FIŞA DE EVALUARE

A CURRICULUMULUI ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Clasa a X –a, învățământ liceal

APROBAT, AVIZA
T,
Consiliul de Administraţie al I.S.J. Vâlcea C.L.D.P.S.
şedinţa din data de …………………………….
Instituţia de învăţământ: LICEUL TEHNOLOGIC BRĂTIANU,
DRĂGĂȘANI
Titlul CDL Efectul antropic asupra calității factorilor de mediu
Tipul de CDL Extindere
Profil/ Domeniul de pregătire Resurse naturale și protectia
mediului/Protecția mediului
Calificarea profesională Tehnician ecolog și protecția calității mediului
Clasa a X-a, an scolar 2023-2024
Autor: Fîrtat Diana Maria

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU DA, cu
recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei prin includerea următoarelor secţiuni:
Nota de prezentare X
Lista unităţilor de rezultate ale învăţării din SPP*1)vizate X
Rezultatele învăţării exprimate în termeni de X
cunoştinţe,abilităţi şi atitudini
Conţinuturile învăţării(asociate rezultatelor învăţării prevăzute) X
Situaţiile de învăţare X
Lista minimă de resurse materiale X
Sugestiile metodologice(inclusiv exemple de activităţi de X
învăţare şi de metode didactice folosite în procesul de
predare/învăţare)
Sugestii privind evaluarea(metode de evaluare şi de X
instrumente/itemi de evaluare
Bibliografie X
II. Elemente de calitate
Concordanţa cu nevoile de formare identificate la nivel local X
Conţinutul notei de prezentare
- Oportunitatea parcurgerii CDL X
- Concordanţa cu resursele disponibile la nivelul unităţii de X
învăţământ şi ale operatorului economic/instituţiei publice
partenere
- Corelarea rezultatelor învăţării cu conţinuturile X
- Corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile de învăţare X
- Adecvarea exemplelor de metode de predare/învăţare cu X
demersul didactic propus
- Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic X
propus
*1) Se va/vor preciza, dacă este cazul, acea/acele unitate/unităţi de rezultate ale învăţării din SPP

1
care va/vor avea rezultate ale învăţării propuse spre aprofundare/extindere în cadrul CDL-ului.
NOTĂ: Pentru a fi supusă vizări şi aprobării proiectul de programă trebuie să întrunească criteriul,
pentru toţi indicatorii, şi criteriul pentru minimum 5 indicatori.

Avizul comisiei metodice a ariei curriculare „Tehnologii”:

Avizul Consiliului de Administraţie al şcolii:

2
 CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

EFECTUL ANTOPIC ASUPRA CALITĂȚII FACTORILOR DE MEDIU

Clasa a X-a
Învătământ liceal Tehnologic

3săpt x 30ore / săpt. = 90 ore / an

 Aria curriculară: Tehnologii/ Resurse naturale, protecția

mediului

 Domeniul de pregătire: Protecția mediului

 Specializare: Tehnician ecolog și protecția calității

mediului

Întocmit: FÎRTAT DIANA MARIA

Anul şcolar 2023-2024

3
 1.NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice domeniului pregătirii de bază „Protecția

mediului”.
Modulul face parte din cultura de specialitate aferentă domeniului pregătirii de bază „Protecția
mediului” clasa a X-a ciclul superior al liceului, filiera tehnologică şi are alocat un număr de ore,
conform planului de învăţământ, după cum urmează:

Total ore / an: 3 săpt x 30 ore / săpt. = 90 ore / an

Prin nivelul 4 de calificare se urmăreşte aprofundarea cunoştinţelor teoretice, dezvoltarea
abilităţilor de calcul tehnic, precum şi dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor obţinute anterior astfel
încât tehnicianul ecolog să fie capabil să se integreze într-o echipă de lucru, să înţeleagă un
procedeu de protectie, să cunoască importanta protectiei mediului inconjurator, sa aiba dorinta de a
imbunatatii standardul de viata al unui numar cat mai mare de locuitori, precum si ridicarea
cunostintelor stiintifice si tehnice ale omenirii , care au condus neincetat la o crestere a volumului
productiei de bunuri si implicit la un consum sporit de resurse , avand ca urmare tendinta de
secatuire a rezervelor limitate de resurse a ecosferei, cat si acumularea inadmisibila de deseuri ,
neincadrate in ciclurile naturale si deci generatoare de poluar , deasemeni işi să respecte regulile de
securitate a muncii şi restricţiile de mediu.
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul vizează obţinerea următoarelor
competenţe:
- Identificarea unui hazard a ecosistemelor naturale
- Insuşirea metodelor de de combatere a hazardelor antropice a unui ecosistem
- Exploatarea şi întreţininere unui ecosistem natural in conceptul dezvoltării
durabile
- Respectarea procedurilor de securitate a protecției ecosistemelor

