (XIII cent.) dore/duole, feronia/felonia, gora/It. gola, maritïoso/
malizioso, mere/It. miele, perigoro / It. pericolo, segáre / It. ségale, vïora / viola, vore/vuole,
sorengo (ital. solo, singur)
În Sachatlas, harta 158 ”gli fa male” are în Lombardia, în Ligornetto, Canzo, Bienate, Monza doer
Fără zonă exactă : var/vale, voeuren/vogliono, voer/vuole.
Numele orașului Milano e Miran până în sec. XVII, după care e înlocuit lent de toscanul Milano.
Poetul Carlo Maria Maggi (mort 1699) mai are Miran.
b) ligură
Ligură (Airole, Ventimiglia, Soldano, Brigasco aigüra < aquila) Cf. Ventimigliese angeru, buréu <
boletus, curumbu/colomba, deriçia/delizia, fira/filo, isura/isola, mar/male, méra/ It. mela,
sarà/salare, sarin < salino, sarmùira-salamoia, tera <tela, vera <vela, verin <veleno, vürà/volare,
vurré < volere, Rovegno anǵəru/ angelo. Airole, Olivetta, Rovegno muriŋ, sora/It. suola, Monaco
tora/It. tavola, vuruntá, Albenga isura/ It. isola, Pietra fürmine, sarmuie. Airole mera/mela
In Rime genovesi della fine del secolo XIII e del principio del XIV Archivio Glottologico
Italiano, vol. II, 1876. :
angero/Ital. angelo, caror/calore, dor/dolore, gora/gola, lear/leale, mara/mala, maregno/ maligno,
more/mola, morin/mulino, Nicheroso/Nicollo, perigoro/pericolo, quar/ quale, scora/scuola, sor/sole,
sorea/Lat. solebat, sotir/sottile, strangorar, vorea/ Lat. volebat, vorem/vogliamo, voruntae, tar/tale,
zer/ It. gelo ; și poate sar/sale de două ori, dacă traducerea noastră conjecturală e bună :
Rime genovesi XXXVIII (c. xlv) v. 9 : cevole e sar pestam asai.
XCIX De non habendo in ore aliquot malum, v. 36 : e traito un gromo de sar.
Și desigur, cuvântul genevez prin excelență, garie/ galere :
ma se garie come avanti armemo (Zabata, p. 45)
caror “căldură” are un echivalent exact în arom. câroare < lat. calorem.
Majoritatea termenilor de mai sus au echivalent în română : angero/înger, dor/dor, gora/gură,
more/moară, Nicheroso/Nicoară, quar/care, vorem/vrem, vorea/vrea, tar/tare, zer/ger.
Rime au și alte echivalențe fonetice și lexicale cu româna :
adormi/ Rom. adormi, It. addormentarsi ; ascosa/ Rom. ascunsă, It. nascosta,

3Federico Spiess, Einige Betrachtungen zur Mundart der Collina d'Oro Vox Romanica nr. 27, 1968 printre multe alte articole
despre subiect.
 asterne/ Rom. a așterne.
avea/Rom avea, It. aveva ; und/ Rom. unde, It. dove ; doi/ Rom. doi, It. due
voio/ Rom. voi, It. voglio ; stramua / Rom. a strămuta, It. spostare
fortuna (Rom. furtună) care a existat și în franceza veche.
moier/ Rom. muiere, It. moglie ; stare cu sensul de ”a locui” tipic galo-italic. Page | 22
În Prose genovesi din sec. XIV, (Archivio Glottologico vol. 8) avem :
angero, avangerio, apostori, deschonsorao, disipori, figioro/rom.fecior, humera/umile,
Herenna/Helena, mar/male, maroti/ammalati, miracori/miracoli, miria/miglia, Poro/ Paolo,
quar/quale, varen/valgono, tora/tavola, ydore/idoli.
figior poate fi sau nu variantă grafică a lui fijor
În Corsica, la Bonifacio, s-a instalat o colonie ligură după 1200. Rotacismul e prezent în diverse
cuvinte vechi : mari/male, miora/mola, mirün/melone, murin/mulino, nivuru / nebula, siora/fr.
semelle, gura/gula, scara/scala, téra/tela, tora/ < taula (tavola) (și Lomb. Canzo taura, ligur
Sassari ddaura) vuré/volere
c)Ladino
Există, dar e rar în ladină : iarina/ It. gallina, firare, mora/ It. mola, ö́ rə / olio, para/pala, sora/ It.
sola. gramora/ gramola ”meliță”.
Ampezzano : chera/ It. quella, fazoreto/ It. fazzoletto, firo/filo, gora/gola, mará/malato, parota
<palota (lopată), parù / It. palude, pòresc < pollice, pö́ reš/ It. pulce, purinéi <pollaio, sarà (a săra)
sciara (scară) ; scora/ It. scuola, sora /It. suola, soróio/ It. sole, serà <gelare, siara /It. segale, štera/
It. stella, tera <tela, vorea/ It. voleva; San Stefano Comelico saroio/sole.
Alton citează (p. 47) pentru Ampezzano : soroio, dorà, morin, voré /sole, dolere, mulino, volere și
téra/tela, gorosa/golosa și face un comentariu despre rotacizarea lui –L- intervocalic (pp. 50-51) și
aujorà < exvolare – a zbura, tot cu rotacism.
Val Badia : ares/It. ale “aripi” chëra/ It. quella, ćiandëra/ It. candela, firanda “tort” fira “fir” jerè/It.
gelare “a îngheța”, maratia4, Micurà / It. Nicolo, orentè/ It. volontà, parora, pira/ It. pila, niora/
Ampez. nèola, “nor”, sarè/It.salare, sorëdl/ It. sole, stëra/ It. stella, turgher/ Gherdeina tëurbl (Fr.
trouble, Rom. tulbure <*turbulus )
Fassano : purege/pulce (sec. XIX)
Verbul valere “a avea valoare” is varái, varé, în San Linert, Calfosch, San Cascian, Corvara și
Cortina d'Ampezzo. “a voi” volere, e orei, urai în opt localități, voré în Cortina d/Ampezzo.
“a păzi” guardare, e čalé în șase locuri, și čaré în opt (La Pli, La Val, St. Linert, Calfosch, Rina,
Martin de Tor, Corvara )
d) friulană
Foarte rar în friulană – sorei / It. sole.
e)Piemont și Provence - occitana vivaro-alpină
sporadic în enclavele occitane din Piemont – Coazze ǵarina / gallina,

4 Deja în anonimele Rime genovesi, sec. XIII. : o vejeza o marotia. De non confidendo în hac vita seu în iuventute III [XXXVII]
Saint Véran charendar, Rochemolles Shârènda ”Crăciun” < lat. Calendae, gurα/gola, murin/mulino,
voru/voglio ; firà/filar, sariss/selice < Lat. silex, Cortemilia burey/boletus.
Ceillac mourin / moulin ; Oulx Chandeirouzë / Candelora, Chandeleur, vioùrëttë / violette, Menton
Canderiera, soreigl, ensarata/salade.
Barre, Tarn soro d'as pés < solea ”talpa piciorului” trébour ”tulbure” tzara fr. geler (absent în ALF
harta 632 il gèle) Page | 23

Rotacismul lui –L- intervocalic e prezent și în occitană, pe o arie restrânsă, în Franța, în estul ariei
occitane, o zonă aproape contiguă cu zona rotacismului din Lombardia. Zona centrală a rotacismului
sunt departamentele Drôme, Vaucluse, Bas-du-Rhône, Hautes-Alpes, Basses-Alpes, Alpes-Maritimes.
Această vecinătate, precum și faptul că rotacismul e prezent în cuvinte vechi, și se află mai degrabă în
regres, ne sugerează că nu e vorba de o inovație independentă și nici de un fenomen târziu. De
asemenea, nu e vorba de un fenomen general occitan – el se află doar în zona de est a ariei occitane,
vivaro-alpină și provensală. A dispărut din aria romandă (francoprovensală). Nu a fost consemnat în
scris, fiindcă occitana avea deja o tradiție literară scrisă veche, iar rotacismul era perceput ca
regionalism.
Îl găsim în bouret/boletus, cer/caelum, fyer/felem, firà/filare, gerà/gelare, adjyer/angeli, mere/mala,
morin/molinum, niora/nebula, sarà/salare, eskaro/scala, sora/sola, taura/tabula, tiera/tela,
tremurar/tremulare, viureta/violeta, vures/*voletis. (Gilliéron, Atlas..)
Annonay agulha [ogüR] – în textele scrise. Menton taura / table (și Var, Basses-Alpes, Hautes-Alpes,
ALF harta 1273 Table) sará/ saler, coromba/colombe
A existat și în dialectul din Lyon. Cuvintele de mai sus sunt rotacizate și în textele vechi lombarde ale
lui Bonvesin dra Riva, și în zona rotacizantă din Italia în general.
Păcură : pegourë (San Marco), pigouřë (Deveys), pégouro (Chiomonte), pigouro (Ramats) pugurà
Rochemolles (Sachatlas 568 RESINA) ; frecvent la Rochemolles ( > Archamoura în dialect local)
quale > car
Barcelonnette soùara < solea ”talpă de încălțăminte” Haute-Ubaye souara ; Menton souara, Fontan
sora, Oulx sóre ALF fasc. 26 harta 1215 Semelle.
Nor : nyiuro, Provence.
E interesant că această izoglosă, rotacismul, unește zona de est a Lombardiei, dar nu și vestul, cu estul
zonei occitane – dar nu și vestul. Dialectul piemontez e intruziv în această zonă – separă în două zona
cu rotacism a lui –L- intervocalic, o zonă continuă și veche. (V. Miola, p. 65 și urm. pentru o
descriere detaliată). Aceasta e situația geografică :

Occitană fără Occitană cu Piemonteză Lombardă cu Lombardă

rotacism rotacism fără rot. Rotacism fără rotacism

Pare plauzibil că zona cu rotacism a reprezentat o arie lingvistică clar delimitată în Antichitate, iar
occitana și lombarda reprezintă fenomene relativ mai recente ; iar piemonteza, un dialect intruziv și
mai recent.
Rotacismul era răspândit pe o arie mai mare în Franța : J. T. Avril spune (p. VII) : ”Nul provençal ne
se méprendra sur la patrie de celui qui dit JHALA, PALO /.../ qu’il ne confondra jamais avec celui
qui prononce JHARA, PARO, comme on dit à Manosque, Sisteron, etc. ” Aceste pronunții mai erau
auzite în 1839 ; ele dispar în 1900.
În Franța a urcat până în Bourgogne cier < ciel, mier < miel
Prima atestare este în Geoffroy Thory, Champ fleury, 1529 : ” L. est mal pronuncee en dictions
Latines au pais de Bourgogne & de Forest, quant pour la dicte lettre L. on y pronunce le R. comme
j’ay veu & ouy dire a maints jeunes escoliers desdicts pais quant ilz venoient icy en l’Universite de
Paris au College, ou pour lors je regentoye. En lieu de dire Mel, Fel, Animal, Aldus, ou Albus, &
maintes aultres semblables dictions ilz pronunceoient Mer, Fer, Animar /../ Page | 24
Acest rotacism a urcat până la 200 de km de Paris.
perá / pelado în Basses-Alpes, Alpes-Maritimes, Var : Menton, Fontan, Le Cannet, Mezel, La Javie;
și pyará în Cantal, Haute Loire : Massiac, Paulhaguet. (ALF, harta 1786) ; Toulon Touroun în
dialect local.
f) Emilia-Romagna
Accidental, rar : Modena saracca/ It. salacca, Bobbio gùra. Bobbio a aparținut poate ariei lombardo-
ligure în trecut. Coli, sat lângă Bobbio, numit demult Cor "chil da Côr = quei di Coli" < Caule, rom.
gaură. ; Bobbio mé vèr, nün varùma < lat. valeo, valemus.
g) Apulia – Basilicata – Molise
Ripacandida murina/It. molino, Campomarino muere sunt relicte galo-italice, aduse de imigranți din
nord ; Ausonia (Lazio) și Norcia (Umbria) miru/mela, kuro (culo) ; Salcito, Molise cur id. ;
Ausonia piri/pelo sunt accidentale sau relicte galo-italice. mar caduco ”epilepsie” în toată Italia
meridională se rotacizează datorită ocluzivei următoare, și nu e intervocalic. Pignola purëçë
”purece” (Potenza, Basilicata) e tot un relict galo-italic.
h) Sardinia
Sassarese àgniru/ It. angelo, feri/ fele ”fiere” méra/mela “măr”, meri “miere”, sori “soare”,
car/quale “care”, àgiri/agile, carura/calore, ischara/scala sunt de origine ligură – Sassari e o
colonie ligură, cu un dialect mixt. Regula e încă activă în sassareză (terevisioni). Există și
fenomenul hipercorectitudinii : asulo tosc. azzurro.
Milis sori/soari e accidental sau cu substrat ligur.
i) Sicilia
În Bronte, rotacismul se datorează influenței gallo-italice (coloniști din Monferrat, Piemonte în satul
vecin, Maniace).
burari/ a zbura, basiricò/basilico, carùra/calore, cero/cielo, firu/ filo, nèvura/nuvola, sari/sale,
scara/scala, tira/tela ; Fantina súri.
Fantina, sat vecin, păstrează zvua / a zbura.
Confirmă doar vechimea rotacismului în Piemont – Monferrat (Asti, Alessandria) unde rotacismul e
păstrat. Novara di Sicilia meri [meɹi] ”miere”, feri ”fiere” jeru ”ger” quari ”care” sari ”sare” scara
”scară” sori ”soare”. Numai în cuvintele moștenite. Pronunțat ɹ. Și soru / it. solo, tavuru/ it. tavola.
Randazzo fieri / rom. fiere, suri / rom. soare
Păstrează și zbua, sbuà ”volare” cu L>R dispărut, ca și în moa / moară, fiu / fir, seu < serum ”zer”
j) romandă sau franco-provensală
Rotacismul a existat, probabil, și în romandă (franco-provensală) fiindcă sunt atestate în dialectul
din Lyon melem/miâr felem/fiâr, gelu/giâr, caelum/ciar, dar salem/sa, malum/mau, filum/fi. Lyon
fiind la granița dintre trei limbi – franceză, occitană, romandă – avem, probabil, o interferență
occitană-romandă. Autori francezi din sec. XIX consideră că rotacismul în zonă e recent, fiindcă nu
 se regăsește în texte vechi. Cu toate acestea, existența sa în coloniile francoprovensale din Italia
(Faeto și Celle) întemeiate aici înainte de 1275, în Evul Mediu, dovedește că fenomenul e vechi, și a
existat pe o arie mai vastă.
Accidental, urcă până la nord de Elveția, în Vosgi (Haute-Saône) dar nu în fiel
échelle – ēčīr (harta 264)
gelée jŏrā ( h. 379) Page | 25
moulin mŏrẽ (h. 511)
soleil seroey (h. 716)
vouloir vŏra (h. 806)
(Bloch, Atlas linguistique des Vosges méridionales)
Și urcă până la Liège, în dialectul valon : J'a petchy contre ly cyr e conte vos. (Parabola fiului
risipitor, Melanges, p. 429)
În sec. XIII, ligura, lombarda și dialectul venețian erau încă slab diferențiate. Putem însă spune sigur
că Veneto n-a avut niciodată rotacism. Fr. perruque (< parruque < parruca ) are, foarte probabil o
origine ligură sau vest-lombardă (Milano ?) și oscilare între par- și per-. Unele dialecte nordice au
pomo “măr” în loc de mela “măr”. Deja în latină, mālum “măr” și mălum “rău” ajunseseră omonime
odată cu dispariția diferenței de lungime a vocalelor. Când situația nu a mai fost tolerată, au fost
introduse, alternativ reo “rău” și pomo “măr” pentru a evita omonimia.
k) nelocalizabile
culo e rotacizat la kuro, kuru într-o zonă relativ compactă, care cuprinde Norcia (Umbria) Leonessa
(Lazio) Capestrano (Abruzzi) Roccasicura (Molise) San Donato, Ausonia (Lazio) Gallo (Campania)
și Bronte (Sicilia). (SSI, Harta 1668) Dialectul din Bronte e cert de origine ligură. Celelalte pot fi
relicte galo-italice, cum se vede din alte trăsături. Sonnino volo/vogliono e tipic nordic.

Dialectul aranés, vorbit în Valle de Arán (Spania și Franța, Gers, Landes, Hautes- et Basses
Pyrénées) rotacizează -LL- intervocalic, ca și dialectul din Asturii, și prin urmare e un caz separat.
(ballar-barar, bella-bera, gallina-garia).

Rotacismul lui N intervocalic

E un fenomen despre care s-a scris foarte mult. E prezent în textele vechi din Transilvania de nord și
Moldova de nord, în câteva sate din Transilvania, și în istroromână.
În Italia, există în Sauze di Cesana : lura, și în Franța, în zona alpină contiguă : ALF 41 Gilley loera ;
950 Bourg d'Oisans yura. Interesant este și hipercorectismul hien pentru hier (Auris)
E o arie care nu depășește 100 de km.
Putem considera că proto-româna născută în zona alpină dintre Torino-Grenoble avea deja un mic număr
de vorbitori care îl rotacizau și pe N intervocalic. El are aceeași bază de articulare ca și L.

Diftongarea lui O
A fost subliniată existența lui –oa- în friulană și asemănarea cu româna ; însă nu a fost remarcată
existența diftongării în ligură și provensală. La Menton avem noastre, coaso I sg. coase III sg., deja
pierdut în Atlasul lui Gilliéron ; foart, și, interesant, aiši fwart ALF harta 597 SI FORT.
Tot la Menton, noara /noră, coarda/ corde, coasta/coastă.
Consoana J
Consoana românească și franceză –j- există în tot nordul Italiei, într-o arie continuă care leagă Liguria,
Emilia-Romagna și Veneto, notată de obicei x.
Velarizarea lui –V- sau –B- post-liquida sau intervocalic în –GE-

Page | 26
E rară în română, aproape accidentală :
-V- > -GE- : favus, favulus > fagur ; naevus > neg
-B- > -GE- : nebula > negură, uber > uger ; rubus > rug m. (de mure) fimbria > frânghie.
În schimb e frecventă și regulată în franceză :
-V- > -GE- : abbreviare > abréger ; alleviare > alléger ; alvea > auge ;
levior > léger ; nivem > neige ; servientem > sergent.
-B- > -GE- : (berbecarius > berger ; *plumbeare > plonger) ; rabies > rage ; rubeus > rouge ;
*sabius > sage ; tibia > tige ;
În italiană, datele sunt mai fragmentare :
-V- > -GE- : uva – üga Lombardia, Valganna, uga Garlasca
pavore > paura > pagura Lombardia

-BU- > -G- :

robur > rugula, rugura în Lombardia și Liguria, ca rom. nebula > negură.
nebula > negula, negura Lombardia.
pluvia > pioggia - doar în toscană, dar piove. uvula > ugola etc. cu răspândire lacunară, înlocuit
adesea. În toscană. Coboară până la nord de Roma. Răspândit în nord, dar nu în Piemont.
și leporem > leur > legur în Italia de N
și uber > egvar, ugvar Latsch Zuoz, Fex Platta
medula > miola > magual migola romanș
și habeo > aggio în tot sudul Italiei, Apulia, Basilicata, Lucania, Calabria.
paralelismul bun nivem > neige / naevum > neg și rubeus > rouge / rubus > rug ne sugerează că
această transformare fonetică e veche.
Cum tranformarea e mai frecventă în Franța și nordul Italiei, româna poate fi clasată și ea în zona
galo-italică.

Ca și rotacismul lui –L- intervocalic, transformarea alveolarei –S- în postalveolara –Ș-, și

fenomenul de mai sus, transformarea labiodentalei fricative –V- în alveo-palatala africată –GE-

Distanțe Levenshtein

nr transf. fonetică română dialect sistemul toscan

0 Latină sibilare sibilare sibilare
1 palatalizare šibilare šibilare sibilá
2 asimilare vocalică šubilare šubilare sibilá
3 spirantizare šuilá šuilá siblá (sincopă)
4 rotacism šuirá šuirá siblá
5 a șuiera šwirá (Rovegno) siblá (Sauze di Cesana)
šüré (San Vigilio di Marebbe) Page | 27
šyuré (Colfosco in Badia) Lad.

Cum se vede, româna și lombarda de vest au până la patru distanțe Levenshtein în comun. Multe
sunt moștenite, și nu recente sau independente ; le putem găsi în cele mai vechi documente lombarde
sau ligure.

Am identificat mai multe domenii în care româna și nordul Italiei – Galia Cisalpină sau Padania –
diverg față de toscană, și diverg în altă direcție decât toscana față de latină. Ele sunt următoarele :
nr. criteriu latină toscană galo-italică română
1 lexic – latin torbidus torbido turbulo tulbure
dextra/ directa destra dretta dreapta
- solamente numa numai
sputare sputare scupire a scuipa
transmittere, mandare tramittere a trimite
mandare
- concimare ingrassare a îngrășa
sternutare starnutare stranutare a strănuta
sinistra sinistra stanca stânga
2 lexic de substrat letamen letame bileka balegă
paludem pantano palta baltă
- briglia brena brâne
3 lexic – prefixe dis- , ex- spogliare despoia a despoia
- volare svolare a zbura
4 morfologie : accent
5 morfologie : gen variabile masc. fem. fiere, floare
miere, sare
duo m. f. due dui, due doi, două
6 morf. : desinențe verbale volunt vogliono volo, voro vor
erant eravano era erau
7 fonetică : vocalism bonus buono bun bun
bene bene bine bine
8 fonetică : consoane –B- febris febbre fiore fiori
-LI- caballi cavalli cai cai
metateză integrum intero intregh întreg
fonetică : denazalizare quantum quanto quatt cât
9 fonetică : rotacism mola mola mora moară Page | 28

Morfologie.
Verbul
Ei stau / stanno
SSI Harta 1692, conjugarea lui stare
stau III pl. în Italia : SSI p. 362 Crespadoro, Veneto,
569 Grottamare, Marche
654 Serrone, 662 Nemi,682 Sonnino, Latium
619 Montesilvano, 625 Sassa, 648 Fara San Martino, 658 Palmoli, Abruzzi
Ei au/ hanno
V. SSI, harta hanno comminciato : frecvent în Lațiu, ca și ei dau ; galo-italic Novara di Sicilia êu.
Ei dau / danno
dau : Latium 616 Amatrice, 624 Rieti, 625 Sassa, 643 Palombara, 654 Serrone, 662 Nemi.
Ei stau : Latium 654 Serrone etc.
Eu sînt / io sono
sunt, sont I sg. în câteva sate romanșe (Dalin, Mathon, Scharans) în SSI harta 1689, și istoric în
Lombardia io sonto, azi aproape complet dispărut, mai e atestat doar la Sonogno și Breno, în Canton
Ticino (ibid.) și Ligornetto, Mello, Milano, Cremona, Bozzolo.
Frecvent în Evul Mediu. ”Io sont la morte che porto corona / sonte signora de ognia persona”
Inscripție nedatată din biserica San Vigilio, Val Rendena ; tardivă. (Transcris de Douglas William
Freshfield, Italian Alps: Sketches in the Mountains of Ticino, Lombardy, the Trentino, and Venetia,
Longmans, 1875, pag. 375)
Legenda di San Petronio, sec. XV, dial. emilian din Bologna, foarte toscanizat : ”Io sonto quello, che
fui in lo luogo”. (Miscellanea, p. 215)
tu ești / tu sei )
tu ešti în Lenz, Reams, Latsch, Zuoz, Bivio, Sils (romanș, Elveția)
noi sîntem / suntum Cremona SSI h. 1690
eu fac / io faccio
fak în lombardă : Poschiavo și Indemini, Breno, Corticiasca (Canton Ticino, Elveția)
Ceppomorelli, Domodossola, Ornavasso ; 124, Selveglio 126, Pianezza (Borgosesia) 128, Nonio,
135 Pettinengo, 218 Grossio, 299 Sermide
fagu Liguria : 179 Rovegno, 187 Zoagli, 199 Castelnuovo di Magra
 fokh Trento, 299 Pejo ;
fak Emilia-Romagna, 401 Piacenza, 412 San Secondo, 413 Carpaneto, 415 Concordia, 424 Poviglio,
427 Baura, 436, Nonantola 439, Comacchio, 443 Tizzano (fără hartă) 454 Prignano, 455 Merlano
etc. etc
fak Marche : 529 Fano, 537 Urbino,
Page | 29
fak Sardinia : 938 Bitti, Fonni, Dorgali.
a bea
beau, bei, bea / beo bei bea SSI h. 1696 p. 567 Sant'Elpidio a Mare, Marche.
Româna și celta

Argumente fonetice
Există argumente fonetice și lexicale care sugerează un substrat celtic în latina care avea să fie adusă
ulterior în Dacia și vorbită acolo.
transformarea lui qua > pa (quattuor > patru, equa > iapă, aqua > apă,
și, simetric, a lui gua > ba ( lingua > limbă)
au paralele interesante în celta galică –
gal. epos “iapă”, petru- “patru”, galeză pedwar, rom. patru, gal. petuarios, paetrute ; petrudecameto
”14” .
Și palatalizarea lat. se-, si- la rom. șe-, și- are un echivalent celtic interesant :
4 6 7
Latină quattuor sex septem
Română patru șase șapte
Scottish Gaelic [keye] ceithir [šiə] sia [šekh] seachd
irlandeză [kothr] ceathair [šē] sé [šokht] seacht
Cornish [pažar] pajar [hweh] hwegh [šoith] seith
Welsh / gaelică, galeză pedwar [hweh] chwech [saith] saith
Bretonă pewar - /- -/-

întâi vine, probabil, din ante. L-a înlocuit pe primus, păstrat în toate limbile romanice, din cauza
influenței galicului kintos ”primul”.
Chiar și structura numeralelor 11, 12, 13, un-spre-zece, despre care se consider că are model slav, ar
putea avea un substrat celt :
bretona : unan warn ugent, daou warn ugent, cu war- ”peste”
velșă : un ar ddeg ; Cornish onan warn ugens ; Scots gaelic : aon air fhichead

Există un substrat celtic invizibil în franceză și italiană : blanc ”alb” preluat din germanicul *blankaz
”palid” nu e termenul germanic tipic pentru ”alb”, care e *hwitaz. Dacă știm că în celtă alb e *blaro- iar
galben e *blawo-, vedem că noul termen e preluat din cauza unuia deja familiar.
rom. iie < linea ”cămașă” pare un exemplu simplu – linea din linum, in. În latină însă linea există deja și
înseamnă fir de in, nu altceva.
Linea din română vine din altă parte (Isidor din Sevilla, Etymologiae, XIX) :
23 De proprio quarundam gentium habitu.
Quibusdam autem nationibus sua cuique propria vestis est, ut Parthis sarabarae, Gallis linnae. /../Linnae
Page | 30
saga quadra et mollia sunt. De quibus Plautus (frag. 176) : Linna coopertus est textrino Gallia.
”Fiecare popor are haina lui națională, parții – sarabara, galii – linna. Linnae sînt mantale pătrate și moi.
Zice și Plautus : e acoperit cu o linna galică țesută.” Iie pare a veni din acest cuvânt celtic.
Termenul s-a menținut o perioadă în spaniola veche : Spania, Leon, sec. XI, listă a proprietăților
mănăstirii Santa Maria de Vezdemarban : I° manto et Ia manta et Ia linia, I° kapello inuestito in panno
tiraz...
unde linia are sensul clar de haină, fiind inclusă într-o listă de haine. Multe alte atestări în Spania, însă în
contexte unde sensul e neclar. Fr. linge vine din adj. lineus, -ea, și este doar adjectiv în franceza veche.
El devine substantiv mai târziu.
adânc ”profund” n-are nici o legătură semantică cu lat. aduncus ”curb, încârligat” ; adânc e probabil un
cuvânt-valiză între aduncus și celt. don, daun ”profund”, sau celt. avenc, ”aven”.
verigă, uneori dedus din slavă, poate fi apropiat de celticul viriola, viria (Pliniu etc.) ”brățară”.
Argumentele lexicale
Unele cuvinte cu etimologie nesigură sau necunoscută în română pot fi comparate cu echivalentele lor în
galică ; sau, când ele lipsesc în galică, din cauza cunoștințelor noastre lacunare – în altă limbă celtică.
Rom. afină ”Vaccinium myrtillus” galeză (Welsh) mafon, afan ‟zmeură, Rubus idaeus” Cornish avan,
avanen fem. ‟zmeură, Rubus idaeus” (vezi J. Cameron pentru nomenclatura completă). Posibil fals
pozitiv. Pentru o regulă subiacentă ”comparați orice nume de fructe de pădure” ~ șase nume de fructe de
pădure × șase limbi (irlandeză, Scots, galeză, Cornish, bretonă, Manx) = 36 comparații, ceea ce crește
riscul de falși pozitivi.
(propusă de Valentin-Claudiu Dobre)
Și Languedoc avajon ”afină” ; abajou Béarn, anažoun Aran.
Balegă
Lombardia
Canton Ticino : Ligornetto belegot ”băleguțe care se agață în lâna oii” ; Piem. bilekit : Antronapiana,
Ceppomorelli, Malesco, Ornavasso în Sachatlas, hărțile 1173, 1174. Lombard Comasco baguleitt,
Bergamo bagula ; Varese bagaritt ”sterco di pecora” ; Busto Arsizio balíti ”escrementi di pecore”
Bosino bagulìn.
Languedoc :
Claude François Achard, Dictionnaire de la Provence et du Comté-Venaissin: Vocabulaire
provençal 1785 velego : vilainie, saloperie, ordures
J. T. Avril, Dictionnaire provençal-français, suivi d'un vocabulaire français-provençal, Edouard Cartier,
Imprimeur, Apt, 1839 : veleguo : crotte
Étienne Garcin, Nouveau dictionnaire provençal-français, Fabre, Draguignan, 1841 : veleguo : crotte que
l’on prend dans les rues, saloperie, ordures.
Absent în dicționaru lui Léger Gary (occitană din Tarn) din 1845.
Jacques Azaïs, Dieu, l’ homme et la parole, ou la langue primitive, Imprimerie de Mlle Paul, Béziers
1853 : fiente des bêtes à laine : bélégo languedocien (p. 267)
Gabriel Azaïs, Dictionnaire des idiomes languedociens étymologique, comparatif et technologique,
Delpech Imprimeur, Béziers, 1864 : belego : excrément des bêtes à laine en forme de boulettes, crotte /.../
crottes attachées à la toison des animaux.
Frédéric Mistral, Lou trésor dóu Felibrige, 1878 : vol. 2, p. 1094 : velego, belego : flocon de laine grasse,
Page | 31
mèche de cheveux gras, gringuenaude, (ordure attachée à l’anus) crotte attachée à la laine ou au poil.
Louis Rouquier, Contes a la troubilho, 1925, fără editură, Levallois-Perret, conte Lou Roumiu,
glosat fumier de mouton. Dialectul din Puisserguier, Hérault.
Jean-Louis Garrot, Lexique des mots patois employés à Barre (Tarn)
bélégo glosat fumier sec des brebis. Și La Salvetat, Olargues, Hérault.
Périgord St. Pierre de Chignac la boulego ”noroi”
Ardèche pecolas și N. Italiei bagola etc.
pecola ”fumier sec” Florac, Lozère ; ”crottes de brebis”
beliga ”oaie” Camplong, Hérault ; Cornus, Aveyron pare a nu aparține aici, ci pare a fi înrudit cu fr.
bélier ”berbece” de etimologie necunoscută, apărut târziu în fr.
Cf. irl. bualtrach ”balegă” înrudit cu buaile, grămadă de gunoi ; bo+ailech vacă + balegă. bo+aoileach
”vacă+balegă”. Irl. aoileach [eiləχ] gaelica scoțiană aolach, poate și breton (t)eileg.
Bară
rom. bară Banat ”fir de apă” ; Piemonte Monregalese biùra - rigagnolo, pârâu (termen celtic)
Beregată
Rom. beregată / *brāgant “gât, gâtlej” prov. brego ”buze” (transferul semantic gorge >bouche e
frecvent în dial.)
Brad
Rom. brad, lombardă Leventina brach [brak] “brad tânăr” braata “ramuri”– Biasca, Val Pontirone brata
“ramoscello di conifero – cetină” ; Val Camonica brasca “frasca” ramură ; înrudit cu cele de mai sus,
ladin brode “Zapfen des Zirbelbaumes, con de Pinus cembra” ; nu vine din lat. *birotulus (Kramer,
1988, p. 350-351) ci e probabil de substrat ca restul vocabularului alpin privitor la conifere. Lozzo braśìl
“planta giovane di alto fusto” ; poate ladina din Cadore bòrčo “abete dalle forme contorte, brad strâmb”
și romand bortze “sapin rabougri, brad sfrijit, cu ramuri strâmbe”. Ladin brašón. Val Sesia brintsul
“ienupăr, Juniper”
O parte din termenii alpini pot însă fi derivați din celt. *brustniyo- ”sarcină de lemne”. Mai e posibilă o
contaminare între *brustniyo- și *brat-.
Romand brondyon ”ramură de conifere, cetină” și mai bine bròta ”ramură de brad uscată” Trient.
borché [boršé] < *borse ”brad” Trient, borse ”brad” Finhaut.
Am citat deja mai sus gr. βράϑυ “Juniperus sp.”; Ladin Ampezzano brašón, brascion “arbore” e poate
înrudit cu termenul românesc. Cf. Val de l'Orco breze, brenze “Larix europea” Ital. Piemont. Briançon,
etc. bleton “Pinus cembra”, Val d'Aosta brenva id.
Occitan Italia brut (Fenils), brout (Oulx) ”ace de brad”
islandeza veche bar “ace de brad” barr-viðr “pădure de brazi” cf. aramaic, ebr. beroth ‫“ בְּ רֹות‬brad sau
Cyparissus sp.”
și brinsul, brinšul “Juniperus communis, jneapăn” în Ticino (Vergeletto, Campo, Cavergno, Indemini) și
nordul Piemontului (Trasquera, Premia, Ceppomorelli, Antronapiana, Ornavasso) AIS, harta 599.
Occitan brut (Fenils), brout (Oulx) – ace căzute de larice.
După Ahmad Al-Jallad, Universitatea din Leida (comunicare personală) se poate reconstrui numele
ienupărului în proto-semită ca burāth, ( Accad. burash, Hebr. berosh, Aramaic brātā, aramaica biblică
‫רֹותים‬
ִ ְּ‫)ב‬. Page | 32
Dioscoride Peri hyles iatrikes, De materia medica, cartea I,
102, kyparissos, lat. cupressus, 103, arkeuthos, ienupăr, 104 βράϑυ / sabina, 105 cedru – ceea ce arată
clar că e vorba de un conifer.
”(...pasaj interpolat) există două feluri de brathy. Unul are acele ca de chiparos, dar mai spinos, cu miros
greu, înțepător și pyrotic. E un arbore pitic, care se întinde mai mult pe orizontală. Unii îi folosesc
frunzele în loc de tămâie. Celălalt are frunzele ca cele de tamarisc (Tamarix sp. ) . Acele ambelor specii
domolesc ulcerațiile pielii și flegmoanele și cu miere curăță buboaiele.. ”
Plinius (Naturalis Historia, lib. XII, XXXIX)
petunt igitur în Elymaeos arborem bratum, cupresso fusae similem, exalbidis ramis, iucundi odoris
accensam.– în munții Zagros, în Elam. Descrierea lui Pliniu se poate referi la Juniper sp. Dacă da, atunci
un împrumut iranian nu e verosimil.
Și herba Sabinae = σαβίνα βράϑυ în Glos. Servii
Hesychius, Glosar βράϑυ : πόα τις ϑεοῖς ϑυομένη – brathy e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor.
Rom. buștean poate veni din *bosk-ian. Grupul –sk+i  -ști [šti] regulat cunosc / cunoști, piscis > pește,
etc. Nu e limpede dacă *bosk- e celtic sau germanic, dar, tipologic, o origine celtică e mai plauzibilă.
Rom. buze “ / Celt. *bussu MIr. bus ; cf. Sp. bezo, buz “buze”5, Romanșă Sursilv. biutscha “buze
răsfrânte” Ital. Lombard Valtellina bésc'iula “buze”. Lat. basiare “a săruta” e împrumutat din celta
galică. Elveția Valais botsche. Albanez buzë
Carpaţi – de obicei dedus din alb. karpë “stâncă” are şi el echivalenţi în Alpi – romanş krep etc. Nu
poate fi dedus din gr. Κάρπαϑος Karpathos fiindcă și în greacă termenul e un toponim de substrat, nu
un cuvânt cu sens, susceptibil de a fi folosit pentru a denumi și alte entități.
Rom. cetină ; Romanșă Sursilvan cazzina “dürres Tannenreis, dürre Tannennadeln– ace de brad uscate,
cetină uscată”; cazzinas novas, “Schösslinge, mlădițe”
codru cf. breton coat ”pădure” velș. coed ”arbore” coedwig ”pădure” ; Manx gwidh ”arbore” Cornish
gwedhen id. irl. coill.
creangă, irl. crann, crand arbore ; lemn în general ; crannda adj. ”de lemn” ; cranngal ”lemn” ;
gaelica scoțiană crann, arbore, grindă ; celelalte limbi celtice prenn. Velșa medie kank creangă.
Rom. gheară, port. garra gheară, labă cu gheare ; sp. garra, labă cu gheare. Celtic.
gârniță, gorun sunt considerate slave. Dar cel puțin gârnița, Quercus frainetto, e un arbore balcanic, tipic
pentru sudul Europei, nu e un termen proto-slav, ci ar fi putut fi, în cel mai bun caz, o inovație bulgară și
sârbească. Există deja un provensal garric ”chêne kermès, Quercus coccifera ; Quercus sp.” Limousin
jarri ”stejar, Quercus sp.” ; radicalul *karr-, preroman, a dat lat. quercus. Lat. cerrus ”cer, Quercus
cerrus” și carpinus vin poate din același radical sau unul asemănător.

5Sp. bezo ”labio grueso” explicat ca ”onomatopeic” ; buz ”labio” e explicat ca venind din arabă ; cu siguranță nu; termenul arab
pentru buze e shifah.
După părerea noastră, e vorba de un radical pre-roman intrat în celta din sudul Franței. Basc harritz
<*karritz, sp. carrasca, Quercus ilex.
Rom. gușă provine, spun dicționarele, din lat. geusiae, pop. *gosiae. Dar acest cuvânt e un termen târziu,
celtic – dă în franceză gosier, gâtlej. În scris geusiae e folosit abia în sec. V, după anul 400, de către
Marcellus Empiricus, la Bordeaux. Dacă el a existat înainte, atunci a existat în latina populară celtizată.
Fr. veche gosillier > engl. guzzle, a înghiți. Cuvântul există și în ladină, goš ”gușă, goître, Kropf” Page
: | 33
Fassano, Val Gardena gosc’, Selvano gos, tosc. gozzo, Rovigno guṣo
Rom. doină / proto-Celtic *dawna “poem” Lituanian dainas.
mătură poate fi slav. Poate exista însă și o contaminare cu celt. > lat. betula ”mesteacăn” gascon Gers
bedora. Din crengile de mesteacăn s-au făcut mult timp mături.
zadă (Larix decidua) vine, desigur, din latină, dar cuvântul e cunoscut doar în zona nordică a Italiei, unde
există şi arborele. Termenul are două sensuri : unul primar, de arbore, al doilea derivat, de torță.
Dacă primii coloniști romani ar fi venit dintr-o altă zonă decât cea a Alpilor, nu ar fi știut numele
arborelui, și i-ar fi dat alt nume – poate un nume local ; dacă, iarăși, românii ar fi părăsit Dacia și ar fi
venit ulterior înapoi din Balcani – larice n-ar mai fi rămas în limbă, fiindcă în Balcani laricea zăpezilor
nu crește. Arom. dzadâ e un lemn de pin pentru aprins focul sau opaiț - nu se referă în mod specific la
Larix decidua, e sensul secundar din latină.
Semnificativ e şi faptul că există în română cucuruz – cucuruzul brazilor – care înseamnă con de brad şi
de pin înainte de a însemna porumb, Zea mays. în Stenico (Trento, dial. Trentino) există kukurugi,
Volano (Trento, trentino) kukarugi Bienate (Lomb.) kükürükü Cortemilia (Piemont) kükarükü etc. – v.
harta 573 în SSA, şi harta 1300 Nusskern – miez de nucă.
Putem spune că mai tot lexicul desemnând conifere – pin, zâmbru, molid, larice, zadă, cucuruz, şi poate
brad – vine din latina vorbită în Alpi şi influenţele celtice respective.
(molid – Picea abies, în denumiri vechi Picea excelsa ; mélèze, Larix decidua). Alb. molikë, Abies alba,
este bradul generic.
iar, fără etimologie, poate fi comparat cu bret. arré, iarăși.
a se îmbrăca din celticul bracae e preferat latinului vestire.
mare, “big”/*māro, irland. mor.
Rom. măceș “rose hip, Rosa canina” ; irl. mogóir id. ; Ital. Ruvo di Puglia maccia (SSA harta 605,
punctul 716) 6
mânz / Celtic mandus ; Alb. mëz, tot împrumut celtic.
mânzat ”vițel” – romand modze ”junincă”.
mic ”mărunt” proto-celtic *bikk-
melc, cf. velș malwen, malwod ”melc”, Cornish melhwes, breton melc'hueden, melc'hwed, ”limaçon”
maligorn ”escargot”.
Franța occit. Hérault, Tarn, Aveyron, Lot milauk etc. în ALF, harta 770 s. v. limaçon ; Sachatlas la
lumaca 461 Apulia Alberobella malawka probabil relict galo-italic.

6Sau din lat. maccis aril de nucșoară (Myristica fragrans) care are aceeași formă și culoare ca măceșele. În schimb nucșoara e
prea rară pentru a denumi un fruct comun. Etimologie dificilă.
Tarn milhaouco ”limace”, Aveyron millauco id. / Fr. Lorraine Meuse Vignot, Vouthons etc. meulçon
”limaçon, escargot” ; valon Lille moulet ”petit coquillage, escargot”
molid/ Fr. mélèze <*melid or *melice, Piemont malazu.
Rom. tare e dedus din lat. talis ”asemenea, astfel de”. Schimbarea sensului ar fi trasă de păr și fără
echivalente în nici o altă limbă.
Page | 34
Irl. Manx tréan ”puternic” Scot. Gael. treun [treen] proto-Celtic *tregs-no- sugerează un etimon celtic
sau cel puțin o interferență.
tată, prezent în diverse limbi și dialecte romanice, tat, tad în bretonă.
a vindeca
lat. vindico, vindicare înseamnă doar ”a răzbuna” în latina clasică, și în toate celelalte limbi romanice.
Nu există nici o altă limbă romanică în care alternanța semantică a vindeca / a răzbuna să fie posibilă,
într-o direcție sau alta.
În celtă, însă, ea există. De exemplu
irland. ícc:
(c) revenge, redress : aithi .i. íc, O'C. 2069 (< H 4. 22, p. 67b ). ceann ríogh i n-íoc a athar, Content. v
167. is rún liom íoc air `ich lechze nach Rache,' Mid. Court 998 ( ZCP v 230 ).
II
(a) cure ; act of curing, healing : dia íc din galar hi robae, Ml. 48d28 . inna somailse inna íce `of the
sweetness of the healing,' 50c11 . ícc ecesia ( ἄχεσις ) graece salus latine, Corm. Y 767. ic .i. leigius,
Lec. Gl. 182 (M). th'í.¤ don chlaime, Lat. Lives 72.7 . sóera ainme, essóera ícce `ready to injure, never
ready to heal.
(Electronic Dictionary of the Irish Language)
În gaelica scoțiană :
ìoc
ìce, sm rent, payment. 2 medicine, healing, remedy. 3 requital. ”răsplată, fie în sens pozitiv, fie în sens
negativ, răzbunare” (Am Faclair Beag)
Manx
geeck, to pay, to heal
eeck, price, value ; payment ; healing, cure
(Fockleyr Manninagh as Baarlagh, 1866)
eeck : clear off debt, payment, pay off, pay out, remittance, reward (Fockleyreen)
Cornish
yehés (yechés, yeghés, yehés iachés)
iache, to heal, to cure ; iaches, health; iag, a cure, a remedy (Lexicon cornu-britannicum, Robert
Williams)

Rom. zmeură “Rubus idaeus” irl. sméar dubh “mure, Rubus fruticosus” unde dubh “negru” ;
dudul, Morus, se numește craobh nan smèur, “pomul cu smèur”
Rom zâmbru “Pinus cembra” , Romanșă dschember.
Zece etimologii bune : balegă, beregată, brad, buze, larice, mare, mânz, molid, zâmbru, zmeură–
un număr relativ mare, ținând cont de faptul că există doar aproximativ o sută cinzeci de cuvinte de
substrat în română.
Page | 35
Toponime celtice
Dervent, în județul Constanța, are probabil un nume celtic. Se află la distanță de doar 20 de km de
Silistra, fostul Durostorum, și el așezare celtică. Mai există un Derventa în Sârbia și un altul în Bosnia.
De asemenea, a existat unul în Britannia, Derventio Coritanorum > Derby. Râul care curge în zonă se
numește tot Derwent. ; și Drevant, în chiar centrul Franței, lângă Bourges. Drubeta poate fi și el înrudit
cu termenul celtic.
Despre Deva s-a sugerat că ar fi un toponim dacic, dava, dar există un Deva și în Marea Britanie, Deva
Victrix, azi Chester, în nord-vestul Britaniei. Numele lui Burebista poate fi apropiat de celticul
Ariovistus.

Distribuția zâmbrului, Pinus cembra, după European Forest Resource Programme .

(imagine jpg).

Rom. zâmbru e moștenit. După Rémy Viredaz, din *giembrum.

Rom. mătură poate fi comparat cu betula, dat fiind că ramurile de mesteacăn se foloseau ca mături.
a schimba, din lat. cambiare, ne arată că termenul exista deja în latina vorbită în sec. II-III. Prima
atestare, în 292-312 la Siculus Flaccus, De condicionibus agrorum, 28 ”emendo vendendoque aut
cambiando mutuandoque”, e destul de timpurie.
Mai dificilă e apropierea dintre cioc, fr. chouque ”butuc”, ital. Trento cioc, ital. ciocco id. – pentru
care sunt propuse alternativ un celt *tsŭkka sau germ. Stock.
Argumente geografice
Până în 283 ante Chr. Gallia cisalpină ocupă tot nordul Italiei, și coboară pe litoralul Adriaticii până
la Senigallia, la 250 de km de Roma. Gallia cisalpină e lent cucerită de romani : 222 ante Chr. e
cucerit Milano, în 15 ante Chr. Como, Raetia, Noricum, Vindelicia. Le trebuie romanilor aproape
270 de ani să cucerească întreaga Galie cisalpină. Galii de aici s-au asimilat lent, și au continuat să-și
vorbească limba până târziu, deși nu avem dovezi directe.
Cuvântul mar ”mare” a fost deci folosit, în Italia, la 250 de km de Roma ; și în nordul Italiei, până
târziu, în sec. II-III AD.

Măgură
Italia, Istria, Pirano Monte Mogoron,
Spania Sierra de Cuenca Mogorrita, Mogorra de la Hoya, Mogorrón.
Spania Avila Mogorra de Robledillo, Mogorra de(l) Helechar
Spania Toledo Mogorro ; Spania Extremadura Caceres Mogorro del Vilano
Sardinia Oristano Mogoredda (transcr. ital. hipercorect. Mogorella) și Mogoro.
Sardinia Nuoro Monte Maguri. Page | 36
Mugur
Trebuie distinse cele două serii, măgură și mugur, care după părerea noastră nu sunt înrudite.
Catalan mocoró, mugaró, mugoró, mugró, ”sfârc de sân, papilla”.
Italia Istria Dignano mugarαn ”sfârc de sân, capezzolo”
Romanș sursilvan mugrin (v. infra) ”Gewettkopf m (beim Blockbau). – 2. (pl.) Gewettkopfreihe f,
Hauskante” basc mukur ”tocón de un árbol” mokor ”tronco; ramas gruesas de un árbol; taco, tarugo;
copa de un árbol / buturugă, buștean cu rădăcină”
Span. mugrón < lat. mucro (?) ”lăstar”.
mugaró, mogaró ‘montón de gavillas con las espigas hacia dentro, la cual adquiere una forma
cónica (Terrassa)’, se supone que procede de una interferencia entre modoló ‘ídem’ y mugró
‘pezón’; mogarada ‘tostar piñas en el bosque (Pla d’Urgell, Vallès)’; mocorro ‘pezón; papillas
(doc. 1579)’; mucarró ‘pezón (Empordà)’; mugaró ‘pezón (Balears)’; mugueró ‘pezón (Camp de
Tarragona)’; mugró, mogoró ‘pezón’, palabra procedente del latín mucro ‘punta’, y este a su
vez del griego clásico µυκρον ’pincho’. ■ Los posibles cognados de origen prerromano en la
lenguas románicas serían: el gascón pirenaico maguera ‘pila de piedras’; el lenguadociano
maguela ‘colina escarpada’; el ligur magâ ‘pila de piedras’; el sardo mogoro, mogola ‘altura;
colina baja’ y muguru ‘pila de piedras; cumbre de montaña’; y el rumano magura ‘colina’ (de
posible origen ilirio, tal como el albanés magulë ‘ídem’). En vasco también tendríamos
cognados, tal como mukuru ‘bulto’ (procedería en teoría del latín cumulu), mukurru ‘colmado,
desbordado’, , mokhor ‘tepe’, mokor ‘terrón, mota de tierra; prominencia, elevación, altura;;
posaderas, culo’, mokoru ‘altura, cima’, mogarra ‘parte superior del tronco de un árbol donde
empieza a ramificarse’, y, según Hubshmid, moko ‘pico de un ave; punta, extremidad’. Como se
puede observar, este subgrupo también habría dado lugar a una evolución semántica
relacionada con una parte del cuerpo prominente, en este caso, el glúteo. Como p
and in Basque toponymy magura, mokór, mukuru ‘mound, heap’, magal ‘lower part or slope
of a mountain’, and mokar and mukur ‘small rise’ (Lahovary 1951: 194). In Sardinia, mógoru
and mógore-ddu refer to ‘height, hill, mountain’ and mògoro, móguru to ‘hillock’, in the local
toponymy Mt. Maguri (see Alessio 1951: 244, 248, Haarmann 2002: 158); similar names are
found in the toponymy in Corsica.
In south-western France we can find magaria ‘mound’, in the Italian

Cuvinte germanice
 A existat mult timp dogma că româna s-a separat înainte de primele influențe germanice în limbile
romanice. Această dogmă e circulară, e o simplă axiomă : nu vedem ceea ce nu dorim să vedem.
Cel puțin trei cuvinte, a merge, a se uita, bordei au etimologii germanice verosimile, din germ.
*markôn, a călca în picioare, a păși ; *wahtôn, wachtan, a supraveghea ; bordel, colibă, căsuță. ( fr.
marcher, guetter, bordel). A le explica altfel decît prin etimologii germanice presupune acrobații
istorice și lingvistice majore. În sec. II – III AD, popoarele germanice intraseră deja în zonaPage | 37
culturală și economică a Imperiului Roman ; contactul lingvistic era foarte posibil în Galia cisalpină.
Latina populară vorbită e mai mixtă ca cea cultă scrisă : numeroase grecisme sunt absorbite în latină,
ca și multe celtisme. E probabil că au intrat și multe cuvinte germanice în sec. II-III – eclipsate
complet de intrarea masivă a multor germanisme după sec. V.
a băga e probabil germanic și el, ca și buștean < *boskjan < bosk ”lemn, arbore, pădure”.
Brâu
brâu, brâne trebuie, desigur, scos de pe lista cuvintelor de substrat. Există deja în dialecte italiene (v.
supra) unde e de origine germanică. În română a intrat probabil prin intermediu slav.

a merge e un caz dificil. Dacă e înrudit cu albanezul mërgoj ”a pribegi, a bejeni, a emigra” atunci
poate fi o simplă metateză a lui migro, migrare latin.

Vocabularul

Italiana a păstrat o relație permanentă cu latina, prin Biserică sau universități. Latina este un adstrat al
limbii italiene. Unele cuvinte moștenite sunt păstrate în dialecte, în timp ce italiana le-a înlocuit cu
neologisme latine. Astfel, în numeroase cazuri, mărturia dialectelor e mai importantă decât cea a limbii
italiene literare.

a) unele substantive ( bucată, pezzo ; băiat, ragazzo; puțin un poco,) și verbe ( a lua, prendere,
lavorare, a găsi, trovare) sunt prezente în listă nu pentru comparație, ci pentru a arăta
diversitatea sinonimelor folosite. Aceste cuvinte sunt frecvente în limbă, dar frecvența lor nu e
proporțională cu durabilitatea lor în timp. Limba a decis să utilizeze pentru unele concepte
(nume, picior, lună, stea, noapte) nume eterne, și cuvinte jetabile pentru alte concepte (copil, a
lua, a găsi). Spaniola are llevar, coger, tomar, italiana prendere, čapar, tor, pigliar, româna a
lua, romanșa prender și piglier, toate înlocuind lat. capio. Sensul [a lua] e reprezentat de cuvinte
instabile. [a munci] are nume diferite în dialectele italiene. Româna a adăugat ”a munci” din
slavă, nu fiindcă termenul lipsea, ci fiindcă termenul e esențialmente instabil. Are ceea ce se
numește un intensity treadmill : travailler vine din tripalium, tortură, ca a munci; fatecà
înseamnă ”a obosi” ; limba înlocuiește cuvântul pentru muncă cu altul însemnând un efort
intens, care la rândul său pierde din intensitate și e înlocuit.
b) Numele zilelor (lunedi, martedi, mercoledi) au fost poate influențate de un model germanic
(Mon-tag, Diens-tag, Wednes-tag) sau nu ; româna, spaniola și unele dialecte italiene păstrează
forma fără sufixul –dies.
dies și *diurnu (nordic di, Sard. die) au o distribuție ne-așteptată. Am fi așteptat ca *diurnu să fie o
inovație nordică, fiindcă există în franceză. El e prezent însă în dialectele sudice.

c) Unele perechi (frondea/folium ; *viridia/caulis ; faber/*ferrarius ; caseum/*formaticum ;

dextra/*directa ) au existat deja în latina târzie, și nici un membru al perechii nu l-a eliminat pe
celălalt. Deși le-am menționat în listă, ele nu au valoare diagnostică.
Page | 38
d) Romanșa și trei sate din Sardinia au păstrat album (rom. alb). Sard. alb a fost înlocuit foarte lent
de către ital. blanco, textele medievale au album.
e) altus ”înalt” și alter ”altul” au intrat foarte devreme în omofonie – doar în zona Galiei cisalpine.
Provensala și româna o rezolvă prin prefixare – înalt.
f) Unele cuvinte (oleum, acetum, *aciarium, petroselinon, securis, cerasus) au fost împrumutate de
slavi în sec. VI-VII de la populația romană cu care erau amestecați sau vecini, probabil strămoșii
românilor și aromânilor. Unele dintre ele (ulei, oțet, oțel, pătrunjel, făclie) au fost re-
împrumutate de română, așa cum franceza a împrumutat din engleză tennis ( Fr. tenez) and sport
(Fr. desport).
g) Unele cuvinte – cu toate că, totdeauna aparțin unei categorii friabile : Pronumele ne-definite,
locuțiunile conjuncționale sunt instabile, diferite, re-făcute în toate limbile romanice. Ele sunt,
lingvistic, noi. Prima are însă echivalente în Puglia, a doua, în lombarda de nord și
francoprovensală. Acest lucru sugerează că sistemul latin clasic – quamquam, quamvis / semper
s-a prăbușit în latina vorbită foarte devreme, poate în secolul II, și aceste conjuncții și pronume
au fost înlocuite de parafraze, fie locale, fie de o magmă de sinonime, din care unul sau altul au
supraviețuit într-o anumită zonă.
h) Româna are cuvinte în comun cu franceza care sunt absente în Italia. *impromutuare “a lua cu
împrumut” fr. emprunter, Rom. a împrumuta, absent în italiană. Geoffrey Stephen Hull7, (The
Linguistic Unity of Northern Italy and Rhaetia, Ph. D., p. 13) observă că galo-italica preferă
prefixul dis- pe când toscana preferă ex-. Româna aparține tipului galo-italic :
Fr. décharger, découdre, découvrir
Rom. a descărca, a descoase, a descoperi
Toscan scaricare, scuciare, scoprire.
a descoperi – discooperire e atestat în anul 865 ” Nullus de his quæ consideraverint, suum parem
discooperiat vel prodat” – apud du Cange ; existența sa în română sugerează că exista deja în
latină în secolul II. Există și în Glosele din Reichenau, 140 : denudare – discoperire – care nu au
o dată certă (sec. VIII) – dar nu se regăsește mai la sud de Galia cisalpină.
E interesant, de asemenea, să observăm că sufixul românesc –tură (din neutrul plural participiul
viitor lat. clas. –tura) există și în latina medievală, dar numai în zona cisalpină, în Lombardia :
discarigatura ”exoneratio” la Vercelli, discargatura id. la Piacenza, (Du Cange) semenadhura
”semănătură” la Uguccione da Lodi, Libro, v. 145.

7 Giovan Battista Pellegrini scrie, condescendent și cu suficiență ”stupisce invece che buona parte della verità sia condensata in
uno scritto, che a prima vista non ha l’apparenza di una profonda ricerca linguistica di uno specialista, ma che ha colto il vero
riconoscendo l’affinità originaria tra le parlate che impropriamente sono definite come retoromanze e quelle cisalpine. L’autore
e Geoffrey Hull (ma non so se sia il nome autentico o uno pseudonimo) în Emmanuele Banfi, Italia settentrionale, p. 6.
Atitudinea lui Pellegrini e tipică pentru provincialismul lingviștilor italieni, care ignoră cercetările de italianistică din alte țări și
scrise în alte limbi.
 discaricantes sec. VI – la Venantius Fortunatus, din Veneto, tot în zona Galiei cisalpine.
i) Portugheza, spaniola și româna nu au pronumele nedefinite ne, ci, fr. en, y, și partitivul del pane
/ du pain. Ele sunt târzii. De asemenea, româna nu are sufixul adverbial –mente. Singurul adverb
format astfel, altminteri <*altera-menter duce la un sufix –menter, hibrid între –mente și lat.
clasică –enter – libenter, volenter, care există în spaniola veche ca –mientre. O explicație
posibilă a acestei absențe, dar teleologică, ar fi că –minte intra în omonimie cu –mentumPage | 39
îmbrăcăminte, acoperământ, învățământ, jurământ, legământ, folosit pentru a crea substantive.
j) la unele cuvinte – pesca, ciliegia – toate dialectele păstrează persica, cerasa, cu fonetism
conservator. A fost doar un accident că toscana a avut aceste forme care au intrat în limba
literară. Toate dialectele au vacca, porco, doar toscana le-a înlocuit cu mucca și maiale (maiale
devreme, mucca foarte târziu). Toate dialectele au sorex, toscana a introdus topo.
Numeralele
Numeralul doi are două forme (dois, duas) în catalană (dos, dues) și occitană (dos, doas) și portugheză.
Situația există în galo-italică, dar nu în franceză. în Italia, există în piemonteză, lombardă, ligură, ladină,
friulană, veneto, și în Emilia-Romagna. Putem spune că există o centură centrală – cu excepția Spaniei –
cu două numerale pentru masc. și fem. și o arie exterioară – franceză și toscană.
Românescul a se uita
Verbul a se uita a fost neglijent pus împreună cu un omonim, a uita < *oblitare. Nu există nici un
argument să acceptăm evoluția semantică de la a uita la a privi.
Propunem aici o altă etimologie *waitare < gotic wahtwō “paznic” and witan “ a păzi” ; Frank. *wahtôn,
vechea franceză normandă waitier > engl. wait “a veghea, a păzi”
Luca II.8 : jah hairdjos wesun in þamma samin landa, þairhwakandans jah witandans wahtwom nahts
ufaro hairdai seinai.
” și erau în acel ținut păcurari în câmp, păzindu-și turmele noaptea”
Cum goții au locuit mult timp în Dacia, contactul e verosimil ; sau o influență prin intermediul
limbajului militar. Forma reflexivă e secundară, și nu schimbă sensul, ca în
a lupta/ a se lupta, a gândi/ a se gândi, a juca/ a se, a ruga/ a se, a râde/a se râde, a jura/a se jura,
a urca/ a se urca, a aștepta / a se aștepta.
Forma reflexivă a se uita a devenit exclusivă, pentru a evita omonimia completă cu a uita < *oblitare.
Are un corespondent bun în genoveză (Rime, VIII Exposicio de modo nauigandi, 212)
che donde l’ omo no se guaita / unde omul nu se uită.
Alt cuvânt germanic poate fi ciuf, a ciufuli, ital. ciuffo, germ. Zopf.
Curcubeu, arcobaleno
Numele curcubeului e latin. în latină are cel puțin două forme, arcus pluvius (lat. clasică) și *circus
pluvius, care poate fi reconstruit din română și sarda campidaneză γrikku es abba etc.
Partea a doua, -baleno, nu vine, cu certitudine din balenare, a fulgera. Nici venet. arcumbè, Lad.
arcoboan (Cadore) nu vin de la bevere, a bea. Ambele sunt re-etimologizări târzii ale unui cuvânt opac.
E posibilă și o influență a germanului Regen-bogen pentru partea a doua, opacă, -beu / -boan.
Gură
Despre gula / gură s-a discutat suficient. în italiană înseamnă gât, gâtlej. în dialectele unde gula, gura a
avut sensul din română, dar a fost înlocuit de tosc. bocca, termenii pentru gât sunt diferiți. în lombardă
(de ex. în varese) gât se spune canaroz. Termenii diferiți pentru gât sunt diagnostici.
Coincidențe de vocabular
Româna are în comun cu ligura câteva împrumuturi arabe și turce neprevăzute – ca rom. geaba, Lig.
giabba ; rom. hamal, Lig. camallo. Cu friulana, gromada și smetana, slave ; cu ladina, lotr, probabil re-Page | 40
împrumut din slavă.
Limba greacă
Greaca e încă vorbită în sudul Italiei în câteva localități, și are din ce în ce mai puțini vorbitori. în secolul
I și II, când Traian colonizează Dacia, Graecia Magna, Sicilia și sudul Italiei până la Napoli vorbesc
greaca. Primele colonii grecești din Italia aveau deja opt sute de ani. Sudul Italiei e foarte aproape de
Grecia – între o sută și două sute de km. Bilingvismul era frecvent, în clasele joase și clasele superioare.
Există un strat vechi de cuvinte grecești în română care existau deja în latina vulgară : a mirosi <
μυρίζω. în dicționarele românești e considerat împrumut din bulgară sau sârbă. Tipologic însă nu se
potrivește. a mirosi urmează conjugarea radicală, ne-sufixată : miros, miroși, miroase.
Verbele slave au propria lor conjugare în română : plătesc, plătești / slujesc, slujești / muncesc, muncești
/ opresc, oprești / primesc, primești / îngrijesc, îngrijești, etc.
Prin urmare, verbul a mirosi n-a fost împrumutat din slavă, fiindcă nu e încadrat în conjugarea verbelor
slave din limba română.

