CUPRINS

ISTORIC MATERIALE UTILIZATE PENTRU CEAINICE

- Istoria ceaiului - Fonta, Ceramica și porțelanul, argintul,

- Primul ceainic sticla,lut roșu
- Ceaiul în Europa
- Producția ceainicelor în Europa SOLUTII ACTUALE PENTRU DESIGNUL
- Marea Britanie CEAINICELOR

- Secolul XX
- Secolul XXI
- Caracteristici
ZONE GEOGRAFICE - Stilul scandinav

- Asia - China, Japonia PUBLICUL ȚINTĂ

- Europa - Franța, Anglia, Turcia, Rusia

CELE MAI CUNOSCUTE CEAINICE

- Yixing
EVOLUTIA DESIGNULUI CEAINICELOR - Kyusu
- Tetsubin
- Glass Teapot
- Brown Betty
- Chatsford
- Bauhaus
- Alessi Kettle
- Hot Bertaa
 ISTORIC - Istoria ceaiului

Povestea asociată cu descoperirea ceaiului începe cu aproximativ 5000 de ani în urmă, când Emperor
Shen Nong, împăratul Chinei, se plimba prin regatul său și s-a oprit sub un arbore de ceai. Servitorii lui
au mers să-i fiarbă apa de băut și se întâmplă că, câteva frunze uscate de ceai au căzut în apa clocoti-
tă. Și pentru că a gustat și a încercat adesea diferite plante, a decis că va bea asta. Și s-a bucurat de
calitățile exotice și revigorante ale infuziei. Iar restul este istorie. Nu se știe sigur dacă acest lucru este
adevărat.
Ceaiul provine din partea de sud a Chinei, în provincia Yunnan. Ceaiul chinezesc are trei etape prin-
cipale. Primul este un ceai pe care îl vedem rar în lumea occidentală. Acesta se numește ceai de pră-
jitură sau ceai de cărămidă. Este o metodă străveche de a le pune împreună, este un conglomerat de
ceai, mirodenii, sare, coajă de portocală, făină, legume, orez și totul este pasat împreună și

Acesta este încă foarte popular în China,

foarte popular la frontierele de nord și de vest
ale Chinei. Și se poate obține și în America, dar
nu se întâlnește prea des.
Ceaiul defapt a început ca medicament în China și, în timpul dinastiei Tang, a în-
ceput să devină o băutură.

A doua etapă a avut loc tot aici în timpul dinastiei Tang, și este ceaiul verde. Despre
ceaiul verde se vorbește adesea ca fiind forma pură. Este oxidat, încă foarte popular
în multe părți ale lumii.

Ultima etapă, care s-a întâmplat cu aproximativ 500 sau 600 de ani în urmă, a fost
ceaiul pe care îl cunoaștem în ziua de azi, ceaiul din frunze, ceaiul la pliculeț.

Acum, ceaiul crește în 52 de țări diferite din întreaga lume, dar, desigur, își are
originea în China. Și în cea mai mare parte a lumii, culesul frunzelor de ceai a fost o
ocupație în primul rând pentru femei.

Instrumentul de măcinare a ceaiului verde

din timpul dinastiei song.
Primul ceainic

Primul ceainic a fost făcut în Yixing, China, în timpul dinas-

tiei Ming.
Gong Chang (era călugăr sau asistent de călugăr) a decis Muzeul Național
într-o zi că va proiecta un vas mai bun pentru a-și prepara din Beijing
ceaiul. Povestea spune că a luat argilă de nisip purpuriu anul 1513
și s-a așezat sub un copac de Ginkgo și așa a luat naștere
primul ceainic.
Unii oameni spun ca acest ceainic avea o gură atât de mică
deoarece se putea bea direct din ceainic.

Caracteristici specifice ceainicelor Yixing

- sunt mici, pentru a servi maxim 2-3 persoane

- neglăzuite și arse la 1100 grade Celsius
- de natură ușor poroasă
- păstrează aroma ceaiului în pereți
- nu se spală cu săpun, doar se clătesc cu apă
- câte un ceainic pentru fiecare aroma diferită de ceai
- de obicei decorate cu simboluri sau poezii
Ceainicele din porțelan - Dinastia Ming și Qing

După ceainicele Yixing, s-a început și producția de ceainice din porțelan, la Jingdezhen,
care este adesea numită capitala mondială a porțelanului. Ei fac porțelan de cel puțin o
mie de ani.