În structura modulului EFECTUL ANTOPIC ASUPRA CALITĂȚII FACTORILOR DE

MEDIU a fost abordat un conţinut tematic care accentuează activitatea practică, după însuşirea
cunostinţelor teoretice,vizând trei aspecte diferite care formează un ansamblu : teoria,
schematizarea pe un ecosistem natural. Conform legislației în vigoare, ecositemul trebuie să fie
protejat de fiecre dintre noi, pentru ca mediul inconjurator curat rezultat să poată fi redat naturii. Pe
de altă parte ecosistemul , care reprezintă mediul de viata al omului sa poata fi exploatat , in
conceptul dezvoltarii durabile , astfel încât valoarea lui sa ramana aceeasi și pentru generațiile
viitoare. Sub presiunea scăderii rezervelor mondiale de apă curată și a necesității de a hrăni o
populație în creștere, pe plan global se prevede o creștere rapidă a utilizării tuturor rezervelor , iar
fără o exploatare rațională se prevede dispariția acestora.

4
2.STRUCTURA

URÎ: Ecologia resurselor naturale SITUAȚII DE ÎNVĂȚARE

CONŢINUT
REZULTATEALE ÎNVĂŢĂRII
URILE
CUNOSTINŢ
ABILITĂŢI ATITUDINI ÎNVĂŢĂRII
E
Identificarea - identificarea tipurilor de
fenomenelor Conştientizea poluare
de risc -un ză Antropice
Tipuri de
ecosistem importanţa - corelare cauză-efect între
ape de
Tipuri de distrus de cunoaşterii modul de producere a
poluare
poluare poluare hazardelor hazardelor
antropică
antropică , antopica
Identificarea
Asumarea -determinarea valorilor
principalilor
Enumerarea iniţiativei maxime admisibile pentru
tipuri de
fenomenelor pentru producerea unei poluări
poluanţi,
de risc diminuarea
antropice riscurilor -poluanţi cu acţiune iritantă
(bioxid de sulf şi de azot,
Poluarea Prezentarea Descrie Evoluția amoniac, pulberi
antropică: procedeelor cauzele si procesului de sedimentabile şi în suspensie),
industrială, combatere a efectele poluare ---poluanţi cu acţiune
casnică acestui tip de poluării asfixiantă, poluanţi cu acţiune
poluare industriale sistemică (plumb, mercur),
Tipuri de Identificarea Colaborarea Stabilirea - poluanţi cu acţiune
poluanți din metodelor de la locul de nivelului cancerigenă (hidrocarburi
industrie protecție în muncă, cu optim de
cazul unei membrii combatere a
Explicarea surse de echipei de efectelor - exerciții ale efectelor
procedeelor de poluare lucru, pentru poluarii/ seismelor asupra populației
tratare şi buna Notiunea de
protecție a unui Identificarea desfăşurare a poluare
ecosistem incidentelor procesului antropica
funcţionale unui studiu Tehnici de
ce pot apărea de caz stabilire a
în timpul masurilo de - focarul seismic , superficial
Riscul poluării poluarii combatere a sau normal
elementele poluarii
unuei zone probabilitate Poluarea din
poluate a de aparitie Romania - recunoaşterea modului de
a unor boli Aspecte ale prelevare a mostrelor de
datorate predictiei analizat: fişa de recoltare,
substantelor Asumarea agentilor indicatori de calitate a aerului;
poluante iniţiativei în poluanți
rezolvarea periculoși
Efectele unor Măsuri de enunţarea principalelor norme
poluării probleme autoprotecție a legislative care stau la baza
antropice care apar la populației protecţiei atmosferei –
Raportarea locul de Studii de caz
rezultalor muncă