Articolul
Articolul hotărât în română e –ul, postpus. în Italia există o largă varietate, il, al, el, ol, lu, u, lo. Cel mai
apropiat de română e lombardul –ul. Se regăsește în Comasco, la Monza, Verbano, Canton Ticino
(Mendrisiotto ul cavall), Domodossola, Bergamasco. Alte dialecte lombarde au forme asemănătoare –
Lecchese, Bergamasco, Ossolano ol etc.
E prezent şi în Emiliano – Parmigiano ul.
Latina târzie
Româna și primele glose romanice
Există numeroase coincidențe între română și franceză, fără echivalent italian (toscan) care sunt
diagnostice pentru o origine nordică, galo-italică, a primilor coloniști din Dacia.
De exemplu în Glosele din Reichenau (secolul VIII, Franța) :
54 : mutuo acceperam- impruntatum habebam ; 102 : mutuare – impruntare
termenul există doar în română și franceză.
77 solveris – disligaveris / 94 solutis – disligatis / 140 denudare – discoperire
(la nord de izoglosa La Spezia – Rimini– toscana are sligare, scoprire).
148 faretra – teca sagittarum.
În română, teacă se folosește de obicei pentru sabie sau păstăioase. în Italia, s-a păstrat mai bine în nord
(teca, păstaie) și Sardinia, dar se găsește sporadic în toată Italia (Sprach- und SachAtlas, 1379) și Franța
(taie față de pernă )
223 reus – culpabilis este, în schimb, un caz diferit. în Franța, în sec. VIII, reus era necunoscut și trebuia
explicat, deci nu exista în limba vorbită. Româna și galo-italica utilizează reus. în Franța era marginal,
apare în câteva documente medievale ca ré. Franceza folosește mal pentru ”rău” fiindcă a înlocuit malum
“măr” cu pomme. în latina clasică reus are sensul de ”acuzat”, rareori ”vinovat” : Plautus, Cistellaria, I,
3 : quoniam reum eius facti nescit qui siet – fiindcă nu știe cine e vinovat de fapta aceea.
reus cu sensul de ”rău” apare deja la Sf. Augustin Sermones, 180, Ream linguam non facit nisi mens rea,Page | 41
“gândul rău e cel care face limba rea”. Putem încă traduce ”gândul vinovat e cel care face limba
vinovată” – dar putem vedea cum are loc tranziția semantică – de la acuzat > vinovat > rău. Fenomenul e
deci atestat devreme, în sec. IV, dar româna ne arată că exista deja în sec. III.
239 jugulate – occidite. / păstrat în română : a înjunghia.
248 nosse – scire ; scire – a ști păstrat în română, înlocuit în franceză și italiană cu sapere.
249 in abdito – in absconso. Pierdut în franceză, înlocuit de cacher – dar dovedește că în Franța, limba
romanică vorbită în sec. VIII încă avea abscondeo.
289 calamum – penna unde litteras scribunt . pană, păstrat în română, există în franceza veche : (Li
romans de Dolopathos : Une panne prant et son anche; Si escrit k’il ne despit mie ; Saint Alexis LVII :
enque ee parchemin ed une pene.
A dat pen în engleză, dovadă că exista încă în franceză în sec. XII.
Biblie
drac
vine din lat. draco. Schimbarea semantică e deja în Vulgata, Apocalipsa XX : 2 et adprehendit
draconem serpentem antiquum qui est diabolus et Satanas et ligavit eum per annos mille.
E un cuvânt amfibiu : diferit de diabolus din celelalte limbi romanice, care e livresc, drac e popular și
livresc totodată.
Glossae Abscondita Vaticanus 3321
scris în Franța de sud : alanum id est verna – ”alun, adică vergne” termen din substratul celtic folosit în
Provence. (și în Glossae Abstrusa : alnum, lignum id est verna)
amictum cooperimentum
zema sucus
Glossae Ab Absens, sec. VIII.
Probabil redactat mult mai devreme, dă explicații într-o latină încă foarte clasică (sec. IV-V ?). Greșelile
de copiere au apărut probabil mult mai târziu.
Glossae Abba-pater Sangallensis 912 , sec. VII-VIII.
aspirat – aflat (atestă utilizarea în limba vorbită a lui afflare )
fenicum – coccinum (Romanșă, ladină, rar în română și aromână)
fenerat – mutuat – inpromutat (p. 108) numai în română și franceză. ( cf. și Glosele din Reichenau :
mutuare impruntare)
 Page | 42
și singultum – subglutium. Toscana și franceza au singhiozzo, sanglot din singultum. Româna și unele
dialecte italiene sughiț, aromâna sugl’itsu din subglutium.
Glossae Abavus, sec. IX.
albeum fluvii canalis. Rom. albie, din alvea ; sinus fluminis în Vaticanus 3321, sec. VII.
altruncat avertit alienat – cf. Rom. a arunca, de obicei dedus din eruncare ; provensal aranqara, Seniri,
glose la I împărați 14, v. 15, în Kogel, p. 229.
altruncat, transcriere greșită pentru auruncat, numită greșeală de unciale :

Glossae Affatim
Copie târzie a unui glosar din epoca imperială. Latină clasică, fără nimic specific.
Glossary Corpus, sec. VIII
Explicații în latina târzie și în anglo-saxonă.
fenicum, cocumum. coccinus pare să aparțină limbii curente în sec. VIII, deși ulterior devine rar.
genu geniculum.
Glossae greco-latinae
μύστριον ligula
gannator χλευαστής ”batjocoritor, ironic, care persiflează” > a îngâna
Glosele din Kassel
spre anul 810, Bavaria – Palatinat. transcrie dialectul romanic din epocă, probabil de tip francez (ordigas
orteils ”degetele de la picioare” e un argument)
unctura – Rom. untură
siciles – rom. seceră . It. falcetto, și dialecte italiene.
cinge – ”curea”
pirpici – widari (berbeci)
poate ultima atestare a lui vervex/berbex la masculin în Occident.
saccuras – achus ; rom. secure, dispărut din restul limbilor romanice.
ego intellego – încă în limba vorbită în sec. IX (și nu încă înlocuit de entiendo, je comprends, capisco).
fieri – wesan - fieri > rom. a fi . fieri e încă utilizat în sec. IX.
sappas – rom. sapă
siciles – seceră (română, dialecte italiene ) Page | 43
gyppus – rom. gâb, cocoșat și gheb, cocoașă
Glossae latino-grecae
lingula μύστρος και γλώσσις ; și în Idiomata Codicis Harleiani ligula μύστρον.
lingula nu e mai vechi decât cochlear, care e atestat devreme, la Plinius, și probabil nu înseamnă
”lingură de mâncat scoici” – care desigur nu se mâncă cu lingura, ci se scot cu cuțitul sau cu o furculiță.
cochlear vine, probabil, din faptul că unele linguri primitive se făceau din scoici mari și plate, așa cum o
atestă diverse civilizații primitive și datele arheologice.
Glossarium Leidense, s. VIII
bracile : zona. Termen bine păstrat e explicat prin altul rar, dispărut.
În partea a doua a glosarului (De regulis) nu e vorba de explicații propriu-zise, ci de serii sinonimice,
probabil destinate să îmbogățească limba scrisă a celui care învață latină.
manducare fagen /manducans esthion arată că edere ”a mânca” dispăruse deja din limbă.
Glossae Placidi, sec. VIII
achati lapis est veluti galbani coloris – galben. galbinus îl înlocuiește pe flavus în lat. târzie și limbile
romanice. Absent în Du Cange. flavum, fulvum glosat ca reod în sec. VIII – își pierduse deci sensul de
galben din latina clasică și flavum : gelu (< gelw) (în Glossary Corpus)
Glosele din Reichenau
Picardia, sec. VIII.
insultaret inganaret Rară ocurență a lui *inganare cu sensul de ”a insulta” ; în Romania occidentală,
sensul normal e ”a înșela”.
succendunt sprendunt ”ei aprind” rară atestare în Franța a unui termen prezent sporadic în alte zone
romanice.
reus culpabilis arată că reus n-a făcut parte din latina vorbită în Gallia.
monumenta – sepulcra mortuorum - nici monumentum nu e înțeles în limba vorbită aici.
compellit anetset // cogor anetsor
a amenința vine probabil din unirea a doi termeni tardivi, anetso + minacio > amenatso.
culmen spicus
spicus masc. în română și franceză, și Italia de nord.
faretra teca sagittarum - teacă de săgeți
pabula ( papula ) visica – rom. bășică
vessie, în franceză, desemnează doar organul bășică, nu și flictenele apărute pe piele după ardere.
Glossae Stephani
roster ῥύγχος - / rom. rost, gură, lat. clas. rostrum.
Glossae Vaticanae
25 ἔδαφος – pavimentum ; cum ἔδαφος înseamnă “sol, țărână” – putem vorbi de prima atestare a
termenului pământ în acest sens. Și în Hermeneumata Montepessulana.
În Gregorius Magnus, Homiliae in Ezechielem, 2, Homilia VI, ”pavimentum sumus” nu înseamnă,
desigur, ”suntem pământ” fiindcă mai sus autorul explică ”pavimentum stratum lapide” ci, metaforic
Page | 44
”suntem podeaua – scil. baza, fundația, temelia”.
Glossae Vergilianae – sec. VIII.
Copie tardivă a unui glosar redactat, și el, secole mai devreme (sec. IV-V ?)
amictum – coperimentum vel tectum -
Hermeneumata Amploniana, sec. IX
coclyorix / cocliarem ; mystron ligula ”lingură” // μύστρον. Și la clasici, Columella, De re rustica, lib.
IX cap. 15 : isque (mustum) saepius ligula purgandum est ; Pliniu cel bătrân, Hist. Nat. XX, 5 : “duarum
aut trium lingularum mensura”.
cf. și Herm. Montepessulana.
scarpinare, a scărpina : scarpinat scripit haen ”scormonește găina”
Hermeneumata Bernensia
fungus id est omnis boletus – fungus, adică orice fel de bureți – într-o perioadă și un loc în care fungus
dispăruse. El dispare doar din Piemont și zona romanșă (Sachatlas, harta 621) și din Franța, dar nu din
zona occitană (Atlas de la France, fasc. 5, harta 227) din Franța.
Aceste Hermeneumata au putut fi scrise doar în Piemont, Elveția romandă ori Provence.
flos de sauco / rom. soc / și în Vaticanus 4471.
colliculus id est caulus – atestare timpurie a lui coliculus – curechi.
caca bussus id est salutaris / cf. sanatoria > sunătoare
centauria maior seu fel terrae (sic) – fierea pământului. (explicația e scrisă pe rândul următor)
levisticum, deși ne-interesant în sine, este dat ca explicație de mai multe ori, deci e vorba de o plantă
foarte cunoscută.
piciliquida id est pigula / păcură (Sachatlas, harta 210) tipic pentru Italia de nord-est ; textul ne arată că a
existat și în vest.
pepenus id est cocumeris / lat. clas. pepo, peponis, rom. pepene.
Hermenevmata Codicis Vaticani Reg. Cristinae 1260
rania – ersipela minor, milio similis in cute - rom. râie, fr. rogne.
discutat amplu în Xavier Mata Oroval, Bestiari Llatí Polisemàntic, teză de doctorat, 2015, p. 95.
Hermeneumata Einsidlensia
ἔδαφος pauimentum
Hermeneumata Leidensia
alcătuit probabil în Franța, așa cum deducem din πευκη – sappinus, ca în Herm. Stephani.
καυλια – colicula / atestare veche a lui cauliculus > curechi. – și în Hermeneumata Bernensia, și în
Vaticanus 4471.
φερειρ – peduculus > păduche, etc. / lat. clas. pediculus
ἔδαφος – pavimentum – v. Glossae Vaticanae, Hermeneumata Amploniana, Einsidl.
σκαφη – albeum > albie / lat. clas. alveum
αναξυδας – brachas
Page | 45
ησπασατο (a sărutat) salutabit – ne arată că sărutarea era modul obișnuit de salut.
ηπληρωϑητο impletum est , umplut, participiu analogic al lui impleo, care nu are participiu în latina
clasică. (impleo, plenus est)
Hermeneumata Monacensia
coccinus : roseus – coccinus e dat ca și termen grec. Vocabular dinainte de anul 400, din perioada
păgână, pre-creștină, cum se poate deduce din vocabularul referitor la sărbătorile zeilor romani, la
luptele de gladiatori, și la instituțiile antice – praefectus urbis etc.
strabos strambus
fagin manducare / estin edere – manducare cu sensul de a mânca
caulia crambia colicoli ( > rom. curechi)
Hermeneumata Montepessulana
μύστρα lingulae „linguri” cf. Herm. Amploniana
Hermeneumata Stephani
scris în Franța, după glosa sappinus – πευκη (cf. Herm. Leid.)
Hermeneumata Vaticana
același peukes πευκης sappinus dar μελανος abies
Fragmentum Bruxellense
datare incertă. Latină tardivă și foarte proastă.
ocia auriculę
stonet (scil. stoma) rostum
peuce sappinus
cambe culicule (> rom. curechi) și în alte glosare.
Fragmentum Parisinum
inclaudens, închizând.
Codex Vaticanus 4471
bractacon idest suglucio, ca în Glosarul abba-pater. În lat. clasică singultus, de unde fr. și ital.
Rom. sughiț < din subglutium, rar atestat.
cauliculi idest caulii – a treia atestare a lui cauliculus.
calonima idest buna / - nu bona, ca în latina clasică.
Codex Vaticanus 1468
Explică arhaisme și cuvinte grecești. Confuzii u / b
caula curtis mandra ; cum caula e păstrat în zona provensală, textul provine probabil din altă parte.
calamaula caula de qua canetur ; calumel, poate tardiv
colliridas cibus quem nebulam dicimus
detectus puplicatus discoopertus
detersit abstersit stulavit lavit mundavit (a spăla ?)
dianaria herba artimisia (sînziene) ; mai multe ierburi asociate Dianei. Page | 46
erodion avis maior qui etiam aquilam prindet
ferbeo ferbui ebullio
fetantes parturientes ; a făta vine de aici.
forfices de quibus filum inciditur – termenul are două pronunții diferite, una populară, una clasică ;
glosatorul crede că e vorba de doi termeni diferiți
forpices de quibus capilli inciduntur
gleua glea cespes durus - glie
Hiberia hibernia
hyrcus caper zappu dicitur – din restul gloselor nu reiese din ce zonă geografică provine manuscrisul.
linter nauicula parba de uno ligno
orma vestigium ; urmă neclar de ce termenul mai tardiv e cel glosat. Scribul probabil schimbă locul
termenului de explicat cu explicația.
ouile caula – caula e mai frecvent
poalis fabrorum follibus foale prima oară cu sensul de instrument de fierar
singultus sugglutium – păstrat în Italia de nord.
tomus carta - într-o latină mai bună ar fi fost așteptat liber, sau codex.

Hermeneumata PseudoDositheana
Sunt manuale de conversație greacă pentru vorbitori de latină, în jur de anul 280 AD. Ca atare, au un
dublu interes : reprezintă limba vorbită, și anume limba latină vorbită în perioada colonizării Daciei și
Moesiei, înainte de separarea de latina din Romania Magna. Are patru părți :
I Colloquium Leidense
1. Da mihi calciamenta et udones et bracas. iam calciatus sum.
sună deja ca ”dă-mi încălțămintele”. σύναγέ σε e deja tradus cu ”densa te”, care nu e latin, dar sună
deja românește, ”îndeasă-te”.
10 minutalia, măruntaie.
11. bibamus recentem de gillone. misce caldum –
sugerează o asociere antonimică dintre caldum / recens care nu există în latina clasică.
11. Date nobis dulcia placenta.
II Colloquium Harleianum
16. Ὕπαγε e tradus cu ”duc te” românescul du-te.
III Colloquia Monacensia
6 Bono die venisti – pare a fi atestarea embrionară a salutului ”Bona dies”.
” 4. Et pater procedens occurrit amico suo et dixit : Ave, Gaie, et osculatus est eum. Et resalutavit
dicens : Bene valeas, Lucie” ne atestă că salutul era însoțit de sărutare.
Și în Hermeneumata Leidensia ησπασατο (a sărutat) e glosat salutabit.
Page | 47
IV Colloquia Montepessulana
18 coliculum, diminutiv în limba vorbită.

Apicius
Carte de bucătărie de la finele sec. IV. :
coliclos și coliculos, manducare. ferveo alternează cu cum ferbuerit .
iecur alternează cu ficatum. Ca toate cărțile de bucate, aceasta are probabil părți mai vechi într-o latină
mai clasică, și părți mai târzii, într-o latină mai tardivă.

Etimologii
gaură. Lat. clas. caulae ”găuri” Lucretius per caulas corporis ; Franța ALF harta 1336 ”trou” gole în
Savoie și Ain.
În Vulgata, doar caulas ovium, staule pentru oi.
În I Împărați 24, 4 4 ”Et venit ad caulas ovium, quæ se offerebant vianti : eratque ibi spelunca, quam
ingressus est Saul” e probabil vorba de o peșteră în care stau oile.
Explicat de glosatori stabulum ovium, ovile. Sensul din română și romandă (franco-provensală) e mai
vechi.
pălărie, din pilleolus, atestat la Horațiu, Epistole, XIII, 15 :
ut cum pilleolo soleas conviva tribulis.
Columella, cartea V, 140 : quae ab una parte nodos integros habeant, velut pilleolis induere, atque sic a
frigore/.../teneras virgas tueri.
lat. târzie : Ordinale : Et in capite pilleolis nigris. Item calceamenta habeant honestati et religioni
convenientia...
Honorius Augustodunensis (Honoré d’Autun) Gemma aurea, lib. I, cap. LXXIV : cantores capita piliolis
tegunt.
Encheridion, s. XIII : pilliolum : gallice hure (= în franceză : pălărie de piele ori blană)
E posibilă și o interferență cu pelliris - pălărie de piele / Paulus Diaconus, Epitome Festi de verborum
significatu : pelliris – galerus, quia fiebat ex pelle.
Cu etimologie necunoscută în DEX.
Și gr. παλίουρος, lat. paliurus, arom. păl’úr. Lat. Paliurus genus, occit. argalou, arbust spinos cu
fructele în formă de pălărioară, o samară, adică un fruct înconjurat de o aripă membranoasă. Apare și la
arțar, ulm sau frasin ; cea de Paliurus (rom. dracă) e circulară.
Lingviștii nu au căutat probabil etimologia, fiindcă pălărie pare un termen relativ nou – fiindcă
desemnează un obiect nou. În fapt, însă, pilleum s-a putut păstra pe mai multe căi :
a) e pălăria liberților, semnul eliberării recente (deci păstrat în latina populară, a vulgului)
b) acoperământul clericilor creștini - numeroase atestări.
c) pălărie ușoară de paie sau de fetru, purtată vara, căciula fiind rezervată iernii.
Page | 48
O discuție completă și plăcut erudită despre purtarea pălăriilor în antichitate la Justus Lipsius, De
amphitheatro, cap. XIX.
Există între română și franceză asemănări subtile, care le grupează pe cele două împreună și le separă de
toscană : închis / enclos / chiuso. Franceza are enclos, clos, dar toscana doar chiuso. Fr. illuec, rom.
acolo nu au echivalent în toscană, si ”și” etc. S-ar putea obiecta că aceste fapte de limbă au putut exista
în toscană și au dispărut. Obiecția e neglijabilă : avem suficiente texte italiene vechi pentru a cunoaște
bine limba vorbită atunci.
Latina vulgară din Franța
sec. VII : PL 88, XLII, Testamentum Erminethrudis, p. 1245 : vestimenti mei pareclo uno > pereche.

Pădure
În Sprach- und Sachatlas Italiens, padule e concentrat în aria centrală, în Toscana, Lațiu și Umbria (v.
harta). Actele vechi medievale (și datele dialectale din dicționare) ne arată că avea o răspândire mult mai
mare, în toată Italia și nu numai :
Portugalia, carta de fondare a mănăstirii S. Miguel de Lardosa, AD. 882 : suis locis et terminus antiquus
cum pacuis padulibus montes...
Spania
Leon, Donația lui Hermenegildus din ianuarie 959 : Ipsio monasterio testamus: kasas et Intrisicis earum,
terras cultas et incultas, pasquis et padulibus...

Alaon, 1088, schimbul unei vii : concedimus vobis uinea nostra ab omni integritate cum suo torculario
medio in loco ubi dicitur Padulem”
Aragon, Saragosa, donație 1212 : ”a via que venit de Monte Calvo et transit per padulem de Orelana”
Granada, 1569, (de Thou, Historiae) Alhenidim venit cum 800 peditibus et CC equitibus, et, per Al-
Padulem facto itinere. (azi El Padul, Granada) și Padules, Almeria, la o distanță de 100 de km în sud.
Italia
Codex diplomaticus Langobardiae, pag. 1078, DCXXVIII, anul 959 (Lombardia, Pramarcio, Bugiolo,
provincia Como) : casis cum sediminis seu terris, vineis, campis, pratis, pascuis, silvis astalariis, ripis,
rupinis et paturibus, coltis et incoltis, divisum et indivisum”
Lombardia, sub Berengarius și Adalbertus, 958, act de vânzare a lui Atto : /.../ in loca Serzana, Valle
Brumani, Reviano, Silva plana, /... cum casis, curtis, ortis, areis, clusuris, campis, pratis, pascuis, vineis,
silvis, astellareis, ripis, rupinis, montibus /.../ usibus aquarum, aquis, aquarumque ductibus et fontaneis
ac paturibus, coltis et incoltis.
Lombardia, Cremona, Camisano (Codex Sicardi 137) a. 960 : Et sunt rebus ipsis super totis insimul infra
iam dicta coherentias per mensura iuxta tam areis et rebus, castrum et capellis quamque laqueo paturibus
et piscationibus iuges legitimes dua milla.
Paturibus reprezintă pronunția populară. E vorba de o formulă notarială clișeizată, care în alte texte are
în același loc paludibus.
Fără rotacizare : Lombardia, Milano, donație, 1036 : ”cum areis suarum, ripis, rupinis ac patulibus,Page | 49
coltis et incoltis”.
Emilia-Romagna, Nonantola, 993 : de areis vero ubi silvis ac stallareis estant seo et patulibus juge(ra)
triginta.
Emilia-Romagna, Ravenna, 1225 : ”sic eundo usque stratam /.../ inter terram laborativam et padulem
predictum”
Emilia-Romagna, Statuta communae Bononiensis, 1250 : inter homines de capitulo et homines padulis...
Toscana, Volterra, a. 1034 : (donat) ”aliam pariter terram silvatam et vocatam Carpinocchio /.../ demum
terram dictam padulem terminos habentem cum via Carraria”.
Abruzzi, Aquila, Amiternum, a. 951, donație : ”Alia petia est ubi dicitur paduli per mensuram”
Apulia, Manfredonia padüre termen dialectal (probabil galo-italic) și Capestrano, Abruzzi.
Campania, Napoli, San Brancaccio, act de concesiune 1072 : ”iuxta padulem dicti monasterii”
Campania, 1156 : ”tria castra pro illatis damnis, Padulem videlicet, Montemfuscum et Morconem”
Paduli lângă Benevento, vine poate din anticul Batulum cu metateza sonorității (și atunci nu face parte
din seria de mai sus).
Sardinia : Monastero di Padulis
O variantă rotacizată poate și în Catalonia : contele de Urgel, donație din 1113 : ”cum cortals, et cum
pradals /..../ et cum ermis, et cum terris, et cum paturis, et cum aquis et fontibus.
Nicoară
Cum sf. Nicolae moare abia în 343, iar cultul său se răspândește după aceea, putem să spunem că
rotacizarea lui –L- intervocalic era o regulă încă activă după anul 400. Ultimul cuvânt cu rotacizare este
mătură < sl. *metьla, probabil împrumut slav vechi. Acestea sunt ultimele două cuvinte intrate în
română cu –L- intervocalic rotacizat.
Biserică
E doar puțin mai vechi decât ecclesia. În realitate, ambele se folosesc de la bun început pentru a desemna
clădirea bisericii. basilica e atestat prima oară într-o dedicație din Africa de nord, în 309, dar este,
probabil, mai vechi. Augustin spune (Epist. 190) : sicut ergo appellamus ecclesiam basilicam, qua
continetur populum : între 300 și 400 se trece lent de la basilica la ecclesia. Totuși, basilica nu dispare
din latina creștină (și probabil, nici din limba vulgară) până după 800. În Italia, basilica domină în actele
din sec. IX, rezistă mai bine în Lombardia și Emilia-Romagna decât la Roma, unde ecclesia e mai
frecvent. În documentele franceze din sec. VIII, basilica predomină.
Lombardia
Deputazione subalpina di storia patria, Volume 47, Documenti vogheresi, 1910 p. 234 : Rubaldus de
baserica. (și baserega, Baserica, bassirica )
Biblioteca della società subalpina di storia patria, vol. 46, 1909, p. 58 : de aprili : In baserega noua
bernardus de glarea XX solidos, Johannes uentura XXV solidos.
Milano, act de vânzare, 1111 : Signum + manuum ipsorum Andree et Petri de Baserega
Milano, 1114 : inter Lanfrancum filium quondam Arnaldi /../ de civitate Mediolani necnon et inter
Dominicam filiam quondam Adami qui dicitur de Baserega.
Page | 50
Sententia, Fiorano, 1170 (semnătură de martor) : Gandulfus de Baserega nova.
Regesta chartarum Italiae, 22. Regesto di S. Maria di Monte Velate 1937, p. 299 : Lanzo de Baserega
districtabile Alcherii et Ferrarii de castello.
F. Gabotto, Documenti degli archivi tortonesi relativi alla storia di Voghera, CXVII, p. 176, fără dată,
fără loc, spre 1260 : a discretis et honestis viris fratre Johanne de basirica et fratre albertano de
aliprandis.
Și posibil Barsegapè < Baseregape < Baserega Petri.
Como, inventar al mănăstirii San Lorenzo, 1351 : Petrus de Baserega.
Statutele orașului Como, Ponzate, 1335 : Petrus de Baserega ; scris în acte ulterioare și Baseriga,
Baserga.
O. Capriolo, Gli atti del comune di Milano nel secolo XIII, pt. 1. 1251-1262. pt. 2. 1263-1276. 1987.
pag. 785 : redditibus consignandis videlicet Iacobum Cazalupum et Ottonem Basiricam, omnes de ipso
loco Parazollo
Liguria
Historiae patriae monumenta. Liber iurium reipublicae genuensis, tomus II. 1862 : textul CCLXXVI,
1385 : Antonius Andreas de Basserega syndici actores et procuratores universitatis hominum rancii
et bacereghe. /..../ Andream de Bacerega..
Collana storico-archeologica della Liguria occidentale, vol. 6 Instituto internazionale di studi liguri,
Museo Bicknell, 1945, p. 203 : ville de Naticino et ultra, et focos quatuordecim in villa de Bacerega...
Baserega, toponim lângă Pigna (Giulia Petracco Sicardi, Toponomastica di Pigna, Bordighera, 1962)
Trento
baserega : (Trento ?) Preterea ibidem dicti domini Pellegrinus et Oldericus ibidem ad postulacionem
ipsius domini Zachey iuraverunt, quod dicta decima de Baserega.
Acta tirolensia: urkundliche Quellen zur Geschichte Tirols, vol. 2, 1899, p. 237 de manso uno posito ad
Gardulem et de decima de Cadane et de decima de Baserega.
Emilia-Romagna
Baserega lângă Piacenza, 1163 ; Baserega Juliani 1169.
Cronicile piacentine, a. 1231 : ea die combusserunt villam de Seno et villam de Baserica et domos de
Bagnello (Firenzuola d'Arda, lângă Piacenza).
Și mai târziu : Angelo Pezzana, Ireneo Affò, Storia della città di Parma, Volume 4, dalla reale
tipografia, Parma, 1852 ; p. 64 a apendicelui : Cantilena pro potenti d. Petro Maria Rubeo Berceti comite
magnifico, (din 1463) E a sue castel parmi facia fino / Baserega noua cou poi riualta.
Toscana, Lucca
a. 790 act de fundație : quamvis ipsa incensa esset basirica.
a. 985 : Bonitio filius beatae memoriae Romani cumpără o casă. Sunt enumerate villae Carsciana,
Lupinaria, Surignana, /.../Basirica. (Memorie e documenti per servire all'istoria del Ducato di Lucca,
tomul V, partea III, actul MDCIII )
a. 991 : ”curte domnicata, que esse videtur et finibus ubi dicitur Bassirica” (Pieve Fosciana, Pieve di
Basirica, Garfagnano, Lucca)
a. 991 : Item livellario nomine dedisti mihi medietatem de Ecllesiis subiectis ipsius plebis di Basirica unaPage | 51
cui vocabulum est B. Sancti Petri intus Castello novo. (lângă Lucca)
Domenico Bertini, Raccolta Di Documenti Per Servire Alla Storia Ecclesiastica Lucchese. vol. 5, 1841
anul 991 doc. MDCLXXI ,: fundamentum illum ubi fuit ecc. beati s. Benedicti, que esse videtur in loco et
finibus Villa Basirica
a. 1095 Toscana, loc necunoscut, act de vânzare : que est posita in loco qui vocatur Basirica. Poate
același loc unde, în 1096, Ugo și Alberto vând mănăstirii S. Cassiano un teren în Vadolungo, în locul
numit Basirica : in loco qui vocatur Vadolongo, ubi Basirica dicitur, cumpărat în același an de ei de la
Petrus fiul lui Rodolfus și soția Teberga fiica lui Rusticus (Lucignano).
a. 1121 (Bertini, ibid.) doc. MDCCCXIV : privilegiu de la Conrad : de tota plebe Villa Basirica..
a. 1196 donație a lui Henri VI către Glando din Lucca : Villam Bassiricam cum toto plebanatu..
a. 1270 act de vânzare : Ventura "qui fuit de Villa Bassirica” vinde un teren lângă Lucca.
și alta în Val d'Arno; un alt Baserica lângă Fiesole.
Lucca se află la marginea ariei ligure, care are rotacism ; probabil el se extindea în Evul Mediu pe o arie
mai largă.
Muratori, Rerum Italicarum Scriptores, vol. XVI, Chronicon Placentinum ab anno CCXXII usque ad
annum MCCCCII, de Johannes de Mussis : Monasterium de Basirica.
act din 1204, Lucca : quod Villa Basirica, Pariana, Boellium atque Colognora cum eorum pertinentiis et
hominibus quantum ad placitum et districtum et iurisdictionem et in quibusdam redditibus de iure erant et
pertinebant ad Lucanum episcopatum ..
Montaglioni, Toscana, la frontiera cu Emilia : in loco Basirica

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
E eronat să considerăm basilica drept ”catedrală”. E folosit și pentru clădiri mici, sau de lemn :
act din 815, Ludovic, la Aquisgranum: ” in sylva quae vocatur Odoneuuald, in cuius medio est basilica
lignea modica constructa /../ quae Drogonis comitis possessio fuit, et habet basilicam parvam muro
factam”
act înainte de 831 : Hludovicus confirmă episcopului Wolffgarius de Wurzburg donațiile lui
Carlomanus, douăzeci de basilicae în diverse sate.
Dimineață
În cele mai vechi texte avem, în latină, de mane / de sera – dimineața și seara, și în sens geografic, la
răsărit și la apus. A avut loc ulterior o aglutinare, demane. Ea e păstrată în toată Italia, staduman în nord,
madammana etc. în sud ”azi dimineață”, SSI harta 337 stammatina.
După 1200 începe să fie înlocuit de mai latinul ”a matutino”.
A împrumuta
Am spus că apare în română, franceză, și într-un glosar vechi. Mai apare într-un text
(Codice sant'ambrosiano, p. 120, XXX) o cauțiune din 809 : Dachimund și Walderiso iau bani împrumut
de la Sesoald și Trasemund : ”et non aveamus licentia nus /.../nec nostris heredes ipso argento de alio
homine imprumudare quem vus dederemus nisi si de nostro proprio pretio facere poduerimus”
Mai există și într-un dicționar Pietro Galesini, Giovanni Francesco Besozzi, Cesare Calderino,
Dittionario overo tesoro della lingua volgare, e latina, Cuneo, 1675. E un dicționar al limbii vorbite în
Piemont, sau de piemontezi, impromudare : mutulor, aris, atus (sic) ; piemontezii nu își dădeau seamaPage | 52
că termenul lipsește din toscană.
Rar și la Milano (Memorie storiche della diocesi di Milano, vol. 14, p. 413) : Messer Antonio Conturbia
m ' è bisognato impromudare delli danari da chi voleate voi , ch ' io li impromudassi se non da lui.
(an nesigur, probabil 1569).
Ipse
Este foarte frecvent ca articol în textele din sec. IX, mult mai frecvent ca ille. Textele se apropie deci mai
mult de sardă (care are articolul esso, essa, poate din ipse).
Jumătate
dimidietas, dimidietatem, ca și dimidium, dimidiam frecvent și în Anglia și în țările germanice,
Germania, Scandinavia, rar în Franța, absent în Italia și Spania. Sugerează o latină nordică.
Textele italiene preferă medietatem.
Berengario regibus

cucă ”deal înalt și izolat” > a se cocoța, a se cucuia ; precelt. cucc ”hauteur” ; Montcuq
Latina târzie din Italia :
Mai numeroase în textele din sud. Pot fi mai multe explicații : trăsătură dialectală a latinei sudice ;
supraviețuire a latinei vorbite într-o ambianță relativ incultă ; evoluție independentă de română. V. și
Faraoni, p. 80, pentru o discuție amănunțită. Menționăm mai jos doar datele privitoare la română :
arcuri < arcora
după anul 650. // Monte Cassino : et jam dicta arcora tantum deveant essere in altitudine... et super
arcora ipsos ponere deveant trabes. (act de Aloara și Landenolfus, după anul 981)
câmpuri < campora
campora în numeroase texte la mai multe date. (Lat. campi, It. campi, rom. câmpi – în expresia ”a-și lua
câmpii”) Prin urmare, alternanța între pl. campi și pl. campora e veche. Și camporas în textele latine din
Lombardia din sec. VIII.
Biblioteca della societa storica subalpina, XXVIII, Le piu antiche carte dello archivio capitolare di Asti,
1904, textul III, a. 792 : ” da camporas puplicas quoherentes ab uno latere”
a. 774, Bergamo, charta ordinationis : domoras ; .. tam de pratas, camporas et selvas,
locuri < locora
atestat în Campania.
lacuri < lacora
... et porsione de fundo Vincoraria cum lacora sua...
noduri < nodora
Laudario di Santa Maria della Scala, anul 1325: vidde stendar quelle braccia/ che ciascuna mano, al trare
/v. 40 / fim le nodora si squarcia.
râuri < rivora
Marcus Baro, De Geometria : cultam per mediam tria rivora discindit.
ramuri < ramora
Page | 53
Campania, după anul 982.
Cităm din Faraoni datele relevante pentru română :
Le miracole di Roma : arcora
Storie de Troja e de Roma : campora, frigora, iocora, locora
Cronica di Cola di Rienzi : focora, locora, sonnora, ventora
Cităm din studiul lui Paul Aebischer (1933, apud Faraoni, p. 83) pluralele în –ora din afara ariei romane
și care nu au acest plural în latina clasică, dar îl au în română :
Piemonte : campora
Lombardia : campora, fundora, lacora, rivora
Emilia : campora, fundora
Toscana : campora, fundora, pavimentora
Campania : campora, locora, ramora, rivora, ventora
Apulia : arcora, lacora
arcora e atestat în Toscana, la Roma, în Umbria și în Marche (Faraoni, p. 87) ; canbiora în Toscana,
campora, focora, iocora, locora, sognora, ventora în Toscana și Roma, latora în Toscana, Roma,
Latium.
Sugerăm că e vorba de o trăsătură a latinei populare de după secolul II AD – Aebischer nu găsește –ora
în Sardinia, care se separă lingvistic de restul Italiei înainte de sec. I AD.
Aebischer observă (p. 66-67) : formele ca locora, campora reprezintă oare latina vorbită, sau sînt greșeli
de scrib incult ? Ele apar prea frecvent, în locuri prea diverse, și în perioade lungi. O greșeală e un
fenomen accidental, care nu se repetă ; pluralele în –ora apar prea sistematic – și, cum am văzut, și ca
toponime. Nu putem vorbi de greșeli de latină, ci un fenomen de intruziune al limbii vorbite în cea
scrisă. Pluralele în –ora au dispărut – din latină, după 1100, din cauza răspândirii educației clasice de
calitate. Volgare era tot mai departe de latină, iar latina începe să fie predată după Cicero, Horațiu și
Vergiliu. Din limba vorbită, din volgare, ele dispar sub influența toscană, influențată, și ea, de latina
clasică. Aebischer observă, cu dreptate (p. 69) : nu putem avea un toponim Campora, atestat în 747, în
Toscana, dacă nu ar fi fost vorba de un cuvânt încetățenit.
”les quelques indices que nous en pouvons recueillir ne sont sans doute que les échos étrangement
affaiblis d'un phénomène qui a dû être autrement puissant, autrement fréquent ” p. 70.
campora etc. sunt intruziuni din limba vorbită în latina scrisă – puține la început, până în 800, în
perioada în care latina clasică era bine cunoscută – ceva mai multe între 800-1000, și foarte puține după,
când latina este, din nou, bine predată, bine învățată, citită din clasici. Oricum, pluralele în –ora apar
încă din Antichitate (Aebischer, p. 71) și, observă autorul, ele există și în română, deci sunt dinainte de
sec. VI ; și în bulgară.
Din italiană, sufixul a dispărut din cauza dispariției genului neutru.
Texte vechi, apud TLIO, Tesoro della Lingua Italiana delle Origini :
Lorenzo Rusio, Mascalcia : El cancro che e in le locora carnose...
Napoli, anul 1100 : Ioannes abbas monasterii SS. Salvatoris concedit d. loanni consuli et duci ct ma-
gistro militum ac impcriali Protosebasto fundum in loco Moricini in urbe Neapolis :
due apothece et cum aieribus et aspectibus suis et cum locora sua negotiandi et omnibus sibiPage | 54
pertinentibus.
hostem >oaste
Deja la Grigore cel Mare (sec. VI) epist. XXX ad Maurilium : hostem collectum habet.
notă despre papa Ioan VI ( după anul 700 ) : illum cum suo hoste ad propria repedare fecit.
De genul feminin în limbile vorbite.
a se apropia
Ut adpropiasset Hierosolimae, Codex Bezae ( Vetus latina, ~250 AD)
Fonetică : vindo, vindere în loc de vendo, vendere în
Piacenza (tranziție între Lombardia și Emilia-Romagna).
880 Cartula venditionis (Ardevertus și Madelberga) : ”a presento die vindimus, tradamus,
mancipamus..” și în numeroase alte texte.
Historiae patriae monumenta, XIII, pag. 1031, DCIII, anul 953 : ”sine omni mea vinditoris et heredibus
meis contradictione”.
brâncă
Cu etimologie dezbătută : celtic pentru unii, înrudit cu brachium latin. Cornic brech. Înrudirea e
problematică : termenul celtic e masc. și nu are nazală.
Apare la Gromatici veteres :
Terminus sive petra naturalis si branca lupi habuerit facta, arborem peregrinam significat. Terminus sive
petra naturalis si branca ursi habuerit, lucum significat.
Expresia e păstrată exact în română.
Citatul din Augustin este apocrif și târziu : panem domino suo mortuo canis porrigebat, et brancis, ut
poterat, ad comedendum invitabat et voce ; câinele îi întindea pâine stăpânului său mort, și cu labele,
cum putea, îl chema să mânce, și cu lătratul.
Sensul ”labă” s-a pierdut în Italia, a supraviețuit doar marginal, în
lombardă : Livigno ir in branca ”a merge pe brânci” (Pietro Monti, Vocabolario dei dialetti della città e
diocesi di Como)
Lucania vrančə ”zampa, labă”
Sardinia : Sprachatlas harta 1119 ZAMPA, branka Bitti ; vranka Dorgali ; faranka Macomer ;
și, mult mai bine atestat ”căușul palmelor” sau ”cât iei într-o palmă, eine Händevoll”
Sprachatlas 1679 UNA GIUMELLA zwei Händevoll, deux mains pleines :
Lombardia Ticino : 32 Chironico una branka ; 41 Cavergno una branceda ; 51 Vergeletto, 70 Indemini
una brankada, 71 Indemini, 73 Corticiasca una branka, -ada/ 107 Trasquero, 109 Premia una brancia,
115 Antronapiana una brankota – etc. bine și frecvent atestat în toată Italia, incl. Sardinia.
Sprachatlas 1664 l'afferò per il collo ”er packte ihn beim Kragen, il l'empoigna par le cou” ”l-a apucat de
gât” are brancare în tot nord-vestul Italiei, Piemonte, Lombardia și Liguria.
A îmbrânci atestat ca verb deja în latina medievală brancare ”a apuca în gheare” despre șoimi ;
m'branché piemonteză, tosc. brancare, abbrancare.
Latina târzie din Gallia și Gallia cis-alpină :
Page | 55
dianaticus, rom. zănatec, zănatic, la Maxim de Torino, sec. IV :
Cum maturius vigilaveris et videris saucium vino rusticum, scire debes quoniam, sicut dicunt, aut
Dianaticus aut aruspex est ; insanum enim numen insanum solet habere pontificem : talis enim sacerdos
parat se vino ad plagas Deæ suæ, ut dum est ebrius, pœnam suam miser iste non sentiat. (Sermo CVII) –
Beția urmată de autoflagelare e mai rar asociată cu cultul zeilor, și mai adesea cu practicile divinatorii, în
care extazul e necesar pentru a obține viziuni. Maxim de Torino spune ulterior că acest vates (mai
degrabă ghicitor decât preot al unui cult)
- unde cel dianaticus e deja sinonim cu insanus, nebun, și ebrius, beat – ignorat de Meyer-Lubke.

Est ei adulterinis criniculis hirsutum caput, nuda habens pectora, pallio crura semi-cincta, et more
gladiatorum paratus ad pugnam ferrum gestat in manibus /.../ contra se pugnare conpellitur /.../propria
membra dilaniat /.../ Hoc igitur indutus habitu hac cruentus caede iudicate utrum gladiator sit an
sacerdos.
”Poartă lațe de păr fals, pieptul gol, încins pe șale cu o pătură, și poartă o sabie în mână, și se silește să
lupte contra lui însuși ; își sfâșie propriile membre ; îmbrăcat astfel, însângerat de bătaie, vi se pare preot
sau gladiator ?
caier
nu poate veni din *caiulus, cum afirmă dicționarele, care nu poate fi dedus din lat. colus ”furcă de tors,
distaff, quenouille”. Derivă din lat. colus printr-o sufixare care nu mai e transparentă. Fr. quenouille din
lat. colucula. Pentru situația relativ complicată, v. Atlas linguistique de la France, fasc. 24, harta 1119
quenouille.
cană
Latina din Franța, Venantius Fortunatus, (Poitiers, sec. VI) Vita Sanctae Radegundis, cap. 19 :
Qua sibi renunciante parata mensa, missorium, cochleares, cultellos, cannas, potum, et calices, ~sola
subsequente, intromittebatur furtim, quo se nemo perciperet.
E termenul de origine germanică ? Nu știm. Grecul κάννα – din care vin celelalte – e însuși un
Wanderwort de origine semitică ; are o familie extrem de diversă, ca sufixe și sensuri. Numele de vase,
din păcate, circulă extrem de ușor și se împrumută ușor, așa că o origine clară nu e posibilă. Două căi
sunt posibile : greacă > latină > română ori greacă > latină > germ. > română.
dimidietas, grafitti din Pompei. Gr. 4, n. 8, p. 63. și în traducerea latină a lui Boethius din Analytica
priora a lui Aristotel, 42b : Erunt autem et conclusiones dimidietas propositionum. dimidiare ”a
înjumătăți” la Tertulian ; comun în latina medievală.
denante, Liber Gothicum, Navarra : Facio testamentum de illa mea villa quæ vocatur Ortulo, cum sua
Ecclesia S. Stephani, denante illo, et denante toto conventu de illa cella, et denante totos illos meos
mesquinos.
Act de la Childebert III, mort în 711, despre o ”villa noncopante Napsiniaco in pago Bitorico” are
numeroase trăsături fonetice familiare românei : pretiosus Domnus in corpure requiescit
/.../lumenaribus, civetate judecis.

a bușuma ”a freca energic un cal asudat” are ca echivalent fr. bouchonner, derivat din bouchon, o mână
de paie, el însuși înrudit cu buisson ”tufiș” din germ. sau mai degrabă celtic *bosk- ”arbore, pădure” Page | 56

Psaltirea din Oxford, sec. XII, Ps. 16 : remasilles, rămășițe.

a frământa, a sfărâma și fărâmă sunt înrudite și pot fi deduse din fragmentare și fragmen.
capitare = capere, apprehendere. Stat. crimin. Saonæ cap. 18. pag. 27 : Si... propterea in se (qui alterum
verberavit) manus injecerint aut capitaverint.
În Ducange. Două verbe diferite omonime capitare < caput și capitare < capio frecventativ.
Confundate adesea. E de subliniat că și Saône se găsește în vestul Franței, în apropierea Elveției.

Franceza veche, Rashi

Glosele lui Rashi, în franceza veche din sec. XI, sunt prețioase, dar dificil de interpretat. Ele sunt
explicații la textul ebraic al Vechiului Testament și al Talmudului (Babilonian și din Ierusalim) ; editorii
nu pot fi acuzați de neglijență în editarea unui text greu, scris într-o limbă a cărei fonetică n-o cunoaștem
bine, franceza din sec. XI, cu alfabetul ebraic, care n-o transcrie foarte bine :
Rashi 453 esvolant ‫ אשבולנט‬care glosează ‫ מפעפעין‬nu este esvolant, explicat disperat de Darmesteter
s’envolant, se répandant (?) Textul ebraic, Chullin 105a spune :

ultima spălare trebuie să fie doar cu apă rece, fiindcă apa caldă moaie mâinile și nu îndepărtează
murdăria/grăsimea.
transliterarea nu trebuie să fie esvolant, ci asuplant, fr. mod. assouplissant.
Diferențele dintre manuscrise sunt mari, doar două au ‫ אשבולש‬asbuls < asuplis ; copiștii n-au înțeles
termenul francez.
572, guernon, în transcrierea lui Darmesteter, după câteva variante grafice divergente,

ar trebui să fie groin, bot de animale, cum și explică Rashi îndatoritor, ‫ ; שפתים‬explicație la Shabbat 129b.
Deci o optimistă apropiere cu gură din rom. e exclusă.

Peregrinatio Egeriae vel Aetheriae.

Din sec. IV, cu localizare neclară.
III 6 qui per giro sunt, - care sunt în jur.
III 8 id est in giro parietes ecclesiae,
XXVII 1. stant in giro mensa
gyrum, termen grec, e atestat și la autorii clasici, la care rămâne, totuși, un xenism.
În Peregrinatio se vede limpede că e vorba de un termen din limba populară. Opt atestări per giro și
două in girum. Ambele atestate în română per giro > împrejurul ; in giro > în jurul. În italiană giro are
Page | 57
predominant un sens dinamic, de mișcare circulară, nu unul static, abstract.
XV, 5 : in hodierna die semper cata pascha > către ; câte
E printre primele atestări scrise ale gr. κατά ”spre” – sp. cat. cada,
fr. chacun < quisquis  cata + unum, Serm. Strasb. cadhuna cosa.
Pluralul veneţian
Cea mai veche ediţie (1494) din Libro utilissimo…, manualul de germană al lui Adam von Rottweil,
cuprinde plurale ca setemani (rom. săptămâni, tosc. settimane) şi peccate (rom. păcate, tosc. peccati)
orechi (rom urechi, tosc. orecchie) şi citadi (rom. cetăţi, tosc. absent)
Uneori româna şi toscana corespund în opoziţie cu veneţiana (coaste, tosc. coste, dar ven. costi)
(veşminte, vestimente, prima ed. vestimenti)
Ediţiile ulterioare sunt pe alocuri mai toscanizate. (anchuo înlocuit de hodgi / oggi); bulígalo/unbiligo

Româna și dialectele italiene sudice

Sicilia e cucerită de normanzi între 1061-1091. După 1100, textele siciliene trebuie bănuite de influență
lingvistică nord-italiană. Calabria la fel. A găsi date lingvistice comune în siciliană și calabreză
presupune să verificăm, in primis, dacă cuvintele, fenomenele morfologice sau fonetice nu sunt datorate
influenței galo-italice și cuceririi normande. Toate asemănările dintre română și dialectele sudice sunt,
din start, șubrede. Dialectele sudice sunt Mischschprache, dialecte amestecate, și e dificil, uneori
imposibil, să spunem ce e fenomen siciliano-calabrez originar și ce nu este.
De aceea, toate cercetările care găsesc asemănări între română și dialectele sudice sunt din start

Vocabularul

Există multe clasificări ale dialectelor italiene. Pentru studiul de față, vom folosi următoarele :
1. Romanșă (Romanșa nu e vorbită în Italia. Figurează aici fiindcă e apropiată de ladină și
friulană)
2. piemonteză
3. lombardă
4. veneto și trentino
5. ladină
6. friulană
7. ligură
8. Emiliano-Romagnolo (Bolognese, Ferrarese, Mantovano, Modenese)
9. toscană
10. dialecte centrale ( Marchigiano Centrale, Umbro, Laziale, Romanesco )
 11. dialecte meridionale (Marchigiano meridionale ; Abruzzese, Molisano, Pugliese, Campano,
Lucano/Basilicata)
12. siciliană
13. limba sardă
am folosit italice pentru glose atunci când cuvântul nu are un echivalent exact :
desc’mortìd (lombardă, Verzasca) : ancora caldo. Echivalentul italian e o simplă glosă. Page | 58

Spaniolă veche, catalană, portugheza veche

Română engleză
abia 8 abés sp. scarcely
a acoperi acubrir Zamora to cover
adevărat adverar verb true ; to certify
a adormi adormir to fall asleep
a afla aflarat 9 to find
afară afora port. v. outside
a afuma afumar to smoke
a afunda afondar gallego to sink
afund fondo port. veche, Rioja deep
alb albo 10 white
a alunga allongar ”allejar, librar” to drive away
Asturia
a amăgi amagar 11 to lure, entice, cheat ;
a amorți amortar -
a se apleca a se aplekan12 sp. to obey
supune
a aprinde prendre’s foc 13 to burn
aproape prop cat. near
atare aital 14 such
atât aitant so much
atunci adonch 15 then

8 din lat. *ad+vix. –V- > B- în vervex/berbece veteranus/bătrân, vesica/bășică etc. "
9 Glosas emilianenses ( ~ anul 974): aflarat, glosă la inveniebit. și romanșă. Portugh. achar, Zamora, gallego achar.a găsi.
Sp. hallar < fallar metateză din afflar.
10Glosas emilianenses : albis, glosă la candidis. Arată că blanco intră în limbă abia după sec. XI, ca în Italia (Indovinello
veronese : alba pratalia araba).
11
Sp. amagar : Dicho de un jugador: Iniciar una finta ( amago con intención de engañar). ; amagarse Leon ”a se ascunde”
12 non aplekan, glosă la ”postquam nunquam accedant ad ordinem sacerdotii”. Priebsch p. 8.
13 Llibre d'en Çagarriga per les aigües de la Sèquia f. XCI. Mallorca, 1381 "en cas que foch se prengues en alcun loch de la
ciutat” ; prender ”a aprinde” asturo-leones ; Leon, etc. // Portughez : ao cabo de algunos minutos o fogo prende-se ao po da
madeira poida.
14 atal donație din anul 1242 a lui Munio Alvarez, Leon.
a aduce adur to bring
acesta achesto, aquesto this
așchie acha gallego -
a avea avemos Leon sp. tener
a amurgi amorear oscurecer Astur. to darken (evening)
băutură bebetura sp. 16 drink Page | 59
bărbat man barbat bearded -
bășică pe piele bixiga asturo-leon. sp. vejiga ; a blister
brâncă, brânci caer de bruces 17 paw, paws
bucium botzina Alpenhorn
bură borrina niebla Astur. rain with fog ; fog
burtă barriga Zamora belly
buză bezo Canarias 18 lip
a încăpea caber19 fit inside
că ca sp. because
ce de "qué de (gente)" Soria etc exclam.
cărare carreira port. v. path, way
căpușă caparra Aragon sp. garrapata ; tick
a căuta a privi catar port. veche, Astur. to look at
a căuta chercher catar buscar Leon to look for
căutătură privire catadura aspect, port. v. a look
cerbice cerviz Leon nape
a cerne cerner asturo-leon. sp. cribar ; to sift
ciovică chouva asturo-leon. a crow
crescut crescut cat. grown
cunoscut conegut catal. 20 known
a depăna depenar port. v. to comb
a desprinde desprender port. to untie
a dezlega, a deznoda deslligar, desnuar to untie
a dezvăța desvezar, desb- Aragon
21

doi, două dous, duas Leon, Astorga two

a face, eu fac fago Nav. to do
foame fome port. v. hunger

15 Liber regum : adonc regnaua Arphaxath.

16 Priebsch p. 13 : in licore : bebetura.
17
Și asturo-leones abrucado ”căzut cu fața în jos”
18
galaico-portughez Lubian, Zamora beizo ”labio grueso, deforme, leporino”. portug. beiço ”buză, peiorativ” . bozal ”botniță”
19Inversare activ/pasiv ca în a servi, a consulta etc. În latină, capio se spune despre cutia care capit obiectul, în spaniolă și
română, obiectul cabe/ încape în cutie.
20
Și connoçudo, connosçudo dialectul leonez până în 1264 ; conocido după.
21
și avezar.
frumos fremoso port. v. beautiful
gheară claw garra Aragon (sp. pierna) claw ; foot
greu greu port. v. heavy, difficult
iască yesca
înalt naut Aran high
a încătușa engatusar cautivar, to handcuff ; to catch Page | 60
atrapar Astur. 22
a îndrepta endreçar < indirectare to adress, send
a întreba entrugar preguntar Astur. to ask questions
a învăța embezar judeo-span. to learn
a învăța (pe alții) amosar Eo, Astur. occid. sp. enseñar ; to teach
23

mai de lemn maiu Asturia mallet

margine marguin Huesca limit, border
măcar că maguer que Nav.24 although
măgură mucera 25 hill, top
mămăligă milok Aran 26 millet
măruntaie merezuela, menuzuela innards ; gizzard
Leon
mâță mueis Astur. 27 cat
meu mieu Leon, Astorga sp. mi ; my
miere miera resina 28 honey ; resin
mugur mugrón sprout, shoot
a mușca mossegar ; to bite
amuezcar Asturia
na ! ia ¡ñas ! Valencia take !
născut nascut cat. born
nimic nemigalha portug. veche nothing
nea neu snow
numai només catal. only
om, oameni home, homens pl. cat. men plural
homnes sp.
omen sg. port. veche.

22
Leon ”engañar con halagos y mentiras”.
23
Și Asturias avezase ”acostumbrarse, abituarse”
24 Glosas silenses : macare que, glosă la quamuis. // macar, portugheza veche.
25Cartulari de Sant Cugat de Valles, act de vânzare, anul 908 : usque ad collum inter duos signos et inde vadit usque ad collum
que dicunt Collo Formici et pergit per summa mucera de monte Cavallare usque ad... // posibil și muga : et pervadit ad ipsam
serram per ipsum collet qui est subtus ipsam mugam.
26
Gascon milhoc, catalan, aragon. milloca.
27
Și catalan Mallorca moix. Sp. micho. Leon Astorga ”misín !” ; Sandoval de la Reina, Burgos michin, michito.
28Din lat. mera ”pură” cf. dict. spaniolă. Rășina de obicei nu e amestecată cu nimic, semantică șchioapă. Mai plauzibilă
comparația cu mierea, cu care rășina copacilor seamănă ca aspect.
păi ? (= de ce ? reg.) ¿pues? Rioja why ?
pătlagină llanten 29 Plantago sp.
picior pegollu pie del hórreo foot, leg
Astur.
piersică presiego Aragon sp. melocoton ; peach.
ploaie pluja rain Page | 61
pupăză puput Huesca, Aragon sp. abubilla ; Upupa epops
a răci ˃ rece
rău – 30 -
rece, a răci arriciarse Leon 31 to get cold
a ruga rogar Nav. to ask
salcie zalce Astur. same syncope.
sarică capa serica 32
săgeată sagete cat. arrow
sărutare salutare 33 kiss
scai escaiu espina, Astur. thorn
șărătură megl. sierra mountain range
tău, ta teu, ta port. v. your
târziu tardíu Astur late
a trage trager port. v. to draw
a tremura tremolar c. to tremble
unde onde port. v., Leon where
unt untu asturo-leon. butter ; lard
varză berza Asturias etc. vegetables
viu viu alive
Morfologie, fonetică
îl əl Mallorca same phoneme
-ă -ə catal. Oriental ə final unaccented

Franceza medievală și dialectală

Fiindcă franceza scrisă a fost permanent influențată de latină, care i-a fost adstrat, iar influențele au
trecut și în franceza vorbită, franceza așa cum o cunoaștem nu seamănă cu franceza veche de până în
1200. oraison ”rugăciune” a fost influențat de lat. oratio. în cele mai vechi texte avem urer, cu u-,
mustrer/ montrer, cume/comme etc. découvert pare un participiu mai fidel latinului coopertus, dar e
târziu ; în cele mai vechi texte avem descuverid, format analogic, ca rom. descoperit. Asemănările între
franceză și română nu ne interesează în sine, ci doar în măsura în care franceza veche are în comun

29
Remarcabil că numele alternative limba oii / lengua de la oveja coincid.
30 Priebsch p. 7 Glosas emilianenses : reus : culpauiles arată că termenul nu a existat în aria spaniolă (nici cea occitană, nici
franceză) Catalan roi, roin poate veni din *ruinus sau reus ; ca mal, fr. malin
31
Leon, Vegas del Condado. Glosat morirse de frío ; resencio, recencio ”viento suave frio ; vânt rece” diverse zone.
32 Donația lui Addelgaster, anul 780 : una capa serica.
33 Priebsch p. 4 : ad osculum : a salutare.
trăsături fonetice și lexicale exclusive cu lombarda. Nu am notat cuvinte pitorești ca citet/cetate ; în
afară de previzibila dispariție a lui –v- intervocalic, nu apare nimic specific, nimic diagnostic.
Spaniola și italiana au gr. theios – tio, zio ; româna și franceza avunculus – unchi, oncle. Ambele par
vechi.
Rom. a se mărita, fr. se marier arată că maritare a existat și în nordul Italiei, unde a fost înlocuit de
inovația sposare, și insurare/ maritare au fost împinse spre sudul Italiei, ca arhaisme. Page | 62
Morfologie
În toate dialectele franceze și occitane, auxiliarul verbelor de mișcare (Atlas linguistique, harta 1312)
este, în aproape toată Franța, avoir ; a tombé (sic). Deja din apropierea Parisului est tombé e amestecat
cu precedentul, și se găsește și în zona franceză, și în cea occitană, dar harta 32 ils sont allés are numai
aux. être. În Evul Mediu, de asemenea, folosirea auxiliarelor era instabilă, auxiliarul avoir era folosit mai
mult. Situația actuală e doar o tendință relativ recentă și regională. În Noel de Barlaimont, Vocabulaer in
vier spraken, 1551 (fără paginație) : Ie n’ay nulle part arrestê ; Avez vous longuement allé a l’escolle ? ;
I’ay tousjours courru.
Se putea spune il a sorti (până în sec. XIX) il a passé, il a demeuré, il a monté ; il a monté, il a sorti, il
s’a fait connaître în Cajun (franceza din Louisiana) unde avoir e singurul auxiliar. Ofensiva contra lui
avoir a început cu Vaugelas, Ménage confirmă că în 1672 se putea spune ”il a monté”.
Pentru ezitările de până târziu, v. Dominique Joseph Mozin, Französische Sprachlehre, Gotthasche
Buchhandlung, Tübingen, 1803, pp. 302-304. Între 1820 -1860, dicționarele fac distincțiile cele mai
specioase între ”a apparu” și ”est apparu”, semn că primul încă era corect, dar gramaticii doreau să
găsească o diferență care nu exista. O expunere mai clară a situației în O C. Angoville, A complete
treatise on French grammar, 1863, p. 557. În fapt, ”a parti” și ”est parti” diferă, în franceza veche, ca a
plecat și e plecat din română – primul e o acțiune, al doilea e o situație, un rezultat al acțiunii. În română,
diferența a rămas doar în expresii fosile ca cele de mai sus, și sunt nemâncat/ nebăut / nedormit ori sunt
venit de trei zile.
Il y avoit quatre mois et demi que Tristrans l’avoit venu veoir (Ysaÿe, 27)
Ils avoient venu courir, ardre et brulleir leurs terres (Chronique de la ville de Metz, 1405).
Ceux qui se avoient venu rendre en la cité (ibid. 1444).
s’en etant revenus à la place d’où ils avoient parti. (Journal et recueil des choses memorables en l’isle de
Jernsey, 1643-1650)
Et au moyen de la tresve, l’archiducq eut moyen de bannir tous ceux qui avoient venu a cet exces
(Considérations sur le gouvernement des Pays Bas, sec. XVII).
...bouchiers et aultres.... quy... avoient venu comme par toute la nuyt précédente (Kalendrier des guerres
de Tournay, 1478)
...que lors-qu’on avoit parti parti pour aller à Sumatra...(Recueil des Voïages, 1725)
...rentroit dans la famille & dans la ligne dont il avoit sorti. (Coutumes de Bretagne, 1771)

română fr. medievală fr. modernă meaning

și dialecte d’ o ï l
a + infinitiv34 a + infinitiv a + infinitiv to
acolo < iloc, iluec etc. là there

34 a + infinitiv, specific limbilor romanice, absent în latină.

 *eccum+illoc
acoperiș couvert Dijon toit roof
ades, adesea adés souvent often
afund avant Normand. profond deep
avin Champagne 35
a afunda afonder 36 couler sink Page | 63
aici acy Champ. ici here
aiurea ailurs ailleurs somewhere else
albuș albun, alvun ‫אלבון‬ blanc d’oeuf egg white
Rashi 25
alună aulanie Champ. noisette hazelnut
a aminti amentevoir rappeler to mention
a ameți amatir 37 faiblir to weaken
amănunt amenucier Norm. amenuiser -
a amorți amorti Champ. insensible -
aprig abrié Bresse 38 glos. avec élan -
a aprinde emprendre 39 allumer to kindle
aramă araim airain copper
a ara arer Champ. labourer to plow
arătură airure Champ. 40 culture -
a arde ardre dial. brûler to burn
a arunca arocher Doubs jeter to throw
a ascunde, ascuns escundre, ascuns caché hidden
astăzi ist di 41 aujourd’hui today
a astupa estoper fr. veche boucher to tap
stouper valon
așa issi ainsi thus
a se așeza achetey 42 asseoir to sit down
a așterne esternir fr. veche étendre to put

35 avanteur ”profondeur” Pays de Bray.

36 Roman de Renart, v. 18478 : Fait un fossé d'eve parfont/riens n'i puet entrer qui n'afont – etc.
Latina medievală : Bartholomæi Scribæ Annales Genuenses lib. 6, anul 1244 : multæ naves iverunt in terram, aliquæ
affundatæ.
37 Quatre livres des Rois, cartea I, cap.7, v. 13 : la force Deu amatid les Philistiens.
38 glosat il était trop abrié, il n'a pas pu s'arrêter. Bresse

39 Petite Philosophie, v. 1520 : Cum en forge le feu se esprent/ E fet issir flambe e fumee // S. Brend. v. 761 : Par lui emprent,
par lui esteint. // Godefroy aprendre, esprendre // Roman d’Hector, v. 186 de feu estoit apris ; ses oils semblent charbon apris.
// Elegia din Troyes, 1288 : Lo petit fut ebahi do feu qui si s'aprent. ‫לו פטיט פו אבהי דו פואה קיישי שאפררנטט‬
Romans de Parise v. 869 : ils aprenent lor eches, s'ont le feu alumé. // Glosar ebraic-francez sec. XIII fu aprins, glosă la Ps. 78
v. 21. ‫ נשקה‬// Marco Polo CLII : grant tore de pieres, la ou les jens portent toutes lor couses quant por la cité s’aprent feu. //
amprindre, amprinse Metz ”allumer, -é”.
40 arure Normandia.

41 Serments de Strasbourg : d'ist di en avant. // lat. clas. hodie > fr. hui, it. oggi
42 se siézer Berry ; achetey Champagne. aichiter Morvan.
 sternir valon
atunci adonc alors then
avurăm avum eumes we had
băiat baiat, baiasse 43 boy
bășină bešena du loup 44 pet, vesse fart
berbec berbiz, berbeiete45 brebis sheep Page | 64
biserică baserica 46 église church
bot bute 47 moue, museau to pout ; a snout
bucium buisine48 trompette horn
bubă bube, bibe Norm. pustule pimple
49

bun bun bon good

bură berouée Norm. 50 brouée fine rain
burete bolet 51 champignon mushroom
bute bote arh. tonneau barrell
cană tasse cane, chane pot, cruche mug
a călca enchalcher - -
cărare charère Lorrain. sentier path
charrière Jerriais
cărbune charbun charbon coal
cățel de usturoi cabot d’ail Vend. 52 gousse d’ail -
câte doi etc. cha deux 53 - two by two
câte puțin cha petit Poitou 54 peu à peu distrib. adverb.

43 Champagne, glosat servante, fille.

44 vesse, Vinzelles, Bourgogne. bisino de lu Aurillac.
45 Quatre livres des Rois, cartea II, cap. 12, v. 3 : fist prendre la berbeiete.
46în sec. VI-IX, baselica în majoritatea textelor fr. sp. și ital. / Accidental și basileca. / Biblioteca della Società storica
subalpina, vol. 46, 1910, p. 190 : (text din Piacenza) : Item dicit quod bonusiohannes orabonus fuit furatus uacas et boues ad
basericam. / Poate și Via Baserica în Cremnago, prov. Como, Lombardia (alături de Via Basilica). După 1000, ecclesia e
general, cum se vede și din Condaghe.
Adrien de Valois, Disceptatio de basilicis e perimat și cu date lacunare.
47 ALF harta 1859 faire la moue : Allier, Bourbonnais : fer le bute, fwer le bute / Aveyron, Tarn butá. / Cantal, Puy de Dôme
far la budo. Fr. bouder. Romand (francoprovensal) fer la pota.
48 Iosua II, 20 : Ço ert li bers sein Pol, kar par la doctrine de ses quatorce epistres ensement cum par fuildrant sun de haut e
lunge buisine. // Apocalypse en rimes : v. 1554 li tierz aungele sa busine suna haut. / Quatre livres des rois, cartea I, cap. 13, v.
3 : Lores cornad Saul une buisine par la terre. // Champagne buisine ”vanne d'étang”.
49
bubete –ette, etc. franceza veche.
50sau berouasse glos. ”bruine, brouillard pluvieux”. Coresp. semantică mai bună ca cea fonetică. / Bourgogne Charolais beûrée
”gros nuages noirs menaçants qui précèdent la pluie” Brionnais beurrée, ”nuage de pluie et orage”
51 Rashi 121 boleiz, ‫ בוליץ‬explicație la Shabbat 108a : cine culege o ciupercă... ‫פטריות‬
52 cabot ”câine” ; aceeași imagine în română și fr. dial. din Vendée. // normand caïeu d'ail ”cățel”
53 Guillemaut, Dictionnaire patois de la Bresse. Lyon a cha un, a cha deux. Bourgogne, Mâcon ; Poitou. / și fr. veche : Plinius,
L' histoire du monde, Lyon, 1562, p. 395 : Car ils posent leurs oeufs loing l'un de l'autre, a cha deux...
54 a cha peu ”câte puțin” Lyon .
 ceapă cive ciboule Alium fistul. chives
cer cier Bourgogne 55 ciel sky
a cere quere56 demander, quérir to ask for
cenușă cenises 57 braise ashes ; embers
cioară choucas 58 corneille crow
a ciuli urechile chauvir les oreilles dresser les o. - Page | 65
cloță clusse Champ. poule couveuse -
coacă arom. 59 coche coche -
comândare comander (a Deu) - to bid farewell;
pomană a-şi lua rămas bun to die
; a muri60
a cotcodăci cod cod codache ; caqueter
codacher
Picardie
Crăciun greube Dijon 61 bûche de Noel Christmas
cucută cocute Poitou 62 cigüe hemlock
se cunoaște ça se connaît on sent le changement -
Bourbonnais
a cuprinde comprendre 63 contenir ; comprendre to contain
cuprins comprins
curat curir ‫ קוריר‬64 nettoyer to clean

55 Încă atestad de Mignard în 1870, dispărut în 1900 în ALF. / cyr Liège. cier Forez.
56La résurrection du Sauveur v. 304 : Ja ne quer que prestre me soille – nu cer ca preot să mă absolve.
57Și tot estul Franței. Are sensul specializat de spuză, jăratic. Mont Cenis, Savoie. Absent în ALF. Doubs, Bourgogne,
Champagne, Franche-Comté.
58 choucas ”Corvus monedula, stăncuță” /Termeni vag asemănători : Berry, Bourbonnais couâule, coualle, couère, couare
”cioară, corb”. / čiola, cioară etc. poate din (sau înrudite cu) gr. κολοιός, lat. coloeus, Corvus monedula, stăncuță. Și chochard,
”Pyrrocorax graculus, stăncuță de munte” . // Occit. chauvia ”corneille, cioară” Champsaur. Vallée du Trient tchouâre
”choucas, Corvus monedula”
59 crestătură la urechea oii. Și sp. hueca. Preroman.
60 a-şi lua rămas bun „dire a Dieu command”
I. Chanson de Roland, v. 3987 : a Deu comande Karllon de Saint Denis.
Pierre de Langtoft : Pus ke sa femme à Deu est comaundé. /Guiron le Courtois III, 3 : comanderent le frere de leiens a Deus. /
Chrétien de Troyes, Erec et Enide, v. 2302 : la reine congié demande/Les chevaliers a Deu comande. ; v. 3435 : come fel prant
a lui congié : „A deu” fet il, „vos comant gié” ; v. 4376 : La pucele a Deu le comande. / Roman de Thebes v. 1222 : a Deu
comande sa moillier. // și occitan : Senher Jozep, a dieu vos coman.
Le chevalier au lion : Tantost le roi a deu comande.
În română avem un sens popular, nu sensul religios creștin, ”a se ruga” care subzistă în franceză, poate sub influența limbii
latine.
II. a muri : scrisoare, anul 1282 : Sachez sire ke nostre abbe de Teukebury est a Deu comande.
Tristan de Gottfried de Strasb. v. 2397 : Beas Tristant, curtois Tristant – tun cors, ta vie a Deu comant.
61 Termen fără etimologie, probabil neînrudit.

62 și occitan kukuda, -o etc. ALF. Și alban.

63 Ancr3ene riwle 23.24 : quant il ke fu si grant ke ciel e terre ne poeit pas comprendre s’enclost dedenz le ventre de une pucele.
64 Rashi, 297 curer, preferat lui nettoyer, care e mai tardiv.
 curea coraye Champ. courroie belt
curte curt cour yard
cuvânt cuvent, foedus65 pacte contract
cute couail Poitou pierre à aiguiser -
cute coudère teacă de coffin -
cute Creuse Page | 66
66
da da Bourgogne, oui da yes
Champagne
a dârdâi dardeler Berry 67 trembler to shiver
Dator detour anglonorm. débiteur debtor
deloc imediat d’iluec, de ilokes ensuite thereafter
Banat en avant etc.
a deschide, desclore, ouvrir to open
dishcledzu arom. disclore Champ.
desclos
Descoperit descuverid découvert openly
Desprinde déprendre Eure dégager to untie
a destupa destuper déboucher to uncork
a deșira desirer 68 déchirer to tear
a se dezbrăca debraier 69 deshabiller to undress
doi m. dous, doi m. deux m. f. two
două f. doues f. - // - two
a dumica demicer Champ. hacher, émietter to cut
falce Mold. une faux Fr. Com. - -
70

a fierbe forboûre ébouillanter to boil

Tenneville
Făptură faiture - body shape
Fiu fieu La Fontaine fils son
flokati arom. ‫ פלוקײא‬floquée71 - -

65 înțelegere : Gaimar v. 4353 : Par cel covent s’entrebaiserent, Ces covenanz bien tenuz erent.
Proverbes des vilains, A 137 : ja ne tendra covent – nu-și va ține cuvântul.
66
irl. tá ”da” ; gael. Scot. tha ”da” ; Manx ta ”da” ; absent în Corn. și bretonă.
67drediller Poitou, și Italia SSI harta 386 tremare : dardala, derdela Canton Ticino : 42 Sonogno, 50 Campo, 51 Vergeletto, 71
Breno. // ALF h. 1330 numai în occit. Tarn, Aude tridula (ALF e slab și lacunar). Poate și Lyon grimola. // Sologne, Perche,
Berry guerdiller. / Savoie dzerdzəlyi ”frémir, frissonner” / occit. dardelar ”cahoter” Creuse (Thésoc).
68Ps. din Cambridge, ps. 102 : Deus, tu degetas nus e deciras.// Vie de Saint Gilles, v. 1933 : Ses dras esteient desramez /E
depecez e decirez.
69 débraguer Normandie.
70
Ambele au aceeași schimbare de sens, de la coasă la suprafața cosită. Falce – 1.4 ha, faux – 0.25 ha.
71Glosă la Rashi, ”manteau de poils” care explică Gen. XXV, 25, ‫כֻּּלֹו כְּ אַ דֶּ ֶּרת שֵׂ עָר‬, ‫ ַויֵׂצֵׂ א הָ ִראׁשֹון אַ ְּדמֹונִ י‬. Există și în latina
medievală la Rainaldus abbas Cisterciensis, dar ca adjectiv : In ecclesiis nostris non sint cucullæ deforis floccatæ. Să nu fie în
mănăstirile noastre (sic) glugi mițoase pe dinafară. // flaçaa occit. couverture de laine, pătură de lână.
 Fluier flaiol72 flageol flute
Fragă frigeotte Morvan fraise sauvage -
Frântură frainture fracture fracture
Frunte frunt 73 front front
Furtună fortune, -al 74 etc. tempête tempest
gaiță aigasse Morvan 75 pie, geai magpie Page | 67
găină gleine Picard géline, poule hen
gaură gaurle Creuse trou dans un tronc hole
greumânt Banat grevement tort, injustice abuse, oppression
gură gule 76 bouche mouth
iar arrié Champ. encore again ; and
iarnă fem. hiver fem. 77 hiver masc. different gender
iască esche amadou tinder
îi < li li lui to him
îl ; al eul Champ. le the, him
a îmbrânci s’enbruncher 78 se baisser to lower oneself
a împinge empeindre 79 pousser to push
impingere
a împunge empeindre 80 poindre to ram, to spur
impungere
a împuți emputer empuer to stink
înalt rennauser rehausser to raise
<ennauser
Morvan
a înăspri enasprir - make harsher
încălțăminte caucemence chaussure shoe
Champ.
a încerca encercher examiner to search, examine
a închide, închis anclious Metz enclos close

72 Latina medievală, Franța, anul 1240 : Iohannes de Garlandia De mensurabili musica, append. 15, 25 : Et iste modus sumitur
flaiolis. // Guillaume de Machaut, Dit dou Lion : Au flaiol et au taburel. // Lorraine Vouthon fieulte fluier, fieulter a fluiera.
73 Ch de Roland, v. 2248 : Desuz le frunt li buillit la cervele. // Quatre livres.. I Sam. XVII, 49 : hurtad al frunt. și anglo-

normand.
74 Brunetto Latini : les tempestes et les orribles fortunes de la mer. // Henry Moisy, s. v. : fortunés par gresle et fouldre du ciel.

75
gai Normandie Eure ”geai, Garrulus glandarius”.
76 Rar în scris : Josaphaz, v. 629 : En la gule n’out nule dent.// Proverbes des vilains : Tart est main a gole, quant parole est
eissue. // Lapidaire en vers II, XI : kant il l’avra mis en sa gule. // Normandie Orne goule ”bouche” ALF harta 151, mult mai
răspândit decât bouche, a cărui arie se oprește la vest de Paris. (și Allier, Cher, Indre)
77 ALF, v. harta hiver. Tot nordul Franței, langue d'oil. / Normandie.

78 La Vie seint Edmund, v. 2298 : esgarda /vers la tere, si s’enbruncha.

79Simund de Freine, Vie de Saint Georges v. 1509 : Sathanas iceus enpeint/Enz el feu qui ja n’esteint. – diavolul îi împinge..//
Rashi enpeindre 348 ‫אנפיינדירא‬
80 La Vye de Seynt Fraunceys d’Assise, v. 3672 Matyn, le ayngnel soleyt braer/de ses corneles la dame enpeynt. – mielul

împunge...
 a îndura a răbda durer Poitou endurer 81
a îngâna déganner82 contrefaire la voix
a îngenunchea angenoilier agenouiller to kneel
a îngheța, -at ingélé picard gélé freeze, frozen
a înșela enseler seller to saddle
a întărâta atariad 83 irriter to provoke Page | 68
a întârzia entardier retarder be late
a se înturna s’enturner se retourner to return
a învăța envoiser a se apprendre ; s’amuser to learn ; to enjoy
distra
enveiser anglo-
norm.
a învârti envertouilla entortiller to twist
Creuse
a înverzi renverdir Morvan reverdir to green
jumătate demi 84 demi half
larice laris 85 Larix Larix
lat lé large wide86
lăcustă lauste sauterelle grasshopper
lângă long 87 à côté de near ; along
mac mac ‫ מק‬88 pavot poppy
mai mais fr. veche plus more
margine margin marge margin
măr melaie valon pommier apple-tree
măruntaie menuade Metz 89 entrailles innards

81 Absent în Italia cu sensul ”a avea răbdare”.

82 FEW sub *ingannare. déganner regional, cu difuziune largă, si in fr. veche. Bayeux, Valogne, Cherbourg, Troyes. Și
réganner. Cu sensul a înșela, a amăgi în aromână. // Sensul original probabil ”a imita ciripitul păsărilor sau sunetul altor
animale pentru a le atrage și a le vâna”. déjanner Morez Haut-Jura, ”a imita vocea cuiva” dédjân-nâ Neuchâtel, réjanner
Bourgogne ”imiter le ton de qqun”, prezent și la Trévoux. Lat. gannire ”a mârâi” despre câini. [Excerpta ex libro glossarum
(codex Parisinus 11529) et Palatinus (Vaticanus 1773) baubare sibelare canum est sicut gannire vulpium – gannire > ingannire
> ingannare ”a îngâna”] Cu sensul clar ”a ciripi” în Ieronim, Isaia X 14 : invenit quasi nidum manus mea fortitudinem
populorum et sicut colliguntur ova quae derelicta sunt sic universam terram ego congregavi et non fuit qui moveret pinnam et
aperiret os et ganniret. // arom. a îngâna ”a distra copiii mici” are sensul din italiană și fr. enganar v. FEW.
83 entariar Psalt. Bodl. Psalm V, 12 : débute icels, kar il entarierent tei, Sire. CV 8 : e entarierent les muntanz de la mer. // și
atariar : Quatre livres.. I Sam. XVII, 16 : et l’ost forment atariad ; 25 il vient pur nus attarier. XXVI 19 : Si Deus te attaried. //
Béarn tarritá FEW.
84 Termenul francez vine din dimidius, rom. din dimidietas ; formele ital. continuă medius.

85 Larice atestat în Lexiconul de la Buda. Deși Lexiconul conține și neologisme, larice nu face parte din aria semantică în care
acestea au fost introduse. Chanson de Roland v. 3989.
86 Berthe aux grans piés LXXXII : vist la cit de Paris qui est longue et lée. / LXXXI : la contrée regarde et de lonc et de lé.

87 Chanson de Roland v. 3733 : Lunc un alter belement l'enterrerent // Lanval, v. 260 : Al chevalier en va tut dreit / Lunc lui
s’asist.
88 Rashi 663 ‫מק‬, glosă la Pesachim 35a. ‫ כלניתא‬, Papaver spinosum (Jastrow). E singura atestare a cuvântului în franceză.

89 Metz, Lorraine. Glos. ”terme générique incluant les viscères intérieurs du porc, le foie, le coeur, les poumons”
 a mărunți < menucier 90 émincer cut in small pieces
mănunți
mărat arom. mar mal bad ; negation
măsea, măsele maisselle machoire jaw
messelle Poitou dent molaire tooth
FEW Page | 69
mătrăgună martagun - -
mâță mite 91 chat cat
a merge marcher92 - -
miere mier Bourgo. miel honey
mierlă fem. merle fem. masc. în ital. blackbird
minciună f. mençunge f.93 mensonge m. a lie
mișel sărman misel pauvre wretched
moare mûre Fr.-Comte saumure brine
mormânt monument 94 tombeau tomb
muiere muillier, -o- 95 femme wife, woman
a mulge mulger traire to milk
mult moult 96 beaucoup many, much
munte munt montagne mountain
mușuron’u arom. musaraigne97 - shrew
a naște, născut nascu 98 né born
nămaie arh. almaille bêtes animals
nea nei99 neige snow
nescânți arom. ascons, asquonz aucuns some
niște, unii
nici nis100 ni neither
nici unul nisun 101 aucun nobody

90 Rashi 698 menusier, menutsir ‫מנוציר‬, glosă la Berachoth 39a, ‫פימינהו‬

91 Roman du Renart, v. 144 : Se l'une est chate, l'autre est mite.
92 A merge trebuie probabil recunoscut, ca bordei, printre cele mai vechi împrumuturi germanice în română ; ipoteza mergo ”a
afunda” > a merge nu se justifică semantic. mergo e un caz tipic de verb din lat. clas. care dispare în latina vorbită.
93 Chanson de Roland, v. 1760 : S'altre le desist, ja semblast grant mençunge !
94 La résurrection du Sauveur v. 195 : Que son cors honurablement /Façom poser en monument.

95 Mystère d'Adam, v. 73 : Di moi, muiller.

96 mult, mults adjectiv, anglonormand. Coutumes anglonorm. : Item mults auters disparagements y sont,
97 În aromână, mușuron’u ”cârtiță” are un sens mai apropiat de cel originar. mus aranea, în lat. populară, desemnează diverse
tipuri de șoareci sălbatici insectivori, din care unii seamănă cârtiței.
98 Gaimard v. 4590 : grant dulur li est nascue. // Benoît de Sainte-More, Chron. ducs de Normandie, v. 9753 : Liez est del eir

qui est nascu. // v. 24006 : coeternaus de lui nascu. // v. 24021 Deus del pere senz tenz nascuz.
Marco Polo, LXV : MCC ans que avoit que Crist avoit nascu.
99 Gerard de Rousillon : Tot ai flori le peil e blanc com nei.
100 Lapidaries, XXX, De gerachite : Nel tuchera nis une musche. Quatre livres des rois, cartea I, cap. 14, v. 44 : neis un peil del

chief ne li iert par mal tuchié.

101 Du mantel mautaillé v. 186 : Mès que nisuns ne l'en mercie. Meuse nésun.
 nimic nemi anglonorm. rien ; non nothing ; no
nor nule, niule nuage cloud
noră nore belle-fille daughter-in-law
nu nu non not
nume num nom name
oaie oueille, -aille mouton sheep Page | 70
Bourbonnais
oaste ost și fem. armée army
ori / ori ore 102 - either / or
pană pane 103 plume feather
a prinde, prins prins norm., pris taken
picard
pupăză pupute Bourb. huppe woodpecker
Tarn
puţ putz puits a well
a rămâne, rămas remist104 rester to stay
a răpune, răpus repu(s) Ch. de assis to sit
Roland v. 4000
a răspândi respand- 105 répandre to scatter
a răsturna tresturner retourner to return
răspuns m. respuns masc. réponse fem. answer
râie ruinne etc.106 rogne gale
râu rieu, reu wallon rivière river
rece roisant 107 froid, frais cold, fresh
a rumega ringer Norm. etc. ruminer to chew the cud
salcie sau fem. Norm. saule masc. willow
sare fem. la sa fem. Jura, le sel masc. salt
Savoie
săgeată sajette 108 Flèche arrow
sâmbră sonre Lorrain. 109 - -
sălbăticiune sauvagine110 sauvagine beast

102 Genèse 1258 : Ore rist, ore plurt, sanz reposer.

103 Anglo-normand : item, pour un pane de ostriche. (listă de cheltuieli)
104Quatre livres des rois, cartea I, cap. 7, v. 2 : remist illoches mulz jurs. / Chanson de Roland (Chateauroux) v. 4189 : com sui
remés per vos afebliez. / Saint Alexis, XIII : Quant en la chambre furent tuit soul remes ; XIX : Tot le depart, que giens ne luin
remest;
105 Le lai du corn, v. 368 : le respaunt Caratouns. ”varsă vinul”
106 Lapidaire, XLVI, Galactites, v. 1081 : senes de la ruinne garrunt.
107 Gilles li Muisis, sec. XIV : car caut faisoit, non pas roisant. Sensul ”rece, nu cald” e clar în acest citat, deși lexicologii

francezi continuă să-l explice cu ”proaspăt”, după modelul lat. clas. recens. / Normand resan, air du soir.
108 Psalt. Bodl. Ps. 63, 3-4 : tendirent arc /.../sudement sajetterunt lui. 8 les sajettes des enfans.

109 Lorraine, Meuse sonre ”troupe de porcs”

 a scădea escheoir111 Échoir to fall
a scoate, scos escoudre, escos 112 secouer to shake
a scuipa escopir 113 cracher to spit
a scurta escorcer raccourcir to shorten
seu sieu 114 suif tallow
soc sauth 115 sureau elderberry Page | 71
soare sereü Bourgog. soleil sun
a sorbi sorber valon éponger to drink ; to wipe
a sorti sortir 116 - be destined
spaimă spauma 117 se paumer to be scared
a (în)spăimânta espoentir épouvanter to scare
a speria espaourir épeurer to scare
a spune espundre, -o- 118 expliquer to explain
a sta ester demeurer to stay, live
staul stol valon écurie, étable cowshed
a stârni estormir, -nir 119 provoquer to startle
a strânge, strâns estroinz part. étreint part.
sulă suble - -
a sui suir etc. suivre to follow
a suna suner sonner to sound
sunătoare < toute –saine Hypericum sp.
sănătoare St. John’s wort

110 Considerat derivat în franceză. Sufixul este însă ne-productiv în franceză, iar cuvântul e probabil moștenit. În română, el are
alte funcții (uscat/ uscăciune) – formează nume de însușiri de la adjective – sălbăticiune ar trebui să însemne ”calitatea de a fi
sălbatic”. Ca și în rugăciune, cuvântul e moștenit cu tot cu sufix.
111 Froissart : car ilz n' avoient pitié ne mercy de nul gentil homme, s'il escheoit entre leurs mains prisonnier / dacă le cădea
prizonier.
112 Ps. Cambridge, LVII 6 Deus, excou les denz d’eals de lur buche. / = smulge-le
113 commencerent li alquant scupir en lui. Passion de notre Seigneur, Lorraine, Metz, 1198. // anglo-normand Le Evangel

translaté de latin en franceys , v. 189 : Al vis l’escoupent par despit ; etc. Înlocuit de cracher după 1200. Lorraine
squipé, tchieuper cracher ; keupote, salive, scuipat. Absent în ALF.
Prezent în maj. dialectelor : norm. écopir, Lorraine Metz keuper ”a scuipa” keupote ”scuipat” ; Bretagne St.-Malo copir. Absent
în zona fr. în ALF.
114
Quatre livres des Rois, anul 1170, cartea I, cap. 15, v. 22 : mielz valt a Deu obeir que le sieu del multun offrir. Rețete
medicale, sec. XIII : et siu de bouc par avenaunt.
115 Wright, pag. 36 : sambucus – sueþ (?), ellarne.

116 st. Modwenna v. 4657 : Pur ceo ne fut l'apostre oy /A son talent, sachez de *fy, /Car en delai fut deservi /Le guerdun, ke puis
sorti. = dat de soartă // Marie de France, Les dous amans v. 40 : E luinz e pres manda e dist: ki sa fille voldreit aveir, une chose
seüst de veir: sorti esteit e destiné.
E posibil ca verbul a sorti să nu fie un derivat de la soartă, ci moștenit, deși are conjugarea în –esc ; Fr. sortissant, ressortissant
arată că verbul era *sortisco.
117 Cuvintele, desigur, nu sunt înrudite etimologic ; spaimă vine din a înspăimânta < *expavimentare ; spauma < spasma.

Totuși, forma așteptată din verb e *spăimânt, care nu există ; forma care există a fost influențată de un *spasma.
118 Gaimar, v. 3232 : Si cum es livres est espuns – cum e spus în cărți.
119 De origine germanică în franceză. Termenul românesc ar putea fi vechi germanic, sau veni din *externare.
 surori pl. sorors, surur sg. soeurs sisters
și si 120 aussi snd
șiștar sestier ‫שישטיר‬ sétier -
Rashi 950
șoarece chouris Champ. souris mouse.
a şuiera sibler 121 siffler to whistle Page | 72
tâmplă temple ‫טינפלא‬ tempe -
Rashi 992
timpuriu tenpriu 122 précoce early (fruit)
a trimite tramistrent 123 envoyer to send
a tuna tuner tonner -
unt beurre oint grăsime beurre, graisse butter, grease
umblătură ambleüre 124 marche walk
umplutură empledure 125 farce filling
untură unture onguent ointment
a ura urer 126 souhaiter to wish
a ustura usler brûler to burn
urdoare ordure ordure dirt
ușă heuche Lorr. 127 huis door
verin, -os arom. vrimous Poit. venin poison
vierme verme ver worm
zgribulit gribouler Bourg. - 128 -
zi di 129 jour day
sufixe
-ul art. hot ul le the masc. sg.

120 Anglo-normand, Brut, v. 6071 : il sunt tut sanz freür/ de vus, si n'ont nule pour. ; Chanson de Roland etc.
conectează numai verbe în franceză, nu și substantive. // Există probabil deja în sec. VII : textele latine conțin adesea conjuncția
seu et = et, probabil calc după romanica vorbită. (a. 780) : divisitque ipsam patriam inter episcopos et presbyteros seu et abbates.
/ (act de la Carol cel Mare)...constructa in honore Sancti Stephani seu et Sancti Iacobi apostoli.
121 Rashi, glosă la I Regi IX, 8 ‫( שיבליּר‬sec. XI).

122 Landri de Waben, Cantique des Cantiques, a. 1176 : Escus li fu li fruiz tenprius. // vv. 985-986 : "A cest comencement d'esté

/A ja sunt fruit tenpriu geté. Și FEW. / și tempre până în sec. XVI.

123
Tristan et Yseut v. 2711 : a vus m'a par busuing tramis. / Quatre livres des Rois, anul 1170, cartea I, cap. 25, v. 5 : Dis
bachilers i tramist. / Saint Alexis : XX : quant Deus la li tramist:
124 Gautier de Coincy.
125 Rashi 351 ‫ אינפלידורא‬.
126 Anglo-normand Marie Fables 232.21 : Eissi avient cum ele ura. // Roman de Trubert, v. 76 : et cil li a bon jor horé. – i-a
urat o zi bună. Livre des rois, cartea I, cap. 7, v. 9 : pur sa gent de quer ura, care traduce clamavit Samuel ad Dominum pro
Israel. // Roman de Renart, v. 1529-30 : en piez se dresce de paor / et si li a euré bon jor - i-a urat o zi bună.
127 Lorraine, Meuse, Vouthon heuche cu –sh-, nu cu –s-

128 zgribulit ”transi de froid” gribouler ”trembler, frémir, frissonner de froid” . Genève greboler.
129 Numeroase atestări vechi. Printre ultimele, Chronique rimée de Philippe Mouskes (înainte de 1272) v. 426 : la bataille durra
treis dis.
 rugăciune temptaciun130 temptation - suffix-

Occitană și provensală

Occitana are izoglose care o apropie de grupul italian și o separă de franceză. A identifica (în romandă,
piemonteză, lombardă) izoglose cu limba română ar fi incomplet, fără a trece în revistă și datelePage | 73
lingvistice occitane.
Am folosit dicționare și cele mai vechi texte medievale, printre care și Boecis / Poème sur Boëce, din
jurul anului 1000, La Nòbla Leiçon, spre 1200. Ultima e scrisă într-un dialect intermediar între occitană
și romandă – mai bine zis, într-un dialect romanic dinainte de separarea celor două.
Am folosit și textele vechi ale lui Guillaume de Poitiers.

În occitană, persoana III pl. are alternativ forme lungi și scurte :

Guillem Anelier, Histoire de la guerre de Navarre, v. 354 :
E un jorn en setempre, preson se a navegar/ e al port de Cartaina aneron arribar.
E preso lo per força e per ben guerreiar. / E quant foron a terra, tantost fero gitar
Los cavals de la naus, e feron los armar. //
Fugiron a Tunitz, or era lur empar / E si tantost con vengro, fosson assetjar.
Sau în Copilăria lui Hristos (Karl Bartsch, Denkmäler...) :
p. 271, v. 14 : respondo sels quel conoissan. (ambele la plural)
p. 274, v. 9 : tost sels que en l’escola ero
p. 279 v. 30 : dis un grand hostal s’en intrero
p. 281 v. 34 : los mors foro ressuscitatz.
p. 298 v. 6 : totz respondo : mot volontiers.
p. 299 v. 5 : Tülz lo(s) juzieus que aqui eron/ Gran miravilhas se doneron/Cant viro los aussels volar.
p. 299 v. 35 : Demantenen tost dessendero/ El mieg del sol eis si pauzero.
p. 283 v. 27 : non lo podia trobar / nu îl putea găsi - topică prezentă și în franceza veche.

Bertrand de Paris, Troces causits, IV : de Priam lo rey no sabetz re/ni de sos filhs si fero mal o be.

Română occitană franceza modernă

acel aquel, aicel ce, cet
acest aquest ce, cet
ades ades totdeauna souvent ; toujours
adevăr adveracion confirmation
a adormi adormir s’endormir
a aduce adúser ; adurre Annonay, apporter
Forez ; adusez imper. Nyons
adineauri adaura curând / bientôt 131 -
afară afora Ardèche 132 dehors

130 Chanson de Roland afflictiun, confusiun, avisiun ; și defension într-o strofă cu monorimă în –un.
131 Deși sensurile sunt diferite, modul de formare (ad+(una)+hora) e asemănător.
afumat afumat Toulouse fumé
a aduce adurre apporter
afund adj. fons profond
a agăța, arom. acatsâ acassa Hérault, Pézenas saisir, attraper
aici aychi, aici ici
alună aulanha, oulañi Is. noisette Page | 74
a aluneca eslanegar descendre, tomber
amănunt s. amenusar v. amenuiser
a amăgi amagio sortilegium
a amăgi amagar Toulouse, Aveyron tromper ; cacher
cacher
a amenința amenasar menacer
amândoi ambedui les deux
a amorți eimourti Batifel de la Gisen paralyser
a apăra aparar Bitterois, Velay 133 défendre ; ital. riparare
parâ Vernante
parar Mollières (Valdeblore)
apoi apuèi, apuèis puis
a aprinde enprendre Tarn allumer
aproape aprob auprès, près
a se apropia apropriar Nobla Leyczon vald. approcher
; apropiar
aramă aram Dauph. airain
areati aromân, Banat, aret vivaro-alp., Nisa bélier
Transilvania arët Forez, Cévennes
arici arìss Monregalese 134 hérisson
a arunca arrancar arracher
aseară assero Cévennes hier soir
a ascunde rascundre Boecis cacher
escondre
a astupa estoper, estoupar boucher
așchie asclon[ ahko] Annonay éclat de bois
ascla Velay etc.
a se așeza, așezat asseta, assetat assis
a aștepta apeitar attendre
atare aital adj. adv. tel ; ainsi
a așterne se struinar Briançon. s’étendre de tout son long
atunci adonca, adounc 135 alors ; donc

132 Sec. XIX.

133 s' appara Aveyron.
134 arisun Pragelato ariçon Réallon ; arìss Valle Maudagna, Frabosa Sottana. / Boves, Peveragno aris.
135 Drôme Die odounc glos. ”alors, dans ce temps-là”
atâți aitans136 tant de
a ațâța persoane, cu ostilitate acisar persoane, cu ostilitate attiser doar despre foc
assuta [οsisá] Annonay
aur aur Bo. or
auș arom. bătrân aujolet Montpel. vieillard
a auzi, auzit auzir, auzit entendre Page | 75
a avea, avem aver, avem avoir, avons
avere subst. aver subst. avoir
avrâ arom. adiere aura vânt -
balegă bélégo Tarn 137 -
baltă pauto Névache, Abriès ; marais ;
blogi Forez ; pauta 138 boue
paouta Barcelonnette boue
barză bardé, bardet 139 aigrette, héron garzette
barză bardát Annonay couleur pie ; cu pete albe.
barz, v. breaz.
băiat bot Monêtier, Bardonecchia garçon / fils
boilla, bogli fem. Bresse
bacelle Vosges
bărbat homme borbat marcotte a racines Q. -
a băși, bășină bessina v. Quercy 140 vesser
a bea béoure Quercy boire
berbece berbezi Drôme 141 - brebis
berc, bearcă berca Barcelonnette 142 - sans dents
boare esbaura Annonay vent qui sèche
bucată boucado fem. bocon masc. 143 morceau
bot pot, pòta lèvres, moue museau ; lèvres
bot boutec moue Béarn144 moue

136 aitans comtadors, roman de Flamenca.

137 bélégo ”fumier sec des brebis”, Barre, Tarn ; belego Salvetat, Olargues, în Espinouse, Hérault.
(Jean Le Roy, La montagne de l'Espinouse, Annales de Géographie. 1934, t. 43, nr. 243. pag. 236-254.)
pecole Champsaur, glosat ”crotte qui pend au poil des animaux”. Și Lombard. baguleitt etc. / Périgord St. Pierre de Chignac
boulego ”noroi”
138 bloudo ”boue, fange” Die, Drôme.
139 Christophe de Villeneuve, Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas, chez Antoine Ricard, imprimeur du
roi, Marseille, 1821, p. 886 : grande aigrette, petite aigrette, bardet.
140 bessina n. bessinà v. Aveyron Rouergue, Cahors. bussina Montpellier
141 berbezi glos. insecte qui se loge dans la laine du mouton.
142 Oaie bătrînă fără dinți. / berco ”ébrecher” Barre, Tarn. // Revue des langues romanes, XV, Documents rouergats, p. 15
Inventaire des meubles et bestiaux de l'hôpital de Millau. 1442 : item XI fedas vieilhas bercas.

143 Și franceza veche : boucon (Rabelais). boucade Béarn.

144 Și engl. to pout, a face bot.
bou bou, buòu boeuf
bun boun bon
bură ploaie măruntă cu ceață bora nuage épais 145 bruine ; nuage 146
boura brouillard Velay vapeur atmosphérique
bură borrat nor de furtună Forez gros nuage d’orage
bourra ploaie fină Forez Page | 76
burete Boletus, ciupercă buret Lozère bouret Prov. champignon ; morille
buré Menton
buric emborígol vivaro-alpin 147 nombril
burtă berdoulho Rouergue bedaine, boudaine
brot Languedoc poitrail
bute bouto Pellas tonneau
butuc boutou moyeu
buză barjes Sistéron lèvres, babines de cheval
barjos Pellas
buză dua boza Pragelato ALI lèvres it. labbra
butse Valdieri SSI h. 105
caier kwel Gers, Landes, quenouillée
Gironde148
(oaie) capie kaburdo 149 -
car cayre Haut Adour
care lo cal < qualis 150 qui < quis
a călca chauchier Forez ; caucar fouler
cănutu arom. canut chenu
căpăstru cabestre Corrèze, Alpes-Mar. frein, licou
a căpăta catapear vivaro-alp. prendre
capitar a întâlni occit. gener.
cărare carrièra, carrièron chemin
cărare kareyru Aveyron, Tarn, Aude, sentier
Hérault, Lozère 151
căroare arom. charour Briançon. 152 chaleur
cătină lat. catanum 153 -

145 Și boro ”nuage cumulus” Chorgue, Gap.

146Și fr. bruine ”ceață deasă” pare a fi înrudit. Cu siguranță nu poate veni din lat. pruina ”chiciură, promoroacă” care are alt
sens. În fr. veche, bruine înseamnă deja ceață.
147 Peveragno, Boves broca.
148 FEW sub colucula ; Atlas linguistique... fasc. 24, harta 1119 quenouille. Forez chevèliere etc. ”ruban de fil”
149
Atl. Linguistique du Languedoc Oriental, harta 1098 (la brebis) ”elle a le tournis”
150 kal ALF harta 1416 qui veux tu que ce soit. Barre, Tarn car-es-aco ? qui est là ?
151 Drôme Die choreiro ”rue”. carraira Loiras, Hérault ”sentier”.
152 Feminin în arom. și franceză ; il calore masc. în ital.
cătina, Hippophaë rhamnoides, a primit numele altei plante, cade < lat. tard. catanum, Juniperus oxycedrus, fr. génévrier.
153

Ambele plante sunt arbuști cu ramuri subțiri, spinoase, frunze mici aciculare, și fructe mici rotunde portocalii. Toponime :
cățel cadel, cadeloun 154 chiot
a cârpi una (a da o palmă) carpán Pézènas donner une gifle ; gifle, soufflet
cea ! mână caii la dreapta (sic) dia mână caii la stânga dia turn left !
cerul gurii cèu de la boca Gasc. palais
cerul gurii serre de la gouro Queyras palais
cerul gurii lou ciè de goulo Entraunes 155 palais de la bouche Page | 77
cerbice cervitz Bearn nuque
apă chioară aigo-borlho Ambert 156
dii dia -
cenușă ceniso Briançon 157 poussière de charbon
cer cer vivaro-alp., Queyras ciel
a cere quere demander
cine queno Briançon. 158 lequel
cioară tsaurio Névache corneille
chàoulia Barcelonnette
cioară Corvus frugilegus etc. chorra Comminges corneille ; Troglodytes
Troglodytes
ciovică chavèca gascon 159 chevêche
ciur cour Barre, Tarn tamis
cloță Banat, Olt. cloça poule couveuse poule couveuse
clussi Isère etc. clussa Barc.
clusse Gap ; –o Ambert
chossa Nisa
crescut crescut crû
creștet cresten Pellas faîte
cucută kukudo Lozère, Cantal, ciguë
Haute-Loire, Puy-de-Dôme
cum cum Bo. comme
cum coma vivaro-alp. comment
cunoscut conogud gascon connu
curea courrea Vernante fr. courroie ; it. cinghia
curechi caulete160 chou

Chédigny Indre-et-Loire, Cadalen Tarn. catanum CGL V 179 Excerpta ex libro glossarum (Spania sec. VII ?) : citisum genus
arboris quasi catanum.
154 și fr. Bourgogne chael. Cévennes chadel.
155 cel de lo bouco Quercy și fr. : Guilaume Rondelet, Histoire entiere des poissons, Mace Bonhome, Lyon, 1558, p. 107 ”le
ciel de la bouche, que nous appelons le palais” // G. des Innocens, Osteologie, Bourdeaus, 1604, p.184. // mai frecvent în
italiană.
156 Eau aveugle, ou sans yeux, c'est à dire un bouillon trop maigre.
157 și Barcelonnette . Drôme, Die ceniso ”terre sèche en poudre”. Queyras ”poussière de charbon”.
158 Embrunais : Ladoucette, p. 172, 174 : kein m., keno f. ”qui / quel ; qui / quelle”
159
ciovică, aici Glaucidium passerinum ; occ. chaveca fr. chouette, Strigidae sp. ; fr. chevêche, Athene sp., Athene noctua.
160 Gard, Hérault, Aude, Landes, Gers, Tarn, Aveyron etc. čoure Basses-Alpes, accent ne-indicat.
cute acout Aveyron 161 pierre à éguiser la faulx
se cuvine coven il convient
a da drumul donar lo viás Limone Piemon. libérer
dounà camin Mezzenile
a dârdâi trantailla Gard 162 trembler
deasupra dessobre, dessubre dessus Page | 78
departe departe vb. sau adv. loin, s’éloigner
a descăleca descavalcar descendre de cheval
a deschide, deschis desclaure, desclausa ouvrir
a despărți despartir départir
a despica despiga Quercy défaire les épis to thresh
a dezmorți esmourré St. Veran dégourdir
dezbrăcat ~ desbragat sans culottes
a se dezbrăca desbraiar 163 déculotter
doi, două dous m. douas f. Velay deux
doua Rochemolles
domestic sec. XVI domètge domestique
drac drac Pézenas 164 diable
a durea la testo mi doou Cévennes faire mal
Durmitor aromân.165 Dormillouse toponim gavot -
să facă conj.III sg. faca conj. III sg. faisse
fag fage Cévennes hêtre
fașă, feșe faicho Queyras -
fată girl feda sheep166 -
faur faur, -e fèvre
făurar feureir, feurier février
fiară fera bête sauvage
a fierbe esfervir to boil
fierbinte fervent167 ardent
fiere fer Queyras, Brianç. Barc. fiel

161 Drôme Die couhier < coute ”objet dans lequel on met la pierre a aiguiser”.
162 și Tarn, Aude tridula. / alban. dridhem.
163 desbralhar Hérault se déshabiller etc.
164
Hérault. glosat ”être diabolique”...
165Durmitor e un munte înalt și abrupt din Muntenegru, greu accesibil, care nu e un bun loc de dormit. Toponimul occitan,
provenit de la dormillouse, pârș sau marmotă care hibernează, și de aici loc în care hibernează marmotele, e mai plauzibil. Și
engl. dormouse, din v. fr. dormeuse, pârș. Durmitor înseamnă probabil ”loc unde hibernează marmotele”. Marmotele hibernează
adesea în grupuri de până la 20, peste 5 luni, din octombrie în aprilie, de unde numele de Durmitor.
166 Ambele din lat. fetus, feta, pui de animal Virgiliu, Aeneida I, 418 : qualis apes/..../adultos educunt fetus. Quintilian, Institutio
oratoria, II : et nidos texere et educare fetus (despre albine). Specializat pentru animale, în Pauli Sententiae ( ~ 220 AD) fetus
pecorum et ancillarum partus.
fetare, Du Cange. // Fr. faon, pui de animal, apoi căprior.
167 solelh trop fervent, soare prea fierbinte.
 fyari Cantal
fiori fiaure, feoure etc. fièvre
fir fier Briançon. Queyras fil
floare fem. lə flor Sauze di Cesana 168 fleur fem.
fluier flavio 169 flageolet
a fluiera fiura Auzat, Ariège, siffler Page | 79
St-Bonnet, Loire
a fluiera, fluier fiular, fiulèl vivaro-alp. siffler, sifflet
foame fom Puy, Lozère, Ardèche, faim
Cévennes
foarte adv. fouerça Barcelonnette fort adv. (rar)
foart Menton
foarte bine fòrça ben vivaro-alp. fort bien
fragă frago fraise des bois
frig freg < frigus froid < frigidus
frupt lactate frucho Queyras laitage
fuior fyerwa, fielwa Var 170 quenouille
fulger fulzer Montpell. masc. foudre < fulgur
furnică fournigo Prov. fourmi
fuștei fust Béarn etc. -
gaiță agassa Corvus pica pie
gaiță Garullus glandarius gai Garrulus glandarius geai
găoace *cocce 171 cosse
caună Banat > găunos cauno peșteră 172 creux, caverne, grotte
caouna vizuină Barcelonnette tanière
a gâdila gatiliar Queyras etc. chatouiller
ger jar Briançon 173 gel
gheară garron gasc. 174 griffe
grapă crebi Puy-de-Dôme herser
grapa Puisserguier gratter
graur Turdus vulgaris graula Corvus corone -
gralho
greu greo 175 heavy
greumânt Banat greoment Nobla leycon heaviness ; heavily

168 fiur – masc. în toscană. Valsesia la fjo, la fjora.

169 Fr. veche flageol, flageoler, fluier, a fluiera. Occitan flauzar, fiular, a fluiera. fiolai Lyonnais, Forez.
170 Gilliéron, Atlas linguistique, fasc. 24, harta 1119 quenouille.
171 Excocicar ”a dezghioca mazăre ori fasole, écosser”
172 cavité, creux, grotte, tanière, terrier – gaură, adâncitură, grotă, vizuină. // și gaune – Les Gaunes.// Aquelo font degoutavo

dins uno conco au founs d'uno cauno de roucas. – poveste. În Banat, caună înseamnă ”intrarea unei mine”.
173 Embrunais Réallon dzar, dzarà. / tzara Barre, Tarn

174
gheara îndreptată înapoi a păsărilor, pinten. 50 Ma ayço es de greo tenir a la caytiva gent,
175
La Nobla Leyçon 50 Ma ayço es de greo tenir a la caytiva gent.
grui ”deal” gronh colline -
gură goura Queyras 176 bouche
gușă guiser gascon jabot
greu greo, greu177 lourd, dur, difficile
iapă èga jument
iar era maintenant 178 dorenavant Page | 80
iască esca vivaro-alp. etc. amadou
a ierta cf. liure 179 libre
a ieși issir sortir (issir)
a îmbrăca embragar, embraier se culotter ; s’habiller
embrayer Gap 180 mettre les pantalons
îmi em Mezzenile etc. me datif
a împinge enpenc, empendre, empenher pousser, it. spingere
înalt nalt Hérault, naut haut
a înălța nauçar, enausar hausser, it. alzar
încă anc, enca St. Veran181 encore
a încăpea cabir, chabir, chavir contenir
încet enquetz quiet
a închega éncalat Tarn lait caillé
a închide enclaus ; fermer
enclore Annonay rentrer les animaux
a îndrepta endrepetar expliquer
a îndura adura182 supporter
a întreba entervar 183 questionner
întru d’intre Menton dans
a înfășa enfaissa Nisa emmaillotter
a înfige ficar ficher, enfoncer
a înflori enflorir fleurir
a îngâna a imita engaugna Prov. imiter,
desgaugna, en-, desgaunhar contrefaire qqn.

176 gouro în Patois des Alpes Cottiennes ; glosat ”bouche” în Atlas, ”bouchée, gorgée” în dicționarul dialectului din Queyras.//
goura St. Veran, gouro Vallouise, Névache, gouřä Sauze d’Oulx ; gouřa Frabosa Soprana, Cuneo// goulo Val Germanasca//
gúlo, góla Coazze, Pontebernardo, Sauze di Cesana ; Mollières (Valdeblore), Gagliardo goula, Provensal gólə, Entracque gula,
Rochemolles gurα, Barcelonette goùla, Drôme goulo. // și romand – Gravera goule. Champsaur id. / gourre Gap. / gouro Garcin
”bouche des animaux”, gourado ”goulée” // engouli ”avaler, a înghiți” general occitan.
177 Flamenca : Mout est Willems en greu torment. / Dispare devreme din franceză : lunge est la geste des Normanz/et a metre

est griève en romanz – lungă e istoria normanzilor, grea de povestit în grai roman.
178 eïro Saint Véran ; ara [yer] Guardia Piemontese ; are Hérault

179 a ierta / arom. lyertu < libertare, cu spirantizarea lui –B- intervoc.
180(sé) braga Barre, Tarn ”mettre ses pantalons”. braguer Toulouse ”rajuster sa chemise dans les pantalons” ; embralhar
Hérault / eimbroya participiu [eimbroyá] Drôme Die ”celui qui a ses culottes mises” / embraïa Gard.
181 Fr. v. onques, unc apare doar în propoziții negative.
182 Flamenca : adura ben, aquel ti ve. Franc. Bourbonnais duri ”patienter”.
183 Și s’entrevar ”s’informer, a se informa” vivaro-alpin.
 și arpitan. 184
a se înnora s’aniouri Provence se couvrir de nuages
îns-(uși) < ipse eps Boecis v. 172 même
învățat vezat accoutumé
învățătură envezadura185 learning ; amusement
a învârti vourtouliar Brianç. rouler autour Page | 81
învirinat arom. enverená Hérault empoisonné
a întreba entervar vivaro-alp. demander
a se înturna s’entornar se retourner
joi žo Sauze di Cesana etc186 jeudi
jos jos en bas
lat latz large
latură laireir Annonay un côté
lăcustă lingousta Nisa etc.187 sauterelle
le (pers. III pl. dativ) li leur
lemn lo lino f. Aurillac bois
lume lume lumină lumière
a luneca eslanegar a scăpa glisser ; échapper
mai mai plus
măceș Rosa canina moge Cistus sp. 188 -
oală oula Drôme etc. marmite, casserole
oameni omne Bo. hommes
oaste ost armée
op arh. obs Bo. besoin
(une)ori (ad)oras (par)fois
orb orb Puisserguier aveugle ; it. cieco
ou uou oeuf
a oua ovar pondre
mai mai plus
mărat arom. ”biet” marate Queyras ”bolnav” malade
mânăm menam Bo. menons
mânecă mánegue manche
mânzat vițel manzot Briançon veau d’un an
mei mei millet

184 Nisa regaugnà ”a maimuțări, a imita pe cineva” / eingooumar ”imiter quelqu'un par la voix” eingooumaïre ”celui qui
cherche à imiter les gestes de quelqu'un pour s'en moquer” Drôme, Die / (s') engaounia Cévennes ”imiter, faire la grimace”.
Quercy degoougna ”singer”.
185 Bernard de Ventadour — Can lo dous temps comensa : Eu sols fatz estenensa /de far envezadura. / = eu singur mă opresc de

la desfătări.
186 Pramolo, Rochemolles. și arpitan. Drôme, Isère joe, ju.

187 Prezent doar în |Provence și zonele occitane din Italia.

Posibil termen de substrat celtic. Transferul de sens datorat asemănării florilor. Cistus e o plantă tipică pentru macchia,
188

maquis, biotop cu arbori spinoși mediteranean.

a mesteca mastecà Embrunais mâcher
meu, tău, său meu, teu, seu mon
miază-noapte mièja nuèch minuit
miază-zi (sud) miejour Nisa sud
miere miar m. Réallon etc. miel
a mieuna miaunar Queyras miauler Page | 82
miounà Entraunes 189
minte ment Queyras esprit
a se mira amiradat adj. Cévennes émerveillé
moale mouel mou, molle
moară mouéro Queyras meule
morïn Réallon Embrunais
mouri a măcina < molare
Limone Piemontese
muc (de lumânare) mouc 190
a mulge mulze Tarn Lot, Aude, Aveyr. traire
mulți molz Bo. beaucoup, moult
munte munt 191 montagne
murim murem Bo. mourons, mourions
a muşca, a murseca mossegar Montpellier etc. mordiller
nară narra Cantal, Alpes-Mar. narine
a se naşte, născut nascut 192 né
nor cloud nora, nura brouillard Cantal nuage ; brouillard
193

nea nèu ; nea Sauze di Cesana neige

noră nore ; norâ Cantal belle-fille, bru
nostru, noastră noastre m. noastra f. Menton notre
nou nou neuf
pas (geogr.) pas strungă de oi ; și fr. défilé
pas ”défilé”
păcură pegouro Queyras rășină 194 poix, résine
păpădie Taraxacum off. 195
pipo Queyras Tussilago farf. -
păr peer Queyras 196 poil, cheveu

189 Și Bourgogne ramiouner ”grommeler, a mormăi” . Și Aurillac myuna.

190
Hérault, Pézenas ”extremité carbonisée de la mèche d/une chandelle”.
191 Pe tot teritoriul occitan, ALF harta 874. Absent în toate dicționarele.
192 Și catalan. Bearn nascud, Barcelonnette nascù, Rouergue, Aveyron nascut.
193 ALF Gilliéron, harta 178 Brouillard.
194pegola ”rășină” Puy de Dôme, Lyonnais ; pegolle Forez, pugurà Rochemolles etc. Montpellier pegolada făclie, torță. /
pegola în Alta Valle Susa (Claviere, Bardonecchia) ; pigouřa : Salbertrand, Chiomonte ; peglo Val Germanasca ; pégol Val
Varaita.
195
Florile celor două specii seamănă și pot fi confundate ușor.
păr lou peu Béarn chevelure chevelure
păros peérous Queyras poilu
păstură hrana albinelor pastura pâture ; fourrage
petec petaç lambeau
a pica picater Hautes-Alpes tomber
picior pesol Rouergue 197 pied Page | 83
a pica picatar Queyras tomber du haut d’un rocher
a pleca s’aplegá Béarn partir ; se retirer, rentrer
ploaie ploia Queyras etc. pluie
plouă plou pleut
poartă poarta Menton porte
prier aprilie abrier Queyras avril
punte punt pont
rață fem. ritou masc. St. Pierre de canard
Chignac, Périgord 198
rămâne, rămas remaner, remés, remaindre rester, resté
a răspândi espandir répandre
a râde, râzând rizen riant
rânc, râncaci rangou Barcelonnette qui a un seul testicule
cu un singur testicol rancol, rancos Languedoc
rohin Catal.
râu riu, rieu rivière
râie rugna Velay ronha Langued. gale, rogne
râios arnà teigneux Barcelonnette teigneux
a rumega rouméguer 199 ruminer
sare fem. la sal fem. ; la sau Pragelato le sel masc.
sar St. Veran
a săra sarar Queyras saler
-//- sarada Réallon Embrunais salade
sarado Toulon
sărbătoare asserbada Languedoc 200 fête ; pause, repos du troupeau

196pels toată zona occitană / péals Barcelonnette. / Boecis v. 106 om per veltat no a lo pel chanut – aici autorul preferă pel lui
cheveux. / Bas-Limousin, Corrèze piaous ”cheveux”. // per ALF harta 1044 POIL punctele 950 Bourg d'Oisans și 972 Oulx. //
per Barre, Tarn, absent în ALF.
pécoul Tarn – picior de masă sau de scaun. pécoul Lyonnais – picior de masă, scaun, pat ; codiță de fruct. / pecour Queyras
197

”montant de chaise ou de lit”. Tarascon pecol.

cu o evoluție ty > ki bine atestată (Lyonnais amitié > amiquié) . Italia de N. pecol.
198rit, rital, ritard, ritàs, riton masc. (Aveyron, Lot, Tarn, Lot-et-Garonne, Tarn-et-Garonne) ; rita fem. ibid. + Cantal, Gironde,
Lozère. (Thésoc) // Jean Bodon, La montanha negra : Sul ser, tres ritas venguèron nadar: la rita negra primièira, puèi la grisa,
puèi la blanca. / Malvezin, p. 254. / rite, masc. riton Périgord. rit Montpellier. Poate și rilon ”petit canard” La Rochelle. //
rassaire Mergus merganser, ferestrașul mare, vine probabil din rassaire ”care taie cu fierăstrăul” și nu face parte din seria de
mai sus.
199 și fr. ruminer, și tosc. ruminare sunt termeni culți, absenți din limba vorbită. Pamiers rouméguer ”râler”
200
Semantismul comun pare a fi dintr-un servare ”a celebra o zi religioasă prin oprirea lucrului”.
sănătos sanitós Corrèze, Puy-de- sain
Dôme
sătul sadoul repu ; saoûl < satullus
a sătura sadollar Matfre Ermengaud rassasier
assadoular
a scălda caudechá Pezenas faire la lessive Page | 84
a scăpăta escapiter coucher du soleil ; étêter
seu seu saindoux ; suif
scară eschara Monêtier 201 échelle
scaun escanh chaise, escabeau
scăunel escaunel Saint-Chinian escabeau ; gloss. marchepied
a scădea escader échoir
a scărpina escarpinar Achard 202 égratigner
a scoate escoudre Quercy battre le blé
a scuipa escopir203 cracher
scuipat escupido Cévennes crachat
seu seu suif
soare sourë Névache204 soleil
soc sauk205 sureau
soră, surori seror sg. soeur
spaimă espaimomen Saint-Chinian épouvante
a sparge to break esparger répandre
a speria espaurir 206 épeurer
a spânzura pendolar ; pindoûlà Puy de D. pendre, suspendre
a sta estar ”habiter” Queyras rester, habiter
a strica estraçar Montp. gâcher, déchirer
a stoarce estouerser Queyras tordre
subțire sobtil Boecis v. 187 mince
sur souru Aurillac 207 -
scump la tărâțe, ieftin la făină acampo-bren, escampo-farino -
a speria espaorir Girauz de Calanson épeurer, effrayer
espaurugá Hérault
sus sus sur, sus
șerb serbo occit. servant

201 eichare etc. Oulx, Beaulard, Savoulx, Fenils, Bardonecchia, Salbertrand, Melezet.// essara Sainte Colombe.
202 și cu sensul ”écheveler, se prendre aux cheveux” din contopirea cu excarminare.
203și în franceza veche și catalană, escopir// prov. escupiègno, scuipat. Mollières scueper. Banat a scupia. Oltenia, Muntenia,
rom. lit. a scuipa cu metateza palatalizării, ca în olt. oichi < ochi.
204 soureil St. Veran, sourèou Réallon, Ste. Colombe etc. souré Vallouise. // general în Embrunais. //sorelhaa Annonay.
205 ALF, fasc. 28, harta 1270 Sureau.
206 sbaruésse Valle Maudagna, Frabosa Sottana.
207
sourou, sowru Aurillac ”a poil jaune et brun”
și e si Bertrand de Born 208 et
și tot adversativ ”totuși” si tot advers. ”deși” quand même
a trânti trantido s. Puisserguier glos. heurt, secousse
tăietură talhadura it. sp. coupure
al tău lo tieu209 le tien
teacă teca păstaie cosse Page | 85
teară ”pânză” Ardeal tièro Névache, Brianç. toile
a se teme temer craindre
terțiu berbec de trei ani tarsou Velay, taur de trei ani taureau de trois ans
timpuriu tempouriéu 210 précoce
toapsec arh. ”otravă” tossi Brianç. poison
a trage tràguer tirer, traire
a trimite, trimis trametre, trames211 envoyer
a tremura tremourar212 trembler
trimitea III sg. imperf. trametia il envoyait
a tuși touchi Velay tousser
țară < țeară teàra Barcelonnette 213 terre
a se uita gaitar vivaro-alp. regarder
a umfla ufla Corrèze ; și romanș enfler
se umflă apele râului l‫י‬a-igo a bien ufla Corr.
a umple ümpì 214 remplir
unchi ounque Queyras oncle
unghie fem. ongla fem. ongle masc.
unde ont ; ounte H. Alpes, Queyr. où
a usca, uscat eissugar, eissugat ; eissut sécher, sec
a usca uscla vânt care usucă Corrèze sècher
uscat pământ eysuyt 215 dry (meaning soil, land)
usuc grăsime din lână suc Barcelonnette suint de laine
verigă vira Monêtier, Oulx anneau
verin sic a învirina arom. enverinar și vald. verum 216 envenimer etc.

quar mais regina vera no sai el mon, e si n'ai mainta quista (Peire Vidal VII 38) . Et si se crezet quel fos drutz de la comtessa
208

Garsenda moiller que fo del comte. (Vida lui Gui de Cavalhon). Relativ rar, în curs de dispariție.
209 Bartsch, Denkmäler, p. 70 : glorios filh tieus.// Biondelli, p 518 Acceglio, p. 520 Oncino, p. 523 Oulx.
210 Trésor dou Félibrige ”care crește la timp”. Fr. veche tenpriu.
211 tarmet, tramet și în romanșă, și în franceza veche. Nu există în afara ariei nordice, (la nord de izoglosa La Spezia-Rimini) și
nu a existat (cu sensul de a trimite). Româna trebuie să provină din zona dialectală unde existase cuvântul. Franceză : Vie de
Sainte Marie l'Égyptienne, v. 867 : or m’as chi un home tramis. Guillaume de Poitiers : Que lo-m trameta per autrui./ Boecis v.
54 : et sil tramet é Grecia la regio.
212 Interesant exemplu de cuvânt panroman inexistent în latină. tremourar Briançon, Queyras.
213 Și în Vosgi : Saint Amé tyar.

214 Rochemolles, Sauze di Cesana, Pontechianale, Ala di Stura, Mezzenile.

215
La Nobla Leyçon 146 Per lo mar ros passeron coma per bel eysuyt.
216 berin, berenous, beremous Aveyron, Rouergue ; bermenat Cahors.
verinos
a via arh. ”a trăi” viure vivre
viorea vuouret Brianç. ”violet” violet
viu vio vif
a vrea vourar Queyras vouloir
a zbura esvoletar Puy de Dôme voleter Page | 86
vourar Queyras 217 voler
zi fem. dia fem. Bo. jour ; di masc. Serm. Strasb.
a zgârâia escaraounia Cévennes égratigner
zgură escouria Nisa effondrilles
Morfologie
noi am am dat / ats dat nous avons / vous avez
I pl. II pl. gasconă
avui abouy Béarn j'eus
ei au oou Cévennes 218 ils ont
cunosc I sg. cunosc I sg. je connais
eu fac fauc je fais
să facă III sg. fague qu'il fasse
văzură viro III pl.219 vurent
- si levo III pl.220 se levèrent

Romandă (francoprovensală)

Limba romandă (arpitană, valdotană, francoprovensală, valaisan) e o limbă din familia romanică vorbită
în Elveția, Franța și Italia. Numele pe care i l-au dat lingviștii în secolul XIX, franco-provensală,
descurajează orice cercetare : limba ar fi un hibrid de franceză și occitană. Ea e o ramură a limbii
franceze, langue d‫י‬oil, și nu altceva.
În Dauphiné se întâlneşte o diftongare pe care o găsim şi în română – mouart/mortem, fouart/fortem, dar
care poate s-a dezvoltat independent.
Alt fenomen, dezvoltarea analogică din meum >*teum >*seum
Separarea dintre romandă (francoprovensală) pe de o parte, și occitană, pe de alta, corespunde unei
situații lingvistice relativ recente. Avem izoglose între romandă (arpitană, francoprovensală) și occitană
în zonele de contiguitate - și nu izoglose datorate împrumutului recent, ci unele din vocabularul
fundamental. Astfel, avem în Névache (occitana alpină, vivaro-alpină) gouro, și în Graviére / Gravera
(romandă, francoprovensală) goula - care este, foarte probabil, vechi.