5
 unui accident
antropic

Utilizarea unor
procedee de
tratare a apei
potabile şi
instalaţiile
folosite; apei. -
precizarea
Colaborarea definiţiei apei, Cauze si efecte a le poluari
la locul de a stărilor de asupra populatiei
Indicatori
muncă, cu agregare în prelevarea probelor de apă;
fizici;
membrii care se simple, medii, de suprafaţă,
indicatori
Identificarea şi echipei de regăseşte apa de adâncime, probe pentru
chimici;
explicitarea lucru, în pe planeta determinarea oxigenului;
Iindicatori de
principalilor scopul Terra, dar şi a -– pH, conductivitate,
calitate ai
indicatori îndeplinirii distribuţiei turbiditate, suspensii totale;
apei;.
chimici ai apei sarcinilor, spaţiale a -– alcalinitate şi aciditate,
Aplicarea
respectând acesteia; - regim de oxigen, regim de
normelor de
normele de mineralizare, regim toxic
SSM şi a
Identificarea şi securitate şi Identificarea
normelor
explicitarea sănătate în metodelor de
pentru
principalilor muncă, prelevare a
apărarea
indicatori fizici apărare probelor de
împotriva
ai apei împotriva apă:
poluarii
de securitate a incendiilor şi respectarea
antropice
muncii spe protecţia echipamentulu
pentru
mediului i de protecţia
protectiea
înconjurător muncii
mediului
adecvat

Respectarea
procedurilor
de securitate a
muncii
specifice
protectiei
mediului

3. CONŢINUTURI
Conținuturile programei modulului “EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂȚII
FACTORILOR DE MEDIU” trebuie să fie abordate într-o manieră diferențiată, tinând cont de
particularitățile colectivului cu care se lucrează și de nivelul de cunoștințe anterioare ale acestuia.
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Protecţia atmosferei. Îmbunătăţirea calităţii aerului

6
 1.1. Atmosfera
1.2. Tipuri de poluanţi
1.3. Protecţia atmosferei
2. Apa. Îmbunătăţirea calităţii şi managementul resurselor de apă, cu privire specială
asupra apei potabile
2.1. Apa
2.2. Prelevarea probelor de apă
2.3. Indicatori fizici
2.4. Indicatori chimici
2.5. Indicatori de calitate ai apei
2.6. Procedee de tratare a apei potabile şi instalaţiile folosite
2.7. Protecţia calităţii apei.
3. Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii solului. Managementul terenurilor
3.1. Solul
3.2. Caracteristicile fizice ale solului
3.3. Indicatori chimici de calitate ai solului
3.4. Conservarea calităţii solului
4. Conservarea biodiversităţii
4.1. Biodiversitatea
4.2. Factori ce modifică biodiversitatea
4.3. Reprezentări grafice
4.4. Zone protejate, Cartea Roşie
4.5. Măsuri de conservare a biodiversităţii
5. Hazardele naturale
5.1. Fenomenele de risc
5.2. Identificarea factorilor declanşatori pentru principalele fenomene de risc

4. Sugestii metodologice

Cele 90 ore alocate modulului vor fi predate de către inginerul de specialitate şi rămane la
latitudinea acestuia repartizarea orelor necesare fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia.
Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca, competentele determina
continuturile tematice iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor
dorite.
Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul didactic va avea un caracter activ,
interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de predare.
Pentru atngerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, este recomandat ca în acest proces să se utilizeze metode cat mai diverse,
care să stimuleze atenţia, interesul, participarea nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor.
Metodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt:
- explorative (vizite de documentare, observarea independenta, studiul de caz,
problematizarea);
- expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea);
- metode bazate pe actiune (efectuarea de lucrari practice, jocul de rol, simularea).
Continuturile programei modulului „”EFECTUL ANTOPIC ASUPRA CALITĂȚII
FACTORILOR DE MEDIU, trebuiesc abordate într-o maniera diferentiata, tinand cont de
particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia.
Pentru asigurarea unei logici a întelegerii și învățării, se vor parcurge conținuturile in
urmatoarea ordine:

7
 1. Abordări generale ale problematicii noțiunii de hazard :
Principalele tipuri de poluari antropice ;
Principalele categorii de poluanti si tipuri de probleme dezvoltate .
Cauzele poluarii
Principalele categorii de vulnerabilități
Concepte și noțiuni
2. Notiuni și termeni utilizați în studiul poluării extreme
Evaluarea vulnerabilității .Generalități
Sisteme de exploatare
Avantaje economico-sociale directe și indirecte
3. Reprezentarea cartografică a poluării și riscului
Modălități, clasificare caracteristici
Efecte asupra ecosistemelor
Sisteme de prevenire si combatere
4. Litologia și riscul poluării antropice
Tipuri de poluanți
Elementele unei poluări
Tipuri genetice efecte ale poluarii
Impactul fenomenelor poluarii antropice asupra populatiei
5.Riscuri ale poluării antropice
Faze ale genezei și evoluției unei poluări
Studii de caz
6. Evaluarea impactului de mediu în cazul unui accident al poluarii antropice
Indicatori ai studiului de impact
Structura raportului de evaluare a impactului ecologic
Metode și tehnici de evaluare a impactului ecologic