217 esboulata-s a da din aripi ; secouer ses ailes Béarn.

218 Pézénas hoou, Rouergue ou.
219 în Vie de Saint Amant : visito, prego - visitent, prient ; enemics fugiro, tornero. Mai rar decât forma întreagă : tug volon
saber – tous veulent savoir.
220Flamenca : apres si levo li juglar.
Graviére / Gravera are, ca în română, pelh și goura ; altă localitate mică, Mizinì/Mezzenile (la 30 de km
distanță) are în schimb chëveí și bouchi. Gravera goura e notat goula, cu –L- ; din înregistrările fonetice
însă se aude un –ɹ–. Tot pelh și goulo are zona Pramollo (Urban Holmes, p. 505) care are și rotacism um
per ”un fir de păr”.
Cele două sate mai au și anvizase ”a-și aminti” – posibil înrudit cu a învăța. De asemenea, zona mai are
și sunetul ë – rom. ă. Pronumele dativ are proteză vocalică : Page | 87

Mizinì ëm piait vivri

Română îmi place să trăiesc
toscană mi piace vivere
franceză il me plaît vivre

toscană latină lat. analog rom. catal. portug. occit. romanş

mio meum meum meu meu meu mon, meu miu
tuo tuum *teum tău teu teu ton, teu tiu, teu
suo suum *seum său seu seu son, seu siu, seu
mia mea mea mea mia minha ma, mieuna mia
tua tua *tea ta tia tua ta, tieuna tia
sua sua *sea sa sia sua sa, sieuna ; sua sia

Rom. mea, ta, sa nu au nimic de-a face cu fr. ma, ta, sa, fiindcă istoric au altă origine.
(Rom. ta < tea, încă atestat dialectal)

Fonetica romandă

Româna pare unică în tot sistemul romanic prin tratamentul arbitrar al lui s- inițial (o parte pot fi
explicate prin contrastul silabă închisă / silabă deschisă ; în silaba închisă, s- devine ș-).

SE > SE SE > ȘE
sebum > seu
sera > seară serpentem > șarpe
serenus > senin servus > șerb
seminare > a semăna
securis > secure , secale > secară sex > șase // septem > șapte
sentio > simt
sella > șea
sedeo > a ședea
sextarius > șiștar
 servus > șerb
SI > SI SI > ȘI
sicilare > a secera sibilare > a șuiera
sic > și
similis > asemănător
singulus > singur Page | 88
sitis > sete
SO > SO SO > ȘO
socius > soț
somnium > somn sorex > șoarece
ST > ST ST > ȘT
sternuto > strănut sterno > aștern
-S>-S -S > -Ș
caseum > caș
E interesant că romanda are și ea sunetul š în aceleași poziții ca româna :
chi/șase, chate/șapte, charpin/șarpe. Corespondențele sunt puține și imperfecte, dar romanda e singurul
dialect romanic din vest care să fi dezvoltat s > š ca româna.
Deasemeni auchi Montbéliard / rom. și ; fr. si. ; rom. a așeza, a ședea, Montb. chêti, a așeza

Există un nucleu catalan-occitan-romanș, un continuum, și probabil româna îi aparține.

română romandă Franceză

acela equel celui, celle
aceia éïqui ceux-là
acoperiș couert toit
a afla aflâ Jura 221 éventer
afină faené Aosta 222 ( myrtille )
Arctostaph. uva-ursi
alb albe ; albive white water blanc
alună oulagni Aosta, noisette
ulaña Ostana
olaña Brusson

221 ce vin s'est âflé, glosat on n/a pas eu soin de le tenir bouché, vin răsuflat. Sensul etimologic în Franța.
222 poate loufie ” afină”Courmayeur, Rhèmes St.-Georges cu articol asimilat în romandă (ca în hedera > lierre) sau eliminat prin
falsă analiză în rom. Cf. supra galeză (Welsh) mafon, afan ‟zmeură, Rubus idaeus” Cornish avan, avanen fem. ‟zmeură, Rubus
idaeus. Caz dificil.
 a-și aminti remantevi souvenir, ramentevoir
amândoi ambedou Valais les deux
a ameți aimaiti Montb. affaiblir -
amiază amiedzo Trient à midi
amorțit emourti223 engourdi
apoi epeuï, epouai puis Page | 89
a aprinde aprende Ronco Canavese allumer
einpreindre Fribourg224
a apuca abokâ ; akapâ Trient saisir ; atrapper
apaâ < apaγâ Tignes
a ara arâ Vouvry, Valais labourer
erer Jura
a arunca arotchi Tignes lancer
aramă aram Dauph. Val Soana airain
el are ind. l’are < haberet225 il aurait
arici ařisoun Giaglione herisson
a arunca arroutschi Entremont jeter
a se ascunde scundua ; ècondre Trient se cacher
a astâmpăra atemporé calmer
a astupa estoppî Fribourg boucher, étouper
așchie échaille éclat de bois
a se așeza, așează-te asseta, assita-te s’asseoir

223 Albertville èmorti ”engourdi” / Franceza veche, la Ambroise Paré : le naturel des viperes, où quelquesfois on les trouve si
surprises de froid qu'elles demeurent toutes amorties et immobiles, comme si elles estoient gelées. (Oeuvres, ch. IV, Des venins)
; Pliniu cel bătrân tradus de Du Pinet de Noroy, Hist. Nat, 1566, l. XXIV, p. 287 : toutes les bestes sauvages de Mysie et
Cappadoce sont comme amorties quand l’herbe...// occit. amortit
224 și Savoia. // déprinsa ”stins” Neuchâtel. // Ronco Canavese, harta 911 Sachatlas. și Trasquera. / Jura emprendre ”allumer sa

pipe”.
225 Conjugarea verbului a avea în română nu corespunde regulilor fonetice. Cel puțin unele forme sunt supletive.
 a așterne étarnir Charlieu mettre de la paille
atunci adonc Montbrison alors ; donc
a ațâța (un câine) anitsieu Coutouvre exciter (attiser)
baltă póta < palta Trient 226 limon
băiat baichot227 garçon
băț bëtse f. 228 Page | 90
bârlog berlot Montbél. 229 tanière
bot pot buze Aosta etc. museau, lèvres
brad brinza Sainte-Foy 230 sapin ; mélèze
braț brats231 bras
brânză broùs Mattie 232 fromage
brâu, bârne bronie 233 cuirasse
breaz cu pată albă bayard Jura 234 avec une tache blanche.
sau barz
bucată bokon morceau
bun, bună bun bon
buna fem.
bun Faeto și Celle

226 Conjugarea Forez blogi ”noroi”.

227Champorcher botcha. Picardia și Franche-Comté. // bouatse ”fată” Trient. / și în fr. dial.
228
și betson, bouetson Trient.
229 Exemplu de împrumuturi paralele (rom. din slavă, romanda din germană) care creează iluzii etimol.
230brot ”creangă” în Savoia. Posibil două radicale diferite, din care unul germanic și unul de substrat. / brut (Fenils) ; brout
(Oulx) ; brou (Beaulieu) ace de larice. bedzón Aosta ; brote ”branche sèche de conifères” Villards-sur-Thônes ; bortze Ollon,
Vaud, ”sapin rabougri” brad prăpădit. / broundo branche du mélèze ou du pin, Queyras.
231 Ayas, Champorcher, Brusson, Chaland-Saint-Anselme. LXXXIII "Tei convenist helme e bronie a porter,
232 Glosat : ”formaggio fresco lasciato fermentare per due settimane con aggiunta di sale e spezie”.
233 St. Alexis LXXXIII ; Tei convenist helme e bronie a porter. Și broigne. Posibil împrumut germanic în fr.
234și bayard Morez ”(animal) avec une tache blanche” cu pată albă. Montbrison bardela, ”à deux couleurs, bălțată”. și sl. brĕz
etc.
 bună bunică, Banat bouna Morez, Jura 235 grand-mère
bură bourra Forez236 pluie fine
burete, arom. bureati bolè ciupercă în general champignon ; bolet
boulèi Giaglione
buric ambourì Montjovet nombril
borelyon Trient 237 Page | 91
burtă ventre bourte musette 238 ventre ; musette
buze botsche ; boutsas Forez239 lèvres
ca ko comme
a călca chaucha, chochie Forez fouler aux pieds
cărare tsarraire V. de la Broie240 chemin
Câmpulung Champlong241 Longchamp
cea ! cheu ! 242 -
cenușă cenise Montbél. 243 ”braise sous la cendre”
cer cier Forez ciel
ciovică 1< cioavă tchouâve Val. Trient choucas
Corvus monedula Corvus monedula
ciovică 2 Glaucidium chavan 244 chat-huant, chouette
passerinum = Strix
passerina
cină cina cène
ciută fără coarne tchoukwwe Val. du Trient sans cornes
cloță clussi Forez, closse Bresse poule couveuse
cliosse Albertville 245
colastră coloutre absent

235Piemont pari bun sau bun : Ronco Canavese, Vico Canavese, Pettinengo, Corio, Montanaro Sachatl. harta 16. / bunică :
mari buna, buna, bona Noasca, Vico Canavese, Pettinengo.
236 Dar și bura de neigi ” une ondée de neige” o ninsoare scurtă. // bouró dè nyòla ”nor compact” Trient ; bore ”brouillard,
ceață” Sainte-Foy.
237 și nanborin ”buric de animale” ; nebli ”buric de oameni” Trient.

238
bourte ”musette” Sarenne, Village d'Huez
239 Din bucca. Transferul de sens gură > buze sub influența substratului, probabil un termen de substrat paronim *buz-, *bez-.
240 charrére Savoia. Și Spania, contract de vânzare, a. 1049 : per ila carale qui descure de Uiego. Catal. carrer.
Forez charreire. Vallorcina tsirire, tserire.
241 Toponim frecvent în Savoia și Aosta.

242
cea ! strigăt pentru îndreptat boii sau caii la dreapta. / cheu ! Soleymieux ” interjection, cri pour arrêter les boeufs”
243 Și în Essay d'un dictionnaire comtois -françois a. 1753. glosat cendre chaude. Și Bourgogne.
244
celt. cavannus, Norm. Jersey cahouain, Poitou chaon, Anjou chahon etc. FEW sub cavannus. Tosc. civetta. / Queyras
chauvio corneille, corbeau.
245 klous Vanoise.
 comândare adiu comand Lyonn. -
coardă couarda Bresse corde
cucută kokwé Savoia ciguë
cum koum cum
curcubeu arboe Jura arc en ciel
curea kurea Ala di Stura etc. courroie Page | 92
curt courtô Soleymieux chien à la queue coupeé
cute cos pierre a aiguiser
a se cuveni coven III sg. Vaud s. XIII. convenir, convient
a cuvânta to speak akouveinta246 a se adresa parler
(formal) cuiva
a dărâma déramer Neuchâtel détruire
a dărâna eréna St. Etienne 247 éreinter
de aceea d’éiçò pour cela
a descânta eintretsanta ensorceler
a se dezmorți démorti Albertville se réchauffer quand on
est refroidi, engourdi
dinte masc. den m. și f. dent fem.
doi, două dui m. doue f. deux m. f.
a durea duore Forez est douloureux
faur fauro Grenoble arhive forgeron
făurar frəríj Celle-Faeto février
feurers Grenoble

246 Gruyère : et l’est j’elî s’accovintî vè on individu de chi pays ; Fribourg, Estavayer : l’è j’elî sch’acovantî - s-a dus să se
tocmească..
247 a dărâna, dărăna, Transilvania și Banat, ”a obosi, a fi epuizat”. și fr. sp. it. Lombard Sobrio daranòu.
 femeie famëye familie Trient famille
fiere fem. fiar masc. Lyonnais248 fiel
forfotă fourfa mulțime foule
fiori feure, fioχ ; fira Lyonnais fièvre
fluier flaiolet 249 flageolet
a frânge fratze briser ; freindre Page | 93
friguros fregoulou Coutouvre frileux
frupt lactate fruit- 250 laitages
furculiță forclaz [forclà] fourchette
gaură gavar Chiomonte incavo ; scorbură
a gâdila gatollhi, gatelier Sav. chatouiller
gatolyie Trient
greu grai adv. 251 difficilement
gură gôla, gouerdze 252 bouche
253

hăis, cea hue, dia hue, dia

iapă ega254 jument
iar ari ”însă, dar” Morez 255 et ; mais
ieure Bonvillard maintenant
ied guedi Montbéliard kid
a îmbuca emboquer a îndopa manger ; gaver
încă onko, onco256 encore

248 Și în foarte vechile colonii franco-provensale din Italia, Faeto și Celle : cier, fier (rom. cer, fiere)
249 Și jouer au fiolet 1753 glosat ”jouer au bâtonet”.
250Rom. frupt ”lactate” ; fruitière ”atelier de făcut brânză” în zona romandă ; fret, freit ”brânză” frètiere ”atelier de făcut
brânză” Fribourg ; fruiti, fruitchi ”brânzar” Tignes. Gauchat, Fromages, p. 15. afirmă că fruit ”brânză, fromage” există în
Fribourg, Vaud și Bas-Valais.
Doar în rom. și romandă are sensul de ”brânzeturi, lactate”. freti ”fromager, brânzar” Pontarlier, Doubs. Candrea și Densusianu
amestecă sensurile brânză/fructe, ceea ce cauzează confuzie. Sensul român și cel romand, însă, sunt secundare și vechi. Cato,
De Agricultura, CXLIX fructum ovium înseamnă probabil ”sporul turmei” în sensul cel mai general, ”uzufruct” și nu lapte. //
lat. fruor înseamnă ”a consuma” : frux, (și fruges) frumentum, fructus. Inițial, utor și fruor au sensuri diferite : utor, a folosi fără
consum, fruor, a folosi prin consum.
251Relație neclară cu crouyo, de substrat, din celt. *crodios. Nouthra Dona di Maortse : Po no j’apoyi din lè crouyo momin ;
glosat ca mauvais.
252 Filip II, 1293 : in gulis eorum fustes a parte post cum cordis ligando, ne loqui possent seu appellare. // goula Graviére /

Gravera, însă bouchi la Mizinì / Mezzenile, la doar 30 km distanță. // gulo în Pramollo, v. Urban Holmes. / gòula Mattie.
253 Vallorcine, Argentiere, Valais gura, dyure ”gouffre, gorge” dyoule ”gură, bouche” Marécottes, dioeula Trient e un simplu

omofon neînrudit, pre-roman (Hubschmidt).

254
Sp. yegua.
Bourgogne Dijon ârié interjecție vag definită. Bresse arié ”locution explétive”. Bourgogne aré ”répondant au mot encore”.
255

Occit. ar, ara, aras, ”maintenant” ara... ara... tantôt.... tantôt..

256Diferit și de ital. ancora : Et coumein l’eirè onco loin - și cum era încă departe – Vétraz, Sembrancher, Val d’Illiez. Brassus
ankouè, Le Locle oncouo, Tavannes ankou.
 a înceta < quietare coisir < *quietiare se taire
Morez, Jura
a se îneca s'inneyè se noyer
a se îneca mâncând s'anouer Montbrison s'étouffer en mangeant
înger àndzer Hône, Aosta ange
a înnopta s’annuiter Valais s’anuiter Page | 94
a se înnora enniorâ Savoia FEW s’ennuager
înnorat ênnebla nuageux
întreba entrevî 257 demander
a învăța to learn anvizase ”se souvenir” apprendre ; se souvenir
Gravere, Mezzenile
jurământ juramen Dauph. serment / juron
larice < ital. larice large Geneva mélèze
latură leïrié côté
lături lavedure St. Alexis hogwash
leșie lissu Gen. lessive
mai mé Savoie encore
mai malleus maille Valais, Hérémence masse, marteau
marți, miercuri mar, mécro Fontcouverte mardi, mercredi
măsea, măsele maissolâ Grenoble ; gloss. grosse dent ;
morchèlâ Trient molaire
miazăzi, miazănoapte mès-di, mèsa neuit 258 midi, minuit
miere fem. mel f. Ayas miel m.
miere miar masc. Lyonnais miel
miez mecz, mes milieu
a mieuna myon.nâ Trient 259 miaouler
mânca mindjé 260 manger
mânzat modjon vițel261 veau
a merge (s’) émourger bouger
moare mouare ; mouaêre Forez saumure
moartă fem. muarta fem. morte
nară narra nez Lyon narine ; nez
născut naïssu Lyon né
nea nê, neha ; néi Trient neige

257 Saint Cierge, Estavayer, Fribourg intrèva, Ormont eintreva. Franța sec. XIII enterver, Vie de Sainte Marie l'Égyptienne, v.
958. // Ayas enterbà, argou secret, ”a înțelege”.
258 Ca puncte cardinale, nu ca momente ale zilei. în franceză, doar Midi mai are sensul de sud.
259 Albertville, myan.no etc. Tignes.

260Introd, Courmayeur, Ayas, Montjovet, Fontainemore.

261Și în italiană, română și albaneză. Romand modze, modje vițea. Cuvânt de substrat. Grec μόσχος, arm. mozi. Cu nazalizare
epentetică în română, ca în rărunchi, mănunchi, mărunt. Ital. manzo vine din romandă, ca și mucca ”vacă” – există o vagă
difuziune a numelor de vaci dinspre nord spre sud. La fel și caballus.
 nè Fontcouverte
nor nyola, niolle nuage
nouă noeu Trient neuf
oală oeùla Trient casserolle
oaste ost armée
op arh. ops besoin Page | 95
oblete abletta -
om, oameni homens pl. Gren. hommes
a oua ova Grenoble, ouver Jura pondre
pană penna plume
păcură pegolle résine Forez 262 pitch
păr pél, pèi Aosta etc. cheveux
pășune pachoun Tignes 263 -
pânză pas linge d'enfant 264 -
pârleaz baise-cul Bresse 265
a pleca plakâ a termina Trient 266
plouă plou Sauze di Cesana piove
poartă puârta Gruyère porte
pouarte Bresse
punte, punți fem. pontya, pl. pontye [punč] petit pont
fem.
a prinde prendre, prinde267 prendre
a rări erari éclaircir des
arayi Tignes plantes
râmete ermiture Jura friche
râpă rùpa zone escarpée
râu ru ruisseau
roșu ruš Ala di Stura, Bruzolo rouge dar ital. rosso
a rumega ronger Bresse ruminer ruminer
sare fem. la sal, sa fem. Lyon le sel masc.
sar’ Saint Véran
a săpa sapâ zappare ital.
sâmbătă sambadi Jura 268 samedi

262
scris și pëgole Soleymieux.
263 pachoun = par de care e legată vaca seara pe pășune unde petrece noaptea. Relație nesigură.
264 și panosse < lat. panuccea, zdrențe. Rom. pânză < *pandia. pannum are o familie relativ bogată prin sufixare.
265 Același obiect.
266 Etimologie nesigură.
267 prinde în Valtournenche și Brusson și în jurul orașului Fribourg.
268 σαμβατον poate fi doar o grafie alternativă a lui σαββατον într-o perioadă în care -β- era deja pronunțat –w-.
 a scărmăna etserpena269 carder
a scoate escourre Dauph. sortir / secouer
ecourre Jura
a scuipa ecopi V. d’Illiez cracher
èikoupi Trient, écopai
Montbéliard Page | 96
secerător sceytre Forez gloss. faucheur
soare soroi Brusson soleil
sǝruáj Faeto, Celle
a speria épouairier Vaud effrayer, épeurer
spinare épinard échine de porc
sufrândzeanâ etc. sfrunsey Noasca SSI 102 sourcils ; sopraciglia
arom.
șase šiš Brusson, Aosta six
šui Aosta ; šiyə Faeto
și and šiše yes, so et
talpă tarpe, taupe patte 270 semelle ; patte
lapte tăiat lait tranché lait tourné
a trage trays imperf. tirer
a se uita vuityi Gruyère, vouaiti regarder
a umple, umplut umpi rempli
unde dount où
unghie fem. onguia fem. ongle masc.
totdeauna tódóoun toujours
a trimite tramettre envoyer
unghie fem. ongle fem. 1753 ongle masc.
a urî ayreron III.pl. viit. haïr
ușă us huis arhaic
a via arh. viore vivre
zadă dez 271cetină < taeda -
a se zgribuli greboler, Geneva greloter, transir de froid.
a zgârâia égria Albertville déchiré par une épine ou
éguerâ clou.
zi di ; dzo 272 jour
Sintaxă
zicându-i disant-l’i lui disant

269 Din lat. ex-carminare. Termenul romand sub infl. lui scarpinare, a scărpina.
270 FEW *talpa, pre-latin. Și fr. toper < taulper ”a bate palma”
271 Challand-Saint-Victor daza, pin.
272Și în Serments de Strasbourg : d’ist di en avant, și Cantilena sfintei Eulalia, spre anul 880 : Chi rex eret a cels dis soure
pagiens. // dzo Trient
A aprinde
Atestat frecvent în textele vechi italiene cu sensul de ”a da foc /a lua foc” :
Apprendere, în Tesoro della Lingua Italiana delle Origini
2 Prendere fuoco, accendersi
[1] Proverbia que dicuntur, XII u.q. (venez.), 657, pag. 551: Entro la secca paia ben s'aprende lo fogo: / Page | 97
cusì fasen le moneche putaria quand à logo.
[2] Restoro d'Arezzo, 1282 (aret.), L. II, dist. 6, pt. 4, cap. 7, pag. 172.19: E già avemo molte volte
veduto e•lle montagne a sommo le plante, le quali so' chiamati cerri norze, le quali so' esca e aconce a
recévare lo fuoco, per lo calore del sole èssare apreise de fuoco, e fumare e ardere lo cerro.
[3] Matteo dei Libri, XIII sm. (bologn.), 50, pag. 148.9: E, per Deo, non dormiati, ke 'n piçola hora se
pote apprendere gran foco...
[4] Cronica fior., XIII ex., pag. 126.19: Ed uno grande fuoco s'aprese in Firenze, nella torre della Volpe;
onde tutta Terma arse.
[5] Bestiario toscano, XIII ex. (pisan.), cap. 41, pag. 61.34: e quando viene lo tempo ch'ella [[la fenice]]
è cussì invecchiata, e ella si va et rauna legname che sia bene secco e di calda natura, e fanne una
capanella là dove lo sole à grande potentia di caldo, e sta dentro da questa capanella e batte l'ale, sì che
cussì faciendo, questo legname apprende e ella si arde...
[6] Elucidario, XIV in. (milan.), L. 3, quaestio 14-15, pag. 187.23: \D.\ Que in quele? \M.\ La primera è
uno fogo de tal natura ke, poy k'el è sema apreso, tuto lo mar no lo porave asmorzare...
[7] Statuti pisani., a. 1327, L. 1, cap. 70, pag. 77.48: Et li decti homini XX siano tenuti et debbiano
traggere di dì et di nocte a tucti romori o fuochi, se s'aprendessino o facessino in de li suprascripti
possessioni...
[8] A. Pucci, Libro, 1362 (florent.), cap. 4, pag. 23.20: e perché l'aria bassa è più spessa che l'alta, come
detto è, lo calore del Sole vi s'apprende più tosto...
[9] Ranieri Sardo, 1354-99 (pisan.), pag. 126.12: El mercholedì a dì 20 di magio 1356, la notte del
martedì sopra il mercholedì, in sulle cincque ore, s'aprese il fuocho in nella chasa del popolo...
[10] San Brendano ven., XIV, pag. 160.12: E in quela fiada tuta l'aqua de lo mar se comenzà intorbar e a
muover, e puo' se aprese e feva gran flama in molte parte...

română dialect italiană standard engleză

1 Romanșă
acela aquel273 quello that one
a aduna radunar raccogliere to gather
a afla amflar, aflar trovare to find
afund afuns adv., adj. Sursilv. profondo ; fondo deep ; bottom
aici tcheu qui here
alb alv ; alb Vallader274 bianco white
a alinta allintè allentare to relax

273 glosele de la Einsiedeln, sec. XII: aquilla, aquil ; kare frares per aquilla tuttlo seulo perdudo.
French – La Passion du Christ, sec. X v. 137 : eu soi aquel, zo dis Jhesus.
274 Berndeutsch älb = fahl, palid.
 a amenința imnatschar 275 minacciare to threaten
amândoi omadus entrambi both
a arde arder bruciare, ardere to burn
aramă arom rame copper
arsură arsira - burning heat
a asculta scultar ascoltare to listen Page | 98
așa aschia cosi so
a auzi, el aude aude sursilv. ode he hears
azi hoz ; ots Sent oggi today
baieră baila Sursilv - -
baltă paltaun fango swamp, mud
băiat bagat zappeliges Kind boy
ragazzo
Sursilv.
berbece276 barbeisch (Sursilv.) montone ram
biserică baselgia277 chiesa church
brânci, a da în brauncas, ir en brauncas walk on all four
-
brânci Sursilv.
bucată tuc pezzo piece
bucium büschen (Puter, Vall.) - Alpenhorn ; tube
bun bun, bûns, buna buono good
burtă butrikel Bravuogn pancia belly
buză biutscha Sursilv. pouting lips
*Carpaţi crap < carp pietra stone
caș chaṣchöl formaggio cheese
ciută tschut miel - doe ; lamb
căuta catè cercare to search for
cloță Banat, Olt. kloča chioccia -
coacen (regional) red
cotschen rosso
arom. coatsin
coamă cuma Sursilv. chioma mane
cot cundun (Puter, elbow
gomito
Oberengad.)
crunt bloody Banat criaint sore, raw *cruento bloody
a culege cleger raccogliere to gather
curea curegia cintura belt
curând soon kuront fast (Sent) - running >fast>soon

275 Puter imnatscher, Vallader imnatschar. Sursilvan smanatchar. Prefixul a- în occitană, catalană și spaniolă.
276 Și în Franța – oves = berbices, Glosele din Reichenau, sec. VIII fără metateză. Încă masculin în glosele de la Kassel : pirpici
– widari (berbeci) ; Split 1145 : duos optimos berbecos trium annorum /.../et duas galletas de bono vino. În Franța, berbis în
toate dialectele ; brebis e o metateză recentă din zona pariziană.
277 și dalmat bassálca.
 cute cut cote whetstone
278 279
a cuteza cutizzar (Grischun) osare to dare
a deștepta destadar, dištadar svegliare, destare to wake up (tr.)
general în Italia. Forma romanşă e cea mai aproape de etimonul lat.
dintre toate etimologiile propuse, *de-excitare e singura acceptabilă, confirmată de sard.
iskiδare < excitare, şi în rom. de megl. diştitari, fără epenteza lui –p- sub infl. lui a aştepta. Page | 99
dimineață damaun mattina morning
dintre denter entre between
dreapta dretta destra to the right
280
fier fier ferro iron
floare flur fiore flower
frunte frunt fronte forehead
281
foame fom surs. fame hunger
fund fund fondo bottom
găleată galèida secchia a pail
greu grev ; greûs pesante heavy
iar era, er anche too
iarnă f. anviern f. Bravuogn 282
invierno m. winter
iască estga esca tinder
ied azöl Sent ansiel Surs. capretto kid
a îmbrățișa embratschar (Sursilv.) abracciare to hug
283
înainte inant (Nones) prima di before
înapoi (in-ad-post) inavo, inavous dietro back (wards)
încă anc, auncha ancora ; anche and … more
trei și încă trei treis ed aunc treis Surs. - -
a închega encugliar cagliare to curd
a începe entscheiver comminciare to begin
a îngrășa pământul ingrascher concimare to spread manure
a înțelege incleger Vallader to understand
284
entelgir (Sursilv.) capire
incler (Puter)
lături lavadegras Bravuogn - - hogwash
a leșina to faint lišná 285
sdrucciolare, to slip, slide, glide

278 din gr. kottabos, joc de îndemânare > Lat. *kottabizo “a juca kottabos”.
279 kutitsare (a ațâța ?) Camischolas SSI harta 1102.
280 și dalmat fiar. Tuone Udaina.
281 și portug.
282 Sursilvan masc., Vallader, Puter masc.
283 Treva del comte Pere Ramon de Pallars (Catalan, 1098-1112) enant . avanti e o variantă toscană, de răspândire restrânsă ;
restul Italiei are inanti.
284 Glosele de la Kassel : ego intellego – încă prezent în limba vorbită în sec VIII.
285 cuvânt marginal tipic – în română, romanșă, sardă
 scivolare
lung lunk Sent longo long
masă maisa286 tavola table
măr m. mail, mel masc. mela fem. apple
mere pl. mela - -
măsele molars massella cheek molars Page | 100
masler molar
miazăzi, amiaz mezdi pomeriggio midday
minciună mantseña menzogna a lie
eu mor, noi murim jau mor, nus murin muoio, moriamo to die
mugur mugrin 287 - divergent meanings
numai num, nun 288 solamente only
nume num nome name
numai num Sursilv. - excepted
nescânți (arom.) insaquants < some
alcuni
<nescio+quanti non+sapio+quantum289
orb orb, orv cieco blind
pasăre sparrow pasler passero sparrow
(Banat)
păr pail, chavels capelli (pelo) hair
părinte parint parente parent
plăcere plaschair piacere pleasure
plin plain pieno full
poimâine puschmaun dopo domani after tomorrow
punte punt ponte bridge
a rămâne rumagnar Engad. rimanere to stay
rărunchi (arh.) gnirunchel rene kidney
rău nosch, mal male bad
a ruga rugar rogare to ask
a se ruga rugar Diu pregare to pray
a rumega remegliar ruminare to chew the cud
sălbatic sulvadi selvaggio wild
sănătate sanadad (Sursilv.)290 salute health
sătura sadular saturare to satiate

286 Sutsilvan muosa. Dalmat máissa.

sursilvan mugrin “die hervorspringende Ecke von Strickholz an hölzernen Gebäuden” (vârful bârnei la clădirile
287

din lemn) surmiran mugrign, “Gewettkopf (beim Blockbau)” Vallader mugrina “colţ, Falz” < pre-Roman *mukur-
”vârf”. Sinonimia funcțională între rom. colț (colțul casei, colț de animal, colțul ierbii, a încolți) și mugur se vede
din expresii a dat colțul ierbii / a încolțit grâul. mugur a putut fi un termen mai general care s-a specializat.
Mulțumim Luciei Wald pentru explicație. Cf. Spanish mugrón “lăstar”; Lat. mucro vârf.
288 Catal. només.
289 Sutsilvan zuquaunt, Sursilvan enzacons, Puter insaquaunts, Vallader insaquants.
290 Psalterium rheticum, 1606, f. 2 r° sandat.
 sătul sadual Ardez sazio -
său, sa siu, seu ; sia, sea suo, sua his, her
scutura scurlattar scuotere to shake
seu seiv (Sursilv.) sèu sego suet
Tessino, Biasca
soartă soart Puter sorte fate Page | 101
soră sora, sorur sorella sister
spre towards sper towards sopra over divergent meaning
sufla suflar soffiare breathe
a sufla nasul soflar il nas soffiare il naso blow nose
a suna suna suonare to sound
tată father tat grandfather - father, grandfather
tău, ta teu, tia tuo, tua your
teacă teaca Riom guscio pod
teamă tema paura fear
tânăr young tener thin, delicate tenero young, fragile
totdeauna aduna, adüna sempre always
totuna tuottüna gleich stesso the same
a trimite trametter Engad.291 mandare to send
tunde tunder tosare cut hair
țară < țeară tiarra terra earth
a ţine tigni tenere to hold
a umfla, umflat unflar, unflaus Surs. blown up
enfiar
uflar Vallad.
unchi aug (Sursilv.) zio uncle
uger ugvar 292 poppa
ureche ureglia orecchia ear
ușă üsch, isch uscio, porta door
a ura to wish urar to pray pregare to pray
varză versa cavolo, verza cabbage
veșmânt vüšmainta293 vestimenti clothes

291 în sursilvană tarmetter. în Puter și Vallader tarmetter. Chanson de Roland v. 181 tramis. v.207 tramesistes ; Saint Alexis 33 :
ne por onours qui lui fussent tramises. în italiană, tramettere are alt sens.
292
Romanș, Grisoni, Sils, Fex Platta, și Zuoz . în SSI, harta 1056 la poppa, ”uger de vacă”. / Și lombard Poschiavo.
293 Piemonte vestimenta, Sardinia istimenta.
 Ardez, Remüs
vierme vierm verme worm
a zbura294 sgular (Sursilv.) to fly
volare
svuler Puter
zi di295 giorno day
Morfologie Page | 102
tu ești ešt 296
tu sei thou art
2 Piemonte297
ai ái aglio garlic
acesta akeste 298 questo this
aici aici299 qui here
a ajuta agiuté aiutare to help
alt alt Ornavasso ; aut altro another
a se apropia apropiarse300 avvicinarsi come close
a-și aminti desmentié301 dimenticare to forget
aramă aram rame copper
ars arssa (bocca arsa) - burned
a astupa stoupè turare, tappare to cork a bottle

294 Nordul Italiei, dialectele galo-italice prefixează volare și pavor : svola, zgula, spauroso. Sunt izoglose importante cu româna

și exclud franceza și occitana.

295 Franceza veche di, încă mai frecvent decât jorn în sec. X :

Passion de Clermont sec. X : Nos te laudam et noit et di ; al terz di vivs parestra.

296 Sachatlas harta 1689 : Lenz, Riom, Latsch, Zuoz, Sils.

297 Include și date lingvistice din romandă (francoprovensală) și occitana din Piemont.
298 Sermoni subalpini XII-XIII aquest. Evangheliile Valdense : aquest. ; Limone, Pontebernardo.
Homilías de Organyà (Catalan, XI-XII sec.) aquest. Fr. icesta istorie, icel temps Saint Alexis, sec. XI.
299 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 172 : aici comencza la epistola....p. 91 de-yczay – de aici
300 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 23 : motas compagnias s apropieron a lui. Fr. approcher, Occ. apropiar,

Catal. apropar.
301 Format ca și rom. a-și aminti. *amentire / *dimentire.
 avea avia aveva (Imperf.) he had
balegă bilaka302 bovina manure, dung
bătaie bataya battagia battle
boare bòria 303 - -
brânză brus, brôs, bröss 304 formaggio cheese
bucată tók pezzo piece Page | 103
(bucă) búca la bocca the mouth
bun bun, buŋ buono good
buric ambürì ombelico navel
cărare karal Antronapiana sentiero path
cărbune carbùn305 carbone coal
câmp, câmpuri camporas 306 campi diff. plural suffix
a cere keru chiedo to ask
cheie kiá, kiau chiave key
cină cina307 cena dinner
a cina siné cenare to dinner
cioară čavura Bronte 308 cornacchia crow
coardă, corzi qordi iudeo-piemonteză corde different suffix
coarne li kuαrn, i kwarn corna diphtong
Pietraporzio, Valdieri
a crede, crezut cresu309 creduto to believe
a crește, cresc III chërso crescono they grow
pl.
(se) cuvine coven 310 spetta, conviene it is fitting

302 posibil celtic. Cf. irl. bualtrach ”balegă” și buaile, grămadă de gunoi ; bo+ailech vacă + balegă.
și bualta. Rom. balegă, Piem. bilekit din bo+aoileach ”vacă+balegă”. aoileach [eiləχ] breton (t)eileg.
Antronapiana, Ceppomorelli, Malesco, Ornavasso în Sachatlas, hărțile 1173, 1174.
303 Azi numai cu sensul ”a-și da aere”. Sensul concret păstrat în zonele galo-italice din Sicilia, v. infra, și dialectele sudice. Și

toscan Benedetto Varchi sec. XVI Storia fiorentina vol. III : ”tutto vento e boria”. // din *buria > boare ca muria > moare.
Meyer-Lübke REW 1219.
304Un tip de brânză fermentată, ca brânza de burduf. În Slovacia, bryndza înseamnă tocmai brânza fermentată de tip brânză de
burduf. E posibil ca acesta să fi fost sensul vechi al cuvântului românesc / Sau brousse, ”urdă” în Franța, Vésubie, Belvédère.
305fr. veche Psaltirea din Oxford, Ps. 17 charbun.
306Aebischer p. 10, anii 793, 885, 911, 949, 959, până în 1040 ; după această perioadă, limba latină a textelor redevine clasică și
pierde contactul cu limba vorbită.
307Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, Matei 23, p. 32 : aman li prumiers repans en las cinas.
308 Deși atestat în sud, în Sicilia, în Bronte cuvântul e foarte probabil de origine piemonteză, din Monferrat, adus din nord în
sud de către coloniști. Ostana (Piemont) čáule.
Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 132 : tu as cresu / que cresent să crează
309
310
Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 89 : la partia de la substancia que se coven a mi.
Guillaume de Poitiers (Occitan) covinen XI sec.
 cu toate că cuntüt benche despite
cum cum come as
culme culm colme top
curea correa corregia belt311
a da , eu dau dau Pramollo do I give
dă-mi dámi dammi give me ! Page | 104
de o parte adv. departe verb312 - separate
descoperit descüvert scoperto uncovered
a descuia descünié (aprire) to open
a desfunda desfundé sfondare -
a despoia despojé spogliare to undress
a destupa destupé togliere il tappo to open, uncork
a dezlega desligar313 sligare to untie
deznodat desnodà snodato unknot
a dezveli desvelé svelare do uncover
doi m. două f. doi, doe 314 due m. f. two
dreapta dritta destra to the right
duminică dumìnica domenica Sunday
eu fac mi fak / fak’ faccio I do
el face fać Coazze lui fá he does
făurar fauré(r) febbraio February
fiere fem. la fé f. il fiele m. gall
fiori shivers fjuro 315 febbre fever
foame fom Villafalleto fame hunger
frig frec Intra freddo cold
frunte frunt fronte forehead
iu (arom. “unde”) ü dove where
a împrumuta anp’rmudè prender a prestito to borrow
întreg antrègh a lout intero whole
joc žok Ornavasso gioco play
laț lass laccio -
lăcustă langosta 316 cavaletto grasshopper
a luci luzi Vals. lucere to glow
luni lunes etc. lunedi Monday

311 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 42 : no soy degne desliar la correa de las cauczamentas.
312 ibid. p. 150 : Acta, XIII : Departe a mi Barnaba e Saul.
313 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 26 : qual cosa desligare sobre la terra sare desliga en li cel.
314 dos m., dovǝ f. Val d'Aosta. Fr. veche dous m. și f. Chanson de Roland. ambedui
315 fjuro Valdese, Prali ; fiure febbre, Pragelato.
316 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, Ev. după Marcu I : e Iohan /.../ maniava langostas.
 mâță miccia gatto cat
miere f. la mí Aosta il miele honey
la mel rar, Valsesia
minciună subst minciuné verb to deceive, lie
mormânt muniment317 sepultura tomb
mort mórt morto dead (masc.sg) Page | 105
munte munt318 monte mountain
mură murun mora blackberry
a muri murìi morire to die
mutră mùtria 319 grugno ugly face
ne ne ci noi acuz. dat.
Nicoară Nikurà 320 Niccolò Nicholas
nou nou (Aosta) nuovo new
numai numàc, nomac321 appena, soltanto only
nume num322 nome name
ou ou, öu uovo egg
păcură pyúra Corneliano d'Alba resina resin
pínura Cortemilla
ploaie ploia323 pioggia rain
poimâine posdomani dopodomani after tomorrow
putere pouter sec. XIX potere power
salcie fem. la salza fem.324 il salcio willow
sare fem. la sale fem. il sale masc. salt
scorbură garbena vuoto in un albero tree hollow
a scuipa < a scupia scupirou325 sputare to spit
a scurta scurtare accorciare to shorten
cer senin tschiel serein cielo chiaro clear sky

317 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 40 : issent de li muniment enapres la rexurecion.
318 Fr. veche munt Chanson de Roland v. 2112 : Sunent li munt e respondent li val ; v. 2235 : guardet aval et si guardet amunt.
Psaltirea din Oxford, sec. XII, Ps. XIV : chi reposerat el tun saint munt ?
319 Poate și occitan morre ”bot”.
320 Corneliano d'Alba, Jud and Jaberg, Sach- und Sprachatlas Italiens, harta 784.
321 Relație neclară. Accent oxiton, etimologii multiple.
322 Sermoni subalpini, sec.XII-XIII.
323 Sermoni subalpini, I Sermo de decimis : Qui dona lo vent e la ploia e ’l soleil?
324 Și irl. saileach ”salcie” < lat. salix fem.
325 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 38 Matthew XXVI : scupirou en la facia de lui. Occitan escupir, Catal.

escopir. Sp. Absent în ladină, friulană și veneto.

 soare, însorit sörì Frabosa esposto al sole sunny
soc söjk (Vald.) sambuco elderberry
a spune sponia imperf. 326 esporre to tell
a ședea, șezând sesend327 sedendo to sit
tot tot tutto all
a trimite tramete328 mandare to send Page | 106
trunchi trunk (Vald) tronco trunk
a umple umplir329 riempire to fill
unde unda dove where
el vrea III sg. vor vuole he wants
vreà imperf. III sg. vria, voria voleva III pers. sg. he wanted (imperf.)
vulpe vulp volpe fox
Morfologie
poartă sg., pl. porto pl.330 portano they carry
dorm III pl deurmo dormono they sleep
vin III pl. venou vengono
numele tău nom to tuo nome sintaxă
a fi, erau ero erano -
a avea, aveau avej, avio avevano -
a vrea vorej volere
eu voi vöj voglio
vrem voruma vogliamo
ei vor völo vogliono
vroia, vroiau vorìa, vorìo voleva, volevano
vroind vorend volendo
duminici pl. dumenichi pl. domeniche different plural suf.
3 Lombardo
ai ái aglio garlic
acel aquel331 quello that one
acoperiș cuerto Sondrio tetto roof

326 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p 46 : Mas a part sponia totas cosas a li seo deciple. Termenul italian nu e
moștenit, fiindcă ex- > s- în italiană (expensa/ spesa, exporrigere/ sporgere)
327 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, Ioan VIII : p. 114 : e sesent ensegnava lor. / XVI Vos veyre d'eyci enant lo

filh de la vergena sesent en las dreytas de la uertu de dio venent en vivolas del cel .
328 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, Matthew passim : trameto p. 33 : li qual son trames a tu.
329 Evangheliile Valdense, Archivio Glottologico 11, p. 89 : desirava de vmplir lo seo ventre. Și în occitană.
330 Alte exemple de plural scurt : Ij vissi s’amparu sensa maestro. /Ij paisan a mangiu a beivu./Tuti i foi a veulo de di cunsej./Le

parole a rumpu nen ij oss.

331 Girardo Patecchio, Splanamento .... v.423 : aquele grand riqeçe qe l'om no pò aver. și în occitană aquel.
 cupert Mesocco
afund afònd ; fondo (Berg.) profondo deep
aici ćéé Bormio qui here
albie albioeu ; truogolo trough
albe Brescia
a alege, ales alesa332 scelta choice adj. Page | 107
alună olana Bergamo nocciola hazelnut
a aprinde aprendo 333 accendo to kindle
aproape aprovo (Bonvesin de la vicino close to
Riva)334
arbore erbor albero tree
arici arisc Mesocco, Roveredo riccio di castagne hedgehog
a astupa stupa (Vares.) otturare to tap
a (se) așeza assetar 335 sedersi to sit down
a așterne stèrn Ticino spargere lettiera spread litter
a avea, să aibă aiba336 abbia to have, conj.
avea, noi am aux. omo proposo337 abbiamo proposto we have aux.
bale belösci Valtellina sporco attorno drool

332 Matazone da Calegano, Nascita del villano, v. 101 : faxoy, ayo e alesa fava. // Bonvesin dra Riva, Laudes de Virgine... (L),
v.40 : sor tute le altre femene perzò fo·'la alezudha ; De Sathana... v.291 : I vosen ben alezere lo ben ininz ka'l mal.
333 Bonvesin, Scriptura Aurea, v. 119 : Kʼel vé kʼeo sont fuzio dal fog kʼè sempre apreso. // Lateinisch-bergamaskisches

Glossar, p. 123 : accendo – aprend ol fog / p. 162 sintilla – favila apresa.

334 aproeuv Milano./ Homilías de Organyà (catalană, sec. XI-XII.) prop.

335 Matazone da Calegano, Nascita del villano, v. 159 : lì sopra mʼasetay./ Bonvesin dra Riva, De quinquaginta curialitatibus...
v.14 : corre senza parolla per assetar al desco. Franceză sʼasseoir : Passion de Clermont v. 248 : en son cab fellun lʼasisdrent ( -
așezară). Romandă, Elveția sʼašetî.
336 Girardo Patecchio, (sec. XIII, Cremona) Splanamento de li proverbii de Salamone, v. 304 : q'ela no faça quelo ond el aiba

vergoingna ; v.341 : Ki à lo bon amigo, anc aib' el qualqe menda, // pers. II sg. : Uguccione da Lodi, Libro, v. 526 : A Toa
marcé, Segnor, eu son renduo / de mi aibe 'ndulgencia, qe a Ti son vegnuo.
337 Neminem laedi nisi a se ipso, în Archivio Glottologico 7, p. 12. Răspândit în Italia (v. harta) și prezent și în romandă

(Elveția, Valais) am.

 alla bocca
balegă belegot 338
merda di pecore dung
baltă palta mud Poschiavo fango swamp, mud
băiat bagai, bagaet339 ragazzo child
bărbie barbaret (Ticino) mento chin
barbòss (Milan) Page | 108
barbell (Brianz.)
bătrân vetran340 vecchio old
biserică basela Bormio chiesa church
baselga (Bergaglia)
a blestema blestemà biastemmare to curse
braț bras, brazz Biasca braccio arm
brâncă brancà vb. Busto Ars. 341 - -
brâu, brâne brena Berg. 342 - -
bucată bucada Mendrisiotto pezzo piece
(bucă) buca bocca mouth
a buciuma businare343 - -
bun bun Ticino etc. bú buono good
bură buyra344 nebbia fog
ca quam ka345 che than
cal caàl 346 cavallo horse
că quod ka Poschiavo che that
căldură caldura Chiavenna 347 calore heat
car cairìu Sobrio, tarlo wood borer

338 belegot Ligornetto, Ticino ”băleguțe care se agață în lâna oii” Sachatlas, harta 1077, punct. 93 și de vacă.
baguleìtt Varese bagaritt ”sterco di pecora” buascia ”sterco di mucca” ; Ticino, Bosino bagulìn.
339 în piemonteză, lombardă, trentino, venețiană, friulană. Galeza din Cornwall bachgen ”boy”. A se compara cu gaelic. baeg

”mic” proto-Celtic *bekko ”mic” Matasović, sau gaelic buachaill ”băiat”. Veneto Rovereto bagajol. / Livigno botać.
340
Uggucione da Lodi, Libro, v. 629 : Finqé fui piçol entro q'eu son vetran. // Cu sensul de bătrân deja în latină : De cane
veterano, fabulă de Avianus (cca. AD 400).
341 brancar glosat afferrare saldamente, a apuca puternic. brancaa, glos. manciata, o mână de...

342 Lateinisch-bergamaskisches Glossar, p. 131 : alena – la brena

343 Pietro de Barsegape, Sermon, v. 1082 : si comença a businare .
344 buyra Sachatlas, Aidone, colonie lombardă din Sicilia.
345 Bonvesin dra Riva, De Sathana, v. 118 : E plu lucent ka'l sol ni altra creatura ; Scriptura nigra, v. 835 : eo inflo piu ka
brosco. // Scriptura nigra, v. 442 : Plu nigri ka caligine.// Bergamo Frammento grammaticale, Tiraboschi :: Catarina e plu
vegia cha Margarita.
346 Bergamo, Branzi, Brescia, Dello, Erbano, Gromo, Lumezzane, Selvino, Solferino ; Busto Ars. caal.
347 și milaneza veche : San Lorenz la gran caldura /San Vincenz la gran freggiura. ; Și Bergamo etc.
 cairöo Milano348
cărare carale calle path
a căuta catè (Levent.) cercare to look for
căzut cazuda f. 349 caduto fallen
câmp, câmpuri campora350 campi diff. pl. suffix
ceață cigera351 nebbia fog Page | 109
cenușă ćeniś Bormio 352 cenere ashes
ceață ćiĝa nebbia fog
cerul gurii cel de la bocha Berg. - -
cerc ćerć Bormio cerchio circle
cernut ćernú (Bor.) cernudho cernito to sift
(Bonvesin)
cheag quacc, cacc caglio rennet
cireșe scirès ciliegie cherry
cloță, a cloci kloća, kloćir Bormio chioccia, -are
a coase cusì ; cós Mesocco cucire to sew
coastă costa costola rib
coi coioni coglioni testicles
corb corbo sec. XIII corvo raven
cotodac cottodesch voce della gallina to cackle (hens) fr.
cui, Banat cuñ köñ Bormio cogno
a crede, crezând crezando (Bonvesin) credendo believing
să crează creçano 353
a crește, crescut crescudho Bonvesin cresciuto grown
cui, cun’ cugn ic conio -
cum cum (Ticino) come how

348 Varese carieux.

349 Bonvesin da la Riva, De Sathana cum Virgine, v. 450 : sïa k'el sia cazudho - etc.
350 Aebischer p. 16 : subvalle Campora, anul 753. Autorul arată judicios că nu e vorba de o simplă greșeală de latină într-o

perioadă decăzută, ci de latina populară, fiind vorba de un toponim.

351 Bonvesin, Scriptura Aurea, v. 119 : Ni nuvol ni cigera ni tema ni pesanza. < Lat. caecus. Bondo di Bregaglia cega.
352 cinigia toscan. Port. cinza, sp. cenisa.
353 Pietro de Barsegapè, Sermon, v. 1900 : ked ili creçano con la mente.
 a cure (arch.) cur correre to run
curea curéija (Leventina) cintura belt
a (se) cuveni coven354 conviene it befits
cute cud (Mil.) cote -
a dârdâi derdella Locarno tremere to shudder
a descărca discarcare355 scaricare to discharge Page | 110
desculț descols356 Bergamo scalzo barefoot
a despărți despartire Barsegapé separare to separate
a despoia despuja357 spogliare to undress
a destupa destuppà Milano sturare to open a bottle, uncork
destupà Valtellina,

354 Rainaldo e Lesengrino, v. 585 : sì ve coven mego vignire.

355 Onesto da Bologna, Ragione e vedimento dé avere, v.8 : lo piombo più che l'auro discarcare. // descargha Valtellina
356 Milano descolz. Bonvesin dra Riva, De quinquaginta curialitatibus.., v.138 : no met le die în boca per descolzar li dengi.

desculz [deskults] Poschiavino - Abis de’ Clari.

357 Uguccione da Lodi, Libro, v. 59 : e si fo despujato nuo.
 Chiuro
dezlega desliga sligare to untie
dezmorțit desc’mortìd Verzasca ancora caldo lukewarm
dimineață doman f. 358 mattina morning
dinte dinti 359 dente tooth
doi m. două fem. du, dü m. do f. due two Page | 111
dor dör360 dolore ache
a durea, doare dorì, dör (Milano) 361 duole it pains
dulce dulś dolce sweet

358
Girardo Patecchio, Splanamento de li proverbii de Salamone, v. 445 :Mei e l'om qe lavora la sera e la doman.
359 Pietro de Barsegapè, Sermon, v. 297 : Cento anni ge pari k'ili aveseno ali dinti. //Bonvesin, Scriptura Aurea, v. 614 : li dingi
strablanchissimi. Bosino, Lago Maggiore, Varese dinč. ;
dinte : Aosta : Fénis, Rhêmes-Saint-Georges, St. Marcel, St. Nicolas, St.-Rhémy-en-Bosses ; Friuli : Forni Avoltri, Gorizia,
Moggio, Ronchis, Ruda, Sant Odorico, Tramonti di Soto, Travesio, Tricesimo ; Lombardia : Arcummegia, Canzo ; Piemont :
Premia. (Vivaldi, Vivaio Acustico delle Lingue..)
360 Anonimo Genovese, Poi che lo nostro Segnor, v.207 : quanto dor g'è poi romaso ; fr. veche Saint Alexis, XXIX : sa grant

onour a grant duel at tornede.

361 Bonvesin da la Riva, Rationes quare Virgo tenetur diligere peccatores (M), v.85 : El planz e sì suspira e gramament se dore ;

Scriptura nigra, v. 477 : A zo se po cognosce ke'l peccaor se dore. / Pietro de Barsegapè, Sermon, v. 2085 : si ke la morte no ge
dore.
 Dumnezeu Domnodè362 Dio God
durere dulùr dolore ache
-em (pierdem) pèrdem perdiamo verbal suffix
falcă - Bergamo 363 - jaw
față faza 364 faccia face
făurar faurei (Leventina)365 febbraio February Page | 112
femeie woman fameia sec . XIII. famiglia family
ferigă feras Levent. 366 felce fern
ficát fegát (Lumezzane) fégato liver
fiere fere367 fiele
fiert ferso (Ticino)368 rovente scalding
a fi fi 369 essere to be
a fi, fie conj. fia, fiza conj.370 sia conj. to be
a fi, eu sunt io sunt (Milano)371 io sono I am
a fi, noi săm noi semo siamo we are
(arch.)

362 Sermoni subalpini sec. XII-XIII Dominidè. Occitan Domni-Deu, French Chanson de Roland v. 358 : Ne placet Damnedeu.
Saint Alexis, sec. XI, strofa XVIII : Sainte Marie, qui portat Damnedeu.
363 Altbergamaskische Sprachdenkmäler, Lateinisch-bergamaskisches Glossar, p. 98 : maxilla, faux, mandibula ; < falx.

364 faza > tosc. fazzoletto.

365 Bormio ferejr. în piemonteză, lombardă, ladină, albaneză, română și berberă (Kabyle, Ghadames furar). Araba din Malta
frar. Apropiat de sard. frearzu, cu aceeași pierdere a lui –B- intervocalic .
366 firaas Bosino feraš Biasca. fèlès Mesocco.
367 Pietro de Barsegapè, Sermon, v. 1617 : Axeo con fere g'aue sporto.
368 și Bormio.

369 Bonvesin dra Riva, De la pena che 1' omo ha quando el more, v. 26, v. 48 : Né may sera conselio ke elli possano fi scampati
/../ Secondo le tue ree opere za tosto firay pagato. / id., Disputatio musce cum formica v. 110 : s'eo rampeg per la terra, no sont
da fì blasmadha. / Passione Trivulziana 29 : firave renovado.
Frecvent la Girardo Patecchio, Splanamento de li proverbii de Salamone, v.375 : Non è bon per amigo fir autrui enemigo ;
Uguccione da Lodi, Libro.... v.353 : denanz lo Crïatore firà apresentadhe ; Dalmat fièro ”sarà, will be”.
370 Bonvesin, Disp. mensium, v. 251, El è pur degno e merito/ k'el fiza despodestao, etc. fia în alte manuscrise.
371 Bonvesin dra Riva, Laudes de Virgine Maria, v.151 : «Eo sont demonio în specia d'omo metudho. Dal prencep da inferno

quilò sont trametudho. ; Scriptura Nigra, v. 731 : Com sont eo donca misero etc. etc.
 fi-va , fi-vor firav, firano 372 sará, saranno will be
fiori féura febbre fever
(fir ) firá filare to spun
fiu fioeu Varese figlio son
fii fì (Valtellinese, Val figli sons
Bregaja) Page | 113
flămând famolento 373 affamato hungry
fiori för Bormio febbre fever
floare fem. flur Ticino fem.374 fiore masc. flower
foale fol Bormio sacco di pelle -
foame fom Livigno, Bormio fame hunger
frig fregg375 freddo cold
găină gaina gallina hen
găleată galetta Valtellina secchio pail
galéda Chiuro
ger zer, zero376 gelo freeze
greu gréu (Leventina)377 pesante heavy
gingie gingiui gingive gums
a gâdila gallit Milano 378 solletico tickle
gură mouth gora throat379 gola throat, mouth
i- (i-am văzut) ye Milano
pron. ac. III pl.
masc.
-i i i, gli assylabic definite
oamenii i omen’ gli uomini art. pl.
iar er Bregaglia anche too

372 Bonvesin dra Riva, De quindecim miraculis ... v.14 : ke tut ad alta vox firan olzue ruzir ; Neminem laedi nisi a se ipso, în
Archivio Glottologico 7, p. 10 : ma guarda e pensa le çoie e-l gran ben che firan retribuie
373 Neminem laedi nisi a se ipso, în Archivio Glottologico 7, p. 7. Giacomino da Verona, De Babilonia... v.96 e tuto 'l tempo

manja e sempr' è famolenti. Bonvesin dra Riva, De le false scuxe..., v.117 : Poniamo che tu avisse sede e fossi ben famolente. //
și catal. famolenc.
374 Bonvesin, Scriptura Aurea, v. 195 : lʼ odor de quella flor serav si delectevre. // Disputatio rosae.., v.27 : eo sont la flor

premera ke pairo sor l'erbeta //

375 Bonvesin dra Riva, Scriptura Aurea, v. 117 : Illo no e trop caldo ni freg ni conturbanza. Ticino frecc. Leventina fregera,

frageira ”cantinotto fresco, stipato di neve, in cui conservare latticini” < lat. frigus.
376 Bonvesin dra Riva, Scriptura Nigra, v. 388 : E tutte ge stradoleno del zer e del tremor. / Trattato dei mesi, str. 6 : lo zero. //

zaraa (Biasca) patire il freddo, to freeze. // geròn gelone Vedeggio.

377 Sobrio griu.
378 Bergamo gatigol, Comasco galici.
379 Pietro da Barsegapè, Sermone, v. 369 : El ve la morte scuira ki g'a pilia la gora / v. 301 No cala ala gora pur k'ella sia ben

passuda.
 iarnă fem. invern fem. inverno masc. winter
iau, a lua ćápə / tögi prendo I take
ied gl'iöö Val Magia capretto kid
îi, -i vinde-mi-ii vendumui (Landar.) vendimeli them acc. masc. pl.
a (se) îmbina abinas unirsi to gather intrans.
a îmbuca imboca to feed imboccare to feed to eat, to feed Page | 114
to eat
îmi am/om / um dà 380 mi da me (dative case)
èm Mesocco
împlini impienì riempire to fill
înainte inans davanti in front of, before
închide inciuda inchiodare to close
a îndura durare381 sopportare to suffer, bear
înger angiur angelo angel
întreg intregh382 intero whole
a întreba interquerii Biasca, informarsi to ask
Val Pontirone
îți it, at 383 te thou (dat. case)
jos zoso 384 giu down(wards)
lăcustă lagosta385 - grasshopper
a lăsa lassà lasciare to leave
a lătra latrar Ugo di Perso abbaiare to bark
leșie lìsia Cremona lisciva lye
limba oii léngua t péura piantaggine Plantago sp.
pătlagină, Villa Bedretto, Ticino
lindini linden uova di pidocchio nits
lucru laùr cosa thing

380 am par / mi pare n' Piacenza.

381Pietro da Barsegapè, Sermone, v. 2077 : grande pene durare. / Uguccione da Lodi, Libro, v.285 : verasia penetencia e sofrir e
durar. / Bonvesin dra Riva, Disputatio rosae cum Viola v.99 : perzò no pot durar, tost perd la toa figura.
382 Bonvesin, De pirata v. 28 : lo co ghe remase intrego ni ghe fi mangiao ni roso ; Scriptura Aurea v. 622 intreg e specioso ;
entréc Brescia, entréch Chiuro, Bobbio entrégh. Sachatlas 976 în tot nordul Italiei.
383 Bergamo at.
384 Bonvesin dra Riva, De quindecim miraculis... v.42 : ke molte stell illora parrà ke cazan zoso.
385 Neminem laedi nisi a se ipso, în Archivio Glottologico 7, p. 4.
 lume fem. lume fem. Poschiavo lume masc. world ; light
jos zos giu down (wards)
june jiùen giovane young
mare fem. la mar fem.386 il mare masc. the sea
masă mensa387 tavola table
mămăligă melga388 - - Page | 115
mănuși pl. manèsc Sobrio 389 guanti gloves
măruntaie minudar Como intestina guts
mei mej, mèi miglio millet
a mesteca to chew mastegar Bonvesin - to chew
miere fem. mere 390 fem. miele masc. honey
a ține minte tegni a ment391 ricordarsi to remember
mireasă murùsa fidanzata fiancee, engaged
a mișca *moadisc 392 muovere move
a mânca mangare Bregaglia mangiare to eat
moacă moca scherno - ugly face, pout
a da apă la moară tirá l'acqua söl so mulì - similar express.
mor I sg. mor muoio I die
(ei) mor III pl. mur muoiono they die
mormânt moniment393 sepoltura tomb
mort mórt morto dead (masc.sg)
calule nu muri, că Caval nu muri ca erba a - same imperative.
iarba va veni. da ní.
a mulge mólč mungere to milk
mură mùra morra blackberry

386
Bonvesin, De quindecim miraculis v.17 : Lo quarto di dé arde la mar e le fontan.
387 Bonvesin, Vita Alexii, v. 3 : Tre mense a casa soa stevan apparegiae. (sau latinism ?)
388 Termenul de bază e meliga, Panicum miliaceum, mei ; cu sensul extins la Sorghum vulgare, tosc. saggina. Fiindcă din

porumb s-a făcut aceeași mâncare ca din mei, porumbul s-a numit melgon ”mei mare, sorg mare”.
Sachatlas harta 1467. // mei, Panicum miliaceum, mei în tot nordul Italiei. Și Locarno.
389 poate și venet. manéza > ladin maneza ”mănușă fără degete” ; Val di Zoldo ”guanti di lana” Ampezzo ”mănuși de lână cu

un singur deget”. Val Gardena, Val Badia manëcia. Trento Cembra manecia.
390 Bonvesin, Tractato dei mesi, v. 91 : E forte e anc de quel/k' è dolce com mere. /la mel Bormio.
391 Ugo di Perso (Cremona) Noioso, da voi no me 'nde toio, v. 50 : parola qual eu no·m tegn a ment.
392 malmoadisc ”care se mișcă încet” Leventina. vezi și în ligură.
393 Uguccione da Lodi, Libro, v.192 : çà vorave 'l plusor q'el fos êl monimento. /Pietro de Barsegapè, Sermon, v. 836 : lo qual

era in lo monumento. Vezi și în franceza veche : Passion X sec. v. 100 : tres femnes van al monument.
 a mușca mosga mordere, to bite
mozzicare
născut nasüt nato born
negură nìgula (Valle di Tirano) nuvola cloud
394

negru sub unghie ü nigher d‫י‬ongia Berg. - - Page | 116

numai nùma (Valtellina) nòma soltanto only
(Comasco)395
nor nüro, nüra Verzasca nuvola cloud
om om uomo man
paie paia , paée paglia straw
pasăre passarein ucellino small bird
patru quatru Poschiavo quattro four
păcură oil pégula pece pitch
pădure forest pedul swamp396 - -
părinte, părinți parint (Ticino)397 parenti parents
păusare (Budai- pausa (Landarenca, riposare to rest

394
Și Kye snivouřỏse annvolasrsi
395 Și dóma/noma (Bergamasco). Neminem laedi nisi a se ipso, (1342, Pavia) în Archivio Glottologico 7, p. 11 : acerta che
nessun a dagnon noma da si meesmo. // p. 7 l. 10 : Satanaxo...conbateva quel iusto homo Iob... noma per far lo creer qualque
mal de-l nostro segnor De.
396 SSI, harta 432, palude p. 129 Borgomanero. paduu ”pantano” Cherubini. ( Sobrio padùri nesigur). Genovese padü. Deși în

SSI termenul e concentrat în aria centrală, datele ne arată că a fost răspândit în toată Italia, din nord până în sud, din Lombardia
în Campania și Sardinia : Campania, Napoli, San Brancaccio, act de concesiune 1072 : ”iuxta padulem dicti monasterii”
397 și Pietro de Barsegapè, sec. XIII Sermon, v. 296 : Ela fe tol lo pomo ali prumer parinti.
 Deleanu) Rossa, Augio)
picior picol 398 piede foot
a plăcea, să placă plaga399 piaccia different conj.
pom tree pom apple mela fruit, apple
poamă fruit
a prinde to catch prindi400 prendere to catch ; to take Page | 117
pui pui Corteno pulcino chick
purice püres Milano pulce flea
püras Leventina 401
a purta purtà portare to carry
putoare pudor Bonvesin puzza stench
puțin petéin ; pizen 402 poco a little adj.
răsură rosorina 403 rosa rose
rău reo 404 cattivo bad
rece rasent Bonvesin405 fresco cold
a râde, ei râd ei i rit Gardesano loro ridono they laugh
a rumega ramüghè Ticino ruminare chew the cud
sapă sapa zappa hoe
sănătate sanitad406 salute health

398 Latein-Bergamask. Gloss. p. 118 : substentaculum - ol picol de-l leg. // p. 119 lignipedum - ol picol de-l scagnio.
(lignipedium saepius)
399 Pietro de Barsegapè, Sermone, v. 19 : Ke plaga a toa grande segnioria. Uguccione da Lodi, Libro, v.40 : pur q'el Te plaqua,

altissemo Signor. Și în Veneto.

400 Bonvesin dra Riva, De quinquaginta curialitatibus ad mensam, v.17 : ke tu prindi lo cibo apparegiao. Și la Iacopone da Todi.

401 Cuvântul (Leventina, Bosino) e pronunțat pürǝs.

402
Bonvesin, Scriptura nigra, v. 578 : s'eo stess un pizen tempo în carcer tenebroso. Și Bergamo.

403 Bonvesin, Disputatio rosae cum viola, v. 29 : dise la rosorina.

404 P. Barsegapè, Sermon divin, v. 129 : Cognoscerì lo bon e'l reo ; v. 859 : questo mundo reo e malvaxe ; v. 1586 : L'un era reo
et peccatore ; v. 2183 : Per çudigare lo bon dal reo. // Bonvesin da la Riva, Laudes de Virgine Maria v. 244 : ... un homicida, un
hom de reo afar. // Giacomino da Verona, De Babilonia Civitate infernali, v.75 : k'el g'à parir quel logo tanto crudel e reo. //
Uguccione da Lodi, Libro, v. 251 : en mantegnir bone ovre e le rëe laxar. / Decalog, Bergamo, a. 1253 v. 89 : quel re fiolo. //
Gerardo Patecchio, Splanamento dei Prov. v. 77 : Reo è esser amigo d'om qe soperbia mena. ; v. 138 : Ma de femena rea no pò
guarir qi l' à.
405
Bonvesin, Scriptura nigra, v. 300 : la nostra apress de quella parrav rasent fontana.
406
Girardo Patecchio, Splanamento... v.534 : fa 'l servisio de Deu; a lui 'n ven sanitad ;
Bonvesin dra Riva, De le false scuxe ke fano li homini, v.153 :Aspecta în piceno tempo drueza e sanitade.
 săponi (Banat) zapon, sapon Varese piccone pickaxe
său, săi se, sei Poschiavo suo, suoi his
sare fem. la sal fem. il sale masc. salt
sărat saurit Sobrio
scară schiera (Leventina) scara scala ladder
(Milano)407 Page | 118
scaun scagn scagnella chair
a scăpa scàpa scappare to escape
a scărpina scarpinà (Posch.) carminare, cardare to comb wool
scândură plank scandra shingle scandola shingle, board
secară séira (Leventina) segale rye
segra (Milano)
a scrie scrier scrivere to write
a scurta scurtà , scürtá accorciare to shorten
seamă ma sama (Vares.) mi sembra -
seu sèu (Ticino) sego suet
spin, spini masc.408 špiη pl. Ticino spini pl. plural through palat.
a spinteca to rip spantegar to scatter409 - to rip open
a spune asponeva410
soc sàuch (Edolo)411 sambuco elderberry
stărnut (sic) stelìn capră etc. cu stea - -
cu pată albă în în frunte.
frunte, cu stea în Arbedo, Verzasca,
frunte sursilv. 412
a stoarce storcc Brianz. strizzare to wring
staur, stău(r)ină staorina413
a străluci straluscià Milano 414 lampeggiare lightning
(Banat : străluśe lampo

407 Milaneza are –l->–r- până în sec. XIX. Luigi Catenazzi, Elogio del conte Giambattista Giovio, 1822, p. 125 etc. etc.
Domenico Balestrieri, Rime toscane e milanesi, 1774, p. 68 : Me par da vedett sgiò da quella scara ; rivaa a cà, su per la scara el
casca (traducere din Torquato Tasso). s'caara Lago Maggiore – Verbania, s'cara Bosino, scara Sobrio.
Carlo Porta, Poesie, 1817, p. 42 : Quand per vedè el Prometti trii mes fà/ El correva a la Scara tutt Milan.
408 Bonvesin dra Riva, Disputatio musce cum formica v.193 : Re arbor fa re frugio, l'un spin fa l'oltro spin. AIS harta 563 spin

masc. în retragere masivă în fața tosc. fem. spina.

409 Bonvesin dra Riva, Vita Alexii, v. 101 : Per molte partie del mondo li servi en spantegai. Ligure, Veneto.
410 Barsegapè, Sermon, v. 962 : lia asponeva la scriptura.
411 Și occitan, sp. sauc.
412 Și ”cum stelo albo in fronte” 1452. Bracchi, p. 30.
413 Bonvesin, Tractato dei mesi, v. 98 : Perkè la staorina convemi abandonar. //stăuină în Ardeal și Banat, de unde s-a răspândit
în restul României (Simion Dănilă apud G. Giuglea) ; Stăuina, toponim în Apold. Atestat și în Argeș - Muscel.
414 starlùsc Ticino ; stralucente Bonvesin ; salüstra Bondo di Bregaglia.
 “fulgeră”)
străvechi stravecc Cremona molto vecchio very old
a strica destrigà sbrogliare to untangle
a strecura to straccor to strain
strâmt strengiù Vares. stretto narrow
a suna sunà Poschiavo suonare to play Page | 119
surcea, surcele sorcel, sorsel Brescia legno twig, bough
sus suso ; suxo (Bonvesin)415 sù up (wards)
bate șaua să batter la sela per el caal - same idiom
priceapă iapa și Italia de sud.
sharu416 sarun caglio whey
șase ses, śeś sei six
tată tata 417 padre father
taie III sg. pl. tàya III sg. pl. taglia, tagliano same conjug. pattern
teamă tema418 paura fear
timpuriu tampuriu Leventina primaticcio early ripening
totuna tüt’üna Ticino lo stesso the same
a tremura tramorà Biasca tremare to shudder
tramurè Leventina
tulbure torbru ; tolbor Ticino torbido troubled
torbul Poschiavo 419
tuse tuss tosse cough
a ține minte tegn a ment Brianza ricordarsi
-ul ul Ticino il the (masc. sg.)
umblătură ambladura Cremona 420 - -
unde indue, ando421 dove where
vânzător revenzader Bergam. venditore seller
vedea, văzut vezudho 422 visto seen

415 și în franceza veche : Charles d’Orléans : Puis ça, puis là/ Et sus et jus/ De plus en plus/ Tout vient et va.
416 arom. sharu < lat. serum, ”zer” ca serpens > șearpe > șarpe .
417 atta Lavizzara ; tata Casnigo ; l'ata Val Magia. tata Bergamo.
418 Bonvesin, Scriptura Aurea, v. 673 : zamai non ho piu tema.
419 katorbol vino offuscato Bormio. intuorbuli v. San Fratello, colonie galoital. Sicilia.

420 Ugo di Perso, v. 20 : roncin qe per trot lassa ambladura. Și fr. și Uggucione da Lodi.
421 Salvioni, La Passione..., Archivio Glottologico : E unde son li toy apostoli. / Passione Trivulziana onde, unde passim. 33 :
Segnor, onde ve tu ?
422 Bonvesin dra Riva De monaco liberato,v. 23 : una bellissịma dona col monego han vezudho etc. // Poschiavo vedü. / Pietro

de Barsegapè, Sermon, v. 1958 : com l'aui veçuo montare.

 vedea, văzând vezando 423 vedendo seeing
vită încălțată aseen calzat Cremona asinaccio stupid
(eu) voi (mi) vöi Bregaglia (io) voglio I will
viorea vïora 424 viola violet (flower)
ei vor ai vör Curcio loro vogliono they want
vrea vuria Val di Blenio voleva s/he wanted Page | 120
vreunul verün 425 qualcuno somebody
vreuna verun veruno (arhaic) any, some
a se zbate zbat Bergamo sbattere to shake
a se zbuciuma zbaciucà Bergamo sbattachiare to shake
a zbura sgula Brianzolo426 volare to fly
zi fem. dé fem. Bormio 427 giorno masc. day
a se zvârcoli svirgol(as) sbiecarsi, to writhe, to wiggle ;
ingombarsi to twist
Morfologie
să aibă aib-428 abbia -
tot, toți tot, tocc [toč] - plural palatalized
a putea, ei pot pot III-rd pers. pl. 429 possono they can
nu dați imper. no dati imper. non date do not give imper.
născut, crescut nasüü, cresüü nato, cresciuto different suffix.
eu sînt, sîntem sonto, suntum Cremona sono, siamo
sunt sunt(Comasco, sono I am
Meneghino) ; sonto 430
unghie, unghii ungg, ungli Posch. unghie plural fem în –i
cântă III pl. canta III pl. Brescia cantano -

423 Bonvesin dra Riva, Disputatio muscae cum formica v. 115 : vezand ke tu no poi cosi tost fi prendudha ;
Scriptura aurea v. 150 : vezand cotal beleza la sus o el se demora.
424 Bonvesin dra Riva, Disputatio rosae cum Viola (G), v. 9 : Tuto zo ke la vïora devrave inanz parlar. ; Scriptura aurea v. 198 :

vior e ros e lilii de grand suavitae.

425 Soglio ; Bonvesin dra Riva, De quinquaginta curialitatibus v.61 : se ben verun ariva..
426 s’gurà Poschiavino (sic) Abis de Clari.// sc'gorà Blenio. / esgulà Pizzighetone

427 P. Barsegape, Sermon divin, v. 51 : Partì la nocte da la dia.

428 Uguccione da Lodi, Libro, v. 197 : qe nui aibam umilitate.
429Sordello da Goito (Mantua, sec. XIII) Sirventes lombardesco, v. 1 : P oi qe neve ni glaza / non me pot far guizardo.
430Carlo Salvioni, La «Passione» e altre antiche scritture lombarde, Archivio glottologico italiano, IX :
Dixe Cristo : e sonto quello ke uu ande zercando. Lago Maggiore mi a sont. Dalmată : jái sant ei sânt. / Passione Trivulziana
27 : vu cognoseri k'io sonto. // Sprachatlas harta 1689 : romanș Mathon, Scharans sont, sunt, Lombard. Ticino Sonogno,
Vergeletto, Ligornetto sunt, /Sprachatlas harta 1690 : Lomb. Mello, Milano eu sunt / Puglia : Canosa di Puglia io sondə,
Carovigno sontu, Palagiano, Vernole, Salve ; Calabria Benestare suñtu
Rainaldo e Lesengrino v. 342 : mo sonto veclo, no posso ander. Bonvesin dra Riva, De Sathana cum Virgine (A) v. 74 : Anc eo
sont creatura del Creator verax etc. etc. ; id., Disputatio musce cum formica v.110 : s'eo rampeg per la terra, no sont da fì
blasmadha.
 carte, cărți carta, carti Bergamo carta, carte diff. suffix.
Fonetică
cât, câți quanto, quantš quanto, quanti palatalization
3.1 Comasco
astupat stupà chiuso corked
balegă baguleìtt Comasco merda di pecore manure Page | 121
-//- bigaritt Appiano Gentile sterco di cavallo manure
baltă palta fango mud
ce qui, quii Comasco quelli those ones
a (se) deștepta desedà svegliarsi to wake up
a durea dolé far male to ache
găină gaina gallina hen
gură gura Appiano Gentile bocca ; gola mouth ; throat
a închega scagià cagliare curdle
mare mara 431 grande big
mei mei miglio millet
miere mér miele honey
mireasă murùsa fidanzata engaged
moară mill murè to grind mola, molare mill, to grind
murìn mill mulino
negru negru nero black
nor, nüra 432 nuru Chironico nuvola cloud
înnorat inneürá Ligornetto
nuia, nuiele novei piantelle young branch
orb orp cieco blind
pasăre pasaréin ucello bird
puțin petìn poco a little
sapă sàpa zappa hoe
scaun scagna sgabello chair
speria spagüréscc pauroso afraid
a suna sunà suonare to call, to sound
-ul ul il, lo the (masc. sg. )
unde índe Canzo dove where
urechi urecc orecche ears
ușă ütz Brianzolo porta, uscio door
a vedea, tu vezi veçi433 vedi seest thou
varză verze cavolo, verza cabbage
a zbura sgulà volare to fly

431 Valmara, Valmära și Val Mara, toponime în Canton Ticino, Elveția // sau din pre-latinul *mara ”baltă” sau de origine
germanică (numeroase toponime cu –mare în Normandia : Finemare, Germare, Himare, Vaumare. Frecvent în Dauphiné sub
forma maïre : La Maïre etc. Sau din lat. mater sau din lat. maior.
432 Ticino, Leventina.
433 Neminem laedi nisi a se ipso, în Archivio Glottologico 7, p. 13 : veçando una pouera uidua.. veçi uu quela dona.
 zi fem. la de (Val S. Martino) il giorno the day
3.2 Lombardo orientale
Bergamasco
albie àlbe truogolo trough
aluat leat lievito dough, surdough
*(albină) 434 aa ape bee Page | 122
aproape apròf vicino, presso near, close
a așterne sternì fare lo sterno, -
spargere
auă (arom.) öa, ua uva grape
balegă bàgula escremento ovino sheep manure
a bate bat battere to beat
bun, bună bu, buna buono, buona good
cal caàl cavallo horse
cap co testa head
cheag cacc caglio rennet
a cere queri Borno chiedere per to ask for something
ottenere
(apă) chioară (aqua) ciara acqua chiara clear water
cât../ atât quat... / tat435 quanto.. /tanto how much
câți quace quanti how many
coastă còsta costola rib
coi cuiù coglione testicle
cusătură cusdüra cucitura sewing
cute cut cote -
a dezlega dezligà sligare to untie
a dezbrăca dezbràta sgombrare -
doi, două du, do due two
Dumnezeu Domenedé Dio God
dulce duls dolce sweet
a fi fì essere to be
greu, grea grea436 pesante heavy
a (în)cheia, încuia ciaà chiudere a chiave to close
întins (vele) tise (vele) gonfie tense
a înviora viur vigore vigor
a lăsa lasà lasciare to leave
lăută laàda lavata washed
a mește (arch.) mesce - to pour wine

434 apis a devenit probabil abe > aβa > aa, ori *apă. Primul cuvânt ar fi fost slab, al doilea intra în omonimie cu apă. Termenul
bergamasc explică de ce are loc înlocuirea în română.
435 Pierderea nazalei e tipică pentru lombarda de est (tep pentru tempo, vi/vino etc.).
436 Doar în aqua grea, dar nu și în tera grea < terra creta.
 miere fem. la mél fem. il miele honey
muiere muier437 moglie wife, woman
munte mut monte mountain
mutră mùtria ceffo, viso ugly face
negură nìgol Borno nuvola cloud
nor niol nuvola cloud Page | 123
nucă nus noce nut
nuia, nuiele noel, noela new nuovo new
osânză sonza sogna suet
păr pir pero hair
pânză pagn, pezza panno, pezza cloth
pui poia (gallina) gallina, pollo hen
sare fem. la sal fem. il sale masc. salt
a săpa sapà zappare to hoe
scurtat scürtàt accorciato shortened
a străluci stralüsì lucere, splendere to be bright
a suna sunà suonare to ring a bell
surd surd sordo deaf
tată tata padre father
a tăia tajà tagliare to cut
timpuriu temporìt primaticcio ripening early
țest test438 coperchio di ferro -
per arrosolare
-ul ol sec. XIII il the (masc. sg.)
a urdina (arch.) urden ordinare to put in order
a urzi urdì ordire -
ușă ös uscio, porta door
a (în)via vier vivere to live
mort pl. morți [ts’] gatt, pl. gaʧ gatto, gatti plural through
asin, pl. asini [ɲ] asin, pl. ˈazeɲ asino, asini palatalization
Valtellina
aproape aprö́ f presso near
ață àscia matassa thread
bărbie barbòz mento chin
bășeare (arom.) basà baciare to kiss
bun bun buono good
a se căina cainà, canà gridare con dolore to wail
călcâi calcagn calcagno, tacco heel
coraslă culòstru colostro beestings
de ziua Crucii se a Sànta Crus i crùda i nus identical rare dicton.

437 și în franceză : Amdreus Gybelins y Estevena, sa molliers. (Livre de comptes, Lyon, 1320-1324).
438 fr. veche Psaltirea din Oxford, Ps. 21 v. 17 : asseccat sicume test la meie vertut.
 scutură nucii
căldare culdéra caldaia cauldron
curea curegia correggia belt
a destupa destupà togliere il tappo, to open, uncork
sturare
dos dòs dosso back of body Page | 124
mă doare me döl mi fa male it aches
găleată galéda secchia a pail
a lăsa lasà lasciare to leave
om óm uomo man
omu’ meu el mè óm mio marito my husband
orb òrp orbo, cieco blind
paie pàia paglia straw
piersică pérsech pesca peach
preot prèvet prete priest
împăiat empaiàt impagliato stuffed
salcie fem la sales fem. rar il salcio masc. willow
sare, fem. la sal fem. il sale masc. the salt
sălbatic selvàdech, salvàdech selvatico wild
femei (pl.) stori (pl.) storie (pl) -i (pl. fem.)
a tăia taià tagliare to cut
totdeauna tut-una Val Bregaia siempre ever
voie vóia voglia will
4 Veneto
fudzii Sărună vado casa vado a casa no preposition after
(arom.) movement verbs
acest aquesto Bestiarius questo this
adu ! adù ! 439 adduci ! bring ! (sg.)
afară fuora fuori out
afund adj. fondo adj. (Treviso) profondo Deep
aibă aiba 440 abbia to have
a ajuna a posti zunare Rottw. digiunare to fast
ajutor aiutorio 441 aiuto help
alb albo442 bianco White

439 Glosarul venețian-german de mastro Zorzi, Giorgio / 1424.

440 Proverbia quae dicuntur...: Parte I, v. 250 : Negun om è en 'sto seculo / s'el avrà fato bene, k'elo no 'nd' aiba merito / talora
se avene;
441 Brendan ; AGI vol. 10, p. 177 : speiro aotorio.

442 Indovinello Veronese sec. IX alba pratalia araba.

 alese alese 443 scegliere he chose
a aprinde aprende444 accendere to kindle, burn
a arde ardere, arso ardere, bruciare to burn
a ascunde, ascuns ascos nascosto hidden445
a așterne starnir Feltre spargere lettiera spread litter
am fost ho... sono... different past tense Page | 125
auxiliary
atunci adoncha Zorzi dunque then
ață azia accia, filo thread
auă (arom.) ùa (și trent.) uva grape
a auzi audire446 udire to hear
a ploua plouere 447 piovere to rain
a plouat ga piovuo e piovuto different auxiliary
baltă swamp paltan 448 fango swamp ; mud
bărbie barbizuòlo, barbuz mento chin
bătrân vetran Brendan 449 vecchio old
băut beudo Brendan bevuto drank
braț brazzo ; bratzo Zorzi braccio arm
brațe pl. le braze Rottweil braccia arms
brăciri Banat bragiro Zorzi cintura belt
brâu, brâne brena 450 briglia belt ; bridle
bun bun Rottweil buono good

443 Navigatio sancti Brendani, sec. XIII.

444 Proverbia quae dicuntur.., Parte I, v. 326 : qe tost s'aprend com' esca ; Parte II, v.281 : Entro la secca paia ben s'aprende lo
fogo ;
445 Proverbia quae dicuntur super natura feminarum, Part I, v.155 : e caçà fora l druo q'er' ascos sot' un tino.
446 Proverbia... partea I, v. 8 : le rei, quando le aude, sta 'ne dolente e triste.
447 Glosarul venețian-german de mastro Zorzi, Giorgio / 1424.
448 Hibrid între palta și pantano. Sensul noroi în Treviso ; baltă în dicționarul lui Boerio.

449 Proverbia quae dicuntur, §121. p. I, v. 172 : no la fece plu laida vetrana ni poncela. Și dalmat vetruóna. în dalmată, folosit și
despre obiecte (barca vetruona, vain vetrun) ca și în graiul bănățean.
450 Verona ; Rottweiler, Zorzi. Venezia-Giulia //
 bură (sau boare ?) bora Trieste 451 Tramontana cold wind
bora Vicenza 452 nebbia fog
burtă sbùrto m. Trieste 453 - -
ca ca 454 che than
că455 ka che that
căciulă caciola Verona 456 berretto, coppola, hood, hat, headcover. Page | 126
copricapo
cap capocia, cao testa head
car vierme din cario tarlo woodworm
lemn
a cădea, căzut cazudo457 Rottw. caduto fallen
căldură caldura calore heat
Câmpulung Campolongo - toponym
cânutu (arom.) canuto canuto white –haired, hoary
cenușă ćiníza, cenisa458 cenere ashes
cheag cagio caglio rennet
cioară ciuor 459 cornacchia crow
ciufulit zufolado Trieste spettinato unkempt
a coase cusere cucire to sew
corb corbo și Latium corvo raven
cusătură chusadura Rottw. cucitura sewing

451
burià Rovigno ”tuonare, a tuna”
452 Verona Și în Sardinia : Fonni Nuoro borona, Cagliari borea. Aosta Rhèmes Saint Georges buri.
glosat ”Qualsiasi elemento che sporge rispetto alla parete di un edificio”. Și sburtàrse : pingersi ; mettersi in mostra, farsi
453

avanti, darsi da fare. // dar și sburtar spingere, esortare, ammonire ; sburtada impulso. ; Istria sburtar spingere
454 Bestiarius, p. 38 : et parseli mazor ca quela lo portava in boca. Rovigno ca.
455 Giacomino da Verona, De Babilonia..., v.318 : Le pene è sì grande de quel fogo ardento ka, s'e' aveso boke millo e
cincocento..
456
lat. casula > alban. kaçule / kësulë > grec. κατσούλα ”căciulă, ciuf de păsări”. Poate împrumut balcanic în venețiană.
457 Fra Paolino Minorita, De Regimine Rectoris, 1314, cap. XXXVIII, l. 29 : l'omo era cazudo en stado bestial ; Marin Sanudo,
febr. 1501 : non hano danari item e cazuti li repari. ; Delle memorie Venete antiche..., vol. 2, p. 234 : sono cazuti per Venezia
molti camini ; Sermoni di San Bernardo, Veneția, 1538, Sermone 73 : sono involupato e cazuto.
458 Și Trento ceniseli Chenopodium album.
459
Corvus cornix, (uccello acquatico simile ad una) cornacchia bigia, cioară grivă . Val d'Istria.
 creangă granga 460 - -
crezut crezudo 461 creduto believed
cu cu Rovigno con with
a culege colçe 462 cogliere to pick
curcubeu arcumbè arcobaleno rainbow
se cuvine coven 463 conviene - Page | 127
un ticălos de om cripaleîn da òmo, absent expletive
Rovigno
desculț descoltzo Treviso ; scalzo barefoot
descalz
a despărți desparti 464 separarsi to separate
a despoia despoiàr Belluno spogliare to undress
a dezlega desligàr Belluno 465 sligare to untie
dimineață doman Lio Mazor 466 mattina morning
doi, m..două fem. doi m. do fem. due m. f. two
drept dreto giusto, diritto right
a duce dusere Brendan portare to carry
Dumnezeu Domnodeu 467 Dio God
ea ea, éla lei she

460 da Schio, p. 25 : legna di granga (dialectul din Vicenza) / Queyras garnas fagot de branchages, sarcină de crengi.
461 Brendan ; ulterior, în sec. XV, în L'Archeografo triestino, Trieste, 1830 vol. 2, p. 182.
462 Proverbia..., partea II, v.311 : mai lo fruit de le femene se colçe for mesura.

463 Caducita' della vita umana, XIII sec., v.148 : Doman verì, ké mo' no se coven ; Frammento Papafava, v.54 : cosa ke ben se

covene ; Rainaldo e Lesengrino, v.715: el ve covene bene guardare.

464 Cronica de li imperadori, 1301, AGI 3, p. 182 : Soto questo Iudea se desparti del romano imperio. Fr. veche s. XII Wace,

Roman de Rou, v. 815 : einsi se despartirent. / Bestiarius, p. 65 : non se deveva mai despartire.
465 Proverbia quae dicuntur... v. 332 : el desleguase
466
și Vicenza, arhaic. De regimine rectoris passim. Giacomino da Verona, De Babilonia Civitate infernali, v.105 : Ked i çeta
tutore, la sera e la doman.
467 Proverbia quae dicuntur... ; Disticha Catonis Domenedeu.
 ei ei loro they masc.
el el lui he
fasole fasuòlo fagioli beans
față facza Rottweil faccia face
făurar fauré febbraio February
femeie woman fameja famiglia family Page | 128
a fi fir468 essere to be
a fi / va fi will be firà will be 469 sarà to be
să fie lăsați ch’I fian lassà 470 che siano lasciati conjunctive mode
ficát figà fégato liver
fie (fiică) fie Belluno figlia daughter
fier fiere Rovigno ferro iron
fiere f. fiele f. Vicenza ; rar fiele m. gall, bile
fiori fere Verona febbre fever
fiu fiio471 figlio son
flămând famolento472 affamato hungry
fluier flabuol 473 - pipe, flute
fl- flum474 fiume river
floare flore Zorzi 475 fem. fiore flower
foarfeci fòrfese forbici, forfecchia scissors
foaie foja foglia tree leaf
fraged tender fragido foul 476 fradicio -
frumos formoso477 bello beautiful

468 Disticha Catonis : piçola fe e da fir daa / exigua fides est tribuenda. Il Viazo del clarissimo Messer Ambrosio Contarini, XV
sec. : terra e degna da fir commemorata fol. 3 verso ; act din 1388 : debbiano fir fatti. Statuti di Pergine, anul 1516 :
che...precetti possino fir fatti in li giorni feriati. / Giacommino da Verona, De Babylonia civitate infernali v. 70 : quelui ch’a tal
onor firà là dentro meso. Insegnamenti a Guglielmo, Verona, XIII sec., v. 62 : se tu fi convitato a la mensa // Vicenza :da Schio
îl citează (1855) fără să îl mai înțeleagă : ” et debbia l‫י‬altar fir messo in la ditta capella” și glosează ”fir rappresenta il verbo
ausiliare Machen” - a face.
469 Giacomino da Verona, De Babylonia civitate infernali fiéro ”va fi”
470 Vitae sanctorum, Codice Magliabechiano XXXVIII, Vita Sancti Nicolai.
471 Testamentul Mariei, văduva lui Grandonio de Troia, 1297.

472 Giacomino da Verona, De Babylonia civitate infernali, sec. XIII. v. 96.

473 Navigatio Sancti Brendani, versiunea venețiană, cap. 42 De Septem Fontibus : como elo sonase /... / canun, flabuoli e ogno

altro strimento. // Catalan flabiol, Med. Fr. flajol, flageol <Lat. *flabeolum flaut, fluier. // Instrumentul catalan e asemănător
fluierului românesc.
474 Flum d'Ard, Ritmo Bellunese sec. XII
475 Giacomino da Verona, De Ierusalem Celesti, v. 91 : albori e de çigi e d'altre belle flor
476 Adam von Rottweil : marzo o fragido // 1424 :
477 De Regimine Rectoris, cap. IL, l. 38 : grandi e formosi fioli.
 fulger folgor sec. XIII fulmine lightning
a fumega infumegar (affumicare) to smoke
a fura furare Rottw. rubare to steal
furtună fortuna ; furtoûna tempesta storm
Rovegno
găină gaina gallina hen Page | 129
gheaţă giazo ghiaccia ice
ghem gemo478 gomitolo ball of thread
grapă, a grăpa grapa, -ar Feltre erpice a harrow
gură gola de animale bocca mouth
a ieși, iese III sg. esse 479 esce he goes out
îi i gli them ( acc. masc.)
a împlânta impiantare Rottw. piantare to plant
a împlini impienare riempire to fill
înainte enanço480 prima, inanzi before
a înălța inalzare alzare to lift
încălțăminte calciamente481 scarpe shoes
îndărăt endereo482 indietro back, backwards
îndelete s’endeleta dilettarsi to do as hobby
a înfășa infassa Thiene fasciare
înfășurat enfaçolado (Prov.) velado veiled
a înflori infiurì Grado fiorire to flower
a întoarce intorzar Belluno attorcigliare to twist
între intra Belluno tra between
întreg intriego 483 intero whole
a învăța invissiare Thiene viziare
jos zóso giu down(wards)
jumătate dimitade 484 metà half
leșie lì-sia Belluno485 lisciva lye
laț laz Belluno laccio snare
a lua ciapàre, tòre prendere to take

478 Adam von Rottweil : gemo o gumeselo.

479 Giacomino da Verona, De Babilonia..., v.236 d'entro questo logo çamai plui n'esirà. // Proverbia...
480 Giacomino da Verona, De Babylonia civitate infernali, XIII. sec. v. 112 ; Fra Paolino Minorita, De Regimine Rectoris, 1314 :

ananti
481 Cronica de li imperadori, 1301, AGI 3, p. 192 : gemme /.../ ale calciamente comanda che fosse messe.
482 Frammento Papafava sau La sposa padovana, 1277, l. 40 : alegro e san sen torne endereo.
483 Glosarul venețian-german de mastro Zorzi, Giorgio / 1424. Frammento Papafava sau La sposa padovana, 1277, v. 44 : tuto

el me' cor roman entrego. // intriego Rottweil prima ediție, cap. 38.
484 Zorzi 2721 dimitade glosat gehalbirt
485 Una caldera da lesia. Inventario Badoer, anul 1521.
 lumânare lumenaria486 candela candle
luni luni etc. lunedi Monday
mai maio - mallet
marți marti Verona etc. martedi Tuesday
mămăligă melega sorgo Rottw. miglio millet
măruntaie menoàja minutaglia innards Page | 130
a (se) mărita maridare (Zorzi) sposare to marry
măsea masselàro molare molar tooth
miere fem. la mielle fem. 487 il miele masc honey
mâță misin Verona gatto cat
muiere muier488 moglie wife
miercuri mércore mercoledi Wednesday
a mulge molder (Feltre)489 mungere to milk
musconi Banat musconi Rottw. - -
mutră ugly face mutrione snout musone snout, ugly face
a mușca moscuar (dalm.) mordere to bite
născut nassudo490, nasuo nato born
ne ne ci us (pron. accus. pl.)
negru sub unghie nero dell’unghia 491 - proverbial expr.
nicăieri cf. niòri Rovigno in nessun luogo nowhere
nimica ne-miga (Prov., §80) niente nothing
noapte not notte night
noră nora Belluno nuora daughter-in-law
numai noma ; nome (Treviso) 492 solamente only
oaste oste 493 esercito army
osânză sunza sugna tallow, suet
orb orbo cieco blind
os sâmbure osso kern Rottw. nocciolo pit, fruit stone
paie paja paglia straw
pană pena piuma (penna) feather, quill
pasăre fem. passara fem. passero m. sparrow ; bird
e păcat de pecà de Dio peccato ! it is a pity.

486 Una cinque de gss. per lumenaria a Sen Çane Evangelista che debia arder. Testamentul lui Giovanni Capello, 1307.
487 Glosarul venețian-german de mastro Zorzi, Giorgio / 1424.
488 Letter of Nicoleto Gatta, 1348. Cedola di Sofia Barbarigo, 1307 : Çane de la Tore e soa muger Mada.
489 Adam von Rottweil, 1550 : mulgere melcken.
490 Cronica de li imperadori, 1301, AGI 3, p. 178 : nassudo de pare che ave nome Ottavian senador.
491 nici cât negru sub unghie, meno, che il nero dell’unghia, in Monarchia mistica della Chiesa, Venetia, 1619, p. 658. și

lombard Bergamo.
492
nama Rovigno.
493 Bovo d’Antona : v. 90 e vete l’oste de Bovo dall’altro la.
 Dumnezeu (Gorizia) same phraseology
păcură pegola 494 pece pitch
a părea, ei par par495 paiono they appear
pânză panuza Triest pannilino diapers
pereche paro paio a pair
piară piera Brendan perisca it should perish Page | 131
piersică pèrsego pesca peach
a pițiga (reg.) picigare Rottweil pizzicare
a plăcea, să placă plaqua496 piaccia to please conj.
porumbel plumbiolo palombo dove
purcea porsea porcella a sow
purice, purece pulese pulce flea
a rade radere rasare to shave
răgușit la ragusa Rovigno raucedine hoarse voice
răspund III-rd pl. respondo 497 rispondono they answer
rău, rea reo, rea 498 cattiva evil
rece resente “Kueel” freddo cold
Rottweil
râmete (toponim.) romìt Belluno eremita hermit
remito Rottw. Zorzi
a râncheza runkezar russare to neigh ; to snore
to neigh to snore

494 Bartholomeo di Paxi, Tariffa de Pexi, 1503, f. III vº : pegola dogni sorte / Termentina . și Trieste.
495 Fra Paolino Minorita, De Regimine Rectoris, 1314. cap. X, l. 15 : molti par che sia forti, li qual..
496 Proverbia ....partea I, v.296 : Altre ben par q'elo li plaqua audire scaco mato.
497 Giacomino da Verona, De Babylonia civitate infernali, sec. XIII., v. 173.
498 Proverbia.. rio e tradus ca ”poss” și male ca ”ubel” în glosarul lui Zorzi. Încă în 1468 în Bestiarius, p. 62 : vanagloria o altri

rei vizi. // reòs Belluno ”căpos”; rìu (Treviso) ; Anon. Insegnamenti a Guglielmo : E quel fu nato in rëa ventura.
 rândunea, -ele rondinèla rondine a swallow
a rumega rumegàre ruminare chew the cud
sare fem. sale, sal fem. 499 sale masc. salt
săgeată, săgeți sagite 500 freccie arrows
sălbatic salvadigo Rottw. selvatico wild
salbego (Vicenza) Page | 132
şi fr.
scaun scagno ; schano 501 scanno chair
a scoate, scos scosi 502 tirati fuori take out
scuipat n. scàparo sputo spit
a scurta scurtare, scurzàre503 scorciare to shorten
seceră sierla (Feltre)504 falcetto sickle
seu séo sego suet
eu sunt sont505 io sono I am
soc saugo Verona sambuco elderberry
soră, surori sor, sorori 506 sorella sister
spin masc. spino507 spina fem. thorn
stâng lado zancho508 ; zanca sinistro left (side)
strănut stranuo Padova, Treviso starnuto
sus Suso sù up (wards)
a speria spaurà Treviso spaventare to scare

499 Treviso la sal ; Glosarul venețian-german de mastro Zorzi, Giorgio / 1424 la sale. Proverbia super natura feminarum p. II, v.
31 : la sal guasta'l formento.
500 Proverbia... Și în franceză saete până în sec. XII Psaltirea din Oxford, Roman de Rou v. 262.
501 Glosarul venețian-german de mastro Zorzi, Giorgio / 1424.
502 ordeno che sia scosi questi denari e d'esi sia fato dir mesa per anema mia. Cedola di Sofia Barbarigo, 1307.. Dalmat scútro

join diant a scoate un dinte.

503
și lombardă : si scurta la vita. Proverbia quae dicuntur... v. 52 : scurtase le note
504 Belluno, Sovramonte thiesela.
505 Giacomino da Verona, De Babilonia Civitate infernali, v.298 : per lo ben k'eo te volsi quilò sì sont'e messo; și la Bonvesin

dra Riva // Documenti di Lio Mazor, a. 1319.

506 Testamentul Mariei, văduva lui Grandonio di Troia, 1297 ; Cronica de li imperadori, 1301, AGI 3, p. 180 : con doi suo

sorori zase carnalmente.

507 Proverbia quae dicuntur... v. 58 : flore de spino.

508Glosarul venețian-german de mastro Zorzi, Giorgio / 1424 ; czancha Rottweil prima ed. ; Piero Borghi, Libro de Abacho,
Venetia, 1509 : Ma acompagnata la nulla con 1, altramente cioe posta verso la man zancha ; Carlo Goldoni, Ottave : man
dreta/man zanca ; Declarația de martor a lui Natalino Scarpa, 1716 : Avanti che la me parlesse con la sua man dreta la me toccò
la mia man zanca ; Andrea da Barberino, Guerrino dito Meschino, 1477, f. XXXI r. : che nui lassiamo ala man zancha ; Feltre
thanca ”mano sinistra” Veronese sanca.
 stearpă sterpa Belluno sterile barren
șoarece sórze 509 topo mouse
a tăia taiar tagliare to cut
teacă tega Giul. baccello pod
teamă téma Giul. paura fear
a trage tragere 510 traendo to draw Page | 133
a trimite trameto511 mandare to send
a ține minte tener a mente Veron. ricordarsi to remember
tinir amente Zorzi glos. Auff worten
uger mugaran Dignano, Istr. poppa
unde gnonde dove where
unt unto sutil “schmalcz” burro, butiro butter
Rottweil
onto Zorzi
ont Belluno
urmă urma Belluno SSA 520512 usmare, fiutare to smell
varză vérza cavolo, verza cabbage
vărgat vergado - striped
vânăt venedo, veneto513 azzurro blue
a vedea, văzut vezud Brendan visto seen
vezudo Zorzi 3090
văzută veçuta 514 vista seen
a vedea, văzând vezendo515 vedendo seeing
vedem vedémo vediamo we see
a veghia vegiare vegliare to be awake
a veni, să vină vegn516 vengano to come, conj.
vie via Brendan vigna vineyard
voie voia Prov, Rottw. voglia will

509 Proverbia quae dicuntur... v 316 : sorese

510 Cronica de li imperadori, 1301, AGI 3, p. 195 : tragando quelli alle ydole.
511 Giacomino da Verona, De Babilonia Civitate infernali, v. 125 : a lo re de l'inferno per gran don lo trameto.
512 Și Sprachatlas harta 520, punctul 326 Claut ; Liguria, p 184 Calizzano ; Veneto, Gambarare

513Doar în Mutinelli, absent în toate celelalte dicționare venețiene. Din venetus, echipă de curse de cai îmbrăcată în culoarea
albastru în Roma antică. Absent în dialectele din sud.
514 Proverbia super natura feminarum, §140 Parte II, v.181 : Mai certo questa causa veçuta l'ai e veço.
515 Bardi, p. 133 : vezzando lo imperator la costanza e la fortezza del fio ;
Sie' Cante' Sora La Villa, Ramanzini, Verona, 1784
516 Frammento Papafava or La sposa padovana, 1277, l. 42 : che tutti vegna allegri e sani.
 eu vreau voro517 voglio I want
a zbiera sberegàre gridare to shout
a zbura zbul Rovigno 518 (volare) to fly
a zbura svolare Padova, Trieste volare to fly
a zice, zicând digando dicendo to say
Morfologie Page | 134
am venit go rivà sono arrivato auxiliary to have
a avea / ei au av 519 (loro) hanno they have
a avea, să aibă aiba520 abbia have, conj.
să aibă III pl. abia abbiano -
che li visdomini abia
libertade…
cântau III pl. cantava III pl. cantavano -//-
coardă, corzi cordi pl. Rottw. corde -
cresc crese III pl. crescono pers. III pl.
ei cur ei fug quili chure Zorzi 3640 corrono they run
a dormi, ei dorm lori I dorme Vicenza dormono they sleep
a fi, erau era521 erano they were
a ieși, esia Brendan escano they should exit
să iasă III pl.
laudă III pl. lolda III pl. 522 lodano -
mânâncă III pl. mangia III pl. 523 mangiano they eat
mint III. pl mento 524 mentono they say lies
a părut a parso e sembrato aux. diferit.
rămân III pl. roman III pl.525 rimangono
rămas romaso rimasto past part.

517 io no vindi mai la mia sangue e no la voro vender. Trieste, depoziție juridică, 1338.
518 sborire far sborire gli ucceli selvatici diversi Francesco Griselini, Dizionario delle arte e de mestieri, Venezia, 1769, tomo
VI, p. 62 ; - ”to make fly,” a zburătăci.
sborire el lievore - levar la lepre, cacciare dalle macchie, o dalla siepe. Patriarchi, Vocabolario...; ”cacciare dalle siepi în
Dizionario tascabile del dialetto veneziano.
519 Ritmo bellunese, sec. XII : De Castel d’Ard av li nost bona part. // Valle d'Istria iò. Rovigno uò.
520 Proverbia super natura feminarum, partea I, v.250 : k'elo no 'nd' aiba merito talora se avene.
521 Misie Nicholo Polo /.../ e sier Masio Polo suo fratello /.../ era nobilissimi merchadanti e omeni de sotil inzegni.
522 Zorzi 3105 : Elli se lolda pur in se stessi.
523 Adam von Rottweil : de le cose che se mangia. // Rottw. quili manza ; Zorzi 3549 magna / Vicenza : elo magna / lori i

magna.
524 Giacomino da Verona, De Babylonia civitate infernali, sec. XIII. v. 100 : s'el no mento li diti de li sancti sermoni.
525 Proverbia... v. 446 : tute roman per fole.
 râd III pl. ride III pl. 526 ridono -//-
rugau elli priegà527 pregavano -//-
s-a făcut se n’a corto Verona se n’e accorto aux. diferit cu reflex.
zicând digando ibid. dicendo saying
ducând ducando ibid. ducendo carrying
văzut vezudo ibid. visto seen participle Page | 135
cunoscut cognoscudo ibid. cognosciuto known
să fie fia ibid. sia let it be.
erau III pl era Rovereto erano they were
eu sînt eo sonto 528 io sono I am
ei vin III pl. vien529 vengono they come
poartă III pl. porta 530 portano they wear
venind vignindo venendo coming

4.1 Trentino
albie albi alveo, trogolo trough
avem avem531 abbiamo we have
bărbie barboz mento chin
car carol tarlo wood borer
bășeare (arom.) baso bacio a kiss
baltă palta pantano swamp
brâu, brâne brenel532 briglia rein
carpen carpen carpino hornbeam
cireașă ciresa ciliegia cherry
se crapă de ziuă crepadi si sta facendo the sun rises ; dawn
the sun rises the dawn chiaro; alba
culme fem. colm. fem. colmo masc. top
curcubeu ercaboan arcobaleno rainbow
descălța descalzare scalzar take off shoes
a descânta descantar svegliare, -
smaliziare
descoase descosir scucire to unsew
descuia descognar sbiettare disconnect
desculț descolz scalzo barefoot
a desfășa desfasar sfasciare -

526 Proverbia... v. 334 : le femene... ride.

527 De Regimine Rectoris, cap. XXXIX, l. 18 : elli priegà continuamente.
528 Lio Mazor : maister Jacom, se'-uu capetan de sta Tor, o sonte-eo ?

529 Visdomini del Fontego dei Tedeschi : li marchadanti che vien al fontego.
530 Giacomino da Verona, De Ierusalem Celesti, v. 134 : porta tuti en testa una rosa vermeja.
franceză, Passion du Christ, X sec., v. 184 : per lui medeps audit l'avem.
531
532
Glosat ca : dispositivo attaccato al morso, per tenere a freno con maggiore durezza i cavalli troppo vivaci.
Val di Cembra.
 a dezgheța desghiaciar sghiacciare to melt (ice)
a dezlega desligar sligare, sciogliere to untie
doi doi due two
dormea dormea dormiva he slept
dreapta drìta destra right hand
ei ei essi, loro they Page | 136
făurar feurar, feorer febbraio February
fiori feoron febbre fever
fii fiòi figli sons
foc fòc fuoco fire
fragă fraga fragola Fragaria vesca
ghem giom gomitolo ball of thread
ghimpe ghimpen533 (Cembra) ciuffolotto bullfinch
graur grola corvo graculus
âncă (să) anca (se) malgrado (anche) despite
încet cet quieto, zitto quiet
a înceta cetarse zittire to quiet
a îndulci ‘ndolcire addolcire to sweeten
întreg ‘ntrégh intero whole
luni, marți, luni, marti, mercol lunedi, martedi.. Monday, Tuesday,
miercuri
mei mei miglio millet
minciună 534 mincioná to cheat menzogna a lie
nea neo 535 nieve snow
negură nugola nuvola cloud
numai noma soltanto only
orb orbo cieco blind
paie paja paglia straw
pasăre fem. pasera fem. passero m. sparrow, bird
pisică536 - - -
a rumega rumegar ruminare chew the cud
sare fem. sal fem. sal masc. salt
a scărmăna scarmenar scarmigliare -
seceră sesla falce
eu sunt sont io sono I am
soc sauc sambuco elderberry

533 Pyrrhula pyrrhula. pasăre înrudită cu sticletele, Carduelis carduelis, și scatiul, Carduelis spinus. Tustrele păsări trăiesc în
mărăcinișuri cu ghimpi. Posibil un cuvânt pierdut în Trento, ghimpe ”spin”.
534 Și fr. mensonge < *mentionya < mentionem cu sufixul –onge ca songe < somnium,

étrange < extraneum.

535 și galo-italic Sicilia : Sperlinga neo.

536 Cine naște din pisică șoareci mănâncă, Trent. chi de gata nase soreSi ciapa.
 sperios spauros pauroso scared
stau staghe a (Primierotto) vivo a.. I live in
stearpă sterpa sterile barren
stânga cianca sinistra left
toartă torta537 - handle
unde ? onde ? ndo ? dove ? where ? Page | 137

ulcior orciol picollo orcio vessel

vânăt vedem < vened pallido, livido livid

a zbura sgol volare to fly

Morfologie
eu sunt sont sono I am
avem avem abbiamo we have
538
mâncă III sg. pl magna III sg. pl. mangiano he / they eat
să vază veza Bestiarius veggia different consonant
5 Ladino
ai ái aglio garlic
acoperiș kuerto tetto roof
(de-) adun (arom.) adun (sic) insieme together
afund fondo profondo deep
a ajuta žudé aiutare to help
(alb) albor biancor white color
albină bee albina (Val di Zoldo) arnia bee-hive
539
an, ani an, añ anno, anni year, years
arde arde bruciare to burn
a ascunde ascogne, ascuš nascondere to hide
a ascuți guzà affilare to sharpen
a astupa štopé coprire to cork a bottle
așterne starneà sparpagliare to put straws
baltă palta San Stefano ; fanghiglia mud puddle
Cembra
băiat tosat ragazzo boy
cuvânt instabil, cu numeroase echivalente regionale și sinonime.
biet, biată biat, biata povero, gramo poor, pitiable
braț 540
brats Cortina braccio arm
brâu, brâne brena frâu Cadore, briglia bridle

537 Istria, Dignano. torta : ritorta di vimini da sostener le bigoncie.

538 Pluralul de pers. III plural e totdeauna scurt în dialectele padane : In mancanza di cavai trota anca i asagn./Le nuvole le va
vers Trent./I siori i fa quel che i vol lori./I avari copa anche i peoci. V. și Goldstaub, Bestiarius.
539 Plural asilabic, format prin palatalizare.
540 -TS- în Cortina d ' Ampezzo, Cedarchis, Moggio, Tiramonti di Sotto, Sant 'Odorico. Și Liguria .
 bréna Oltrechiusa
bun, bună bun, buna Martin Tor buono, buona good
buni (1sil.) buñ ( M. T, La Val) buoni (2 sil) palatalized plural
buric bonigol ombelico navel
moștenit în rom. și dialecte, împrumut cult în toscană
cal, cai kaal, kaai Ampezzo cavallo, cavalli horse Page | 138
bură bóra temporale con wind and rain
vento
car vierme cariol larva formaggio
care càra Ampezzo quali which ones
căldare čaldira caldaio cauldron
cămașă ćiamëja camisa shirt
cărare carera (V. di Zoldo) via strada
cărbune čarbun carbone coal
cășeare (arom.) kaśèra 541
abitazione dei cheese-house
pastori
cuvânt rar, marginal
ce ce che what
cerul gurii ziélo de ra góra Ampezzo palato palate (mouth)
cântá (Imperf ćantá cantava he sang
542
coacen (regional) ; cuecên (Gardena) rosso red
coațin (meglen.)
cot comdo (Campolongo) gomito elbow
se crapă de zi cherpé dla di (Gard.) alba, spuntar del dawn
giorno
cuib kóa (exclusively) nido nest
both from a Lat. *cubium.
culme fem. colm fem. culme masc. top
curcubeu ergabuan arcobaleno rainbow
arcobeando (Selvano)
el cure (Banat) el kur corre he runs
curând corön (Campolongo) velocemente rapidly
a descuia deskoñà aprire *schiudere to open with key
desculț endeškults, deškūts scalzo barefoot
a se despărți se dešparti (Val Bad.) separarsi to separate
a (se)despuia se dešpoié, despoià spogliarsi to undress
Ampezz.
a se deștepta dessedà, desceder ; svegliarsi to wake up
descedé (Val Gard.)
a dezbrăca deśbragà ; desbraié spogliarsi to undress

541 supraviețuiește în toponimele din Elveția romandă - Césières, Cheseires, Chéseires etc. // Cadore casèra. // Lombardă
Bormio kasejra.
542 cöcena f. Val Badia ; Fassano chécen.
 (Val Gard.)
dimineață (da)domán mattina morning
doi m. două f. doi masc. due(s) f. due (m. f.) two
mă dor coastele me duol le coste me fanno male le I have an ache
coste
dreapta dríta destra to the right Page | 139
dzenucl’u (arom.) ženoglo ginocchio knee
duios doiùs - -
dulce duč dolce sweet
ei i Lozzo ey loro, essi they
rău pentru ei peggio per ey peggio per loro bad for them
faur fáuren, fàuro Lozzo fabbro smith
făurar feorar (Nun) 543 febbraio February
femeie woman faméa famiglia family
ferigă fiaraš 544 felce -
ficát figá fégato liver
fie (fiică) fia figlia daughter
fier fier ferro iron
fierar ferár ferraio smith
fiere fem. la fiel fem. fiele masc. bile
fiori shivers fióra 545 febbre fever
fir firo Ampezzo filo thread
(fir) firé, firá Ampezzo filare to spin
fluier fabló V. Badia flauto flute
foaie foia, fòia Lozzo foglia tree leaf
foarfeci fórfeš forbici, forfecchia scissors
frumos formos bello beautiful
frunte frunt fronte forehead
frunză front pine needles foglia leaves, pine needles
furcă furča forca fork
ghem ğèmo, gemo gomitolo ball of thread
gingie ženžia, žunžia gengiva gums
a gâdila catigola (Fassano) 546 solletico tickle
grămadă ingrumada amasso heap
împrumut comun din slavă.
greu greo Ampezzo pesante heavy
iască lest-ga esca tinder
ied asó, zol capretto kid

543 furá (San Martin de Tor) , feoré (Selva di Gherdeina) foröi (Comelico Cadore)
544 San Vigilio di Marebbe.
545 San Stefano și alte zece localități.
546 Val Gherdeina catidle.
 iepure ioro lepre rabbit
a îmbrăca imbraié (Val Gard.) vestirsi to dress
înainte inànte, inaante avanti before
înapoi inpó dietro behind
îndărăt indarè indietro behind
a se îndura s’ indurà Ampezzo aver voglia to deign Page | 140
înfometat infamentado Ampezz. affamato hungry
(în)grășământ gràsa letame manure
înserare insaurì (Selv.) crepuscolo evening
întârziat intardiado tardivo late
547
întreg entrìech, intriek intero whole
joc, a juca žük, žugé gioco, giocare game, to play
jos žü giu down
june, juni žon, žoñ giovane, -ni young
laț latso Ampezzo laccio -
leșie lesciòzo Ampezzo lisciva lye
lescia
loc luok, lok luogo a place
548
lotru arh. lotr Martin de Tor ladro thief
a lua leare, tor prendere to take
a lua to take lear to take away Ampez. levare to take
lumină lumin lume, luce the light
luni, marți luni Nun, lunes etc. lunedi, martedi Monday, Tuesday
lung lunk longo long
mai mai Ampezzo maglio mallet
masă maza, mësa tavola table
măr pom mela apple
măr masc. mëil (Gherd.) masc. mela fem. apple
măiastră 549 maéstra queen bee - -
a se mărita maridà sposare to marry
măsele (pl.) maséla mascella jaw
eu merg vad vado I go
vadere a fost înlocuit devreme în română, din cauza omonimiei cu văd.
miel, miei añel, aniei agnello, agnelli lamb
miere fem. la miel fem. il miele masc. honey
moară mora550 mola mill
morar morná , murná mugnaio miller

547 Ciampedel, Moena, Moncion, Vich. Fassano entriech.

Oltrechiusa, Selvano, Val Badia, Val Gardena intiero etc.
548 Coincidență. Cuvinte de origine slavă, împrumuturi independente.

549 Pasărea măiastră. Hapax.

550 And muriŋ, moriŋ – 8 localități.

 miazănoapte mezanúət mezzanotte midnight
muiere muiero551 moglie wife
munte munt (Val Badia) montagna mountain
a muri murí morire to die
mutră mutria broncio hostile face.
născut, -ă našǘ, našǘda nato, nata born Page | 141
ne scrie ne scrif ci scrive He writes us
toscana inovează față de toate limbile romanice.
nea nei, neif nieve snow
negru negher nero black
negură
- noviča, nuiča sposa wife
Nicoară Micurà (Val Badia) Niccolò rhotacism of –l-
nor, nour niola, niora Corvara, nuvola cloud
Calfosch
nou, nouă nǘ; nö́ a nuovo, nuova new
din nou de nuèu Non nuovamente again
numai noma Ampez. soltanto only
ou gόo uovo egg
om, oameni om, ómeñ (omegn) uomo, uomini man
orb orbo cieco blind
osânză súnža sugna tallow
paie paia( Col, Delba) paglia straw
pană pëna [pana] Gherd. piuma, pena feather
pânză panesel pannicello diapers
pădure Padole toponim - marsh
păstură pastura pastura food
pășune passón pascolo -
piept piet petto breast
plai slope pièi slope Lozzo piaggia beach slope ; beach
plin pleŋ pieno full
ploaie ploia, plöia Reba pioggia a rain
(eu) pot pode Moena posso I can
punte punt ponte bridge
purcel, purcei purčél, purčéi (Sëlva) porcello, porcelli pig, pigs
rău ruo, pl. riei (Selvano)552 male, cattivo bad ; It. cattivo
Germ. böse
răutate riedà (Val Gard.) cattiveria evilness, Bosheit
rece rejënt Val Gard. fresco fresh

551 soa muieoro a Plazedaier a da una vacha. Registro pastoreccio di Laces, 1348-1351.
552 riá fem. (Gherdeina, Ampezzo) rö (Campolongo) rie (Fassano). Dalmat ri.
 resènte, rosènte
Oltrechiusa 553
rugăciune, orazione, preghiera plural through
rugăciuni pl. oraziogn palatalization
rumega rumegà ruminare chew the cud
a săra sarà ; saré (Val Badia) salare to salt, to cure Page | 142
săpon’ (Banat) sapone piccone pickaxe
scară sciàra Ampezzo scala ladder
scaun scagn [škañ] sedia chair
scoarță scòrza corteccia tree bark
a scrie škri scrivere to write
scurt curt corto short
seară sara etc. sera evening
secáră siára ségale rye
seceră sajura 554 falcetto sickle
a semăna semená Ampezzo seminare to sow
seu siéo Ampezzo sego suet
soare soreie ; suredl; saroio sole sun
soră sor sorella sister
soc sauk Delba, Moena sambuco elderberry
a speria spaurí spaurire, to scare
spaventare
spic m. spi m. 555 spiga fem.
spin masc. spin masc556 spina fem. thorn
a sta stà abitare to live
stâng zanch 557 sinistro left
stearpă sterpa Cadore sterile barren
a strecura to strain stracorà to wring dry - to strain, wring dry
a sta star Ampezzo vivere to live
strâmt štrent ; strento stretto narrow
sughiț soglot 558 singhiozzo hiccups
șase sis sei six
a tăia taié ; taià Lozzo tagliare to cut

553 termenul din Oltrechiusa e moştenit, nu neologism. reśentà Cadore - a clăti, a împrospăta.
554 Fassano sesla, Oltrechiusa seiola ; Val Gardena sëijela, Val Badia sojora, Ampezzo séjora. Campolongo södla. Cadore,
Selvano, Val di Zoldo sésola.
555 masc. în Val Badia. Fem. în Val Gardeina, Silvano, Fassano, Lozzo di Cadore.
556 Col, Ornela, Reba. Feminin în rest.