Evaluarea trebuie să fie de tip continuu, corelată cu criteriile de performanță și cu tipul

problemelor de evaluare precizate în Standardele de Pregătire Profesională corespunzătoare
calificării pentru nivelul 4 în domeniul protecției mediului. O singura competentă fiind evaluată o
singura dată
Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. In cazul unei
încercari nereusite, este esentială transmiterea unui feedback clar și constructiv. Aceasta trebuie să
includă discuții cu elevul în legatură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi
ocazii pentru reevaluare, precum și sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie.
Reevaluarea trebuie să utilizeze același instrument, deși locul de desfăsurare a evaluării poate fi
modificat.
Planificarea evaluării competentelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la
celelalte module.
Pot fi utilizate ca metode de evaluare: folosirea SN, expunerea, conversatia, demonstratia,
descoperirea dirijata, studiu de caz, activitate de laborator, instruire practica, activitate frontala,
activitate individuala, activitate de grup sau in echipa, laborator tehnologic, activitati practice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
- probele scrise;
- probele orale;
- proiecte;
- portofolii;
- descriptori de performanta;
- fise de evaluare;
- investigatia;
- autoevaluarea;

8
 - teste cu diferite tipuri de itemi

4. SUGESTII METODOLOGICE
Proiectarea strategiilor didactice va urmǎri şi îmbinarea permanentă a elementelor teoretice cu
exemple de activitate practicǎ. Activitatea profesorului va fi complexǎ, orientatǎ cu precizie asupra
competenţelor derivate urmărite, iar aceea a elevului va consta în sarcini de lucru formulate corect
pe competenţele urmărite.
La activitatea de instruire practicǎ comasatǎ este indicat ca fiecare elev sǎ aibǎ un
caiet/portofoliu de practicǎ alcatuit din fişe individuale pentru fiecare temǎ propusa. Portofoliul de
practicǎ poate conţine, de asemenea, fişe individuale de observaţie în care elevul sǎ urmareascǎ
diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe
de lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru aceastǎ activitate. Conţinutul
acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare. De asemenea,
profesorul/maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişǎ individualǎ de control, care va
urmari atingerea competenţelor prin efectuarea activitǎţilor descrise în cadrul fiecarei teme.
Caietul de practică va cuprinde:
- prezentarea întreprinderii,
- un jurnal zilnicprivind acivitatea desfăşurată,
- descrierea lucrărilor efectuate,
- fişe de lucru.

5. MODALITĂŢI DE EVALUARE
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluarecontinuă:
 Fişe de observare;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

9
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea instruirii practice se efectuează prin:
 realizarea lucrărilor de laborator în conformitate cu fişele de laborator;
 întocmirea corectă a fişelor de lucru;
 prezentarea lucrărilor efectuate;
 rezolvarea problemelor ce pot să apară în timpul efectuării lucrării practice;
 comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru (lucrul în echipă, asumarea
responsabilităţilor, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru);
 prezentarea portofoliului de practică;
 realizarea de proiecte.

10
 6. Bibliografie

Berca,M, 1998, Teoria gestiunii mediului si a resurselor naturale, Editura Grand,

Bucuresti
Budeanu,C., Calinescu,E., 1982, Elemente de ecologie umana, Editura stiintifica si
enciclopedica,
Bucuresti
Ciolac, A. 1977. Elemente de ecologie acvatica, Editura Pax aura mundi, Galati
Ciolac, A. 2002. Ecologie, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti
Ciolac, A. 2004. Elemente fundamentale de ecologie si protectia mediului. Editura
didactica si
pedagogica, Bucuresti.
Godeanu, M. 1996. Ecotehnie. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti
Niac,G., Nascu,H., 1998, Chimie ecologica, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Rojanschi, V., et all. 1997. Editura Economica. Bucuresti.
Tufescu,V., Tufescu,M., 1981, Ecologia si activitatea umana, Editura Albatros,
Bucuresti
Vadineanu, A., 1995, Dezvoltarea durabila - teorie si practica, Editura Universitatii
din Bucuresti

11
12