557 Selvano man zancia; Val Gardena dreta/ciancia ; Lozzo di Cadore dreta/žànča ;
Val Badia man ciampa ; Friulan čampe, Romanșă tschank poate fi termen de substrat neînrudit cu stancus.
558 Din subglutium, nu singultum (ca tosc. singhiozzo). Și Italia de sud, Sicilia, Sardinia. Franța ALF 1594 sanglot în tot sudul

Franței.
 teamă táma, téma Lozzo paura, timore fear
teară (arh., reg.) téra Ampezzo tela
tei téi Lozzo tiglio linden
târziu tarz tarde late
a tremura tremorè San Martin Tor tremere to shake
tulbure torbol torbido - Page | 143
țin ceno Cadore tengo I hold
unde añó Lozzo dove where
unt ónto burro butter
urmă urma 559 - -
urs, urși ors, orš orso, orsi a bear, bears
ușă uš uscio, porta door
ne vede ne vede ci vede He sees us
vierme vierm verme worm
viu viu (Muglisano) 560 vivo alive
(eu) vin veñi vengo I come
vineri vénder venerdí Friday
(eu) voi voi voglio I want
a vrea voré (Ampez.) volere to will
a zbura sgoler Fassano, volare to fly
Selvano 561
zi dí giorno day
Morfologie
ei cântă toma cadono III-rd pers. suffix
ei bat bate battono -//-
ei ţin cen tengono -//-
6 Friulană
acum kumò adesso now
ajutor jutori aiuto help (subst.)
a aduna to gather adun together562 insieme gather ; together
alb juolb Dalmat. bianco white
afund adj. fondo ; font profondo deep
a aprinde imprandro 563 accendere to make fire
aproape daprûv vicino a near
a arde ardi, brucia564 ardere, bruciare to burn
argint arint, arigint 565 argento silver

559 Fodom (Buchenstein) fiuto, odorato, Ampezzo fiuto. Colle Santa Lucia urmà, a urmări mirosul vânatului.
560 Franceza veche sec. XII vi. Wace, Roman de Rou, v. 195 : homs vis.
561 Cortina d’Ampezzo aujorà, oujorà.
562 Și în franceză : Séquence de Sainte Eulalie, anul ~ 880 , v. 15 : elle adunet lo suol element.
563 Dalmată imprandro el fuc. Și toscană, Lucca apprende Bonagiunta Orbiciani.
564 Chiar în franceză brusler e târziu. Sequence de sainte Eulalie (880) : Enz enl fou la getterent com arde tost.
565 a tavolo d'arigint soro indaurado. Quaderni de' Camerari della Chiesa di S. Maria Maggiore di Gemona, anul 1389.
 a așterne stierni sparpigliare -
a ațâța ticiá aizzare instigate
aur aur oro gold
bătrân vedran old bachelor vecchio old
biet biât, puar povero poor
brâu, brâne braina (Dalmat.) briglia rein Page | 144
buric bugnigul ; umbričon ombelico navel
cap čhâv testa head
cheie clav chiave key
ce ce che what
cenușă cinise566 cenere ashes
a cere to ask567 cirî to look for cercare to look for
cetate citât città city
coapsă copsa (dalm.) coscia thigh
coardă cuarde corda chord
corn, coarne cuarn corno horn
a coase cusî cucire to sew
credință crodince fede, credenza faith
cu toate că con dutt che sebbene despite
porcăria asta de in chest stramb di mond in questo strano expletive de
lume mondo
de-adun (arom.) dutun insieme together
desculț discolč scalzo barefoot
a se despuia dispojâ spogliarsi undress
a se deștepta dessedâ svegliarsi to wake up
dinainte denant avanti before, in front of
dinte dint dente tooth
dimineață doman(s) (raro) mattina morning
dinainte denant avanti before
doi m. două f. doi m. dôs fem. 568 due two
dor ache (arum.) dûl pity pietà -
faur fàuro 569 fabbro smith
a făta fedî ( to lamb) partorire to give birth
femeie faméa family famiglia family
a fi, furăm nuo i forin noi fummo we were
a fi, voi furăți vuâtis i foris foste you were
a fi, ei fură luor ei fûr egli furono they were

566 Pieve di Santa Maria Maggiore di Gemona year 1396 : spendey per j temès di temesar cinisa dnr. iiij.
567 Arom. cirshitu ”a căuta insistent” // Tricesimo cere Sachatlas 636.
568 Sau doi, do. Alternează cu do fără gen ; chielg furin doi dinar di pan ; el stié amalat în dos setemanis.
Quaderni de' Camerari della Fraterna de' Battuti di Cividale, year 1355.
569 favri în Elenco della Confraternità dei Battuti di Cividale (1290 ?).
 ficát fyát ; dalm. fecuát fégato liver
fie (fiică) fie figlia daughter
fier fiêr ferro iron
fierbinte ferbint570 fervido boiling
fiere f. fêl f. fiele m. bile
fiori fiere febbre fever Page | 145
fiu fi figlio son
floare fem. flôr ; și fem. fiore masc. flower
foaie fuee foglia leaf
foarfeci fuarfis forbici scissors
foarte fuart forte very, strong
frate fradi571 fratello brother
ginere ginar genero son-in-law
gingie gingie gengiva gums
ghiață glač ghiaccia ice
greu grivi pesante heavy
groasă gruesse incinta pregnant
iarbă jerbe erba grass
iască lesčhe esca tinder
inimă cûr cuore heart
explică de ce cuvântul românesc a fost înlocuit.
iepure ieur lepre rabbit
a ieși ješâ uscire to exit
a îmbrăca to dress imbračâ to gird cingere -
a îmbina imbinâ abbinare to unite, match
a îmbrățișa imbračâ abbracciare to hug
înainte inant572 innanzi before
a înflori inflorer dalm. fiorire to flower
înnorat innulat 573 nuvoloso cloudy
(masă) întinsă (taule) tindude (tavola) set up (table)
imbandita
întreg intregu (Istria)574 intero whole
a învăța inviziî learn vices avezzare get learn
used to
a înviora to revive inviulî to encourage avviare to encourage, to revive
joi joibe giovedi Thursday

570 vin, sang, caratar ferbint – caustico, ardente, bollente

571 Formele diminutive ca fratello sânt târzii, după 1300.
572 se tu fos vignut inant – în Bello dumnlo de valor, sec. XIV
573
SSI 364 LA NUVOLA : Gorizia innulat, Ruda ynnulat
574 Triestina veche (friulană) intrech : Racont (Anonimo, 1796) col capitol intrech / el clero regolar. Dalmat intric.
 a lăsa lassâ lasciare to leave
a lăuda laud lodare to laud
lângă donğhe < *longe 575 vicino a, lungo near
a lua levare dalm. prendere to take
lumina ochilor lûs dal voli pupilla pupil
luni lunis etc. lunedi Monday Page | 146
mănâncă manonca Dalmat. mangia he eats
măr masc. mêl masc. mela fem. apple
măsele (pl.) mašelâr molare molar tooth
miere f. mâl f. miele m. honey
miez, miazăzi miezz, miezzore576 mezz- half
a minți mintâ mentire to lie
moarte muart , dalm. muart morte death
muiere muâr moglie wife
a mulge molge, moldz mungere to milk
a muri muri morire to die
nămaie, arom. namay 577 - animal
nămal’e
născut nasut, dalm. nascoit nato born
nor neolo dalm. nuvola cloud
nou nou nuovo new
numai nome soltanto only
ou ou uovo egg
pământ earth palment floor pavimento floor
piele piel, dalm. piál pele skin
plin plen pieno full
plăcere plasê piacere pleasure
ploaie ploe ; pluaja dalm. la pioggia the rain
plumb plomp piombo lead
poartă poarte, puarte și dalm. porta gate
punte punt ponte bridge
a purta puartâ portare to carry
rață raze578 anatra duck
salcie salgâr salice willow
scurt s- prefix corto short
scutura scodolâ scuotere to shake
a scurta scurtâ scorciare to shorten

575 Franceza veche : Chanson de Roland v. 3733 : Lunc un alter belement l'enterrerent // Lanval, v. 260 : Al chevalier en va tut
dreit / Lunc lui s’asist.
576 una carta con una vigna fo dado a Pedrus manual per VII anni a miezis. anul 1354.
577 Ruda, SSA harta 1166, punctul 359.
578 Și în Bologna. Absent în romanșă și toate dialectele ladine.
 seceră sesola579 falcetto, segolo sickle
seu sêv sego suet
singur, singură sangla Dalmat. sola alone
soare soreli sole sun
soc saût sambuco elderberry
Page | 147
soră sor, sûr sorella sister
spic masc. spi masc. spiga fem. grain ear, épi
străvechi stravieli vechissimo very old
a strica break stričî to crush - Lat. exstricare
strâmb stramb strambo, storto crooked
strâmt strent stretto narrow
sufla soflar, soflâ soffiare breathe
surd surd sordo deaf
talpă talpe labă, picior zampa, piede leg, paw
a tăia tajâ tagliare to cut
tei tej tiglio linden tree
tâmplă timpli580 tempia temple
tânăr tener tenero young
urmă orme ; urme (Istria) traccia, orma trace
ușă luš, usso 581 porta, uscio door
vad vad guado ford
vierme vierm verme worm
viu viu dalm. vivo alive
voie voje voglia the will
a zbura svolî volare to fly
zi di giorno day
Morfologie
mâncă III sg. pl. favlua III sg. pl. dalm. parla, parlano conjugare simil.
7 Ligure
acest akest (Menton) questo this
acum acom582 ora now
a adormi adormi583 addormentarsi to fall asleep
afund afundu (Soldano) profundo deep

579 Glosele din Kassel: siciles – sihhila. Claut sésula, dalmat. secla.
580 Glosele din Kassel timporibus.
581 lu usso del chanpanili. Quaderni de' Camerari della Chiesa di S. Maria Maggiore di Gemona, 1360.
582 Rime..., XII, De sancta Kathelina, v. 399 : no lo partir acom da mi.
583 Rime genovesi, XII, De sancta Kathelina, v. 187 : e la fantina sʼadormi. // adormisse La Spezia.
 a ajuta agiütae (La Spezia) aiutare to help
alb arbu (Genova) bianco white
araci (sic) karase584 palo
aramă aramu rame copper
arsură arsura585 calore heat
a arunca to throw aranka Airole streppare to pluck, pull off Page | 148
a ascunde asconde nascondere to hide
a se așeza assetarse586 sedersi to sit
atinge tanze (Pietra) toccare touch
atunci adunka (Menton) dunque then
a avea, noi am amo visto587 abbiamo visto we saw
a bea, băut beuto bevuto to drink
botez batezo (La Spezia) battesimo baptism
braț brats 588 braccio an arm
bun bun, buŋ buono good
burete bureu, borreôu fungo mushroom
bute bute (Ventim.) - barrel
ca comparativ cha 589 che than ; lat. quam
cai (pl.) cavai (pl.) cavalli horses
care quar 590 quale which
cămáșă cámixe (La Spezia) camiscia shirt
cărbune carbun carbone coal
câmp, câmpuri Campora toponim 591
câroari (arom.) caror ( sec. XIII) calore heat
cer cer Escragnolles cielo sky

584Sachatlas harta 1307 il palo della vite : și lombard karaš. Dialecte galo-italice din sud : Pignola (Basilicata) caraccë, Bronte
(Sicilia) carrazzu, transcris în Sachatlas karrattsu
585 Anonimo genovese (XIII-XIV) Quando preliaverunt XXXX dies în Janua inter Guerfos et Gibelinos : Un re vento con
arsura.
586 Celesia, p. 54. Fr. s'asseoir. // AGI vol. 14, p. 47, r. 3 : Agar ... se aseta e comensa a pianzer.

587 Chì se contèm de la Ruserisiom de messé Ihu. Xe. : si l'amo visto sum lo camin. Paolo Foglietta, sec. XVI, hemo lasciao

d'armà garie assè.

588 Nespecific. În Liguria, Ladinia, Calabria, Sicilia, Sardinia.

589
Consiglio degli anziani, 1449 : e li nostri antecessoi, li quae /.../ valeivam monto meio cha noi./.../ e li quae guagnavan monto
piu lengeramenti cha a lo tempo de adesso
590 Rime genovesi VIII Poi che lo nostro Segnor, v.25 : la quar trega în monte guise ; Prose genovesi, Archivio Glottologico 8,
p. 17, l. 18 : castitate vidua, la quar e monto.. / frecvent.
591 Aebischer p. 76.
 a cerne cernere setacciare to sift
cântar cantà bilancia weighing scales
cârpă carpita 592 - rags
cur kuru Bronte Sicil. culo ass
a curge < a cure curà (Ventimiglia) colare to drip, flow
curechi còuru cavolo cabbage Page | 149
custură costorel coltello knife
a (se) cuveni coven593 conviene it befits
desculț descàussu scalzo barefoot
a se dezbăra desbaratu solduri 594 - -
a se dezbrăca desbrücà sfasciare, a sfasciare undress
desfășa
a destupa destappâ sturare to open, uncork
dor, durere dor 595 dolore ache
doi, două dui m. due fem. 596 due two
două fem dôa fem. (La Spezia)597 due m. f. two
Dumnezeu Dommenedo Dio God
găină gaina gallina hen
găinaț gajnàsu sterco di pollo bird droppings
ger géru, zeru (Ventimigl.)598 gelo a freeze
gheață giaza ghiaccia ice
gingie gengìe (Soldano) gengiva gums
zenzia La Sp.
eu fac mi faγu faccio I do
față fatsa Castelnuovo di faccia face
Magra ; Bronte Sicil.

592 Archivio Glottologico 14, p. 20 : carpita.

593 Rime genovesi, XLV, 45 : a noi se dexe e coven ; LI, 6 : o coven tropo aspeitar ; Poi che lo nostro Segnor... v. 304 : e lor
covegne star sovim ; XII, De sancta Kathelina, v.166 : cossi zurar no se covem.
594 Și în spaniolă.
595 Rime, VIII, 333 ; Rime genovesi, XII, De sancta Kathelina, v.122 : ni gʼe infirmita ni dor.
596 Rime, XIX De bisexto, v. 3 : dei doi iorni computar.
597 Dichiarazione di Paxia 1193 : duo paria fem. ; barril due masc.
598 Cristoforo Zabata, p. 14 : bruxo intra giazza, e zero dentro fogo. < gelare. / yeru Bronte (Sicilia)
 făină faina (La Spezia) farina flour
fecior figior, figiora 599 figliola son, daughter
a fi fir Rime essere to be
fiară fera 600 fera -
fiere fem. la fé fem. il fiele masc. bile
(fir) fiřà ; firà (Menton)601 filare to spun Page | 150
flămând famolent (Rime.) affamato hungry
foame foame (Sassello) fame hunger
furtună fortuna (Rime.) tempesta storm
a gâdila gatigliu602 solletico tickle
grea gräia incinta pregnant
greu grèvu (Sold.)603 pesante heavy
gură mouth gùra throat (Soldano, gola throat throat, mouth
Ventimiglia) 604
încă anca ancora yet
înger angero 605 angelo angel
întreg intregu 606 intero whole
întru, într+ voc. int+ vocală nel + voc.

599 Prose genovesi, AGI 8, p. 33 : reposate un pocho, figiora mea,che voio andar a dir a Zacharia// e la veritae de la incarnation
de lo figior (sau poate variantă grafică a lui fijor ).
600
Vita de san Zoane Batesto : Zoane stava in lo deserto cum le beistie sarvaighe e cum le fere.
601 Rime genovesi Emperzò che peccar sojo, v.4 : zo ch'e' ò firao desvojo / cio che ho filato...
602 Valle d'Aosta gateil, Lombardia (Bergamo) gatiguli, Milano galitt (with metathesis), Veneto Belluno gate, Lomb. Valtellina

gasciul, Emiliano Bologna ghéttel, Romagnolo Ravenna gatózal. occitană gatilh (subst.). romanșă cuaida. fr. veche catellier,
alb. gudulis.
603 în occitană, Guillaume de Poitiers greu, sec. XI.

604 gura Bonifacio, Corsica. Colonia ligură din Bonifacio a păstrat un dialect ligur arhaic, adus aici după 1200.

605 frecvent în Rime genovesi : me dea salvamento, / e mi l'angero so me defenda. Laude savonesi : Çacharia, chi dubitava / de
zo che l'angero gle disse.
606 Rime genovesi, Chi de novo se stramua, v. 24 : con intrega salvation. XII, De sancta Kathelina, v.7 : d avei secorsso

intregamente. // entriega Atl. Ling. France, fasc. 10, harta 468, Menton. // entregu Monaco.
Cavalli, Cetra genovese, p. 177 : Re çittae dominæ̀ / re Greçie intreghe. // intrigu Bonifacio, Corsica.
 laț lassu laccio knot
leșie lescìa liscivia lye
lumina ochilor lümin de l'ögliu pupilla eye apple
mare f. mî ( și f.) mare m. sea
măr mera Olivetta, Airole melo apple
méře Ventim. Page | 151
mărat arom. mar 607 male bad
miere fem. la mé fem. ; meri Bronte f. il mele masc honey
minciună a lie minciun stupid minchione to lie ; stupid
a (se) mișca mesciî 608 muovere to move
moară möra Ventimiglia609 mola a mill
moare muìra (Soldano) salmoia brine
mormânt morimento610 sepolcro tomb
a mulge molgere mungere to milk
munte munte monte mountain
mură mura (Vent.) mora blackberry
nea neie, nea (Castelnuovo) nieve snow
negru neigru nero black
negură nugra Gavi Ligure611 nebbia cloud
a netezi to smooth netezî to clean pulire / livellare to smooth, to clean
Nicoară Nicheroso 612 Niccolò Nicholas
nor nìvuřa613 nuvola a cloud
nu nu non not
nuia, nuiele bough noelu new novello new new
numai noma 614 soltanto only
nume nume nome name
orb orb cieco blind
os, oase uase pl. (Menton) ossa pl. bones
osânză sunxa sogna suet

607 Rime genovesi, II, IC, v. 24. : De paga li mar dixeor / v. 26 : usao scregnir e mar parlar. // arom. mărat ar putea fi preluat din
albaneză ; în acest caz comparația nu rezistă.
608 Jud și Jaberg, Sachatlas, harta 1665, mešava, Imperf. pers.III sg, în Zoagli și Noli.
609 Compendio biblico... Chì se contèm como la unzeña fiá lo nostro segnor Dee mandà Moizes a lo re faraom : lo figio de la

ihava (<schiava) che sezeiva în la roa de lo morin. // Ormea moeira. // miora Bonifacio, Cors. // Vita de san Zoane Batesto : e in
mezo de questa piaza era unna prea preciosa reunda como unna mora de morim e quasi de quella grandeza.
610 Chì se contèm de la Ruserisiom de messé Ihu. Xe. : Ioxep e Nicodemo, chi possàm lo corpo de messé Ihu. Xe. în lo

morimento ; Rime..., XII, De sancta Kathelina, v. 376 : entrʼum morimento novo. // AGI, vol. 13, p. 327 : Gombitelli, Lucca
(colonie galo-italică) : ke l’andò per devozion indù a moritte˳al siñore.
611 neβura Sant'Antioco, neura Sassari Sachatlas s. voce nebbia. Ambele sunto colonii ligure.

612Rime genovesi, X, De sancto Nicolao : San Nicheroso confessor. / CXXVI. Litera misa domino Conrado de Auria per Nic.
de Castelliono, v. 9 : Nicheroso da Castiion. // În acte latine : Nichoroso, Nichiroso. / Cel mai frecvent Nicoroso – Nicoroso de
Mancipio
613 Martini, Saggio p. 75 : nòuro.
614 Ventimiglia. Prose genovesi, AGI 8 p. 6 : queli che no pon oçie noma lo corpo.
 paie paja paglia straw
pasăre bird f. pàsura sparrow fem. passero masc. different genders
Banat vrabie
păr piru, péru Bonifacio, pelo hair, body hair
Corsica
peru Sassari, Sard. Page | 152
păros perùsu 615 peloso hairy
pe pe per on
port/purtăm porto/purtamu porto, portiamo vowel alternation
pieptene pètene pettine comb
punte punte ponte bridge
purice prüxa pulce flea
puțin a little pecin small piccolo a little, small
morar –ar telar telaio weaver
rămas romazo616 rimasto remained
rău reu 617 male bad
râios raios (Rime) rognoso mangy
sare sar618 sale salt
a săra sarà (Sold.) 619 salare to salt
sapă sapî (La Spezia) zappare to hoe
a săgeta saguggiare pungere to strike with arrow
scară šcàra (Soldano), scara 620 scala ladder
scaun scagnu sgabello chair
scorbură zgarbu 621 incavato -
a scuipa scüpe Monaco sputare to spit

615 Chì se contèm como Isah de la benedissio a Iacob... : me fre' e tuto perozo. Și pirusu Bonifacio, Corsica
616 Franceza veche, Saint Alexis, sec. XI: quant en la chambre furent tuit soul remes. Chanson de Roland v. 2796 : En ceste tere
n'est remes chevaler / Wace, Roman de Rou, v. 241 : n’a prez d’ileuc home remes.
617 Rime genovesi, VIII, v. 113 : no lasar far alcun reu zogo
618 Rime genovesi, XCIX De non habendo în ore aliquot malum, v. 36 : e traito un gromo de sar. // sarin ”salin” Monaco.
619 Paolo Foglietta, Quando de sceuggio în sceuggio : E de sarî ven doçe ra marin-na. u sařìn ”solniță” Ventimiglia.
620 Rime genovesi, III, De nativitate beatae Mariae v. 17 : voy sei ponto e scara e ponte.

Compendio biblico... Como Iacob ave nome Israel : E quando vegne l'ora de meza nocte ello se desà e vi lo cel averto, e unna
schara chi azonzeiva de cel în terra. // scara Monaco.
621
Sachatlas harta 534 incavato : zgarbulon, zgarbu, (u)na zgarbela, gerbulun, zgeyburun.
 seu seu Monaco sego tallow
a sta stare 622 vivere, abitare to live
strâmt strént, štréntu (Sold.) stretto narrow
soare sor 623 sole sun
a sta star Bonifacio, Corsica vivere to live, dwell
subțire sutìru624 sottile thin Page | 153
sughit sugitu, sugetu singhiozzo hiccups
șase < șease sese 625 sei six
șopârlă scarpièla (San Lorenzo al lucertola lizard
Mare) 626
tare strong tar such627 tale such such
e scump la tărâțe E largu in dè u brénu é - proverbial
și ieftin la făină. strétu in dè a farina.
Bonifacio
teacă téga (de fàva) Ventim. - -
teară (Ardeal, rar) teragna pânză de tela
pânză păianjen
timpuriu tenpurìu (Sold.) primaticcio ripening early
târziu tardìu tardivo late
a tremura trëmurá (Brigasco) tremere to shiver
a trimite tramis628 mandare to send
turmă turma Borghetto di Vara branco herd
țest tèštu, testu teglia, tegame bell-shaped lid

622 Dialogo de sam Gregorio composito in vorgà LVIII : dise che stando in prexum che certi di li soi ligami /../ se desligavam. //
și stare ”abitare” Pigna.
623 Rime genovesi, XII, De sancta Kathelina, v.163 : che no resplende si lo sor. // Prose genovesi, AGI 8, p. 10 : per li radii de

lo sore voresse descende. // suriyu Monaco. / Bronte (Sicil. ) surə. Fantina di Novara (Sicilia) suȓi
624 Rime genovesi, XVI (CXXXVIII) Da Venexia vegnando, v. 135 : speciarie grosse e sotir ; ibid. XII, De sancta Kathelina,

v.51 : e deliberation sotir.

625 Prose Genovesi, Archivio Glottologico vol. 8, p. 16, l. 34 : la fior de lo lirio si ha sese foie.
626 Numele de plante, șopârle și insecte suferă deformări expresive ne-etimologice. Etimologia plauzibilă pare *serpella,

identificată deja de Ioan Bobb în 1828. Corrèze serpeleta.

scarpiela e o încrucișare cu scorpione, el însuși atestat cu sensul ”șopârlă” în diverse dialecte italiene
627 Rime genovesi CIII v. 6 : de no usar tar vianda
628 Rime..., XII, De sancta Kathelina, v. 451 : da De paire era tramiso.
 unde unde 629 dove where
a urdina (arch.) urdinî (Vernazza) ordinare (put in) order
urmă track ùrma sense of smell630 orma trace
-une tentaziun tentazione suffix –onem
rugăciune
a veghea veggia vegliare to be awake Page | 154
a veni, ei vin (de)vin631 vengono different suffix.
venin venìn G veleno poison
viorea, viorele vioretta viola violet
voie voiæ voglia the will
a vrea vurê volere to will
a vrea, ei vor vor632 vogliono they will
zbor sbioru essor
Bonifacio, Cors.
a zbura sbiorà633 s'envoler svolare to fly ; to fly away
a zburătăci svürategà svolazzare to fly around
Morfologie
ei au au, êo 634 hanno they have
moară imper. III mora 635 che muoiano may they die !
pl.
numele meu lo nome me636 il mio nome - syntax
copii joacă fanti zègo637 bambini giocano different suffix
ei vorbesc porlo Ormea parlano -//-
tu cazi ti cazzi tu cadi -
născut nasciüu Tabarchino nato born
8 Emiliano-Romagnolo
ai aiu aglio garlic
adăpa adacquer Reggio irrigare to water
afară fora fuori out

629 Rime genovesi, XVI (CXXXVIII) Da Venexia vegnando, v. 197 :

che und'eli van e stan/ un'atra Zenoa ge fan. // Chì se contèm como Adam fo cassao fora de lo pareizo : "Caim unde e to frai
Abel?" La Spezia onde. // AGI vol. 14, p. 47 r. 32 : unde e lo sacrificio ? // Atlas Vivaldi : Airole, Borgomare, Calasetta dunde,
Castelnuovo unde, La Spezia onde
630 Rime genovesi, XXI, De conversione Pauli... v. 136 : mester fa che sega l'orma.

631 Paolo Foglietta : E l'arega, e l'arenna, e l'erbettina/ deven d'oro, smerado, e de rubin.
632 Rime genovesi, XII, De sancta Kathelina, v.11 : che chi per lui vor demandar. // galo-italic Novara di Sicilia vôrô.

633 svua (Vernazza) ; sborìe cacciare La Sp. ; sburaia volée Bonifacio, Corsica.
634
Novara di Sicilia, galo-italic.
635
Andreolo Giustiniani, Relazione dell’attacco e difesa di Scio 1431 : gridavano i nostri: “Mora, mora / moran li bruti porci
leverosi”.
636 Prose genovesi XIV sec. In lo di de la Asension. Posesivul postpus în română și ligură
637 Rime genovesi, XXXVIII De yieme estate v. 132 : tuti trema i bate li denti pl.
 afund found Pav. profondo deep
albie èlbi truogolo trough
aluat dough alvador (Mod.) surdough lievito surdough
alvä Emil.
amândoi amedui (Bologna) entrambi both
ape acv spioventi - Page | 155
a aprinde aprende638 - -
argint argint argento silver
a ascunde ascondo639 nascondere to hide
așa acsé così thus, so
ață azza (Mant.) accia thread
bărbie barbos ; barbuzz (Mant.) mento chin
barbet
bășeare (arom.) basè bacciare to kiss
băuturi (pl.) scàtul (pl.) scatole plural in –i.
berbec brecc ariete, montone ram
bură bura Fusignano Tramontana wind
bur buio Faenza
buric berigolo (Fiumalba) ombelico navel
car carö tarlo woodworm
căi cai calli plural in –ai
căldare caldér, caldéra (Mod.) caldaio cauldron
cărbune > carbunena carbone coal
câmp, câmpuri campora640 campi diff. pl. suff.
cei quii quelli those ones
cenușă cnis641 cenere ashes
cheag cagg caglio rennett
a coase cóser cucire to sew
copil putein (Reggio E.) ragazzo boy
corn cornél corniolo Cornus mas
cot gond gomito elbow
*(cur) cur cuore heart
credem a s’indurmintém ci addormentiamo different suffix
curechi col Bologna cavolo cabbage
cutare cutale 642 tale -
a descoase descùser scucire to unsew

638 Guido Guinizelli, Al cor gentil..., v.11 : Foco d'amore in gentil cor s'aprende.
639 Onesto da Bologna, Quella crudel staxon, v.6 : e dirà 'l pecador: «Ove m' ascondo?»
640 Aebischer p. 25-26.

641 Lexic din Ravenna, sec. XVII

642 Guido Faba, sec. XII-XIII Parlamentum querimonie cappellani.
 dascusi Pavia
a descheia dasciavà Pavia aprire to open
a deschide dasciudà Pavia schiudere to open
descoperit deschevert scoperto discovered
a se descălța dascalzà Pavia scalzarsi
descalzàr Parma Page | 156
desculț dascouls Pavia 643 scalzo barefoot
a despoia despojàr Parma spogliare undress
destupa destuppare, sturare to unplug, to open
destumpèr (Mod.)
a dezlega deslighèr sligare to untie
dasligà Pavia
desligàr Parma
dimineață da doman Modena mattina ; est morning
doi m. două fem. dû masc. dòu fem. due m. f. two
du m. dó.f. (Mod.)
doe Bologna
drept 644 drett destro right (arm)
după spațiu dopo dietro behind
după amiază dop mezdè pomeriggio afternoon
a se deștepta dasdäs svegliarsi to wake up
fasole fasoeul fagiuoli bean
femeie (< familia) famia, fameia famiglia family
fierar frèr fabbro smith
fiu fiu figlio son
fân fen fieno hay
floare f. la flor Mantova il fiore m. flower
foaie foja foglia leaf
frunte frûnt Reggio fronte forehead
furtună fortuna 645 tempesta tempest
se culcă cu găinile andè a let cun al galein andare al letto common phraseology.
presto
găoace și de melc gossa Modena fem. guscio m. -
gingie zinzìa , žanžia gengiva gums
a gâdila Em. Bologna ghéttel, solletico tickle
R. Ravenna gatózal.
Coli gatél
groasă (arh.) grosa gravida pregnant
gură mouth gura Bobbio - throat

643 deschèlza Modena, dschelz Bologna, descàlza Parma.

644 Dar în Banat d'irept, ğirept, fără sincopă, arhaic derept.
645 Viaggio a Gerusalemme di Nicolo da Este, in Miscellanea, pag. 107 : per una fortuna, /../ si ruppero due antenne a due galee.
 iască esca esca tinder
ițe lizz (Mantov.) liccio warp
îl il Parma lo him
a se îmbuca v. imbucadura - to fit a tube / end of
a tube
înainte inanti prima before Page | 157
îndărăt indréd indietro backwards
îngrășa ingrass sterco dung
a întârzia intardiare Piacenza ritardare to be late
a întoarce to turn intorciar to rollup, wind avvolgere to roll, turn
up
întreg entregh (Bobbio) intero whole
leșie alsìa liscivia lye
a lua catè, ciapà, tôr prendere to take
acciapèr (Reggio)
marți mert martedì Tuesday
mămăligă mèlga Modena saggina, Sorghum sorghum
măsea maslèr molare molar teeth
măsura amsurè mesurare - prosthesis of the vowel
–a- in overaccented
words.
melc, melc, Lumègh lumaghen sèlta - - same children rhyme.
codobelc, scoate fora con i to curnèn
coarne bourești Modena 646
etc.
miercuri merchori647 mercoledi Wednesday
măcar magàra Modena anche even more
a mânca magnare648 mangiare to eat
mânzat manza giovenca young cow
muc de lumânare mach Modena moccolo -
muiere muier moglie woman ; wife
a muri muri morire to die
nămaie cattle nimel pig bestie cattle
născut nasûda nata born
ne ne, n (Parma) ci us (acc.)
nepot anvoud nipote - prosthesis of the vowel
–a- in overaccented
words.
negru negar nero black

646
Comun și în Franța : Normandie : limaçon bône bône montre-moi tes cônes ; Lille : moulet, moulet, montre-moi tes cornes.
647 Corpus chronicorum bononiensium, vol. XVIII, p. I, v. III, p. 433 (XIV sec.)
648 Parma etc.
 nescântsi (arom.) soquanti (Mod.) parecchi some
noră nora nuora daughter-in-law
nucă nuca (Bologna) nocca nut
nume num (Bobbio) nome name
oameni ómen uomini men
orb orb cieco blind Page | 158
osânză sonza (Bologna) sogna tallow, suet
paie paia paglia straw
pădure forest padul swamp Parma palude marsh
părinți parint parenti parents
piele de gâscă ander in pella d'oca - similar phraseology
piersic persec Bologna - peach-tree
puțin a little picen small649 piccolo small a little ; small
rață rizan Bologna 650 maschio dell’ drake, duck
anitra selvatica
rădăcină radisgin Reggio radice ; ravanello root ; radish
rău reo 651 male bad
a revărsa arvarsar versare to pour
sare f. la sal Mantova il sale m. salt
sălbatic salbàdghe selvatico wild
sătul satòll (Modena) 652 sazio satiated
scaun scan (Mant.) sgabello chair
a scurta scurtè, scürtae accorciare to shorten
sângele apă nu se al sanghev al ne menga il sangue tira similar phraseology.
face acqua
a fi, eu sunt sonto653 io sono I am
a spânzura to hang spinzulùn, altalena altalena to hang
stâng man stanca (Bologna)654 sinistra left (wards)
suferă sòfer soffre suffers
a sta ster (Reggio) abitare to live
a străluci starluchè splendere to shine

649 și tot nordul Italiei, etc.

650 Rățoi rizzòn în Claudio Ferrari, Vocabolario bolognese-italiano, p. 545.
651 Serventese romagnolo.
652 sadol Reggio.
653 Onesto da Bologna, Quella crudel staxon... v. 13 : în simil e de mi che sonto a sira. Francesco del Cossa, Ferrara, letter from
1470 : ”Et ricordare suplicando a quella che io sonto francescho del cossa” în Adolfo Venturi, L’arte a Ferrara nel periodo di
Borso d’Este, «Rivista Storica Italiana», II, 1885, pp. 689-749.
Fiore dei Liberi, Flos Duellatorum, 1410 : lo longo tempo che io sonto stato a farlo.
654 Mantova man dritta / man stanca. Tizzano, Nonantola stanka Sachatlas. / inventar al lui Roberto Canonici din Ferrara, 1623:

ginochio stanco, coscia stanca în Giuseppe Campori, Raccolta di cataloghi ed inventarii inediti di quadri, statue, disegni..
1870. p. 134.
 subțire sutil sottile thin
surd surd Pavia sordo deaf
și es (Reggio)655 e and
șoarece soregh sorcio, topo mouse
a tăia taiar (Mantova) tagliare to cut
tot tott tutto all Page | 159
urs ùrs orso a bear
ușă us, üs porta, uscio door
varză versa cavolo cabbage
a vedea, vedem videmm R vediamo we see
a vrea, vreir, (Regg.) volere, to want
voi, vrem vòjj, vròmm voglio, vogliamo
noi (am) vrut n (òmm) vrû (abbiamo) voluto (we) wanted
veche, vechi -i -e fem. pl. suffix
a (se) zbate sbate fremere to shake (intrans.)
zi di, dé giorno day
Morfologie
ei au hóu III pl. Tortona hanno they have
vacă, vaci la vāca, äl vāch (Regg.) vacca, vacche asyllabic plural
palatalization
carte, cărți carti pl. Parma carte - //-
pót, putém fómm, fumòmm - vocalic alternance
mânâncă III pl. magna III pl. mangiano diff. suffix
eu sînt sonto Bologna sono I am
mână III pl. mena menano -//-
să moară III pl. che mora III pl. che muoiano - //-
ei văd ved III pl. vedono -//-
ei vin ven III pl. vengono -//-
ei bat bat III pl. battono -//-
văzură vìdero - -
a nu se putea ne s’podèr compromètter non poder fidarsi locul pron. refl. diferit
încrede Parma
8.2 Modenese
ai ai aglio garlic
albie albiól beccatoio trough
a ascunde ascànder nascondere to hide
cal, pl. cai cavàl, pl. cavài cavallo, cavalli horse, horses
a căuta, to search catèr, to find cercare to search/ find
cusătură cusdùr cucitura sewing
crud crud fresco fresh

655l ê un grān ēşen es äl vôl fēr al fûrob / e un grande asino e vuole fare il furbo ; äl magna es äl dōrom/ mangia e dorme ; Denis
Ferretti, Grammatica reggiana, 2007, online. Și sa ”cu” / si în franceza veche.
 fii fiô figli sons
a (se) învăța avezèr abituarsi, avvezare to get used to
leșie alsìa liscivia lye
a lua tór prendere to take
muiere muiéra moglie woman, wife
orb òrb cieco blind Page | 160
a sta star abitare to live
voie voia voglia will
uger uver mamella di vacca udder
ulm ulum Mod. olmo tree
ureche, urechi urechia, urek’ orecchio, -ia ear
ușă óss porta, uscio door
vulpe vulp volpe fox
zi dé giorno day
9 Toscano
afară fora fuori out
a aduna adunare656 radunare to gather
ajutor ajutorio Sienna aiuto help
a-și aminti ammentarsi (Corsica)657 ricordarsi to remember
amândoi amendui (Dante)658 entrambi both masc.
a aprinde apprende659 accendere to kindle
a se așeza assettare660 sedersi to sit
a ațâța attizzare aizzare fan the fire
ac acu ago needle
albie661 albio truogo trough
a alunga allungare allontanare to expell, exclude
arbore arbore (sic, XV cent.) albero tree
a atinge attingere (Dante) toccare to touch
avea avea aveva he had
a bate, bătu battéo (arhaic, poetic) batté different suffix.
băut biuto Arezzo bevuto drunk

656 Dante, Paradiso, I, v.117 : questi la terra în sé stringe e aduna.

657 Dante Alighieri, Purgatorio, XIV, v.56 : E buon sarà costui, s'ancor s'ammenta.
658 Dante, Inferno, canto I, 69 : E Mantovani per patria amendui ; amendue 12 times în Commedia. Corsica tramendui. Occitan

ambdos. Old Fr. Chanson de Roland v. 1094 : ambedui unt merveillus vasselage.
659 Buonagiunta Orbicciani, Avegna che partensa, v.18 : meo foco non alluma, ma, quanto più ci afanno, men s'apprende ; id., A

me adovene com'a lo zitello, v.13 : Candela che s'aprende senza foco ; Panuccio dal Bagno, La dolorosa e mia grave doglienza,
v.62 : come foco în legna s'apprende, pianto în lui simel mainera. ; Marco Polo, Il Millione, versiunea toscană : E mettendole la
sera nel fuoco, se elle s'aprendono bene, tutta notte mantengono lo fuoco.
660 Canzone del fi' Aldobrandino v. 60 : ma non trovai de potermi assettare. (Siena, sec. XIII)
661 Appendix Probi alveus non albeus sec. III.
 bârsă cf. bura, bora bura plough part
bură buriana tempesta -
buric bellíco, belliho ombelico navel
a cădea, căzu cadeo (arch., poet.) cadde different suffix.
cărare carriera 662 calle path
cătușnică Nepeta gatto gatto cat Page | 161
cataria <cat
câmp, câmpuri campora 663 campi diff. plur. suffix.
chemare subst. chiamare n. Sienna vocazione vocation, calling
a cere cherere (Dante) 664 chiedere to ask for
cetate citade (Dante) città city
cingătoare cinghia cintura belt
ciot ciocco - wood
cireașă cerase 1516 Introd. ciliegia cherry
ciregia 1722
ciuf ciuffetto - tuft of hair
ciumă arom. 665 chioma - tuft of hair etc.
câmp, câmpuri campora, anul 747
a cânta, cântară cantaro (arch, poet.) cantarono diff. suffix.
eu coc coco (Dante) cuoco I cook
cu toate că con tutto che (Dante) sebbene in spite of
a da, să dea dea (Dante) dia conj. III sg. verb conjugation
a deștepta discità destare, to wake up
svegliare
a depăna dipanare numai tosc. - -

662 Brunetto Latini, Il Tesoretto, XVIII, v.203 : e io presi carriera/per andar là dov' iera.
663 Aebischer p. 32.
664Divina Commedia, Paradiso, III, 93 che quel si chere e di quel si ringrazia.
665cucui, vârf, moț de păr. Din lat. cyma, din gr.. κῦμα umflătură, din κύω, a se umfla ca ceva gravid. // tosc. chioma, derivat
de obicei din lat. coma, nu poate proveni din acesta din cauza obstacolului fonetic.
 deschis dischiuso 666 aperto open adj.
a dezlega dislegare (Dante) sciogliere to untie
doi m. două fem. dui m. duie f. Cors. due two
dor duolo667 dolore pain
în faptul zilei nel far dil giorno la mattina in the morning
fără for668 senza without Page | 162
fecior fanciullo < *infantiolus young man
a fi fia, fie 669 sarà will be
a fi, noi fum fummo fummo we were
(arom.)
a fi, fură furo 670 furono they were

666
Divina Commedia, Paradiso, XXIV, 100 : La prova che 'l ver mi dischiude // Torquato Tasso, Gerusaleme liberata, Canto
XIX, 37 : per la dischiusa via la gente inonda.
667 Anton Francesco Doni, 1603 : E'l duol mi va crescendo tuttavia.
668 Guittone d'Arezzo, Onne vogliosa d'omo infermitate, v. 119 : Nullo for Dio sta fermo.
669 Dante, Inferno I, 106 : Di quella umile Italia fia salute. Paradiso XIX v. 134 : la sua scrittura fian lettere mozze. // Il Mare

Amoroso, v.195 la vostra persona fie nomata. // L'intelligenza, IV, v.8 : neente sanza lui fue né fie mai ; XC, v.9 : Fortuna fie
con noi a le stagioni.
670 Dante, Paradiso, X, v. 104 : di Grazian, che l'uno e l'altro foro.Guittone d'Arezzo, Magni baroni v. 119 : due furo sempre e

son în sallir scala.

 foc foco (Dante da Maiano) fuoco fire
frunză fronda (Cors.) foglia leaf
găoace guscia671 guscio egg shell
încă anco Siena 672 ancora yet
a încăpea cape673 contiene contains
a învăța avvezzare imparare to learn Page | 163
jos giuso (Siena XIII c.)674 giu down
luni, marți luni, marti Cors. lunedi... Monday, Tuesday
loc, locuri locora 675 luoghi places

671 guscia în Sachatlas 1379. Fr. cosse și gousse. Etimologii divergente în dicționarele franceze și italiene. Rom. găoace cu
etimologie necunoscută.
672 Paoli, Lettere volgari, a. 1253 : Le carte dei pati io no vi poso mandare perchè no sono anco fate.

673 Guittone d'Arezzo, Altra fiata aggio già, donne, parlato, v.160 : non gran matera cape în picciol loco.
674 Cino da Pistoia, L'alta vertù... v.5 : qua giuso în terra ed în quell'atto degno. Dante Alighieri Inferno, IX, v. 53 : dicevan tutte
riguardando în giuso.
675 Giovanni Villani luogora
 mai mai - more
mic adj. small mica adv. 676a little un pò a little ; little
miercuri mercuri mercoledi Wednesday
mine mene677 me me
mâță mucia678 miccia, sp. miça gatto cat
mormânt monimenta679 sepolcri tombs Page | 164
a mulge molgere (Pistoiese) mungere to milk

676 Catalan una mica “puțin”. mica a devenit adverb negativ în toscană, ca fr. pas, guère, point. A început să fie asociat cu
sensuri negative foarte devreme (rom. nimica) . Lat. mica ”fărâmituri”.
677 Guittone d'Arezzo, A renformare amore e fede e spera, v.46 : ciò, ch'eo posso onne ben sperar de voi, e voi, secondo el parer

meo, de mene ; și Lontano son de gioi e gioi de mene, v.1 ; Lotto di ser Dato, XIII sec. Fior di beltà, v.70 : 'l vostro conforto
dimando che spandiate sovra mene.
678 Domenico Antonio Filippi, Dizionario italiano-tedesco, Vienna, Heubner e Volke, 1817. sub voce ; sau micio. Cors. misgiu.

Și Abruzzese. Sicil. Bronte muscit interjecție de chemat pisicile.// Franceza veche mitaut, mitou, mite, fr. mod. matou. Sp.
dialectal misin, Sârb mačka.
679 Rustico di Filippi, XIII sec. Dovunque vai conteco porti il cesso, v.9 : Ch'e' par che s'apran mille monimenta ; Dante, Inferno,

IX, v.131 : Simile qui con simile è sepolto, e i monimenti son più e men caldi.
 născut, -ă nascuta680 nata born
negură nugola Navig. Brendan nuvola cloud
nod, noduri nodora681 nodi different pl. suffix
nimeni nimo/ nimu 682 nessuno nobody
nici unul nessuno683 - nobody
om om (Dante) uomo man Page | 165
op (Gr. Ureche) uopo (arch.) necessario (necessary)
orb orbo 1570 ciego blind
pasăre fem. passera fem .684 passero masc. -
păcură sheep (arh.) pecora pecora sheep
pădure forest padule swamp (Pisa)685 palude swamp ; forest

680 L'intelligenza, LIII, v.6 : in Brettagni' e 'n mar d'Indi' è nascuta.

681 Laudario di Santa Maria della Scala, anul 1325, v. 38-40 : vidde stendar quelle braccia/ che ciascuna mano, al trare / fim le
nodora si squarcia.
682 Versiliese, Lucca, Pistoia, Corsica. Il Mare Amoroso, XIII sec. : v. 230 : c'ha scritto în su la man : Nimo ci passi. // Viareggio

nimmo.
683 franceza veche Chanson de Roland v. 806 : Que l'emperere nis un des soens n'i perdet. si ”și” supraviețuiește în franceză

până în sec. XII inclusiv. Roman de Renart v. 55 : Dame, prenez / Ceste brebiz, si la gardez.
La Vie de Sainte Marie l'Égyptienne, v. 1170, sec. XIII : va al saint home, sel salue.
684 În Italia, passera ”vrabie” feminin în toate dialectele, inclusiv în toscană, insclusiv la Florența.

685
Contract de vânzare de Perisundo di Vecchiano, anul 866 : alia petia de terra que vocitatur ad Padule. Actul de ctitorie al
mănăstirii San Pietro, Pisa, anul 745 : abeat ipse monasterio portionem meam de Prato ad Padule. Masc., mai rar fem.
 petec petaccia686 id. -
a pierde, pierdu perdéo (arch, poet.) perdè different suffix.
plăcut piacuto, -a piaciuto pleased
a putea, putu poteo (arch., poet) potè different suffix.
puţin piccino piccolo little, small
din lat. clas. pisinnus, contaminat în rom. cu pusillus. Page | 166
ramuri ramora 687 rami branches
rău, rea ria688
mala bad
râu riu (Cors.) fiume river
689
râu, râuri riora rivi diff. pl. suffix.
690
rece resente freddo cold
691
rug lo rugo < rubus
săm (Maramureș ; sem (Dante) siamo we are
Coresi)

686 Catalan pedas, Sp. pedazo, provensal pedasadas ”peticite” sec. XIII, Seniri, glosă la Iosua IX 5, în Kogel, p.199.
687 Dante, Purgatorio, XXXII, v. 60 : che prima avea le ramora sì sole. / Bernardo Davanzati s. XVI Annali lib. II, XVI : dietro
sale una selva con alte ramora.
688 Neri de' Visdomini, L'animo è turbato, v. 32 : nato di mal talento - e da vil core; tene credenza ria. Bestiario toscano, 3 :

apparecchiato di tutti vitii e di tutti reitade.

689 Aebischer p. 36. Florența, 1085. și Gaeta 986, act de vânzare : in loco Tragoncello, infra ambas ipsa ribora.

690 Introductio quaedam utilissima... 1518, cap. XXXIII del aier – gelidum : resente
691
Cristiano da Camerino, Glosar.
 sănătate sanitate 692 salute health
schimb, schimburi cambiora 693 cambi different pl. suffix
sine sene 694 se himself / herself
somn, somnuri sognora arhaic 695 sogni different pl. suffix
speria spaurare id. to scare
stânga left a mano stanca 696 sinistra left (wards) Page | 167
a spânzura spenzolare - to hang
a strămuta stramutare spostare to move away
strâmt strinto (Pisa) stretto narrow
șoarece surze 1518 Introd. topo mouse
a trage, el trage tragge (arch., poet.)697 trae diff. suffix.
țest testi ; testo 698 - -
țâmp zampa zampa leg of animals
unde unde 699 dove where
de unde d’onde (Dante) 700 da dove from where
urmă orma orma foot-print, trace
usuc grăsimea din sudicio < sucido 701 sudicio -

692 Guittone d'Arezzo, Temperanza di corpo è sanitade, v.1 ; Ahi, quant'ho che vergogni e che doglia aggio, v.72 : a sanitate, a
roba ed a savere.
693 Paoli p. 56 : Scrisoare a lui Andrea de' Tolomei din Siena, anul 1265 : àno grande tesoro di muneta e di chanbiora...

Scrisoare sec XV, fără loc : Quando tu entrerrai inn una terra per chonperare chanbiora sichome argiento.
694 Brunetto Latini, Il Tesoretto, XIII, v. 71 : sì ch'ognuna per séne / tenean sue propie mene.
695 Vita di Cola di Rienzo : Ora ascolta la novitade de le sognora.
696 Dante, Inferno, XIX, 41 : volgemmo e discendemmo a mano stanca ; Pandolfo Collenuccio, Compendio del istoria del regno

de Napoli, 1591 f. 125 v.: che poi si volgono da man stanca a Genova /.../ man dritta ; Dino Fiorentino, Inamoramento de
Rinaldo di Monte Albano, 1533 canto 32 : con la man stanca si defende e taglia.
Bernardino Pino da Cagli, De gli affetti, 1596, f. 15 r. : a man dritta o a man stanca ; Benedetto Varchi, Storia florentina, cartea
IX (după 1540) : Dopo la Lastra si torce a man stanca. Giovanni Tarcagnota, Delle historie del mondo, 1562 vol. III, p. 284 :
Edino a man stanca e Terouano alla dritta ; Adriano Politi, Dittionario toscano, 1665, p. 743 : a man stanca. ; F. Altieri,
Dizionario italiano e inglese, 1749 mano stanca ”the left hand”.
697 Inghilfredi, Audite forte cosa che m'avene, v. 31 : così mi trage a lena.
698 ”piastra di pietra su cui vengono cotti i necci” Pistoia, Prato ; ”coperchio di pentola în coccio” Pisa.
699 Inghilfredi, sec.XIII Dogliosamente e con gran malenanza, v.36 : com' son caduto e unde e com' mi trovo. Și în Corsica.
700 ' d'ond franceza veche până în sec. XVI ; d'ounte occitan.
701
usuc presupune un *sucid din care e derivat regresiv. lat. sucidus nu e derivat din succus. fr. suint, care nu e înrudit cu suer etc.
 lână
ușă uscia fem. 702 uscio masc. door
vreun verun 703 alcuno some (body)
zi fem. la dia fem. 704 - day
Morfologie
a muri, muriră moriro 705 morirono they died Page | 168
se traseră trasser sé (Dante) si trassero perfect suffix
rămaseră (restaro) Dante restarono III-rd person pl.
- pupara Camaiore SSI poppa sg. archaic neut. pl. suffix.
10 Dialecte centrale
Marchigiano centrale
(galo-italic)
auă (arom.) ùa uva grape
a afla706 afflare trovare to find
băiat fedò, frico ragazzo boy
bărbie barbicchia, barbì mento chin
berbece becce, birr montone ram
buric blich ombelico navel
cal caàllu (Maceratese). cavallo horse
câmp, câmpuri campora 707 campi - different pl. suffix.
cenușă ciniscia (Montec.) cenere ashes
cernut cernuto (Montecosaro) setacciato sifted
cheie chiaie (ibid.) chiave key
cârnați, sausage carnacièr(Pesaro) macellaio butcher
a crește, crescut crescutu708 cresciuto grown
a făta to give birth fétà 709 fare uova -
a fi, fură foro 710 furono they were
fierar feraru fabbro, ferraio smith
frate-mio fratemo mio fratello my brother
freca frecá fregare to rub
găină gajina gallina hen

702 de obicei masculin.

703
Dante, La Commedia, Inferno IX, v. 120 : che ferro più non chiede verun'arte ; anon., L'intelligenza, CXXIX, v. 4 : ch'altro
che Roma non guata veruna ; Guittone d'Arezzo, Ben mi morraggio... v.7: allora guardo intorno, se veruno / vede la pena mia
che m'ha conquiso.
704 Guittone d'Arezzo, Or son maestra... v. 4 : sì ritrova' in te ciascuna dia./ Pietro Morovelli, Donna amorosa, v. 52 : in quella

dia / Re Giovanni di Brienne : Donna, audite como, v. 82 : Dio mi lasci veder la dia.
705 Dante, Paradiso, XVIII, v.131 : Pietro e Paulo, che moriro. Purg. XXIV, v.137 : non si videro în fornace. Apocopă frecventă

la numeroși autori : guardaro, mostraro, pigliaro, vider(o) la Guido Cavalcanti.

706 și în spaniolă : glosele din San Millán : inveniebit - aflaret
707 anul 944, Camerino, act de donație : ad ipsa campora pertinet...

708 Ritmo di Sant'Alessio, v. 81 : Poi lu fante fo crescutu.

709 a făta (animale) în Ancona ; ”a oua” în rest. / Tot sudul Italiei Sachatlas harta 1270.
710 Ritmo di Sant'Alessio, sec. XIII v.121 : Lu sponsu e la sponsa foro adunati.
 ghem ghiòm gomitolo thread ball
from Lat. glomus.
a înjura giùr a swearing, curse bestemmia a swear
a îndopa intoppà (Fabriano) ostruire to clog
a lua leare (Montecosaro) togliere take
a meriza (arch.) meriggia s. ammeriggiasse, - to stay în shade Page | 169
v. during the heat.
a mesteca mistigá (Ancona) mestecá mescolare to mix
muiere muglier( Macerata) moglie woman, wife
a mușca muccicà mordere to bite
nou nou nuovo new
a ninge nengue (Fabriano, Ancona) nevicare to snow
arom. nveastâ mlòn melone syncope due to
hyperaccent.
ou óu (Macerata)
paie paia paglia straw
păsărele (pl.) passarièll passeretto little bird
păcură oil pégula (Senigallia) pece pitch
piersică pèrsica pesca peach
a plânge plangere La ienti di Sion
scaun chair scà(e)nn bank scanno chair
scutura scutelià Macerata scuotere to shake
soră-mea, soră-ta sorema, soreta mia sorella, tua my sister, your sister
sorella
sulă sùgli(e) (Macer.) lesina awl
șoarece suriciu topo mouse
a trage retragere711 - to draw
a ura ura augurare to wish
vierme, jermene lombrico - worm, wormy
viermănos adj.
712
zi fem. la die, la dia di masc. day
Morfologie
mâncă sg. pl. magna sg. pl. mangia sg. verbal suffixes
mangiano pl.
mâncă pl. magni m. magnë f. mangiano diff suffix.
Marc. meridional
fură furo 713 furono they were

711 Urbino, sec. XIII I dolori di Cristo e le pene dell'Inferno, v. 128 : Ke lo retraga de pena eternale.
712 Kinah La ienti de Sion, sec. XIII, v. 4 : Le notti e la die sta plorando. // 48 la dia la notti.
713Kinah La ienti de Sion, sec. XIII v. 16 : 16 Li nostri patri male pinzaru/ ke contra Deo ravillaru/lu beni ke li fici no
remembraro // v. 43 E ili leviti e li sacerdoti como bestiaglia foro venduti // cf. Dante, Inferno VII, v. 51 : che furo immondi di
cotesti mali. // La ienti... v. 61 : Venni una ora ke s'adunaro
 muriră moriro ibid. morirono they died
10.1 Umbro & Laziale
ac aco ago needle
a adăsta adastare Iac. da Todi aspettare to wait
a adormi addormì addormentarse to fall asleep
aproape apprope714 vicino close to Page | 170
arsură arsura 715 - heat, burning
a ascunde ascundi716 nascondere to hide
a astâmpăra stemparà Viterbo temprare -
avere avere ... fortune, riches
bărbie barbízzu mento chin
bătrân veterano717 vecchio old
buric belliculu ombilico belly button
că ka 718 che, perchè because
căldare calláru caldaio cauldron
căpistere capesteo (Viterbo) capisterio -
cârpător copertòra Tolfa coperchio cover
cetate citade (Liber yst.) città city
cine chine719 qui who
cireașă cerasa ciliegio cherry
câmp, câmpuri campora720 campi
cât ket721 quanto as much as
ciung cionco Roma zoppo lame person

714 Codex diplomaticus Cajetanus, în Archivio Glottologico 16, p. 18 : terras quantas abere visi sumus apprope...
715 Iacopone da Todi, L'omo fo creato vertuoso, v. 362 : ennela carne pate grann'arsura.
716 Iacopone da Todi, XIII sec. Donna de Paradiso, v.46 Figlio, perché t'ascundi ?
717 Cronică anonimă despre Cola di Rienzo, cap. XVIII : Anco in quella medesima fiamma staieva una donna moito veterana.
718 Francesco d’Assisi, Laus creaturarum : Beati quelli ke 'l sosterrano în pace /ka da te, Altissimo, sirano incoronati.
719 Iacopone da Todi, L'omo fo creato vertuoso, v.381 : Mesere, ordenate questa cosa/ per chine sì se deggia dispensare.

Totuși, toate exemplele din Iacopone ar putea fi false pozitive, Iacopone având idiosincrazia să adauge un –ne epentetic la orice
cuvinte, în Fede, spen e caritate : Poi el secondo me mandòne/ de ffare la satisfazione/ Poi el quarto me tiròne/ miseme en
religione; penetenza m'ensegnòne/ Poi l'ottavo me tentòne. Sau ”la luce ène tornata en tenebrìa” pentru è. Trăsătura (adăugarea
lui –ne epentetic) e tipică pentru dialectele centrale, în Abruzzi o găsim frecvent la Buccio di Ranallo. Găsim totuși mene și la
autori buni.
Salent. Brindisi cinca ”cine, oricine” < quemquam nu e înrudit.
720 Codex diplomaticus Cajetanus, în Archivio Glottologico 16, p. 16 : campora anul 1070
721 Confessione di Norcia, 1070 : omnia mea peccata, ket io feci ; sau din quod.
 corb corbo corvo raven
cu toate că cu tutte ca Gaeta sebbene despite
cur kuro Norcia 722 culo ass
curea cureja cintura belt
curte curte723 corte yard
a depărta departe724 allontanare - Page | 171
dimineață temane Sonnino 725 mattina morning
Dumnezeu Dominideu726 Dio God
a fi, fură they were furo 727 furono they were
fiară fèra belva, fiera beast
a făta give birth fetà, to lay an eg fare un uovo to give birth ;
to lay eggs
din lat. târzie *foetare, a da naștere, din foetus, “făt”. și în romandă.
flacără < *flagra fiàra fiamma flame
frate-miu fratemo (Liber yst.) mio fratello my brother
frate-tău fraditu tuo fratello your brother
frig frigo728 freddo cold
frunză fronza de la Roma spre sud foglia leaf
fulger fulgoro (Liber yst.) fulmine lightning
729
a fura furare rubare to steal
greu greve Viterbo, Tolfa pesante heavy
intrară intraro 730
intrarono they entered
înainte annánzi davanti before, in front
îndărăt derèto indietro backwards
jos josu731 giu down

722 Sachatlas harta 1668, p. 576 Norcia și 615 Leonessa kuru

723 Codex diplomaticus Cajetanus, în Archivio Glottologico 16, p. 12 : curte, anul 918, curticella, curtesani 1047.
724 Bestiario di Gubbio, De lo castore : departela da sé, poi no lo piglia.
725Sachatlas harta 337 la mattina și harta 371 arcobaleno, pct. 682 : arko della sera bon tempo mena ; arko della temane se
riempeno le fondane.
726 Formula di confessione umbra, sec. XII
727 Liber ystoriarum. Iacopone da Todi O papa Bonifazio, v. 73 : li pelegrini tutti scandalizzati fòro.
728 Iacopone da Tod, Como la vita de l’homo è penosa : v. 30 : et me lactasse con frigo suffrire

729 Bestiario di Gubbio, sec. XIII.

730 Liber ystoriarum Romanorum, XIII, dialectul roman.
731 Ritmo cassinese, sec. XII-XIII, v. 46 : Dice : frate, sedi josu.
 jocuri iocora732 - games
a lăsa lassare (I. da Todi) lasciare to leave
loc, locuri locora 733 luoghi different pl. suffix
mătură mitulo Bagnoreggio 734 - -
a mesteca misticà mescolare to mix
mijloc medialoco735 mezzo middle Page | 172

mine mene736 me me
a mânca mannicare (Liber yst.) mangiare to eat
a mesteca misticare Narni mescolare to mix
mic miccu piccolo small, little
mine mene737 me me
muriră moriero (Liber yst.) morirono they died
a mușca mozzicà, moccecà mordere to bite
moscà Perugia
negură nuguela Tolfa nuvola cloud
nici unul niciunu nessuno nobody
ninge nenguì, nengue738 nievica to snow
oaste oste (Liber yst.) esercito army
om òmu uomo man
ou óuə (Lazio, Sora) uovo egg
pădure padule739 palude swamp

732 Liber ystoriarum Romanorum, XIII, dial. roman, s. v. Tullius Hostilius : facea fare iocora de cavalieri
733 Iacopone da Todi, O femene, guardate a le mortal' ferute v.24 : vòl sapere le locora e quign'ài compagnia;
734
Umbria și tot sudul Italiei. mitulo, metul, mtul ”antenna del pagliaio” ; metule ”stile del pagliaio”- parul căpiței de fân.
735 Codex diplomaticus Cajetanus, în Archivio Glottologico 16, p. 24 : medialoco. Fr. milieu. Mai probabil un singur cuvânt latin
târziu decât inovații independente.
736 Iacopone da Todi, O Amor, che mme ami, v.64 : Eo non te amai per mene, 'nanti te amai per téne. // Cristo c'invita a sene/ E

dice : venite a mene.

737 Iacopone da Todi : Troppo m'è grande fatica.. v. 48 : che tu fusti morto per mene.
738 Iacopone da Todi, En sette modi, co' a mme pare, v.70 : S'el Signor con nui demora, plovan nenguan le bataglie.
739 Codex diplomaticus Cajetanus, în Archivio Glottologico 16, p. 16 : padule, anul 937
 a părea, pară te paria740 paia appear, conj.
păsărele passerelle uccelli little birds
peanâ di oclu, pennatse Roma ciglia
apeanâ arom. =
geană
petrecanie accompagnu funerale funerals Page | 173
piersică pèrsicu pesca peach
purice pùrge pulce flea
putem potem741 possiamo we can
rădăcină radecina 742 radice root
rău riei pl. 743 mali bad
sănătate sanetate744 salute health
a sătura satollà general saziare to sate
săturat satollato 745Iacopone da saziato sated
Todi
a smuci smuçinà smuovere, to
agitare
soră, surori sora746, sorori sorella sister
a stinge stégne Viterbo spegnere extinguish
șoarece sorce topo mouse

740 Ritmo cassinese, sec.XII-XIII, v. 45 : non te paria despectusu.

741 Iacopone da Todi, sec. XIII Lauda prima a san Francesco d'Assisi v. 79 no lo potem sapere.
742 Iacopone da Todi, Omo che pò la sua lengua domare, v.53 : cà, se la radecina loco achianta. în sardă și franceză de

asemenea.
743 Liber ystoriarum Romanorum, De Silvio : e lo dicto Ascanio fo molto rio e pessimo. / Bestiario di Gubbio, De la manticora :

a bestia, ké in reo delectamento... ; De la pontecha : Omo k’è tenuto de ria fama. / Iacopone da Todi Lauda 3 v. 57 : reo sapor.
744 Iacopone da Todi Audite una 'ntenzone..., v. 77 : lassam lo vino e l'acqua per nostra sanetate ; L'omo fo creato vertuoso,
v. 352 : recorra a lei : averá sanetate ;
O alta penetenza..., v. 42 : per la bocc'areiettase tutta la 'nfermetate, reman l'omo 'n santate de vizio purgato.
745 Iacopone da Todi, Epistola tertia al prefato papa (Bonifacio) da poi ch’el fo preso. v. 7 : Ben me lo pensaua che fusse

satollato.
746 Francesco d’Assisi, Canticum Creaturarum, sec. XIII sorori, Liber ystoriarum s. v. Tullius Hostilius.
 tău tio747 tuo your
teacă tege Amatrice, Leonessa guscio pod
țap dzappu Palombara becco he-goat
ulcior arciuglie Gaeta boccale
urăște oresce748 odia hates
a veni, ei vin veno, vino 749 vengono they come Page | 174
vânt, vânturi ventora750 venti different plural suffix
vârtos <virtus veritosa751 < verus același sufix
vreun verun 752 qualche some, -body
zi fem. die fem. 753 di masc. different gender
Morfologie
ei au au Rieti 754 hanno they have
ei zic digu Norcia SSI 1695 755 dicono they say
Dialecte meridionale
11. Abruzzese + Molise
a ieșit ha scitte e uscito different auxiliary
ai aju aglio garlic
alavdu (arom.) arnàsce - prothetic a.
a amesteca remesteca mescolare to mix
amestecat ammestecate mescolate mixed
a se așeza assittarse sedersi to sit down
bătrân vetran 756 vecchio old
băută bèota bevuta drunken
boare vòria < bòria Molise brezza breeze
caș càsce formaggio cheese
călcâi calcagne tallone, calcagno heel
călțuni cazùne pantaloni, trousers
calzoni
căpăstru capèzze briglia bridle
căpistere capistieru platto di legno wood trough, vat

747 Cronică anonimă despre Cola di Rienzo, cap. XXVII : tu e tio frate. // sio inteletto
748 Bestiario di Gubbio, sec. XIII De la scimmia : l'uno ama tanto, più no 'i pò amare/ e l'altro oresce.
749 Mosè da Rieti, sec. XV, ‫װינו‬.
750 Cronică anonimă despre Cola di Rienzo, cap. XVIII : In alcuno abunna poca de collora e pareli vedere saiette volare per lo

cielo, focora, fiamme e tempestate. In alcuno se move ventositate overo alcuno piccolo ventariello e pareli vedere che tutte le
ventora tempiestino.
751 Codex diplomaticus Cajetanus, în Archivio Glottologico 16, p. 16 : ipsa charta veritosa essere, anul 1053 ; sau două

etimologii diferite, virtuosus și veritosus.

752 Și în toscană, pînă după 1800. Mult mai răspândit în italiana veche.

753 Cronică anonimă despre Cola di Rienzo, cap. XVIII : la prima die mannao lo vanno a suono de tromma. / Bestiario di
Gubbio, Del gufo : ke van dormendo la nocte e la dia.
754 Sprachatlas 1689 : au în Amelia, Leonessa, Amatrice, Palombara, Serrone. // în Italia de nord a, Lombardia Carpignano eo.

755 și Leonessa, Lazio digu, Palombara digu.

756 Buccio di Ranallo, Cronaca 348 CCCXLVIII : Missere Felippo disseli : vatte con Deo, vetrano.
 a căra carrià transportare to carry
cireașă cerasa ciliegio cherry
cioară ciàula ”chiaccheronna” Pica pica, gazza magpie > talkative
Ancarano ladra
ciur crivelle crivello, fr. riddle, sieve
crible Page | 175
cânta cantà cantare to sing
cot vot gomito elbow
creștem criscème cresciamo we grow
cucuvaie coccovàia etc. civetta owl
a se culca acculecà coricarsi to go to sleep
a se cuveni se konfàno sec. XIII. si addicono to deserve
i-a dat ja date gli ha dato he gave him
dimineață demane 757 mattina morning
a fărâma sframicà sbriciolare to crumble
fașă fasce *fascia diapers
a făta to give birth fetà to lay eggs fare uova to give birth ; lay eggs
fii fii figli sons
frate frate fratello brother
frate-meu, frati- frateme, fratimo mio fratello my brother
mio
frumos furmose bello beautiful
a fura furá rubare to steal
găleată galetta secchia pail
a intrat ha ‘ndràte è entrato He came in.
în față ‘mbaccie di fronte in front of
înainte ‘nnend avanti in front
a învăța to learn ammizzà to get used to avvezzare, -arsi to learn, get used to
juncă, junincă jànghe giovenca heifer
jucăm juchème giochiamo we play
masă menza tavola, table
mesa Scanno madia
mărita maritarsi sposarsi to marry (about woman)
măsai mensale tovaglia apron, napkin
mâță miscia gatto cat
prins cu mâța-n Ź'è accattat r uatt dendr'a r - caugh with / bought
sac. suakk. Molise a cat in a bag.
mortăciune murtacine animale morto carrion

757 Buccio di Ranallo, Cronaca : fecevamo penitentia la sera e la demane.

 a mușca muccecá mordere to bite
nici unul niçiùnë nessuno nobody
a ninge nèngue758 nevicare to snow
oaste fem. oste fem. 759 oste m. army
osânză assògne sogna suet
pat, paturi lèttere (Palena) letti neutral plural Page | 176
pădure padura Capestrano palude swamp.
preot prèute prete priest
putem putème possiamo we can
a rămâne armìne restare, rimanere to stay
rău reo 760 male bade
sare fem. la sale fem. il sale masc. salt
sătul satulle Ascoli P, Scanno sazio
scaun chair scànele seat sgabello chair ; seat
a scutura scutulà agitare, sbattere to shake (trans.)
stearpă sterpa Scanno sterile barren
a sufla azzuffulà soffiare to breathe
șoarece sêrge, surge topo mouse
tată tata ; și Molise padre father
troacă trocca truogo trough
a ține minte tié ’nna mende, ricordarsi to remember
tammènde Molise etc.
unde andò, ‘ndò dove where
urzică ardìca ortica nettle
Morfologie
foc, focuri focora 761 fuochi fires
mor III pl. more 762 muoiono they die
vedém vedème vediamo we see
12 Apulia/ Puglia
a adăpa adaquare etc. abbeverare give to drink
a apune ponna u sola 763 - the sun sets
aur aur, daurə oro gold
bun bun, buŋ buono good
cărare carrara 764 sentiero path

758 Iacopone da Todi, XLIV De le petizione che sono nel paternostro v. 70 : S'el Signor con nui demora, plovan nenguan le
bataglie;
759 Buccio di Ranallo, Cronaca aquilana : che gero a a derrupare coll'oste grossa e bella.

760 Buccio di Ranallo, Cronaca aquilana : ne tanto alli signuri sapesse reo et amaro / allo bisogno parese lo bon servo e llo rio. /

373 CCCLXXII : sorsene gran questione e opera bructa e rea.

761 Buccio di Ranallo, Cronaca aquilana v. 21 : quindici milia focora.
762 More più gnegghie che pècura vecchie, proverb.
763
Absent în nordul Italiei, provensală, occitană etc.
764 Brindisi ”solco nella parte centrale di una strada causato dal passagio dei carri”
 cheie kii chiave key
ce ce ? che ? what ?
cine cini Salento chi ? who ?
cioară ciola Lizzano cornacchia, a crow
gazza
a (se) culca culacà coricarsi to lie down Page | 177
deget discete, díšətə dito finger
a deștepta ddiscitare Salento svegliare to wake up
mai aproape dinții Sò prime i dènt e pu i - -
decât părinții parènt 765
fașă, feșe fasciaturu fascia per diapers
neonati
a fi, eu sunt sonto Foggia sono I am
a fierbe fervi Manduria bollire, to boil, ferment
fermentare
foame fomə (Ruvo di Puglia) fame hunger
frunze frónts (Ruvo di P.) foglie tree leaves
gaură cauertu Veglie buco hole
înainte annande Foggia avanti in front
a îneca anneché annegare to drown
a se însura ‘nzerà sposare to marry (about men)
a învăța ammizzijà Foggia insegnare to teach
loc, locuri locora766 luoghi place
a lua pegghià, pigga prendere to take
mânuță manuzza Ruffano manina
mâță musci Lizzano gatta cat
nun naș nunnu Lizzano 767 padrino Godfather
pasăre passaríəddə Alberobello ucello bird
passarèll Apricena
pânză panne tela cloth
fă cum zice popa, Fanne comu u preite tice, - same proverb.
nu cum face popa no cumu u preite face. Ruf.
rață ročč Palagiano 768
sare fem. sale fem. sale masc. salt

765
Sicilia : E cchiu vicinu lu denti di lu parenti. Toscana, Calabria etc. // Sardinia : Prima benint is dentis i a coa is parentis. //
Gallura Sò più accùltu li dènti di li parènti.
766Sydrac otrantino, Terra dʼOtranto, în Archivio Glottologico 16, p. 46 : le locore
767Fr. veche călugăriță : Chronique de Jordan Fantosme v. 1144 n’a nune d'abeie ne volt pur rien desplaire. Wace, Roman de
Brut, v. 13217 : Nune devint iloc velee.
768 Sachatlas harta 1150. și Taranto rogica.
 a scrie šcrii scrivere to write
soacră socra suocera mother-in-law
soră sorə sorella sister
în sus nzuse in su up
tată tətə 769 padre father
zi fem. dia fem. 770 giorno day Page | 178
Morfologie
ei sînt sonto Ginosa sono they are
12. 1Sal entino
(Taranto)
ac acu Salento ago needle
a adăpa ddacquari 771 inaffiare to give to drink
a afla acchiari Brindisi trovare to find
arbore arburi albero tree
așchie ašchi Salento 772 wood splinter
ață áttsa filo (accia) thread
a se așeza assitarsi Brindisi773 sedersi to sit
a avea aux. agghiu sciutu sono andato habeo auxiliary instead
am mers of esse
cap capu (Salento) testa head
caș casu formaggio cheese
ca ca774 che than
că ca775 che that ; because
cărare carrara Scorrano viotto path
ce, cine če, či che, chi what, who
căldare caldara caldaio cauldron
cămașă camisa camicia shirt
cărare carrara sentiero way

769 și Foggia attane.

770 Giacomino Pugliese, Isplendïente, v. 11 : Bella, or ti sia a rimembranza la dolze dia.
771 Sachatlas h. 1167. Numai în Salento – Palagiano și alte localități.
772 Scorrano asca.

773 Campania, Calabria, Puglia, Basilicata, Sicilia.

774 Sydrac otrantino, în Archivio Glottologico 16, p. 52, rândul 8 : ma da ora manti non volcerò altro Deo ca quello chi è în
cielo.
775 Sydrac otrantino, Terra dʼOtranto, în Archivio Glottologico 16, p. 52, r. 28 : (=quod) li diaboli vedero ca illi aviano

receputo ; p. 52, l. 37 : ( =quia) ca ella è tocta incantata ; p. 53, l. 7 : Sire Re, non ui sconfortati, ca la forsa de Deo de cielo è più
forte ca lu ingenyo de lo diabolo.
 cenușă cinìsa cenere ashes
cioară ciola 776 cornacchia crow
câte distributive cata777 - -
a coase còsere cucire to sew
cot, coate utu, oturi Brindisi gomito elbow
creștin cristian uomo person Page | 179
cu cu con with
cu toate că cu tutte ca con tutto che despite
cucuvaie cuccuviu Scorrano civetta owl
cusurin arom. cussuprinu Brindisi cugino cousin
”văr”
a se deștepta ddiscetare, descetáre svegliare to wake up
dinainte de nanzi, nanti davanti before
dreaptă ritta destra right
drept just dricto778 giusto right, fair, just
a fi, eu sunt suntu sono I am
a fi, ei sunt sont sono they are
a fi, ei fură fora779 furono they were
foc, focuri focura Brindisi fuochi fires
a freca frecà rubare to rub
frumușel furmusieδδu simpatico cute
graur starling craula f. raven Brindisi Lat. graculus -
iarnă iernu inverno winter
înainte nanti avanti before
a înjura ngiura Brindisi ingiuriare to swear
întru intro in in, into
a însura nzurare (Lecce) sposare to marry
însurat, măritată nzuratu, mmaritata sposato, sposata married
(Brindisi)
înnegresc sckurèscere -sco verbal suffix
într- jindre in in
între ‘mbrà tra between
jos juse giù down
leșie lissia liscivia lye
mamă-ta, soră-sa màmete, sórese tua madre, sua your mom, his sister

776Cel mai adesea cu sensul de stăncuță, ”taccola, Corvus monedula” și deci absent în numeroase locuri în Sachatlas. Și în
Puglia. Brindisi ciola ”corvo, cornacchia”
777 Din gr. κατά. Rom. unul câte unul, Brindisi peti cata peti ”pas cu pas”
și rom. către.
778 Sydrac otrantino, Terra dʼOtranto, în Archivio Glottologico 16, p. 55, l. 24 : perzo ca non era dricto che illu asagiasse de

quella gloria.
779 Sydrac otrantino, Terra dʼOtranto, în Archivio Glottologico 16, p. 55 : quando foro facti li angeli.
 sorella
780
mascure màscue maschio male
male pig
mărita mardà sposarsi to marry (about women)
a mâna minare - to lead
muiere mujere moglie woman ; wife Page | 180
(în)nourat nnolatu nuvoloso cloudy
pană pinna piuma, penna feather
pădure forest patula Scorrano palude swamp
perete m. parite m. parete f. wall
un pic ‘nu pìcche un poco a little
porc porcu maiale pig
rață rogica 781 anitra duck
rău rei pl. ria fem.782 male, reo bad
sarcină sarcina Scorrano fascina -
sănătate sanitate Scorrano salute health
a scutura scutulari scuotere to shake
soră soru sorella sister
a sta, eu stau stau Brindisi sto I stand, stay
stâng mancinu sinistro left side
surori suluri sorelle sisters
șoarece sòrece topo mouse
tată tata Lizzano padre father
târziu tardiu tardivo late
(mă) tem timu ho paura be scared
tine tune Brindisi tu, te thou
a usca ssucare asciugare to dry
Morfologie
trup/trupuri paese/ pajèsere paese/ paesi neutral pl.
casa/casere
Frecvent în română, rar în dialectele ital. sudice : deštərə degete
12.2 Lecce (Salentino)
ac acu ago needle
amărât mmarutu addolorato sad
arsură arsura 783
aridità aridity
ascunde scundere nascondere to hide
auă (arom.) ua uva grape
botez battezzu battesimo baptism

780 formă apropiată deja în Appendix Probi : masculus non mascel. // Sardinia ”berbece” .
781Taranto ”femmina del mergo oca” rața sălbatică, Anas platyrynchos.
782 Sydrac otrantino, Terra dʼOtranto, în Archivio Glottologico 16, p. 65, l. 5 : passano li bueni cum li rey.
783 și în ligură, v. supra.
 braț razzu braccio arm
bunicel bueniceδδu assai bono rather good
ca cu affinché in order to
căldură carduri calore, bollore heat
călduț, căldicel cauticeδδu calduccio a little hot
cal caδδu ˂ callu cavallo horse Page | 181
cireașă cerasa, cirasa ciliegia cherry
cenușă cinise cenere, brace ashes
cerul gurii cielu di la vocca palato -
a crăpa crepare fendere to split
cu toate că cu ttuttu ca anche se despite
curea curìa cinghia belt
de când te quandu dacché since
culoare de câine culure te cane quandu indistinct colour
când fuge fusçe
curea curiscia cintura belt
a deștepta ddiscitare destare, to wake up
svegliare
doi doi due two
Dumnezeu Domeneddiu Dio God
a fierbe fèrvere bollire boil
fioros fiurusu collerico angry
floricele fiuriceδδu fiorellino small flower
foarfeci fuerfeci (forfica) forbici scissors
fraged fràcetu fradicio fragile
frate frate fratello brother
frunză fronda foglia leaf
a găuri caurtare bucare to make a hole
gingie sçiangia gengiva gums
grânar ranaru granaio
piți-mpărătuș il re di l'acieddi 784 scricciolo king of birds
Troglodytes tr.
înainte δδannanti davanti before
a înjura ngiurare biastemmare to insult
leșie lessia liscivia lye
lindini lìndene - nits
mânuri Transilv. mànure mani hands neutral plural
de nord
măcar că macari ca anche se although
mănunchi mannucchiu manipolo -
mâță musciu micio, gatto cat

784 și fr.roitelet.
 mierlă fem. meurla fem. merlo masc. blackbird
mușca muersecare mordere to bite
na ! na tieni take !
nor nula nuvola cloud
ou ou uovo egg
păcurărel pecurarieδδu - young shepherd Page | 182
păcurar pecuraru pecoraio shepherd
pădure forrest padule swamp palude same metathesis
păsărică passaricchiu ucellino little bird
păsulă pasuli fagiuoli beans
perete parite muro, pariete wall
pietroi ˂ petron’ petrune sasso grosso big stone
porumbel palumbeδδa colomba dove
puțin piccinno small Gallip. piccolo small
rânced rancetu rancido rancid
sarcină sàrcena - bundle of sticks
nu vrea să vină nun bole qu bia non vuole conjunctive used instead
venire of infinitive.
sănătate sanetate salute health
a scurma scurmunare (arare) to plough
soacră-mea sòcrama mia suocera my mother-in-law
soru-mea soruma mia sorella my sister
stau stau sto I stand
a sta stare vivere to live
stearpă strippa sterile id.
surori suluri, surure sorelle sisters
(scufund) scuffundu abisso abysmal depth
a strămuta stramutare tramutare to move
tremur (subst.) trièmulu brivido shake
usca usca - to dry
Morfologie
câmpuri campure campi diff. plural
noi să fim fomme siamo - suppletive
eu sînt suntu sono anomalous
ei sînt suntu sono anomalous
13. Campano Napoletano
a afla acchià trovare to find
a adormi addormì addormentarsi to fall asleep
a alerga allargare 785 - -

785 Dove t’allarghe ? traduce latinul Quo tantum mihi dexter abis ? Eneida V,
 alună ullàna nocciola hazelnut
arc, arcuri arcora786 archi diff. plur. suffix
a arde arde 787 bruciare to burn
aruncare to throw arrancàta, thrust slancio to throw, thrust
așezat assettato seduto seated
că ca che that Page | 183
că ca perché because
căpăstru capistu cavezza reins
cărare carraru Cil. via way
câmp, câmpuri Campora toponim
a cerne cernere vagliare to sift
ciutură ciotola Fontanarosa Irpin. recipiente per -
aqua
coapsă còssë gamba hip
cireașă cerasa ciliegia cherry
cucuvea cuccovaja gufo owl
curea curréja cintura belt
(cusător) cusetor sarto tailor
dimineață dumani stamattina mattina morning
dinainte denante788 davanti, innanzi in front of
după dope (Pesc.) dopo after
fierar ferrar ferraio, fabbro smith
fir, fire neut. filu, fila pl. neut. filo, fili m. thread
fluier fraulu Cilento flauto flute
foarfeci fuôrfece forbici scissors
frunză fronna foglia leaf
ieși asci uscire to exit
ieșea ascea usciva -
a împinge mpingere spingere to push
înainte nnanze avanti before
a înspăimânta spamintà789 spaventare to scare
însurat nsurat sposato married
întoarnă-te tuornate (Stabiae) torna turn !
lasă-mă lassa-me lasciami leave me !
loc, locuri locora (Aebischer p. 50) luoghi diff. plur. suffix
luat luat tolto taken
a lucra fatecà lavorare work

786 Aebischer p. 45-46.

787 Sachatlas harta 994.
788 Cronaca di Loise de Rosa, sec. XV sec.
789 FEW p. 305 și în Gallura, Sardinia ; span. montañés espamentar.
 mamă-ta mammeta tua madre your mother
mărieș joc de cărți mariaccio joc de cărți790 -
mărita ammaritare sposare to marry
măsai mesàle tovaglia da napkin, apron
tavolo
mâță mùsce, -ia Calitri gatto, micio cat Page | 184
miez core miezu half mezzo middle, half.
mine, tine mene, tene 791 me, te me, you (acc.)
râu, râuri riora 792
sarcină sarcina fascino -
a scărmăna scarminà carminare ; to card
trafiggere
a scurta scortare Nap. abbreviare to shorten
a scutura scutulare scuotere to shake
sită sita793 setaccio sieve
stearpă sterpa Pietraroja sterile barren
a străluci strillùci brillare to be bright
strâmt strignuto stretto narrow
stricat tricatu stantio spoiled ; stale
a se strofoca Ban. strafucà - -
sulă ssuglia lesina awl
șiștar staru lat. sextarius pail
tata tata Cilento etc padre father
Tâmpa toponim timpa deal monticello, hill
poggio
târziu tardìju Cilento tardivo (neol.) late
traistă tràstina 794 tasca, bisaccia bag
țap tsappu becco he-goat
vad vado795 porta -
13. 1 Campano
Benevento

790 Împrumuturi independente (din franceză, în nap., din intermediar german în Transilvania). Coincidență.
791 Regimen sanitatis, sec.XIII strofa VIII : e generanno febre, cride a mene. sempre me sforço che a tene complaça ; Cronaca di
Loise de Rosa, sec. XV: eco a tene. Dispare ulterior, supraviețuiește în Sardinia, Logudoro : soe prus paku malaiδu (d)e tene.
Brindisi tune.
792 Aebischer p.50-51. și ribora, rivora, rioras etc.

793 Deși, cum am spus, rom. sită poate fi de origină slavă, termenul slav a înlocuit un paronim apropiat de origine latină.
794 cu metateză. Din gr. τάγιστρον, ταγιστήριον ”sac pentru mâncare” atestat tardiv, la Nicetas Choniates, sec. XII,
din gr. bizantin ταγίζω ”a hrăni” în Teofan Cronograful, sec. IX. Termen militar. Primele contexte se referă la hrana
cailor.// Și în napoletană. la trastina d’u pani. Și Frascineto, Spezzano. Deși există în zonă o importantă minoritate albaneză,
cuvântul nu vine din alb. trajstë.
795 Sachatlas harta 1423 la porta nella siepe. În toată Italia de sud, începând din sudul Toscanei.
 Arum. cusurin cunzuprino cugino cousin
a fi, fură foro 796 furono they were
fluier fraulo flauto flute
piersică perzeca pesca peach
a mușca <murseca mozzeca mordere to bite
mărita marità sposare to marry Page | 185
soacră socra suocera mother-in-law
Apulo-Barese
a afla aččo “rintracciare, afflare “soffiare” to find
scoprire”
apă fierbinte acqua frevente acqua bollente boiling water
13 Basilicata-Lucania
a afla acchià trovare to find
așezat assëttàtë (ë=ə) seduto seated
bun bunu Lucan. buono good
cap capa testa head
caș casce, case formaggio cheese
cărare carrara sentiero path
cățel797 cacciùl cucciolo di cane puppy dog
cenușă ćənéš (Stigliano) 798 cénere ashes
a cerne, cernut cèrnë, cërnùtë (Gallicchio) setacciare to sift
cireașă ćərása ciliegia cherry
ciung ciùnghë zoppo lame
coapsă còssë gamba hip
de unde d’addunni da dove from where ?
deasupra dasùpë (Gallichio) sopra above
deget déćətə dìcëtë etc. dito finger
doi m., două f. dùië m. dóië f. (Gallicchio) due m. f. two
dreapta dratt Matera dritta right
dulce duće (Basil.) dolce sweet
(el) face yeḍḍu fáć(ə) ; (lui) fà (he) does
fàcid (Calabro-Luc.)
fierar /faur/ fërràrë, fərárə fabro, ferraio smith
a fierbe farv Matera bollire to boil
frate fratə fratello brother
frate-meu fràtëmë tuo fratello your brother
frunză frandə foglia tree leaf
găleată galettë secchio -

796 Placito di Sessa Aurunca, anul 963 : Pergoaldi foro.

797 Appendix Probi : catulus non catellus.
798 c’nìs Matera.
 fasole fasilë fagioli beans
fluierul piciorului ciaramedda Potenza, tibia e peronee
799
galoit.
înainte dinanzi, ‘nnanz avanti before
îndărăt ‘ndret ; dërétë indietro backwards
a se însura nzura Gallicchio, sposarsi to marry Page | 186
Roccanova
a lua piglià prendere to take
lucru, muncă fatica lavoro work
concept represented by expressive, unstable, pejorative words, easily replaced.
lumânare lumënérë many lights luce light, candle
(Gallicchio)
mamă-ta mammëta tua madre your mother
marți marti etc. martedi Tuesday
măsai mesale ; mësàlë (Gallic.) tovaglia apron, napkin
mâncă manga mangia eat
mor morene muoiono they die
mușca muzzichi mordere to bite
parcă, pare că ‘mbareche forse perhaps, maybe
piersică persəka (Potenza) la pesca peach
rămas rëmèsë ; rummasu restato (rimasto) stayed
a spânzura spënżùlë seesaw (Gall.) spenzolare to hang
stearpă stèrpë (Gallic.) sterile barren
a se strofoca to strafucà to choke - -
pant because of
exertion
sulă ssùglië lesina awl
șoarece sóricë, sorece topo, sorcio mouse
șoricel soricillu Maratea topolino small mouse
șopârlă suriglia lucertola lizard
tată tat, tata padre father
tătâne attane 800
padre father
țeapă zippu bastone -
-uri : cuiburi nido, niddərə nidi neutral plural.
ușă uscë porta door (not gate)
Morfologie
a murit ave mmuorte 801 era morto was dead / died
14. Siciliano-Calabrese

799
Aceeași metaforă (rară) prin care oasele sunt comparate cu un instrument muzical.
800 Melfi, Rionero în Vulture ; și Taranto.
801 Terranova di Pollino, Rotonda : avia morto, a kkurrutte, avia perdute
 S pentru Sicilia
a afla asciàri S trovare to find
aχχu C S
a ademeni adimina 802 - to attract, beguile
a adormi addòrmiri S addormentarsi to fall asleep
a ajunge to reach jùnciri S raggiungere to reach Page | 187
am fost iu haiu statu sono stato different past auxil.
amândoi ambonduoi 803 entrambi both
a amorți amortar S 804 - to paralyse
a aprinde apprinniri (Naro, S) accendere to lit
aramă aràma rame copper
a arde ardiri805 bruciare to burn
a arunca arringari (Mesorac.) gettare to throw
aseară assira S ieri sera yesterday evening
a astupa attuppàri tappare to cork a bottle
așchie aschja scheggia splint, chip
așezat assettatu806 seduto seated
avere abere (Cielo d’Alcamo) riccheze riches
avem avemu S abbiamo we have
a avea aux. ha mort (Crotona) e morto different auxiliary.
bărbie barbarottu 807 mento chin
bășică bissica S Thes. pauper. vescica bladder
bătrân vetranu S 808 vecchio old
boare bòria Bronte 809 aria, vento breeze
bun bunǝ buono good
cămașă camisa camicia shirt
caș casu cacio, formaggio cheese
ca comparative ca810 come as, like ; than
că ca perché, che because
cămașă camisa camicia shirt

802 Cielo d'Alcamo, Rosa fresca aulentissima : Molte sono le femine e ' anno dura la testa, E l'omo com parabole 1'adimina ed
amonesta: Recipe sucu di elera blanca o terresti: gectatu a lu nasu, purga la testa e amorta lu doluri,
803 Giacomino Pugliese, sec. XIII Morte, perchè m'ài fatta sì gran guerra, v.53 : che giorno e notte istessimo ambonduoi.
804
Thesaurus pauperum 4, 1 : Recipe sucu di elera blanca o terresti: gectatu a lu nasu, purga la testa e amorta lu doluri.
805 Sachatlas harta 994 : Mistretta, Sperlinga, Calascibetta.
806 Sachatlas harta 662.
807 varvarieddru, San Marco Argentano
808 Simone da Lentini, (1358), La conquesta di Sichilia fatta per li Normandi Et videndu quisti iuvini chi loru patri ia era vitranu

et propinquu a la morti
809 Din piemontese bòria, atestat doar cu sensul ”aere, a-și da aere”. Posibil două omonime.

810 Giacomo da Lentini, Madonna mia, a voi mando, v. 46 : più bella mi parete ca Isolda la bronda.

Pier delle Vigne, Amore, în cui disio ed ò speranza, v. 15 : e direi como v'amai lungiamente / più ca Piramo Tisbia dolzemente ;
cuvânt comun în Duecento.
 cărare carrera, carrara sentiero path
căldură quadùre calore heat
cărbune carbuni S carbone coal
cetate citati citta town
cine chine Platania chi who
cioară ciàvula S Corvus cornix cornacchia grigia hooded crow Page | 188
ciung ciùncu cionco, storpio cripple
copil carùsu, cutraru bambino child
cu ccù con with
cheag quagghiu caglio rennet
coase cùsiri cucire to sew
se culcară si curcaru S se coricarono they went to bed.
a se cumineca cuminicarusi 811 - - to take Holy
Communion
curând kurennu SSI 1655 subito immediately
curea curria S cinghia, cintura belt
cusut cusutu cucito sewn
deasupra ddassùbra (< catal.) di sopra above
deget iritu S dedo finger
dintru dintru812 dentro in
dudă dudda S Morus alba gelso mulberry
duminică duminica domenica Sunday
durere dulùri dolore ache
eu eu etc. io I, me
fag foagu Tortora faggio -
a fi, este esti (Roncella Jonica) e is
fasole fasòlu fagiolo beans
fier fierru S ferro iron
floare f. fior f. 813 il fiore m. flower
fluier flawrə 814 flauto flute
foc, focuri focu, focura S815 fuoco, fuochi neutral plural.
frate frati fratello brother
frunte frunti fronte forehead
frunză frundi S 816 foglia a leaf
a gâdila gattigliare fare solletico -

811
Simone da Lentini, La conquesta di Sichilia : In per zo illi appiru ricursu a Deu et confissarusi et comunicarusi.
812 Stefano Protonotaro, Pir meu cori allegrari, v. 30 : dintru unu speclu chi li esti amustratu.
813 La majoritatea poeților din Școala siciliană (sec. XIII). Giacomino Pugliese, Morte, perchè m'ài fatta sì gran guerra v. 3 : La

fior de le belleze mort'ài în terra.

814

815 Cielo d'Alcamo, Contrasto, v. 3 : traimi de ste focora - se t'este a bolontate.

816
Exclusiv în Thesaurus pauperum, care nu are folia.
 ghem giummu S fiocco gomitolo ball of thread
a ieși (n)èsciri uscire to exit
a închina nchinari S inclinarsi to bow
a întârzia tirzià aspettare be late ; wait.
a lăsa lassari lasciare to leave
jos iusu S giu down Page | 189
a lătra latrare abbaiare to bark
lege religie ligi S 817 religione religion, faith
leșin lisioni S Catania svenimento to faint
a leșina lissiari S Catania svenire to faint
loc locu luogo a place
luni lúni lunedi Monday
a lua luari (Sic.) togliere to take
inima mă doare u korə mə dolə il cuore mi fa my heart aches
male
deget yidətu dito finger
a se despărți disparteru S 818 separarsi to separate
ied edu S 819 capretto kid
a încăpea 2 incapassi S 820 to get caught
a se îneca annigaru 821 - to drown
a se însura nzurari sposarsi to marry
a învăța ‘mbizzari imparare to learn
jos jùsu giù down
jucăm jucamu giocchiamo we play
masă mensa tavola table
măcar macàra (Cielo d’Alc.)822 magari even if
măcar că macari chi Randazzo anche si despite
măsai (Ban.) misalu 823 tovaglia da apron
tavolo

817
Simone da Lentini, La conquesta di Sichilia : Nuy per nullu modu lassiriamu la nostra ligi per prindiri altra nova ligi.
818
Simone da Lentini, La conquesta di Sichilia : et cum turbationi si disparteru di la fraternitati.
819
Thesaurus pauperum, 158, 3 : la testa di li edi di la capra. / Neclar dacă e latinism sau cuvânt din limba vie.
820
Simone da Lentini, La conquesta di Sichilia : Et lu frati dulcimenti la pregava chi si fatigassi a ffugiri et chi non incappassi
in manu di li inimichi.
821
Simone da Lentini, La conquesta di Sichilia : Intrandu li Grechi in lu flumi et non sapendu natari, in quillu flumi si annigaru
et foru morti.
822 sp. veche maguer.
823 neologism spaniol tardiv, după unii autori. Ar putea fi însă și vechi.
 a se mărita maritari sposarsi to marry
a se mișca miscandusi S 824
a meriza merìjàra stare all’ombra to stay în shadow
durante l’affa at midday
mic niku 825 piccolo little
miercuri mèrcuri mercoledi Wednesday Page | 190
miere f. la miel f. miele m. honey
mierlă fem. merla, merula fem. 826 merlo masc. blackbird
minciună menciona, minciona menzogna, bugia lie
a mirosi miridzete (greacă, sente to smell
Corigliano dʼOtranto)827
mâncărime manciaciùmi prurito itch
muc mocco moccio -
muiere mugghièri moglie woman, wife
muscă musca mosca a fly
mustață mustazzu S baffi moustache
a mușca muzzicari mordere to bite
ne ne, n- ci us (Accusative)
negru nigru nero black
orb orvu cieco, orbo blind
osânză nzunza sugna suet
păcurar pecuraru pecoraio shepherd
pătrat quatratu quadrato square
a pierde pierdiri S perdere to lose
piersică pìersica S pesca peach
pisică Fijjiu di gatta surici pijjiaù figlio di gatta same proverb
ce naște din pisică, Platania piglia sorici
șoareci mănâncă
poamă fruit puma apple mele fruit, apple
preot prìavite prete priest
punte punti S ponte bridge
a purta purtari porta/ portiamo vocalic alternance
poartă/ purtăm porta/ purtamu
putem putiemu possiamo we can
rău reo 828 cattivo bad

824
Simone da Lentini, La conquesta di Sichilia : Et miscandusi tutti li Normandi intra di loru..
825 Sicilia : Baucina, Villalba, San Biagio (SSA harta 39) ; Palermo.
826 Nespecific. Fr. merle fem., sporadic în nord, general în sudul Italiei.

827Sprach- und Sachatlas, harta 520, punctul 748, și în limbile sud-slave.

828 Cielo d Alcamo, Contrasto, v. 56 : Boi me, tapina, misera ! com ao reo distinato.
 rușine russuri S vergogna shame
sarcină sarcìna fascina wood bundle
săgeată sagitti S 829 freccia arrow
săponi Banat zappùni S - mattock
a se sătura, mă mi saturai, Vita, S - -
săturai Page | 191
a scărmăna scarminàre scardassare to comb wool
a scutura cutuliàri ; scutulari 830 scuotere shake
i-e sete li fa siti impers. ha sete I am thirsty
seu sivu sego suet
spân spanu S Messana rado bald
soacră socra suocera mother-in-law
soră soru sorella sister
sulă suglia C lesina awl
surd surdu sordo deaf
a sta stari S abitare to live, dwell
stau staiu sto I stand
stearpă str.ppám Piazza Armerina torma di pecore barren
sterili
sus susu sù up, upwards
șiștar stàru831 staio vessel. from Lat.
sextarius
șoarece surici topo mouse
ce naște din pisică Fìgliu di gatta sùrici pìglia - common dictons.
șoareci mănâncă (San Marco Arg.)
tată tata C padre father
tine tuni (Mesoraca) tu thou
Tîmpa toponim timpa Sicil. 832 poggeto, altura, hill, cliff
collina

829
Simone da Lentini, La conquesta di Sichilia : Et li Normandi combattendu fortimenti la chitati et videndu ki li loru avianu
grandi dapnu di li petri et di li sagitti.
830 scutulàri San Marco Argentano, Calabria. Sicilia. Spezzino scuotulare.
831 Glosele din Kassel sestar. Franceza veche sestier, provensal sestairada, ”deux seahs ” la Joseph Seniri, glosă la I împărați 12

v. 32, în Kogel, p. 232.

832
Și în Puglia, Basilicata.
 a trage tràgere ( Cielo d’Alc.) trarre to draw
traistă trastina Spezzino bisaccia bag
a ține minte tene mente833 ricordarsi to remember
umflătură umflatura S 834 - swelling
unde unni, aundi, undi, -ǝ dove where
urmă urma (San Marco Arg.) orma track Page | 192
urzică ardica ortica nettle
a ustura usculiàre (Mesor.) pizzicare 835 to smart ; be spicy
veniră vinnìru S venirono they came
vier virr Cosenza maiale male pig
(ei) vin vennu S vengono they come
a vântura vintuliare (San Marco) (s)ventolare -
zi fem. dia fem. 836 giorno masc. different gender
a zvânta sbintari sfiatare Messina cambiare aria -
Morfologie
dormiră durmèru S dormirono they slept
am venit amu aggikatu S SSI 1646 siamo arrivati we arrived ; diff. auxil.
voi ați at S SSI h. 1590 avete syncope
am ieșit havia issitu 837
e uscito diff. auxil.
15. Lingua sarda
C. = Condaghe sec. XIII ; C. B. = Condaghe di Bonarcado
abure steam abbuèra - fog, mist nebbia steam, fog
838
acuma kómo (& C. B.) adesso now
acum opt zile dae komo otto dies Bitti otto giorni fa eight days ago
a aduna adunare (C.B.) radunare to gather
afară afforas fuori, fora outside
a agăța agattare trovare to find
ai allu aglio garlic
ajutor aggiutóriu aiuto help (noun)

833 Giacomo da Lentini : Amor non vole ch'io clami, v. 14 : c'ogni viso tene mente. ; Guiderdone aspetto avere, v.51 : quando
voi tegno mente ; Rinaldo d'Aquino, Amorosa donna fina, v.33 : quando mi tenete mente. ; Buonagiunta Orbicciani, Gli vostri
occhi ... v.13 : che tegna mente sì com'ella onora ; Dante da Maiano, La dilettosa cera, v.41 : E poi tenendo mente ; Schiavo di
Bari, v. 137 : tieniti a mente etc. etc.
834
Thesaurus pauperum, 34, 1 : incontinenti farra passari la umflacioni oy umflatura. Și cripatura
835Ital. ustolare ”a aștepta mâncarea, a chelălăi după mâncare” e semantic prea departe.
836 Rinaldo d'Aquino, Già mai non mi conforto, v.14 : mi fanno gran guerra / la notte co la dia. // Giacomino Pugliese,
Isplendïente, v.7 : or ti rimembri, bella, la dia.../ Cielo d'Alcamo, Contrasto, v.42 : la dia quanno vo fore. // masculin în
dialectele nordice galo-italice, feminin în Sardinia.
837
Simone da Lentini, (1358), La conquesta di Sichilia fatta per li Normandi : havia passatu in Sichilia cum sua genti, et illu
havia issitu di Missina.
838 în friulană komó.
 alb arbu839 (Bonarcadu, bianco white
Sant’Antioco & C. B.)
a albit de ziuă orbescit meridion. si fa giorno the day dawns
alună oddana (Campid.) nocciola hazelnut
am văzut pl. amus vistu XV cent. abbiamo visto we have seen
apă abba acqua water Page | 193
aproape appròbe etc. Logud. vicino near
aprop (Alghero) 840
a se apropia aprobiài avvicinarse to come near
aramă arràmene Logud. rame copper
arbore arbure albero (late) tree
arin álinu841 ontano
armăsar armessarju etc. stallone stallion
a asoga (Banat) suìghere (Log.) impastare to knead
auă (arom.) ua uva grape
bărbie barba etc. mento chin
bătrân betrano842 vecchio old
bășică buscìcca etc vescica bladder
berbec ram berbèche (Nuoro) & C. pecora sheep
bucată arrogu, kantu, bikkulu pezzo piece
bură (boare) boria Cagliari 843 nebbia fog
cal caddhu cavallo horse
calul-popii kaddu e abba Bitti, Laconi libellula dragonfly
libelulă844
că ca (C. B.) che that
a căsca cascare sbadigliare to yawn
cățel cattéddhu cucciolo small dog
cenușă žinizu cenere ashes
ciuf ćuffu845 ciocca lock of hair
a cloci βudda γloccinde Baunei chioccia -
corb corbu (C. B.) corvo raven
cot cuidu gomito elbow
a cumpăra comporare comprare to buy
curcubeu cricch I abba arcobaleno rainbow

839 albu exclusiv în Condaghe, niciodată blancu. Înlocuit în sardă abia din sec. XVI. arvu ”albuș” Oliano.
840 apprope, Condaghe de San Nicola de Trullas. apprope în Bitti, Sprachatlas harta 353.
841 Sant’Antioco árinu, deși fonetic asemănător, e o contaminare : sard. álinu × rotacismul ligur tabarchino.

842 pietra betrana, Condaghe di San Pietro în Silki.

843
Sachatlas 365 NEBBIA : Campid. Villacidro boiratsu ”ceață ușoară, Dünner Nebel, Dunst” Fonni Nuoro borona.
844 libelula se numește cavallo cu diverse variații în toată Italia. calul-popii < calul-apei.
845Cu etimologie necunoscută în DEX. Dedus de obicei în dicționarele etim. italiene din germ. Zopf etc.
Cuvântul există sporadic în toată Italia. Nu poate fi germanic, fiindcă româna s-a separat înaintea contactului Italiei cu limbile
germanice. Cuv. românesc îl lămurește pe cel italian - și elimină etimologia germanică ; cel italian pe cel român.
 < *kirk-e-abba
a curge deu curgiu etc. corro to run (water) ; to run
dacă dàghi dacché since ; when ; given
a destrăma istramare sfilacciare to unravel thread
a deștepta ischidàre destare to wake up
dinainte addainanti avanti before, in front of Page | 194
mă doare mi dolet mi duole, mi fa I ache
male
doi m. două f. duos m. duas fem. duo two
domn donnu (C. B. ) signore sir
dreapta manu deretta Campid. destra to the right
e, este esti (Sant'Antioco, Uta) é (he) is
eu fac vakku faccio I do
făt, a făta fetu 846 fedare figlio, -are son, to give birth
a fi funt 847 loro sono they are
a fi, ei sunt essere, sunti, sunt loro sono they are
ficát vigáu (Campid.) fégato liver
fierar verréri fabbro smith
frate frade fratello brother
frunze vróndi (Gallurese) foglie tree leaves
frunza (Logud.)
frundza, vr- verga
funie fune corda rope
a furá furáre rubare to steal
fuștei fùste bastone stick
gărgăune gurgulloni gurguglione bug, insect
ghem giomo gomitolo ball of thread
γinγits (arom.) bindiki < viginti (C. B.) venti twenty
gât throat guturu (C. B.) gorge gola throat
iapă ebba Log. egua Camp. cavalla a mare
iarnă iérru inverno winter
ied edu capretto kid
iepure lepore etc. lepre rabbit
a ieși bessire, ’essìre uscire to get out
a împiedica impedicciàre aggrovigliolare, to tangle
impedire
înainte innantis, innànti (Log.) avanti before
înainte am Innanti hapo semenadu su prima ho I sowed the wheat first,

846 toți copiii unei persoane : Carta de donu anul 1173 iudice Barusone de Gallul : pro partire issu fetu ke fu natu./ Condaghe di
San Pietro di Silki : /.../ Fekerun III fiios, a Petru et a Elene et a Susanna. Parthivimus su fetu. clesia levait ad Elene../ ibid. : Et
issara mi torrarun tottu su fetu, e levaimindelu // logud. fedu : No had ancora fattu fedu. Logud. Cust’ebba no ha fedadu ancora.
847 Și imperfect : deu femu / tui fiast/ issu fit / nos femus.
 semănat grâul, și trigu, e como semeno seminato il and now I sow the
acum semăn orzul s’orzu. grano, e ora barley.
(Pietro Casu) semino l’orzo.
înăuntru inintro Nuoro, Dorgali dentro inside
închinare, ingrunàre inchinare to bow
înclinare Page | 195
a încuia, încuiat kuñaδa Campid. chiusa to close, closed
întreg intregu 848 intero whole
a învăța imbizzare avvezzarsi to learn ;
to get used to
învăț imbizzu assuefazione habit
jos josso giu down, downwards
județ iudicado provincia county
a leșina to faint lascinare, liscighinare sdrucciolare, to slip, slide, glide
scivolare
limbă limba (Nuorese) lingua tongue
a linge linghere leccare to lick
a lua, luat leare, leadu849 prendere, preso to take, taken
a lua locul leare su logu occupare un to take a place
posto
a lua parte leare sa parte partecipare take part
masă mesa tavola table
masă întinsă mesa intiazada (Log.) tavola imbandita set up table
máscur (Banat) máscru berbec maschio male
boar, male pig mascuru S. Lussurgiu
mine (accus. ) mene 850 me me (accus. )
a mânca851 mandighare ; manikare mangiare to eat
(Nuoro)
mormânt murimentu sepolcro sepoltura tomb
morimentu (C. S.)
a mușca mossigàre morsicare, to bite
cussu cane mossigat. mordere
nare nàre (nose) naso, narice nose, nostril
născut naschido nato born
nea nìe nieve snow
nimeni nemos 852 nessuno nobody

848 Condaghe di Santa Maria di Bonarcado : Iorgi Samude servu intregu de Sancta Victoria.
849 Lat. capio a fost înlocuit de numeroase sinonime. Sensul [a lua] e fundamental instabil. Corespondența dintre română și sardă
sugerează că termenul curent în latina vorbită între100 CE- 300 CE era levare.
850 și poate SSI harta 54 vecchio come me : mmimmi.

851 Homilías de Organyà (catalană, sec.XI-XII) mengaron (Sp. comer)

852 Nuoro, Busachi ; Mogoro nemus ; Logud. nemos.
 nou nou nuovo new
osânză sunza, assunza sugna suet
ou ou uovo egg
patru battor quattro four
păcură oil pìdigu< *picidu pece pitch
pădure forest padule (Condaghe) palude swamp, forest Page | 196
pământ soil pamentu (de terra) 853 pavimento floor
a părea parrer sembrare to look like
piersică βressyu pesca peach
pitic dwarf piticu, pitticcu, β- piccolo little
puțin pikinu small (C. S.) poco a little, little
rădăcínă raighìna rádice root
râu rìu rivo river
rouă rore rugiada dew
sănătate sanidade854 salute health
scândură iscàndhula scheggione, shingle
scandola
a scrie iscrier scrivere to write
a scuipa iscuppìre (Log.) sputacchiare to spit
lăsat de sec carresegare (Logud.) carnevale beginning of Lent
seu seu sego suet
soacră socra suocera mother-in-law
soc saucu sambuco elderberry
soră sórre sorella sister
soră-mea sorre mia mia sorella my sister
șoarece sórighe topo, sorce mouse
a sparge isperràre fendere, to break
spaccare
spărtură isperradùra crepa, spaccatura une fissure
a stinge istudáre spegnere extinguish
strâmt strintu SSI h. 673 stretto narrow
sulă sula lesina -
șerb serbu (C. B.) 855 servo servant
a șterge strégiri, stréxiri spaccare to wipe
nu știam nu šiemmu non sapeva I didn’t know
știá skia (C. B.) sapeva s/he knew
a ști, știu iskia ( & C. B.) sapere to know
teacă teca Logud. guscio pod

853 SSA harta 876. Și în nordul Italiei, paimento, relativ bine atestat.
854 harta Archivio Storico Italiano, 35, p. 288, anul 1150 : sanidadi assa filia.
855 serbus, act de judecătorul Salusi de Lacon.
 δeγa Campid.
teamă tèma (Log.) menace temore fear
tine accus. tene te thee (accusative)
tremur n. tremula n. brivido n. shivers n.
țarc sarconi Campid856 recinto enclosure
umflată unfrada gonfia blown up Page | 197
unde aùndi dove where
urmă òrma orma trace
a ustura ustolare - sting, smart, itch
a visa visare (Fonni) izari 857
vitreg bìtriku etc. patrigno stepfather
viu biu, ‘iu, viu vivo alive
zi fem. dìe fem. Logud. giorno day
Morfologie
a își freca ochii a si frikare sos okros - a, particule indicating
Logud. Nuor. the infinitive.

a se așeza a si sedere general - id.

Sintaxă
fiul meu su fizu meu mio figlio different syntax
Sassarese 858
acum a como ora now
àger àgiri agile agile
a-și aminti ammintà ricordarsi to remember
aproape approbu vicino near
bour buru bovino ox
care car quale who
căroare arom. carori calore heat
cer zeru, tzeru cielo sky
cur curu culo ass
ferice firitzi felice happy
a fura furà rubare to steal
greier grigliuru grillo cricket
înger agniru angelo angel
înnorat neuraddu annebbiatto cloudy ; foggy
învirina arom. invirinì gloss. inasprire to poison
jos josso giù down
luni luni lunedi Monday

856 Alberto G.Areddu, Le origini "albanesi" della civiltà in Sardegna, Napoli 2007, pp. 37-39.
857Busachi (Oristano) bizare, Mogoro bizai
858Sassareza e un dialect mixt – corsican, sard și ligur. Am evitat dialectele mixte, pentru motive clare. Am introdus însă date
din dialectul din Sassari, care păstrează trăsături ligure vechi – rotacismul lui –L- intervocalic, de exemplu – pierdut în Liguria
însăși.
 miercur marchuri mercoledi Wednesday
miere meri miele honey
măr una mera mela apple
Nicoară Niggúra, Nigóra Niccolò Nicholas
negură neura nebbia fog
păr peru capelli hair Page | 198
a pune puni porre to put
purece puritsa pulce flea
râncheza arruncà ragliare to neigh
sare sari sale salt
sărut saruddu saluto greeting ; kiss
scară ischara scala ladder
soare sori sole sun
sus susu sù up
teară pânză teru tela cloth
treier triura glos. luglio trebbiare
a tremura trimurà tremare to shiver
unde undi dove where
a zbura burare volare to fly

Româna și dialectele italiene –

Izoglose fonetice, lexicale, morfologice
în comparație cu dialectul toscan standard

inovații vocalice Dialecte italiene exemple română toscană

sau diferențe
A
Á accent > Ó Piem. Lomb. Lig. fom foame fame
Ap. fomə – // –
AU > U Lomb. urecch ureche orecchia
ÁU > ÁU Furl. aur aur oro
Ap. daurə – // –
É > IÉ Rum. Lad. Furl. fier fier ferro
Lad. piet piept petto
EN > IN Lomb. E-R parint părinți parenti
Furl. dint dinte dente
I>Ø Piem. Lig. fakk fac faccio
Sard. vakku – // –
ÓN>ÚN / ÓM>ÚM Rum. Piem. num nume nome
Rum. Lomb. E-R sunà, suner a suna suonare
Rum. Piem. Lomb. bun bun buono
Lig. Lad.
Calab. Apul. bun
Piem. Lig. carbun cărbune carbone Page | 199
Piem. duminica duminică domenica
Lomb. dulùr durere dolore
Piem. Lad. Lig. munt munte monte
Lad. Lig. punt punte ponte
Lad. E-R. frunt frunte fronte
Sic. Calabr. frunti – // –
O>U Lomb. purtá purta portare
Ó > ÓA Furl. muart moarte morte
Furl. puarte poartă porta
Lad. mezanúət miazănoapte mezzanote
O final dispare Piem. mort mort morto
Ú> Ó Ven. E-R nora noră nuora
postacc. –U >Ø Lombard mort mort morto
infinitiv scurt Lombard murí muri morire

conservatism vocalic dialectul italian exemple română toscană

Nord A
initial A kept Rum.Piem. Lig. arom, aram aramă rame
Sard. arramene – // –
E Lombard pèrdem pierdem perdiamo
Ven. vedémo vedém vediamo
I
Ó>Ó Lomb. Tosc. om om uomo
Ó > Ó monosilab. Piem. tot tot tutto
Umb. – // –
Ven. Trent. Tosc. foc foc fuoco
Ú>Ú Rum. scultar ascult ascoltare
Rum. Piem. Lomb. Piem. buca buca bocca
E-R.
Lomb. dulś dulce dolce
Piem. gula gură gola
Piem. murun mură mora
QUO divergence Lombard. cum cum como
Accent
Piem. face face fà
*secāle Lomb. siára secáră ségale It., Fr.
Accent
Lomb. Ven. Lad. fegát ficát fégato
Furl. dalm.
Sard. vigáu (rar, – // –
marginal)
Page | 200
inovații dialectul italian exemple română toscană
consonantice
Degeminare generală galo-italică dos dos dosso
-CI- E-R lizz ițe liccio
DI > DZI > ZI Romanșă hoz azi oggi
DU > DZU Lomb. cazud căzut caduto
Ven. crezudo crezut creduto
sg. L > pl. I Lomb. Ven. E-R sg. –al, pl. ai etc. cal, cai cavallo, cavalli
Li-, LLi- > I Piem. Lomb. Lad. E-R ai ai aglio
Abr. ai – // –
Lomb. Ven. Lad. Furl. E-R fameia femeie famiglia
Lomb. Ven. Lad. Furl. E-R fieu, fie fiu, fie figlio, figlia
Ven. Lad. Furl. E-R foja foaie foglia
Lomb. Lig. gaina găină gallina
Ven. mei mei miglio
Ven. Lig. E-R paja paie paglia
Lomb pui pui pollo
Lomb. Ven. E-R taia a tăia tagliare
Lomb voi voi voglio
Lomb. Ven. Furl. Lig. E-R voia voie voglia
interv. –L- > R
Piem. Lomb. Lig. Lomb. Lig. angior, angero înger angelo
Ladin Lad. Lig. fir fir filo
Lomb. Lig. gora gură gola
Lad. Sassar. cara care quale
Sassar. curu cur culo
Lomb. mere miere miele
Lad. Lig. mora moară mola
Lomb. Lad. nüra, niora nor nuvola
Piem. Lad. Ligur. Nicurà, Micurà Nicoară Niccolò
Lomb. Lig. püres, prüxa purice pulce
Lad. Lomb. Lig. sarà a săra salare
Lomb. Lad. scara scară scala
Lomb. segra secară segale
Lad. Furl. soroio, suredl soare sole
-B- intervocal Piem. Trent. avea avea aveva
-MB- > Ø Lomb. Ven. Lad.Furl. sauch soc sambuco
-BR- Piem. Lomb. Lad. & Alb. faurei făurar febbraio
-BER- / -BR- Lad. Furl. faure faur fabbro
-RV- Lomb. corbo corb corvo
Sard.
Intervoc. –V– > Ø
Cors. avia (el) avea aveva Page | 201
Ven. Ladin beudo băut bevuto
Abr. beoto
Lomb. Lad. caal cal cavallo
Sic. Sard. caδδu ˂ callu – // –
Piem kiai cheie chiave
Ap. kii – // –
Lomb. Lad. Furl. Lig. E-R gingiui gingie gingive
Salent. sçiangia – // –
Salent. Sard. iernu iarnă inverno
Lad. Furl. goo, ou uovo uovo
Umb.Salent. Sard. ou – // –
Piem. Lad. Lig. nea nea nieve
Sard. nie – // –
Lomb. Lad. nüra, niora nor nuvola
Sic. Salent. nula, nnolatu – // –
Lad. Furl. nuu nou nuovo
Sard. nou
Sard. riu râu rivo
-GL- Lomb. E-R quacc cheag caglio
-GR- metateză Lomb. Trent. Lad. Furl. Lig. intregh întreg intero
Sard. intregu – // –
-NE-, -NI- >Ø Ven. via vie vigna

conservatism dialectul italian exemple română toscană

consonantic
-B- intervoc. Rum, Lomb. Ven. Lad. Furl. seiv, siéo, seu seu sego
Sard. seu – // –
-C- surd Salent. acu ac ago
-CCHI- Lomb. bras braț braccio
Salent. razzu – // –
Muta cum liquida
FL Rum. Piem. Lomb. flor floare fiore
Ven.Furl.
Rum. Furl. soflar sufla soffiare
PL Rum. platscher plăcere piacere
PL Rum. Lad. Furl plain plin pieno
 Piem. Lad. Furl. plou plouă piove
BL Lomb. blestema blestema biastemmare
-R păstrat Lomb. mor mor muoio
Lomb. Ven. E-R muier muiere moglie
Salent. Calabr. mujere – // –
Lomb. Lad. E-R culdera căldare caldaia Page | 202
Ap.Salent. caldara – // –
-SU- Lomb. Ven. E-R cusi a coase cucire
Ap. Salent. còsere – // –
-SE- Lomb. Ven. E-R fasòlu fasole fagiolo
-S- păstrat Lomb. Tosc. zos jos giù
Salent. Sard. juse – // –
Ap. camisa cămașă camicia
final –S Ven. suso sus sù
Ap. nzuse – // –
Lomb.Lad. ses șase sei
-S- surd Lomb. Lig. sapa sapă zappa
-GR- păstrat Lomb. Lad. Lig. E-R negru negru nero

Inovații lexicale sau diferențe

dialectul italian exemple română toscană
Piem. Lig. akeste acesta questo
Romanșă, Lomb. Lad. Ven. paltaun, palta baltă fango etc.
Lomb. Ven. E-R barboss bărbie mento
Umb.Sard. barba – // –
veteranus Lomb. Ven. Friul. dalm. vetran bătrân vecchio
Sard. betrana – // –
*caldura Lomb, Ven. caldura căldură calore
*carraria Lomb. carale cărare sentiero
Apulia Basil. Calabr. carrara – // –
*captiare Rum. catè căuta cercare
Lomb. Leventina
*cinisa Lomb. Ven. Furl. ćeniś cenușă cenere
Ap. Salent. cinìsa – // –
Ap. cini ? cine ? qui
cubitum Rum. Lad. E-R cundun, comdo cot gomito
Abr. Sard vot, cuidu – // –
des- / Tosc. ex- Piem. Lomb. Lig. E-R destappare a destupa aprire
*dolus Lomb. dör dor dolore
*Dominusdeus Lomb. Ven. Lig. Domnodè Dumnezeu Dio
 Salent. Domeneddiu – // –
fieri, * fire Lomb. Ven. fi afi essere
*famulentus Lomb. Lig. Venet. famolento flămând affamato
Piem. gula gură bocca
*infasceolatus Ven. enfaçolado ânfășurat -
Sal. jindre ântru in Page | 203
*ne-mica Venet. nemiga nimica niente
Piem. Lomb. Lig. Ven. noma numai solamente
Friul. Lad.
reus Lig. Lomb. reo rău male
Ven. Lad.
Ven. rondinèla rândunéle pl. rondine
Lomb. Furl. E-R scürtàt scurtat corto, accorciato
Rum. Lomb. Venet. Lad. rumegà rumega ruminare
Salent. Sard. sanetate sănătate salute
*expanticare Ligur. Lomb. Venet. spantegar scatter a spinteca to rip -
stare = habitare Ven. Lad. E-R stare a sta vivere
**sterpa Friul. Ven. sterpa stearpă sterile
Salent. strippa – // –
Veneto, E-R, Tosc. stanca left stânga sinistra
Piem. Ven. Lig. unda unde dove
Sard. Sicil. aundi, unni – // –
*tatta Lomb. tata tată padre
Ap. Basil. Sic.-Calabr. tətə – // –
*temporivus Lomb. Lig. tampuriu timpuriu primaticcio
transmitto Occ. romand, romanș, lomb. tramito a trimite mandare
lig.
*turbulus Lomb. torbru tulbure torbido
horresco Umbr. oresce urăște odia
*vel-unus Lomb. verün vreunul qualcuno
*exvolare Rum. Lomb. Ligur. Venet. svuler a zbura volare
Ladin. Furl.
des/ ex Lomb.Ven. desliga dezlega sligare
Ven. Lad. Furl. despoiar despoia spogliare
Ligur. Lad. Furl. E-R endeškults desculț scalzo
E-R deschevert descoperit scoperto

conservatism lexical
Dialect cuvinte română toscană
Rum. Lig. dalm. alb alb bianco
Sard. arbu – // –
Lomb. albe albie truogolo
Lomb. Furl. aprö́ f aproape vicino
Sard. approbe – // –
Rum. Lad. ardere arde bruciare
Salent. scundere a ascunde nascondere
Rum. E-R aschia așa cosi
Sard. suigere a asoga , a soage impastare Page | 204
Lomb. Lad. Ven stern așterne spargere
Rum. E-R barbeisch berbece montone
Sard. berbèche – // –
Rum. Lomb. baselgia biserică chiesa
Ven. Furl. etc. cao cap testa
Ap. capu – // –
Lomb. cairiu car tarlo
Romanșă cutizzar cuteza osare
Romanșă desdar deștepta svegliare
Rum. Trent.Lad. E-R dretta dreapta destra
Ap. Tar. Sard. dráitə – // –
Ven. dusere a duce portare
Lomb. ferso fiert rovente
Salent. fèrvere a fierbe bollire
Salent. Sard. frate frate fratello
Salent. Sard. fronda, frunza frunză foglia
Ven. Lad. gemo ghem gomitolo
Rum, Lomb. Lad. Furl. grev greu pesante
Lig.
Rum. Lomb. Lad. inant înainte prima, innanzi
Abr. Sic. Sard. ‘nnend – // –
Romanșă inavo înapoi dietro
Romanșă entschever a începe comminciare
Romanșă incleger a înțelege capire
Campan. Sard. leare a lua prendere
Piem. Ven. Trent. Lad. luni etc luni lunedi
Furl. E-R, Tosc. dalm.
Lomb. Lad. mensa, mësa masă tavola
Sard. mesa – // –
Tosc. nima nimeni nessuno
Sard. nemos – // –
March. Umbr.-Lat. Abr. nengue ninge nievica
Ven. pena peană piuma
Piem. pos(t)domani poimâine dopodomani
Lomb. Ven. Lad. Lig. scagn scaun sedia
Abr. scànele – // –
Rum. Piem. Furl. sora soră sorella
Umbr. Ap. Salent. Sard. sorə – // –
Ven. Furl. E-R sorze șoarece topo
Lomb. storcc a stoarce strizzare
Rum. Lad temma teamă paura
Sard. tèma menace – // –
Romanșă aug unchi zio Page | 205
Romanșă üsch, isch ușă porta (uscio)
Lomb. Lad. Furl. E-R de fem. zi fem giorno ; dia masc.
Sard. die – // –

Genul substantivelor

Masculin / feminin
Dialect cuvinte română toscană
occit. ,romandă, romanșă, sal fem. sare fem. sale masc.
lig. lomb. ven.
franc. occit. prov. floare fem. fiore masc.

Verbul
inovații morfologice dialectul italian exemple română toscană
esse, sunt Lomb. Ven. E-R sunt , sont sunt sono
Ist pers sg.
inovație diferită Lombard cernudho cernut cernito
inovație Piem. Lomb. Lad. Furl. nasüt născut nato
Ven. E-R.
Sard. naschido – // –
inovație diferită Ven. vezud văzut visto
habeo auxilar în loc Ven. go venio am venit sono venuto
de sum ga piovuo a plouat e piovuto
Abr. ha ‘ndràte a intrat è entrato
sincopa lui habeo Venet. av III. pl. au (loro) hanno
sincopa lui habeo toată Italia fără Tosc. amus vistu am văzut abbiamo visto
sincopa lui habeo Gallur. eti cunnisciutu ați cunoscut avete conosciuto
Cors. èmu, èti + part. am, ați + part. abbiamo, avete +
part.
infinitiv scurt Lomb. Lad. Furl. murì a muri morire
pers. III sg. și pl. Piem. Ven. Ladin esia să iasă esca/ escano
identice respondo răspund rispondono
mangia/mangio mâncă mangia, -ano
sufix scurt de pers. III Ligure ciarlo (umblă) chiaccherano
pl. zego joacă giocano
pers. I sg. Lad. iu ten’ țin tengo
pers I. pl. Abr. putème putem possiamo
fieri pro esse Lomb. firano vor fi saranno
pers. III pl. Centr. Camp. foro, furo fură furono
Name Page | 206
plural asilabic Lomb. Lad. E-R omen’, ómeñ oameni uomini
prin palatalizare [ o-men] [oa-meɲ] [uo-mi-ni]
gen diferit Lombard invern fem. iarnă fem. inverno masc.
– // – Piem. Ligur. Ladin Furl. fiel fem. fiere fem. fiel masc.
Ven.
– // – Piem. Lomb. Furl. flor. fem floare fem. fiore masc.
Lig. Lomb. Lad. Ven. miel fem. miere fem. miele masc.
Piem. Lomb. Ven. sal fem sare fem. sale masc.
Article
articol Lomb. Alpin ul -ul il, lo
Pronoun
Tosc. innov. Ven. Lad. E-R ne ne ci
Numeral
doi masc. fem. Piem. Lomb. Lig. doi, do /doa doi, două due m. f.
Lad. Furl. Ven. E-R
Sard. duos, duas

conservatism dialectul italian exemple română toscană

morfologic
Verb
Imperativ Ven. piera piară perisca
Infinitiv Ven. radere a rade rasare
Rum. tundere a tunde tosare
Ven. Trent. E-R avem avem abbiamo
Cors. semu săm (arh.) siamo

sintaxă dialectul italian exemple română toscană

posesiv postpus Ligure lo nome me numele meu mio nome
March. Umbro fratemo, frate-meu
Abruzz. Basil. sorema
Calabr. Salent. Sard
 Interacțiunile lexicului slav cu cel de substrat și cel latin.

Tipologic, limba dacică a putut fi un intermediar între iraniană și frigiană. E doar o inducție
erudită, educated guess. Avem foarte puține date, nesigure, despre limba dacilor. Dacă însă era înrudită
cu limbile scitice, va fi fost apropiată și de slavă ; și limbile iranice au numeroase trăsături în comun cuPage | 207
familia slavă vecină.
Există multe împrumuturi slave în română care merită o privire proaspătă. Ele au înlocuit
probabil echivalente romanice care sunau asemănător ; uneori, e vorba pur și simplu de cuvinte de
origine latină care au fost, pur și simplu, greșit analizate ca împrumuturi slave.
Rom. bură e considerat în dicționare ca sârb, dar are numeroase echivalente romanice :
Veglia bura, Venet. bora, Ferrara buara, Bologna bura, Romanșă Engadina bora ”furtună de zăpadă”
Friulan buere ”ceață”, Sard. Logudorese boriana ”vânt înghețat” etc.
(Corinna Leschber, AltSlav burja aus Indo-europaischer und palaeolinguistischer
perspektive, in Etymological Research into Old Church Slavonic. Proceedings of the Etymological
Symposium Brno 2014, Nakladatelství Lidové noviny, Praha 2015, p. 238-239)
Cuvinte pseudo-slave sau paronime.
Mult discutatul baltă nu e un împrumut slav, și are echivalente în romanșă, lombardă, ladină, veneto și
în Emilia. *palt- e un cuvânt de substrat vechi, nu neapărat indo-european. Are rude – Gr. πηλός
“noroi”, Lat. palus, paludis “baltă”.
brâu, brâne, considerat adesea de substrat, există în dialectele italiene (v. supra) unde e de origine
germanică. În română a venit probabil prin intermediu slav :
Proto-Sl. *brъnja ”hamuri, suit of armour” slava veche brъnję ‘harness, suit of armour’ ; rus brónjá,
bron’ f. ‘zale, hamuri’; sârb brnjica ‘botniță’ ceha veche brně ”armură” din
Proto-Germanic. *brunjō- ‘hamuri, breastplate’ Goth. brunjo f.; OHG brunna, brunia; MHG brünne,
brünje ‘harness, coat of mail’; germ. Brünne ”diverse armuri, cămașă de zale etc.; OE byrne f.; OS
brunnia f.; ON brynja f. (Saskia Pronk-Tiethoff, s. v.)
În limbile germanice, sensul ”armură, thorax” e mai frecvent :
gotică : Efeseni VI, 14 : gapaidodai brunjon garaihteins, care traduce
ἐνδυσάμενοι τὸν θώρακα τῆς δικαιοσύνης.
Grzegorz Jagodzinski reconstituie astfel familia termenului :
*brъnja ‘zbroja’ (scs. pl. brъnję ‘kolczuga’, staro-rus. brъně ‘napierśnik’, ros. brónjá, bron′ ‘kolczuga’,
staro-czes. brně ‘zbroja płytowa’, bułg. brắnka ‘metalowy pierścień, ogniwo’; może też srbo-chrv.
bȑnjica ‘klamra, kaganiec’;
Majoritatea cercetătorilor îl consideră de origine celtică ; în română poate să fie de origine celtică,
germanică sau slavă. Originea germanică e foarte puțin plauzibilă : împrumuturile germanice în latină
sau în română aproape nu există. Originea slavă e puțin plauzibilă, sensul slav e cel de ”armură, zale”
care nu există în română. Originea celtică e evanescentă (bruinne ”piept” în irlandeza veche, velș bron,
cornică, bretona medie bronn). Mai apropiat par bruin ”womb, belly” > bruineadach ”șorț”.
bură ”ploaie măruntă cu ceață” nu e slav, și se găsește în toată zona Italiei de nord, inclusiv în Franța,
în occitana vivaro-alpină.
căpiță e dedus în dicționare din bulg. kopitsa, dar în Italia, în Piemonte există kapa, kapela, kapelina
(Jud și Jaberg, SSA, 1399) suficient de apropiate de cuv. românesc. Din latina populară.
ceată e slav, dar paronim cu lat. coetus.
cârcel e considerat slav, creț e lăsat fără etimologie ; probabil înrudite cu lat. crispus, creț, ori circus,
cerc.
a ciopli este foarte probabil slav (bulgară, sârbă) dar există și occit. romand chapler ”hacher, a tăia
bucăți”.
cloță e considerat ca slav, dar există în toată Italia kluča, sudul Franței, sp. clueca. Deși are o origine
onomatopeică, termenul e probabil vechi (lat. vulgară clociare < lat. clas. glocire). Page | 208
cocoș e slav, dar a înlocuit un cucotu păstrat în aromână, care e de origine romanică.
cumătră ”nașă” e considerat a veni din sl. kmotra în dicționare, dar e probabil lat. commater, prezent și
în fr. commère etc.
drojdie e desigur slav, dar există și germanicul drujo (cf. engl. dregs) Queyras ”vase, bourbe déposée”
Rom. faclă posibil împrumut slav, vine din lat. facula, lat. târzie facla. Are și un echivalent pur latin,
făchie, moștenit. Făcând o glumă, latinii au trecut facla slavilor, care au dat-o mai departe românilor.
gaiță “Garrulus glandarius” nu vine din sârb. galica. În italiană avem gazza “Pica pica” Ladin gacia,
de origine latină.
a gâdila figurează în dicționare ca împrumut bulgar – dar are un număr mare de echivalente în
lombardă, occitană și franceza veche, și vine din latina populară.
gârbov e, desigur, slav, dar ghebos și gâb sunt latine.
gât e considerat în dicționare ca slav ; e probabil lat. guttur.
greblă e slav, dar arom. gratsă arată că termenul latin originar era asemănător.
grindă e, desigur, slav, dar există și un lat. grunda, păstrat în italiană. (v. infra)
isteț e, probabil, slav, dar a înlocuit un derivat al lat. astutus.
a înveli e slav, dar lat. involvo, lat. pop. *involo e apropiat.
a învârti poate fi slav sau latin. Dacă e slav, a înlocuit probabil un echivalent al lat. verto ; există în
Italia forme ca vultá, vurtá “a se întoarce” (SSA, harta 1398, Genova) și amvartula ( harta 1542,
avvolgere il filo ; punctele 121, 122, 152 Saint Marcel, Rhèmes St. Georges, Pramollo) Queyras
envourtouliar care sunt la fel de apropiate ca etimonul slav. Un argument pentru originea latină e
conjugarea radicală ( învârt / învârți / învârte vs. plătesc, iubesc, grăiesc, conjugarea obligatorie a
verbelor slave).
liliac (animalul) e considerat în dicționarele românești ca fiind de origine bulgară. Dacă o fi așa, e vorba
de un cuvânt marginal (cuvântul standard în bulgară e prilep, прилеп ; лилјак, liljak e mai mult
macedonean). Termenul proto-slav e *netopyrjь sau *upyrjь. Există numeroase nume slave de
mamifere în română : vidră, șobolan, râs, dihor, jder (majoritatea carnivore, dăunătoare). Dar numele
lor sunt pan-slave ; liliac e izolat în macedoneană și română. Ar trebui considerat ca un cuvânt de
substrat, un balcanism de răspândire mică.
lin, lene, leneș sunt slave, dar lin e înrudit cu lat. lentus.
dumesnic < dumestic < lat. domesticus a putut fi influențat târziu de sl. domaštĭnŭ.
lotru e un împrumut din sl. lotr, dar cuvântul slav e împrumutat din lat. latro.
mac nu e slav, așa cum spun dicționarele românești, ”din bg. mak, sb. mak” ci probabil moștenit din
latină (care l-a preluat din greaca doriană vorbită în sudul Italiei, μάκον) fiind atestat și în franceza
veche, mac, ‫מק‬, la Rashi (v. supra)
mătură, cu toate dificultățile, e probabil slav, dar există și celticul *banatlo- ”mătură” din care vine al
doilea.
mreană e slav, dar cuvântul slav însuși vine din lat. muraena < gr. μύραινα.
nevoie poate fi un împrumut slav, dar formează o pereche cu voie, care e latin.
 osie e slav, dar a înlocuit un *asie din axis, *axia latin.
pitic nu vine din sl. pitiku, de vreme ce există sard. pitikku, βitíkku “mic”.
rață e comparat cu sârb. raca ; cuvântul există însă și în dialectele italiene, și coboară până la Bologna,
care e departe de influențele slave. E probabil un termen de substrat local, un balcanism.
ridiche din sl. rьdьky “radish” din germ. *radik- din lat. radix. ridiche e paronim cu rădăcină.
sită e slav, dar a înlocuit un latin *setaciu, bine atestat în dial. italiene și occitană (Ariège seda) Page | 209
sfânt s-a suprapus unui lat. sânt.
țeapă figurează în dicționare ca slav, dar are echivalente italiene, tsepa, tseppa, în Italia la sud de linia
La Spezia–Rimini. Din latina pop. sau substratul din Italia. Bari Cellamare zeppi ”bastoncini in legno”
verigă e comparat cu srb. veriga, dar există în latină deja viria, brățară, occitan viro ”inel”.
a se zvârcoli are în dicționare o etimologie bulgară, dar există italianul svergolare, a se răsuci.
Cuvinte călătoare, Wanderworter - intrate în română prin intermediu slav.
Numeroase cuvinte slave în română sunt la rândul lor împrumuturi germanice în slavă. Le putem
considera cuvinte călătoare.
Rom. bardă “axe” din proto-sl. *bordy, la rândul său din germ. *bardo.
bârlog e slav, dar vine din germ. Bären-loch, gaură de urs.
grindă vine din sl. *grędeljь, însuși din nord-vest germ. *grindila, înrudit cu lat. grunda (Glossarium
Philoxeni) Ital. gronda, Lombard Milano gronda (Varon milanes) ”streașină”, toate în Italia de nord.
hoț din bulgara medie χονσά (Suidas, glosat κλεπταί, tâlhari ; poate, mai bine, bandă de tâlhari) din
germ. *hanso “grup de războinici, expediție de pradă”
precupeț din sl. *kupiti, din germ. kaupon, din lat. caupo “hangiu”.
leac din sl. *lěkъ, din germ. *lekinon- “a lecui”
obroc din sl. oborъkъ, din germ. aimbara “găleată” din lat. târzie ampora (Appendix Probi) < Lat.
amphora.
Rom. pâlc din proto-Sl.*pъlkъ “gloată” din germ. folk id., înrudit cu lat. vulgus.
Rom post din sl. postъ din germ. *fast- id.
Rom. raclă din sl. raka, din germ. *arko “cutie”, din lat. arca “ladă”.
Rom. gutuie nu e împrumutat, ci moștenit. (Banat gutân’ etc)

Cuvinte de substrat, cuvinte dacice.

Există numeroase liste, în cărți sau online, cu cuvinte ”de origine dacică”. Ele sunt de obicei bazate pe
Ion I. Russu, Etnogeneza românilor, care cuprinde 168 de cuvinte care ar fi, după părerea autorului, de
substrat. Ion I. Russu a fost de meserie istoric și arheolog. Cartea sa e alcătuită din conspecte oțioase cu
etimologii oferite de alți autori, citate in extenso, și acceptate sau respinse cu argumente slabe și
incoerente.
Dintre ele, o parte au origine necunoscută – ceea ce nu înseamnă nimic ; o altă parte au origini cunoscute
– romanice ori slave, sau chiar neologisme turce. Ele sunt colportate, cu adăugiri și suprimări, în diverse
forme. Iată una la întâmplare, posibil bazată pe lista lui Russu :

abur, a ademeni, aidoma, a ameţi, amurg, a anina, aprig, a arunca, baci, baligă, baltă,
barză, balaur, a băga, băiat, bălan, bordei, bortă, brad, brînduşă, brînză, brîu,
 brusture, bucuros, burtă, buză, căciulă, căpuşă, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocîrlie,
cîrlig, codru, copac, copil, creţ, curpăn, cursă, dărîma, doină, dop, fărîmă, gard, gata,
gheară, gresie, groapă, guşă, a încurca, lespede, a leşina, mal, mazăre, măceş,
măgură, mălai, mămăligă, mătură, melc, mire, mistreţ, a mişca, morman, moş, murg,
niţel, păstaie, pînză, ravac, a răbda, reazem, a scăpăra, scrum, sîmbure, stejar, sterp,
Page | 210
stînă, strugure, şale, şopîrlă, tare, traistă, ţap, ţarină, ţăruş, (a se) uita, a urca, urcior,
urdă, vatră, viscol, zăr (zer), a zburda, zestre, a zgîria.

97 de cuvinte, aproape 100.

Din ele, baligă, baltă, cioară, sterp, țap sunt de substrat, dar vin din substratul italian, se regăsesc și în
Italia. gușă, a leșina, mălai, mămăligă, pânză, urcior sunt cuvinte romanice, se regăsesc în Italia. mal și
buză, în toată Europa. fărâmă vine din a sfărâma, atestat în Italia de sud.
cătun, în pofida unor lingviști, e un împrumut balcanic, și nu e vechi, nu e atestat în textele vechi, și nu e
de substrat. Un toponim, Katun, atestat după 1210, e în Balcani, nu în România de azi. bălan, groapă,
gata, mătură vin din slavă. brâu, de asemeni. cioban e turcesc. traistă e grecesc și tardiv. 22 de cuvinte
care nu-s dacice.
22 % e un grad de imprecizie lingvistică mare.
Despre celelalte, nu putem spune că au origine dacă, fiindcă nu cunoaștem cuvintele dacice din care
provin. De fapt, nu cunoaștem nici un cuvânt dacic.
În ce privește dicționarul de plante al lui Dioscoride, puținele plante cu nume dacic nu corespund exact
nici unui nume de plantă din flora României. Numele de plante, în română, sunt cel mai adesea fără
etimologie, locale, creații expresive, au modificări fonetice inexplicabile de la o regiune la alta, și au
numeroase variante și sinonime. Dacă pur și simplu comparăm denumiri de plante la întâmplare, orice
nume de plantă românesc cu orice nume dacic de plante din Dioscoride, vom găsi falși pozitivi.
persanul ciupan ‫چوپان‬ < iranian *fšupāna < * fšu- ”oaie, vită” și * pān- ”a păzi”
venit din persană în turcă sau cumană, çoban. Turcmenă çopan, azeră çoban, uzbecă cho'pon, kazahă
шопан šopan ; uigură čopan.
Termenul e analizabil în vechea persană (oaie+păzitor), deci e persan. S-a răspândit în multe limbi
turcice, iar din acestea în armeană, bulgară, rusă. Wanderword. Cuvântul românesc vechi, păcurar, e de
origine latină. Aromână picurari.
pisică, după DEX din pis + sufixul ic, vine de fapt din turca veche pișik – păstrat în limbile turcice, cu
excepția turcei moderne. Otoman ‫ پسك‬. pisik
Lista lui Russu
Cuprindem mai jos 155 din cele 168 de cuvinte propuse de Ion I. Russu ca dacice, în cartea sa
Etnogeneza românilor :
abur, acăța, a adia, a ameți, amurg, a anina, aprig, argea, a arunca, baci, baier, baligă, baltă, barză,
bască, balaur, a băga, băiat, beregată, boare, bordei, brad, brîndușă, brânză, brusture, a se bucura,
bunget, burlan, burtă, butuc, butură, buză, caier, cață, căciulă, căpușă, căpută, cătun, cârlan, cârlig,
copac, copil, creț, a cruța, a curma, curpăn, cursă, a dărâma, darari, daș, a dărâma, a deretica, a
descurca, a desghina, a dezbăra, dop, droaie, fărâmă, gard, gata, gălbează, genune, gheară, ghes,
 ghimpe, ghionoaie, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, a se gudura, gușă, a încurca, a înghina, a
îngurzi, a înseila, a întrema, leagăn, a lepăda, lespede, a leșina, mal, mazăre, măceș, a mădări, măgură,
mărcat, mătură, melc, mieriu, mire, mistreț, a mișca, a mușca, mânz, morman, moș, mugure, murg,
mușat, năpârcă, nițel, noian, păstaie, a păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea, a răbda, reazem, a ridica,
rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, a se scula, a scurma, sâmbure, spânz, sterp, străghiată, strepede,
strugure, strungă, a sugruma, a sugușa, șale, șiră, șopârlă, șoric, șut, tare, țap, țarc, țăruș, a se uita, Page | 211
undrea, a urca, urcior, urdă, a urdina, urdoare, vatră, a vătăma, vătui, viezure, viscol, zară, zăr, a zburda,
zestre, zgardă, a zgârâia.

a arunca, baier, fărâmă, gușă, lespede, a leșina, a mișca, a mușca, pânză, urcior (inflamație la ochi)
sunt, după consensul cercetătorilor și cum am arătat și în cartea de față, romanice, prezente și în alte
limbi romanice, și deci nu pot fi nici dacice, nici de substrat.
baligă, baltă, beregată, bordei, buză, mal, măgură, mânz, sterp, țap sunt de substrat, dar răspândite și în
în alte limbi și zone geografice : baligă, baltă, sterp, țap în Italia, beregată, mânz în limbile celtice,
bordei, germanic, buză, mal, în toată Europa. Nimic specific.
cătun nu are atestări vechi în daco-română (un toponim în Balcani în sec. XII) și deci poate fi considerat
ca împrumut balcanic recent. gata, gard, groapă sunt slave. burlan e turcesc, un împrumut târziu.
24 de cuvinte dintr-o listă de 155, pe lângă multe alte etimologii controversate, 15 % au cu siguranță alte
origini decât cele oferite de autor. Russu e un lingvist slab.
Grigore Brâncuș, în mai multe studii printre care Istoria limbii române, 2005, pp. 48-49, oferă
următoarea listă, nu mult diferită :

abure, argea, baci, balaur, bală, balegă, baltă, bardz (alb), bască (lână tunsă), bâlc, brad, brânză,
brâu, brusture, buc, bucur, bunget, buză, călbează căpuşă, cătun, ceafă, cioară, cioc, ciucă „vârf
de deal, pisc”, ciuf „moţ de păr”, ciump, a ciupi, ciut (şi şut), coacăză, copac, copil, curpen,
cursă, fărâmă, fluier, gard, gata, ghimpe, ghionoaie, ghiuj, grapă, gresie, groapă, grumaz, grunz
„bulgăraş, cocoloş”, guşă, hameş „mâncăcios, lacom” (şi vb. hămesi), jumătate, îndelete, leurdă
„usturoi sălbatic”, mal, mare adj., mazăre, măgar, măgură, mărar, mânz, moş, mugur, murg,
muşcoi, năpârcă, noian, pârâu, pupăză, raţă, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, sâmbure, spânz,
strepede, strugure, strungă, șopârlă, știră, țap, ţarc, ţeapă, urdă, vatră, viezure (şi vizuină), zară,
zgardă.
Nesigure : băiat, băl, brâncă (boala cu acest nume) bulz, burduf, burtă, codru, Crăciun, creţ, a
cruţa, a curma, daltă, a dărâma, fluture, lai „negru”, mătură, mire, negură, păstaie, scorbură,
spuză, stăpân, sterp, stână, traistă.
printre multe altele : ciuf, cioară, grapă, rață, stearpă, țap sunt de substrat, dar vin din substratul italian,
fiindcă le găsim în Italia. (brâu/brâne probabil preluat separat, din longobardă în Italia, din slavă în
rom.)
fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză sunt latine – flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia – cu
evoluție fonetică regulată.
măgar, mărar sunt balcanice – primul, balcanism de origine semită (hamor > gomar > magar în greacă,
albaneză, bulgară) ; mărar din gr. marathron.
ghionoaie e, desigur, derivat din găunos, caună, despre care am discutat deja.
mare adj. e celtic. Pe lista cuvintelor nesigure, bălai, daltă sunt slave. mătură e slav ; deși dificultățile
fonetice sunt mari, a-l explica prin substrat e o înlocuire de tip obscurum per obscurius, a ceva nedeslușit
prin ceva încă și mai neclar. scorbură e probabil latin, fiindcă are echivalenți dialectali în Italia. stăpân e
iranian, sterp din substratul italian. traistă din gr. tagistron, cuvânt târziu, cu etimologie bine clarificată.
88 de cuvinte ”sigure” și un total de 113 cuvinte. Dintre acestea : Page | 212
balegă, baltă, brâu, buză, cătun, cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard, gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă,
jumătate, îndelete, mal, mare, măgar, măgură, mărar, rață, țap, daltă, mătură, negură, scorbură, spuză,
stăpân, sterp, traistă - 32 de cuvinte cu etimologie cunoscută, și care sigur NU fac parte din substratul
local al limbii române. E vorba de aproape o treime.
Atunci când un academician specialist în substratul limbii române publică o listă atât de șubredă nu mai
avem mare lucru de așteptat nici de la Universitatea din București, nici de la Academie.
a curma poate fi de substrat sau nu. El poate fi considerat și ca deverbativ al gr. κορμός tors, trunchi,
trunchi de arbore, cf. și fr. grume ”trunchi de arbore”. Brindisi Apulia curmóni, trunchi de măslin cu
crengile tăiate. arom., meglen. curmu ”a întrerupe, a opri”.

Bibliografie privind substratul

Ante Aikio, An essay on substrate studies and the origin of Saami in Irma Hyvärinen / Petri Kallio /
Jarmo Korhonen (eds.), Etymologie, Entlehnungen und Entwicklungen: Festschrift für Jorma Koivulehto
zum 70. Geburtstag, pp. 5–34. Mémoires de la Société Néophilologique de Helsinki 63. Helsinki
Franz Altheim, Geschichte der lateinischen Sprache von den Anfangen bis zum Beginn der Literatur
Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main 1951
B
Serge Bahuchet, Fragments pour une histoire de la forêt africaine : les données linguistiques et
culturelles, in C.M. Hladik, A. Hladik, H. Pagezy, O.F. Linares, G.J.A. Koppert and A. Froment eds.
L’alimentation en forêt tropicale : interactions bioculturelles et perspectives de développement, Éditions
UNESCO, Paris, 1996, pp. 97–119.
Eduardo Blasco Ferrer, Storia linguistica della Sardegna, Niemeyer Verlag, Tübingen, 1984.
Robert Stephen Paul Beekes, Etymological Dictionary of Greek, Brill, Leiden 2009
Robert Stephen Paul Beekes, Pre-Greek: Phonology, Morphology, Lexicon, Brill, Leiden 2014
Vittorio Bertoldi, Saggio di ricostruzione storico-culturale in base alle testimonianze latine ed alle
sopravvivenze basche e neolatine (1941) in Archivio storico della Calabria - Nuova serie - Anno I, nr. 4,
2012
Hubert Bessat, Claudette Germi, Les noms du patrimoine alpin: Atlas toponymique : Savoie, vallée
d'Aoste, Dauphiné, Provence. II ; ELLUG, Grenoble, 2004
Hubert Bessat, Claudette Germi, Les mots de la montagne autour du Mont-Blanc, ELLUG, Grenoble,
1991
Jean-Yves Bigot, Vocabulaire français et dialectal des cavités et phénomènes karstiques, online.
Matthias Brenzinger, Lexical Retention in Language Shift, in Matthias Brenzinger, ed. Language Death:
Factual and Theoretical Explorations, Walter de Gruyter, Berlin, 1992, p. 213 et seqq.
Jordi Bruguera, Introducció a l'etimologia, Institut d'Estudis Catalans, Barcelona, 2008
Thomas Burrow, The Sanscrit Language, Faber and Faber, London, 1955
C
John Cameron, The Gaelic names of plants (Scottish, Irish, and Manx), collected and arranged in
scientific order, with notes on their etymology, uses, plant superstitions, etc., J. Mackay, Glasgow, 1900
Federico Corriente, Coptic loanwords of Egyptian Arabic in comparison with the parallel case of
Romance loanwords in Andalusi Arabic, in Collectanea Christiana Orientalia 5 (2008), pp. 59-123. Page | 213
Federico Corriente, Dictionary of Arabic and Allied Words. Spanish, Portuguese, Catalan, Gallician and
Kindred Dialects, Brill, Leiden, 2008
Diccionario de la lengua española (DRAE) 22-nd edition, online.
D
Alexi Decurtins, Niev vocabulari romontsch sursilvan - tudestg' / Neues rätoromanisches Wörterbuch
surselvisch-deutsch, Lia Romantscha, Chur 2001.
F
Josef Felixberger, Das gallische Substrat in etymologischen Wörterbuchern des Französischen, in
Sabine Heinemann, Gerald Bernhard, Dieter Kattenbusch, eds., Roma et Romania: Festschrift für
Gerhard Ernst zum 65. Geburtstag, Max Niemeyer, Tübingen, 2002, pp. 79-94
G
Roman Gaidamaško, Finno-ugric Substrate Appellatives in Russian Dialects of the Upper Kama, in
Eesti ja soome-ugri keeleteaduse ajakiri. Journal of Estonian and Finno-Ugric Linguistics, 2013,
pp. 199-216
Claudette Germi, Mots du Champsaur, Hautes-Alpes, ELLUG, Grenoble, 1996 (franco-prov.)
Joachim Grzega, Romania Gallica Cisalpina, De Gruyter, Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 2001
H
Harald Haarman, Balkanlinguistik 1. Areallinguistik und Lexikostatistik des balkanlateinischen
Wortschatzes, Gunter Narr, Tubingen, 1978
Sabine Heinemann, Gerald Bernhard, Dieter Kattenbusch, eds., Roma et Romania: Festschrift für
Gerhard Ernst zum 65. Geburtstag, Max Niemeyer, Tübingen, 2002
Jan Hendrik Hessels, A Late Eighth-Century Latin-Anglo-Saxon Glossary, Cambridge University Press,
Cambridge, 2011 (prima ed. 1890)
Clive Holes, Dialect, Culture, and Society in Eastern Arabia: Glossary, Brill, Leiden, 2001
S. Hopkins Sarar”pebbles” – A Canaanite Substrate Word in Palestinian Arabic, Zeitschrift für
Arabische Linguistik, 18, 1995, p. 37.
Johannes Hubschmid, Vorindogermanische und Indogermanische Substratwörter in den Romanischen
Sprachen, in Sture P. Ureland, Die Leistung der Strataforschung und der Kreolistik, Max Niemeyer
Vorlag, Tübingen, 1982
Jean Humbert, Nouveau glossaire genevois, Julien frères, Geneva, 1852
I
Maria Iliescu, Rumänisch-friaulische Substratworter, in Günter Holtus, Edgar Radtke eds. Rumänistik in
der Diskussion, Gunter Narr Verlag, Tübingen, 1986
K
Judith Kogel Joseph Seniri: Commentary on the Former Prophets: A Critical Edition of the Hebrew Text
with Introductory Essays on Grammatical Exegesis in Thirteenth-Century Provence Brill, Leiden 2014
Maarten Kossmann, The Arabic Influence on Northern Berber, Brill, Leiden 2013
Guus Kroonen, Etymological Dictionary of Proto-Germanic, Brill, Leiden, 2013
L
Wolf-Dieter Lange, Philologische studien zur Latinität westhispanischen Privaturkunden, Brill, Leiden,
1966
Aleksandr Lubotsky, The Indo-Iranian Substratum, in Chr. Carpelan, A. Parpola, P.Koskikallio eds.,Page | 214
Early Contacts between Uralic and Indo-European: Linguistic and Archaeological Considerations, ;
Helsinki, Suomalais-Ugrilainen Seura, 2001, pp. 301-317.
M
Hrach K. Martirosyan, Etymological Dictionary of the Armenian Inherited Lexicon, Brill, Leiden, 2009.
Ranko Matasović, The substratum in Insular Celtic in Journal of Language Relationship, 8, 2012, p.
153—168
P
Giovan Battista Pellegrini, Toponomastica italiana, Ulrico Hoepli editore, Milano 1990
Max Pfister, Dal latino della Gallia cisalpina agli idiomi romanzi dell Italia settentrionale, in Emanuele
Banfi, Giovanni Bonfadini, Patrizia Cordin, Maria Iliescu eds., Italia settentrionale: crocevia di idiomi
romanzi: Atti del convegno internazionale di studi. Trento, 21-23 ottobre 1993, Walter de Gruyter, 1995
Max Pfister, Die Lexikologie als Arbeitsfeld der vergleichenden romanischen Sprachwissenschaft, in
Wolfgang Dahmen, Gunter Holtus, Johannes Kramer, Michael Metzeltin eds., Was kann eine
vergleichende romanische Sprachwissenschaft heute (noch) leisten ?: Romanistisches Kolloquium XX,
Gunter Narr Verlag, Tubingen, 2006
Edgar Polomé, Germanic, North-West-Indo-European and Pre-Indo-European Substrates, in Recent
Developments in Germanic Linguistics, ed. Rosina Lippi-Green, John Benjamins, 1992
Saskia Pronk-Tiethoff, The Germanic Loanwords in Proto-Slavic, Brill, Leiden, 2013
S
Janne Saarikivi, Substrata Uralica. Studies on Finno-ugrian Substrate in Northern Russian Dialects, Ph.
D., Helsinki, 2006.
Wolfgang Schmid, Das Lateinische und die Alteuropa Theorie, in Wolfgang P. Schmid, Linguisticae
Scientiae Collectanea, De Gruyter, 1994, p. 314
Uwe Friedrich Schmidt, Praeromanica der Italoromania auf der Grundlage des LEI (A und B) Peter
Lang Verlag, Saarbrücken, 2008
Petrus Cornelis Hendrikus Schrijver, Substrate words in Sound Law and Analogy: Papers in Honor of
Robert S.P. Beekes, edited by Alexander Lubotsky, Rodopi, Leiden, 1997
P. C. H. Schrijver, Non-Indo-European Surviving in Ireland în First Millennium AD in Ériu 51 pp. 195–
199.
Silvio Sganzini, Le denominazioni del "ginepro" e del "mirtillo" nella Svizzera Italiana : (a proposito di
una recente etimologia dei nnll. Bellinzona e Olivone) în Bollettino dell'opera del Vocabolario della
Svizzera italiana, vol. 9, 1933
Emilio Sereni, Vita e techniche forestali nella Liguria antica, in Annali Istituto «Alcide Cervi» edizioni
Dedalo, Bari 2000, pp. 25-142
Lothar Willms, Klassische Philologie und Sprachwissenschaft, Vandenhoeck and Ruprecht, Göttingen,
2013, p. 212
Michael Witzel, Substrate Languages in Old Indo-Aryan (Ṛgvedic, Middle and Late Vedic, in Electronic
Journal of Vedic Studies, vol. 5, no. 1 , 1999.
Michael Witzel, Early Sources for South Asian Substrate Languages, in Mother Tongue, special issue,
1999.
Michael Witzel, Early Loan Words in Western Central Asia, Indicators of Substrate Populations… in
Victor Mair ed. Contact and Exchange în Ancient World, University of Hawaiˊi Press, 2006, p. 158. Page | 215

Bibliografia dialectelor – Dicționare

A
Rita Pina Abbamonte Dizionario delle parlate galloitaliche di Novara di Sicilia e Fondachelli Fantina,
teză de doctorat, Catania 2010 (galoitalice)
Lanfranco Abis de' Clari, Lessico pusciavin-italiano-deutsch, 2002 (apud Federico Pedotti,
www.lessico.ch ) (lombard)
Claude François Achard, Dictionnaire de la Provence et du Comté-Venaissin: Vocabularie provençal -
françois, Jean Mossy, Marseille, 1785
Paul Aebischer, Les pluriels analogiques en -ora dans ler chartes latines de l’Italie, în Archivium
Latinitatis Medii Aevi, vol. 8, 1933.
Vittorio Alfieri, Voci e modi toscani con le corrispondenze de' medesimi in lingua francese ed in dialetto
piemontese, P. G. Pic, Torino, 1827
Louis Alibert, Dictionnaire occitan-français d'après les parlers languedociens, Institut d'études
occitanes, Mâcon, 1965
Johann Alton, Die ladinischen Idiome in Ladinien, Gröden, Fassa, Buchenstein, Ampezzo, Verlag des
Wagner’schen Universitäts-Buchhandlung, Innsbruck, 1879
Raffaele d'Ambra, Vocabolario napolitano-toscano domestico di arte e mestieri, 1873 (campan.)
Aldo Aneggi, Dizionario cembrano, Museo degli usi e costumi della gente trentina, San Michele
all’Adige, 1984 (Trento)
James Bruyn Andrews, Vocabulaire français-mentonais, Imprimerie niçoise, Nice, 1877 (occit.)
Francesco Angiolini, Vocabolario milanese-italiano coi segni per la pronuncia; preceduto da una breve
grammatica del dialetto e seguito dal repertorio italiano-milanese, G. B. Paravia, Torino, 1897 (lomb.)
anon. (Josef Anton Vian), Gröden, der Grödner und seine Sprache, Weger, Brixen, 1864 (ladin).
François Arnaud, Gabriel Morin, Le langage de la vallée de Barcelonnette, H. Champion, Paris, 1920
(occit.)
Cletto Arrighi, Dizionario milanese-italiano col repertorio italiano-milanese, Hoepli, Milano 1977
Mariano Aureli, Nuovo dizionario usuale tascabile del dialetto bolognese, Antonio Chierici, Bologna,
1851 (lomb.)
J. T. Avril, Dictionnaire provençal-français, Edouard Cartier imprimeur-libraire, Apt, 1839 (provensal)
Gabriel Azaïs, Dictionnaire des idiomes languedociens étymologique, comparatif et technologique,
Delpech Imprimeur, Béziers, 1864 (occit.)
Carlo Azzi, Vocabolario domestico ferrarese-italiano, Fratelli Buffa librai-editori, Ferrara, 1857
B
Raffaella Badiale, Il dialetto di Falcinello, teză de doctorat, Zurich 2007 (Liguria)
Maria Grazia Balzano, Dizionario dialettale di Gallicchio (Basilicata – Lucania) online.
Giuseppe Banfi, Francesco Cherubini, Vocabolario milanese-italiano ad uso della gioventù. Presso la
Libreria di educazione di A. Ubicini, Milano, 1857
Livia Barbero Ruffino, La parlata del Kyé, 2004 (occitan din Cuneo : Frabosa Soprana, Frabosa
Sottana e Roccaforte Mondovì e Villanova Mondovì)
Louis Barral, Dictionnaire Français-Monégasque, Mairie de Monaco, 1983 (ligure)
http://www.bartavel.com/ (occitan Annonay)
Karl Bartsch, Denkmäler der provenzalischen Litteratur, Stuttgart, 1856 (occit.)
H. Beauchet-Filleau, Essai sur le patois poitevin, Clouzot, Niort, 1864 (franc.)
Page | 216
Pierino Bello, Vocabolario del dialetto di Pietraroja (alto Sannio beneventano) Edito dal Comune e
dalla Proloco di Pietraroja, 2009, online (Campania)
Piero Bello, Dale Erwin, Vocabolario etimologico odierno napoletano-italiano, online.
Bernardino Biondelli, Saggio sui dialetti gallo-italici, Giuseppe Bernardoni di Gio, Milano, 1853
Oscar Bloch, Atlas linguistique des Vosges méridionales, Hon. Champion, Paris 1917
Martina Blusch, Ein Italienisch-deutsches Sprachlehrbuch des 15. Jahrhunderts. Peter Lang, Frankfurt
am Main, 1992. (glosar de mastro Zorzi, 1424) (Veneto)
Giuseppe Boerio, Dizionario del Dialetto Veneziano, Andrea Santini, Venezia, 1829
Auguste Boissier, Glossaire du patois de Die (Drôme), Chenevier et Chavet, Valence, 1873 (occit.)
Domenico Bortolan, Vocabolario del dialetto antico vicentino, Prem. Tip. S. Giuseppe, Vicenza,
1893.(Veneto)
Jean Claude Bouvier, Claude Martel, Atlas linguistique et ethnographique de la Provence, CNRS, 1975
(occit.)
Remo Bracchi, Convergenze e discrepanze lessicali tra Valtellina e Rezia, Museo castello Masegra,
Sondrio, 2004 (lomb.)
Philippe Sirice Bridel, Glossaire du patois de la Suisse romande, Georges Bridel éditeur, Lausanne,
1866 (romandă)
James Dowden Bruner, The Phonology of the Pistojese Dialect, The Modern Language Association,
Baltimore, 1894 (Toscana, Emilia)
Pietro Brunetti, Vocabolario essenziale, pratico e illusrato del dialetto manduriano, Barbieri, 2002
(Puglia)
Joann Anton Bühler, Grammatica elementara del lungatg rhäto-romonsch : per diever dils scolars en
classas superiuras, L. Hitz, Cuera, 1864
Bulletin du Glossaire des patois de la Suisse romande. din 1902, online.
C
P.-M. Callet, Glossaire vaudois, Georges Bridel ed., Lausanne, 1861
Italo de Candido, Dizionario ladino di S. Stefano di Cadore, Arti grafiche Conegliano, 1991
Louis Capello de Sanfranco, Dictionnaire portatif piémontais-français, Vincent Bianco, Torino, 1814
Maurizio Capocchiano, Parole misurachisi. Appunti per un vocabolario dialettale Comune di Mesoraca,
2010 (Calabria) online.
Pasquale Caratu, cura di, Nuovo Atlante Fonetico Lucano sotto gli auspici del CNR. La parabola del
figliuol prodigo nei dialetti italiani. I dialetti della Lucania. Università degli Studi di Bari, 1981
Basilius Carigiet, Raetoromanisches Wörterbuch, Surselvisch-Deutsch, J. M. Albin, Chur, 1882
(romanș)
Giovanni Casaccia, Vocabolario genovese-italiano, Fratelli Pagano, Genova, 1851
Giovanni Giacomo Cavalli, Cetra genovese, Giuseppe Bottari, Genova,1630
J-A. Chabrand, A. de Rochas d'Aiglun, Patois des Alpes Cottiennes, (Briançonnais et vallées vaudoises)
Maisonville et fils, Grenoble, 1877 (romand)
Francesco Cherubini, Vocabolario milanese-italiano, vol. I, Stamperia Reale, Milano, 1814
Francesco Cherubini, Vocabolario milanese-italiano, vol. II, Regia Stamperia, Milano, 1840
Emanuele Celesia, Dell'antiquisimo idioma de' liguri, Tipi del R. I. de' sordo-muti, Genova, 1863
Francesco Cherubini, Vocabolario mantovano Milano, Batista Bianchi, 1827 (Emilia-Romagna)
anon., Collezione delle migliori opere scritte in dialetto milanese, presso Giovanni Pirotta, Milano, 1816.
conține Varon milanes.
Giuseppe Colombo di Prale, Vocabolario italiano-ormeasco e ulmioscu-italian, Tipografia Fracchia,
Mondovi 1985 (ligur)
Michele Colombo, Passione Trivulziana: Armonia evangelica volgarizzata in milanese antico. Walter de
Gruyter, Berlin, 2016
Page | 217
Pietro Contarini, Dizionario tascabile delle voci e frasi particolari del dialetto veneziano, Gio. Cecchini,
Venezia, 1850
Charles Contejean, Dictionnaire du patois de Montbéliard, Barbier, Montbéliard, 1876 (romand)
Egidio Conti, Vocabolario metaurense, Tipografia Balloni, Cagli, 1902 (Urbino, Marche)
Carolina Coronedi Berti, Vocabolario bolognese-italiano, presso Erminia fu Gaetano Romagnoli, Stab.
Tipografico di G. Monti, Bologna, 1886
Giuseppe Cremonese, Vocabolario del dialetto agnonese, Gabriele Bastone, Agnone, 1893 (Molise)
Giovanni Crocioni, Il dialetto di Arcevia (Ancona), Ermanno Loescher et Co., Roma, 1906 (Marche)
D
Achille Delboulle, Glossaire de la vallée d'Yères pour servir à l'intelligence du dialecte haut-normand et
à l'histoire de la vieille langue française, J. Brenier, Havre, 1876
Caspar Decurtins ed., Rätoromanische Chrestomathie, 12 vol., Fr. Junge, Erlangen, 1891–1919
Maggiore dal Pozzo > Pozzo
A. Devaux, Jules Ronjat, Comptes consulaires de Grenoble en langue vulgaire (1338-1340), Impr.
centrale du Midi, Montpellier, 1912 (romandă)
Friedrich Diez, Anciens glossaires romans, A. Frank, Paris, 1870
Friedrich Diez, Altromanische Sprachdenkmale, Eduard Weber, Bonn 1846
Nino Dori, Aldo Onorati, Giorgio Sirilli, Piero Torregiani, Vocabolario del dialetto albanense, Albano
Laziale, 2006 (Laziale)
Louis du Bois, Glossaire du patois normand, Typographie A. Hardel, Caen 1856 (franc.)
Célestin Duch, Henri Béjean, Le patois de Tignes (Savoie), ELLUG, Grenoble, 1998 (romand)
E
Libero Ercolani, Vocabolario romagnolo-italiano, Monte di Ravenna, fără an, fără loc.
anon. Essay d'un dictionnaire comtois -françois (par Mme. Brust, née Maisonforte) Besançon, 1753.
(romand)

F
Vincenzo Faraoni, La sorte dei plurali in –ora nel romanesco di prima fase, în Vicende storiche della
lingua di Roma, a cura di Michele Loporcaro, Vincenzo Faraoni e Piero Adolfo di Pretoro, Edizioni
dell'Orso, Alessandria, pp. 79-102
Luigi Farina, Bocabolariu sardu nugoresu – italianu, Il Maestrale, Nuoro, 2002
Andrieu Faure, Diccionari Alpin d’Òc, 2009, s. l. (occitan vivaro-alpin)
Giovanni Battista Ferrari, Vocabolario reggiano-italiano, Torreggiani e compagno, Reggio, 1832
Claudio Ermanno Ferrari, Vocabolario bolognese-italiano colle voci francesi.. Tipografia della Volpe,
Bologna, 1835 (Emil.)
Tarcisio Della Ferrera, Vocabolario dialettale di Chiuro e Castionetto, Sondrio, 2005, online (Lomb.)
Domenico Antonio Filippi, Dizionario italiano-tedesco, Heubner e Volke, Vienna,1817
Gennaro Finamore, Vocabolario dell'uso abbruzese, Rocco Carabba, Lanciano, 1880
Lorenzo Foresti, Vocabolario piacentino-italiano, Fratelli del Majno, Piacenza, 1836 (Emilia)
Lorenzo Foresti, Vocabolario piacentino-italiano, Francesco Solari, Piacenza, 1855
Marco Forni, Wörterbuch Deutsch – Grödner-Ladinisch / Vocabuler Tudësch-Ladin de Gherdëina,
Institut Ladin Micurà de Rü, San Martin de Tor, 2002
Giuseppe Foti, Vocabolario del dialetto galloitalico di San Fratello, teză de doctorat, Catania 2015
(galo-italic)
Carmelo Francia, Emanuele Gambarini, Dizionario italiano-bergamasco, Ducato di Piazza Pontida,
Bergamo, s. a.
Flavio Frezza, Il dialetto di Bagnoregio nei versi di Filippo Paparozzi, 2012, pdf online. (Lazio)
Dizionario Storico Friulano, http://www.dizionariofriulano.it online.
Grant Dizionari Bilengâl Talian-Furlan www.arlef.it online Page | 218

G
Ferdinando Galiani, Vocabolario Delle Parole Del Dialetto Napoletano, Che Più Si Scostano Dal
Dialetto Toscano, Giuseppe Maria Porcelli, 1789
Giovanni Galvani, Saggio di un glossario modenese, Tip. dell Imm. Concezione, Modena, 1868 (Emilia)
Augusto Gamba, Raffaello De Rocco, Il vernacolo della Val di Zoldo : raccolta di espressioni dialettali,
Panfilo Castaldi Editore, Feltre 1972 (Ladin)
Carlo Gambini, Vocabolario pavese-italiano, Tipografia Fusi, Pavia 1859 (Lomb. Emil.)
Francesco Gardani, Dynamics of Morphological Productivity : The Evolution of Noun Classes from
Latin to Italian, Brill, Leiden, 2013
Étienne Garcin, Nouveau dictionnaire provençal-français, Fabre imprimeur-libraire, Draguignan,1841
Léger Gary, Dictionnaire patois-francais: à l'usage du département du Tarn et des départements
circonvoisins ...Imprimerie de J.-L Pujol, Castres, 1845 (occit.)

Antonio Garrisi, Dizionario leccese-italiano, Capone editore, Lecce, 1990 (salentino)

Santiago Alonso Garrote, El dialecto vulgar leonés hablado en maragatería y tierra de Astorga, Imp. y
llib. de P. Lopez, Astorga, 1909 (Spania, Leon)
Louis Gauchat, Comment on nomme les fromages dans nos patois, în Bulletin du Glossaire des patois de
la Suisse romande, 6, 1907.Louis Gauchat, Jules Jeanjaquet, Ernest Tappolet, Glossaire des patois de la
Suisse romande, Librairie Droz, Genève, 1900...
Augusto Gaudenzi, I suoni, le forme e le parole dell’odierno dialetto della città di Bologna, Ermanno
Loescher, Torino, 1889
Jean Aimé Gaudy-Lefort, Glossaire génevois, ou, Recueil étymologique des termes dont se compose le
dialecte de Genève, Marc Sestié, Genève, 1820 (romand)
Vito Giustiniani, introducere, note și indici, Adam von Rottweil, Deutsch-italienischer Sprachführer –
Maistro Adamo de Rodvila, Introito e porta de quele che voneno imparare.....Gunter Narr Verlag,
Tübingen, 1987
Max Goldstaub, Richard Wendriner, Ein tosco-venezianischer Bestiarius, Max Niemeyer, Halle, 1892
(veneto, anul 1468)
Didier Grange, Lexique descriptif occitan - français du vivaro-alpin au nord du Velay et du Vivarais,
2008 (occitan)
Louis-Pierre Gras, Dictionnaire du patois forézien, Auguste Brun, Lyon, 1863 (romand, arpitan)
Lucien Alexandre Guillemaut, Dictionnaire patois; ou, Recueil par ordre alphabétique des mots patois
et des expressions du langage populaire les plus usités dans la Bresse Louhannaise, A. Romand,
Louhans, 1894-1902 (romand)
Gaston Guillaumie, Contribution à l'étude du glossaire périgourdin, A. Picard, Paris, 1927 (occitană,
Périgord, Dordogne)
H
Urban Holmes, Waldensian speech in North Carolina, in Zeitschrift für romanische Philologie, vol. 54
1934, p. 500 (romandă din Praly și Perero ; ital. Prali, Perrero, AIS punctul 152)
Jean Humbert, Nouveau glossaire genevois, Jullien frères, Geneva, 1852 (romand)
I
Antonio Ive, I dialetti ladino-veneti dell'Istria. Karl J. Trübner, Strasburg, 1900
anon. Introductio quaedam utilissima, sive Vocabularius quattuor linguarum, Latine, Italice, Gallice et
Alamanice, Erhart Öglin, Augsburg, 1516 (și reeditarea din 1518)
J
Karl Jaberg, Jakob Jud, Sprach- und Sachatlas Italiens und der Südschweiz, Zofingen, Bern, 1928–1940
Rino Jourdan (Adorino Giordano) Lou vërnantin / Lo vernantin. Il Vernantese. Dizionario occitano di
Vernante, Viure lo Pais, Chambra d'Oc. s. l. 2010. 101
K Page | 219
Eduard Koschwitz, Les plus anciens monuments de la langue francaise, O. R. Reisland, Leipzig, 1902
Ernesto Kosovitz, Dizionario-Vocabolario del dialetto triestino e della lingua italiana, Tipografia Figli
di C. Amati, Trieste, 1890
Johannes Kramer, Etymologisches Wörterbuch des Dolomitenladinischen, Helmut Buske Verlag,
Hamburg 1988-1993
L
Jean Labouderie, Vocabulaire du patois de la Haute-Auvergne, Mémoires de la société royale des
antiquaires de France, XII, Paris, 1836. (occit.)
Mayer Lamber, Louis Brandin, Glossaire hébreu-français du XIIIe siècle, E. Lambert, Paris 1905
Domenica Lampietti-Barella, Glossario del dialetto di Mesocco, Quaderni grigionitaliani vol 55, 1986
(lomb. alpin)
Charles Lecomte, Le parler dolois, Honoré Champion, Paris, 1910 (Bretagne, fr.)
Franco Lena, Nuovo dizionario del dialetto spezzino, La Spezia, Accademia Lunigianese di Scienze
Giovanni Capellini, 1993 (ligur)
Luigi Lepri, Daniele Vitali, Dizionario bolognese-italiano, italiano-bolognese, Edizioni Pendragon,
Bologna, 2009 (lomb.)
Paul Lescale, Recherches et observations sur le patois du Quercy, A. Bergon Imprimeur-éditeur, Cahors,
1923 (occitan)
Vastin Lespy, Paul Raymond, Dictionnaire béarnais ancien et moderne, Hamelin frères, Montpellier,
1887 (occit.)
Joseph Abraham Levi, La ienti de Sion: Linguistic and Cultural Legacy of an Early Thirteenth-Century
Judeo-Italian Kinah, în Italica, Vol. 75, No. 1 1998, pp. 1-21 ( ital. centrală nediferențiată, Roma,
Umbria sau Marche)
Ugo Levi, I monumenti del dialetto di Lio Mazor, Visentini cav. Federico, Venezia 1904 (veneto)
René Liautaud, Essai de lexique français-entraunois avec correspondances en niçois, CNDP, 1985
(occitan gavot)
J. Etienne Lorck, Altbergamaskische Sprachdenkmäler, (IX.-XV. Jahrhundert) Max Niemeyer, Halle,
1893 (lombard)
D. Lorrain, Glossaire du patois messin, Sidot frères, Nancy, 1876 (franc.)
Nicola Lupo, Vocabolario brontese, 2015, online (Sicilia, galo-italic ligure, piemontese)
M
Angelo Majoni, Cortina d’Ampezzo nella sua parlata, 1929 (ladin)
Carlo Malaspina, Vocabolario parmigiano-italiano, Carmignani, Parma, 1858 (Emilia-Romagna)
Pierre Malvezin, Glossaire de la langue d'oc, Paris, 1908 (occit.)
Franco Mancini ed. Iacopone da Todi, Laude, Gius. Laterza & Figli, Bari 1974.
Are un glosar al limbii lui Iacopone la sfârșit.
Rodolfo Manfredi, Dizionario pavese-italiano, Successori Bizzoni, Pavia 1878 (Lomb. Emil.)
Ernesto Maranesi, Piccolo vocabolario del dialetto modenese, Tip. de l Imm. Concezione, Modena, 1869
Ernesto Maranesi, Pietro Papini, Vocabolario modenese-italiano,Societa Tipografica, Modena, 1893
Stefano Martini, Saggio intorno al dialetto ligure, Carlo Puppo, Sanremo, 1870
Antonio Mattioli, Vocabolario romagnolo-italiano, I. Galeati e figlio, Imola, 1879
anon. Mélanges sur les langues, dialectes et patois: renfermant, entre autres, une collection de versions
de la parabole de l'enfant prodigue en cent idioms ou patois différens, presque tous de France,
Paris, 1831
Émile Mâzuc, Grammaire languedocienne: dialecte de Pézénas, 1899
(Hérault. dict. occitan de la p. 236)
Giovan-Batista Melchiori, Vocabolario bresciano-italiano, Franzoni e socio, Brescia, 1817 (Lomb.)
Domenico Meo, Vocabolario del dialetto di Agnone, 2003 (Molise)
Régis Michalias, Glossaire des mots particuliers du dialecte d'oc de la commune d'Ambert, în Revue de
philologie française, Champion, Paris, 1912, p. 27 et seqq.
Johann Michael, Der Dialekt der Poschiavotal, Ehrhard Karras, Halle, 1905 (lomb.) Page | 220
Thomas Mignard, Vocabulaire raisonné et comparé du dialecte et du patois de la province de
Bourgogne, Lamarche, Dijon, 1870 (franceză, langue d'oïl)
Emanuele Miola, Innovazione e conservazione in un dialetto di crocevia. Il kje di Prea, Francoangeli,
Milano, 2013 (Piemont)
Giovanni Mischi, Wörterbuch Deutsch-Gadertalisch / Vocabolar Todësch-Ladin (Val Badia) Institut
Ladin Micurà de Rü, San Martin de Tor, 2000
anon. Miscellanea di opuscoli inediti o rari dei secoli 14. e 15: 1: Prose. Unione Tipografico-editrice,
1861, (emiliano)
Henry Moisy, Glossaire comparatif anglo-normand, Henri Delesques ed., Caen, 1889
Ernesto Monaci, Crestomazia italiana dei primi secoli, S. Lapi editore, Città di Castello, 1889
Pietro Monti, Vocabulario dei Dialetti della città e diocesi di Como, Milano 1845 (Lombard)
Pietro Monti, Saggio di vocabolario della Gallia Cisalpina e celtico, Dalla Societa Tipografica de'
Classici Italiani, Milano, 1856 (lombard)
Antonio Morri, Vocabolario romagnolo-italiano, Pietro Conti, Faenza, 1840.
Vincenzo Mortillaro, Nuovo dizionario siciliano-italiano, Stamperia di Pietro Pensante, Palermo,1853
N
Francesco Nannini, Vocabolario portatile ferrarese-italiano (Emilia-Romagna) Eredi di Giuseppe
Rinaldi, Ferrara, 1805
Alessandro Pericle Ninni, Materiali per un vocabolaria della lingua rusticana del contado di Treviso,
Longhi e Montanari, Venezia, 1891 (Veneto)
O
Giuseppe Olivieri, Dizionario genovese-italiano, Giovanni Ferrando, Genova, 1851
Jean-Baptiste Onofrio, Essai d'un glossaire des patois de Lyonnais, Forez et Beaujolais, N. Scheuring,
Lyon, 1864
P
William D. Paden, Two Medieval Occitan Toll Registers from Tarascon, University of Toronto Press,
Toronto, 2016 (occit.)
Angelo Paganini, Vocabolario domestico genovese-italiano, Gaetano Schenone, Genova, 1837
Luigi nob. Pajello, Dizionario vicentino-italiano e italiano-vicentino, Tipografia a vapore Brunello e
Pastorio,Vicenza, 1896 (Veneto)
Zaccaria Pallioppi, Emil Pallioppi, Dizionari dels idioms romauntschs d’Engiadin’ota e bassa, della Val
Mustair, da Bravuogn e Filisur, Stamperia da Simon Tanner, Samedan, 1895
Cesare Paolo ed. Lettere volgari del secolo XIII scritte da senesi, Gaetano Romagnoli, Bologna, 1871
(toscan)
Giovani Papanti, I parlari italiani in Certaldo, Francesco Vigo, Livorno, 1875
Elena Paredi, Andeghee (Elench ragionaa di vocabol del Milanes antigh)
Bartholomeo Di Pasi, Tariffa de i pesi, e misure corrispondenti dal Leuante al Ponente, e da una terra, e
luogo all'altro, quasi per tutte le parti dil mondo: con la dichiaratione, e notificatione di tutte le robbe,
che si tragono di uno paese per l'altro, Paolo Gherardo, Vinegia, 1557
Giovanni Pasquali, Nuovo dizionario piemontese-italiano, Enrico Moreno, Torino, 1869
Michele Pasqualino, Vocabolario siciliano etimologico, italiano, e latino, Reale Stamperia, Palermo,
1790
Gasparo Patriarchi, Vocabolario veneziano e padovano, Tipografia del Seminario, Padova, 1821
Gaetano Lionello Patuzzi, Piccolo dizionario del dialetto moderno della città di Verona, G. Franchini,
Verona, 1900 (Veneto)
Sauveur-André Pellas, Dictionnaire provençal et français, chez François-Sebastien Offray, Avignon,
1723
Bartolomeo Pellizzari, Vocabolario bresciano e toscano, Pietro Pianta, Brescia, 1759 (Lombard)
Vittorio Pepe, Piccolo vocabolario metodico del dialetto della provincia di Lecce tradotto in lingua
italiana per uso delle scuole elementari, Stab. tipografico D. Mealli, Brindisi, 1896 (Puglia) Page | 221
Vincenzo Peretti, Vocabolario poetico, Dulau e Company, Londra, 1820
Angelo Peri, Vocabolario cremonese-italiano, Giuseppe Feraboli, Cremona 1847
Ilario Peschieri, Dizionario parmigiano-italiano, Giuseppe Vecchi, 1836
Ilario Peschieri, Dizionario parmigiano-italiano, Blanchon, Parma, 1828
Claude Peyrot, Oeuvres patoises, Pierre Chanson impr., Millau, an 13 (1804) occit. Aveyron.
Bruno Pezzini, Dizionario del dialetto lodigiano, Il Citadino, Lodi, 2000 (lombard)
Gerardo di Pietro, Vocabolario del dialetto morrese con cenni di grammatica, 2004 s. l. (Campania)
Maurizio Pipino, Vocabolario piemontese, Reale Stamparia, Torino, 1783.
Jacopo Pirona, Vocabolario friulano, Antonelli, Venezia, 1871
Marco Poma, Ezio Geninatti, Dizionario mezzenilese-italiano, 2017, online (provensală, Piemont)
Michele Ponza da Cavour, Vocabolario piemontese-italiano, Stamperia reale, Torino, 1830
Vincenzo Raimondo Porru, Saggio di gramatica sul dialetto sardo meridionale, Cagliari, nella Reale
Stamperia, 1811
Vissentu Porru, Dizionariu sardu-italianu, Stamperia Nazionali, Casteddu, 1866
Maggiore dal Pozzo, Glossario etimologico piemontese, F. Casanova, Torino, 1888
Giuseppe Presicce, Il dialetto salentino come si parla a Scorrano, online. (Puglia)
Josef Priebsch, Altspanische Glossen, in Zeitschrift für romanische Philologie 19, 1895, pp. 1–40
(spaniola veche)
Nizier de Puitspelu, Dictionnaire étymologique du patois lyonnais, Librairie générale Henri Georg,
Lyon, 1890 (romand)
Gaspard Pult, Le parler de Sent (Basse-Engadine) F. Payot, Lausanne, 1897 (romanș)
R
Albert Ravanat, Dictionnaire du patois des environs de Grenoble, Jules Rey, Grenoble, 1911 (romand)
François-Just-Marie Raynouard, Choix des poésies originales des troubadours, vol. II, Didot, Paris,
1817 (occitan)
Nicolau Rei-Bèthvéder, Dictionnaire français-occitan (gascon toulousain): dictionnaire de la langue
parlée en Nord Comminges, Fezensaguet, Lomagne, Muretain, Savès.... Institut d'estudis occitans, 2004
Jacqueline Robez-Ferraris, Particularités du français parlé dans la région de Morez, Haut-Jura,
ELLUG, Grenoble, 1995 (franco-provens., romandă)
Eugène Robin, Dictionnaire du patois normand en usage dans le département de l'Eure, 18824
Mario Rossi, Dictionnaire étymologique et ethnologique des parlers brionnais, Publibook, Paris, 2004
(franceză, Bourgogne)
Adam von Rottweil, Libro utilissimo A Chi Se Dileta De Intendere Todescho, Vinegia, 1550 (prima
ediție 1477)
Rosario Rocca, Francesco Pasqualino, Dizionario Siciliano-Italiano, Giuntini, Catania, 1839
Remigio Roccella, Vocabolario della lingua parlata in Piazza Armerina (Sicilia), Bartolomeo Mantelli,
Caltagirone, 1875 (galo-italică din Sicilia)
Gabriele Rosa, Dialetti, costumi e tradizioni nelle provincie di Bergamo e di Brescia, prima ed. Gabriele
tipografia Pagnoncelli, Bergamo, 1857 ; reedit. Stab. Tip. Lit. F. Fiori e Comp., Brescia,1870 (Lombard)
Maria Rita Rosalio, Studi sul dialetto trentino di Štivor (Bosnia), La Nuova Italia, Firenze, 1979
Enrico Rosman, Vocabolarietto Veneto Giuliano, P. Maglione & C. Strini Successori di E. Loescher &
C. Editori, Roma 1922 (Veneto)
Giacomo Rubini, Lessico etimologico del dialetto brindisino, (A-C), online (Apulia)
S
Bonifacio Samarani, Vocabolario cremasco-italiano, Crema, 1852 (Lomb.)
Vittorio Righini di Sant 'Albino, Gran dizionario piemontese-italiano, L'Unione tipografico-editrice,
Torino, 1859
Giuseppe Savini, La grammatica ed il lessico del dialetto teramano: due saggi, Ermanno Loescher,
Torino, 1881 (Abruzzi)
Giovanni da Schio, Saggio del Dialetto Vicentino, tipi di Angelo Sicca, Padova, 1855 (Veneto) Page | 222
J. F. Schnakenburg, Tableau synoptique et comparatif des idiomes populaires ou patois de la France,
Albert Foerstner, Berlin, 1840 (occitan și romand)
Christian Schneller, Die romanischen Volksmundarten in Südtirol, Eduard Amthor, Gera, 1870
Cristiano Schneller, Studi sopra i dialetti volgari del Tirolo italiano, 1890, (Trento)
Flaminio da Sale, Fundamenti principali della lingua retica, o griggiona, con le regole del declinare i
nomi, e congiugare i verbi, all'uso di due delle principali valli della Rezia, cive di Sopraselva e di
Sorset,Francesco Antonio Binn, Disentis, 1729
Antonio Sereno, Dizionario comparato del dialetto foggiano, Edizioni Agorà, Foggia 2003 (Apulia,
Puglia)
Giovanni Spano, Vocabolario sardo-italiano et italiano-sardo, Tipografia Nazionale, Cagliari 1851
Teofilo Spoerri, Il dialetto de la Valsesia, Ulrich Hoepli, Milano, 1918 (Piemontese)
T
Richard Valdemar Täkholm, Études sur la phonétique de l’ancien dialecte sousselvan, Imprimerie
Almqvist et Wiksell, Upsala 1895
Prosper Tarbé, Recherches sur l'histoire des patois de Champagne, P. Regnier, Reims, 1851 (franc.)
Tesoro della lingua Italiana delle Origini, online.
Thesaurus pauperum in volgare siciliano ed. Stefano Rapisarda, Centru di studi filologici, Palermo,
2001
Antonio Tiraboschi, Vocabolario dei dialetti bergamaschi antichi e moderni, Fratelli Bolis, Bergamo,
1873.
James Henthorn Todd, The Books of the Vaudois. The Waldensian Manuscripts preserved in the Library
of Trinity College, Dublin. Macmillan, Londra, 1865
Giovanni Tozzoli, Piccolo dizionario domestico imolese-italiano, Ignazio Galeati e figlio, Imola, 1857
(Romagna)
U
Giacomo Urech, Approssimazione al dialetto di Landarenca, in Quaderni Grigioni Italiani, nr. 57, 1988,
pp. 308-323, (lombarda alpină)
V
Eugène Veÿ, Le dialecte de Saint-Étienne au XVII-ième siècle, Honoré Champion, Paris, 1911
Zeno Verlato, Le vite di santi del codice Magliabechiano XXXVIII.110, Max Niemeyer, Tübingen, 2009
Domenico Ludovico de Vincentiis, Vocabolario del dialetto tarantino in corrispondenza della lingua
italiana, Salv. Latronico, Taranto, 1872
Jules Gabriel Vinols de Montfleury, Vocabulaire patois vellavien – français et français-patois vellavien,
Imprimerie Prades-Freydier, Puy, 1891 (occitan)
Vivaldi, Vivaio Acustico delle Lingue e dei Dialetti d'Italia, online.
W
Richard Wendriner, v. Goldstaub.
Thomas Wright, James Orchard Halliwell-Phillipps, Reliquiæ Antiquæ : Scraps from Ancient
Manuscripts, William Pickering, Londra, 1841
Z
Cristoforo Zabata, Paolo Foglietta, Rime diverse in lingua genovese, Gieronimo Bartoli, Pavia, 1588n
Gérard Zahner, Il dialetto della Val San Giacomo (Valle Spluga) Vita e Pensiero, Milano,1989
(lombarda alpină)
Casimiro Zalli di Chieri, Dizionario piemontese, italiano, latino e francese, Pietro Barbié, Carmagnola,
1830
Stefano Zappettini, Vocabolario bergamasco-italiano, Tipografia Pagnoncelli, Bergamo,1859 (lomb.)
Germano de Zolt, Dizionario del dialetto ladino di Campolongo di Cadore, Istituto bellunese di ricerche
sociali e culturali, Belluno,1986
Attilio Zuccagni-Orlandini, Raccolta di dialetti italiani con illustrazioni etnologiche, Tofani, Firenze,
1864. Page | 223

215