Ceainicele Dragon au apărut în același timp cu cele de porțelan. Sunt și funcționale,

dar în pricipiu sunt cu rol decorativ.
Cum a ajuns ceaiul în Europa?

Odată ce Europa a început să prindă gustul pentru ceai, s-au construit nave care
să transporte ceai și ceainice din China. Primul a fost făcut în Baltimore, Mary-
land, dar apoi a fost copiat rapid în porturile europene, în special în cele britanice.
Pe fundul navelor erau puse ceainicele pentru că erau mai grele, iar deasupra
ceaiurile. Ceainicele Yixing, erau poroase și, din moment ce erau în partea de
jos, erau inundate cu apă sărată, motiv pentru care britanicii au început să pună
zahăr și lapte în ceai.
Două companii, Indiile de Est Britanice și companiile olandeze de ceai din India
de Est, au facilitattransportul ceaiului și ceainicelor din Asia în Europa.
Începutul producției de ceainice în Europa

În Europa a început să se dezvolte această cultură la aprox-
imativ 100 de ani după ce a luat ființă în Asia, influențată de
compania de est a Indiei, care transporta ceai și vase pentru
servire din China in UK și coloniile Britanice.
Au continuat să bea ceai din vasele importate, deoarece erau
mult mai rezistente spre deosebire de cele Europene, care de
cele mai multe ori se spărgeau când apa fiartă era turnată în
ele.
Piața pentru ceainice europene a luat amploare când alchimistul Johan Bottger a devenit primul
European care a stăpânit stilul porțelanului la foc mare, și a deschis prima fabric de porțelan din
Europa, la Meissen.
Istoricul de artă Garth Clark spune că ”din 1750 încoace, această mica insula, a dominat arta de a
crea ceainice.”
 Ceaiul de la ora 17:00 - Marea Britanie

In 1840, ducesa Anna a început tradiția. Britanicii, clasa superioară, serveau ceai între orele 16 - 17. Dar munci-
torii și oamenii de rând aveau tradiția asta la ora șase după ce au plecat de la serviciu, adesea asociat cu cina.
Povestea este că chiar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, într-o luptă, armata britanică s-a oprit pen-
tru ceai la patru după-amiaza.
ZONE GEOGRAFICE - Ceainice specifice tărilor din Asia
China
Yixing – cu cât ceainicul este folosit mai mult, cu
atât devine mai lucios datorită faptului că absoarbe
o cantitate mica de ceai de fiecare data când este
folosit. Sunt arse la o temperatură de 1100 grade
Celsius.
Ceainicele Yixing au o rezistență excelentă la tem-
peraturi mari. Datorită transferului său lent de
căldură, un astfel de ceainic, este sigur de ținut în
mână fără să te arzi.
Capacitate: 100-300 ml
Japonia
Ceainicul japonez (Kyusu) tradițional si fabricat din porțelan sau argilă vulcanică
arsă. Scopul mânerului lateral este de a permite celeilalte mâini să țină capacul în
poziție în timpul turnării.
În afara Japoniei, cel mai cunoscut ceainic japonez este tetsukyusi, din fontă. Nu
poate fi folosit pentru fierberea apei, ci doar pentru prepararea ceaiului, deoarece se
deteriorează stratul de smalț din interior.
Ceainice specifice tărilor din Europa

Argint
Anul 1920
Capacitate 1100 ml Porțelan
Înălțime 21.3 cm Capacitate 4 porții
Diametru bază 8.7 cm Înălțime 14 cm
Diametru capac 2.1 cm Lungime 20 cm

Franța Anglia

Ceainicele franțuzești sunt adesea mai mici decât
cele englezești și sunt fabricate din fontă sau argint,
cu design elegant.
Ceainicele în Anglia, au fost pentru o vreme realizate din ceramic smălțuită. În momentul în care
porțelanul a fost bine stabilit în această țară, forma finală a fost cea globulară. Marginea de sus și
marginea piciorului sunt de diametre similar, cu un mâner simplu cu buclă de secțiune rotunda.
Gura de turnare este plasată la jumătatea distanței și este întotdeauna conică. Materialul este
ceramica albă sau porțelan, cu decoratiuni florale.
Turcia Rusia

Sunt adesea prevăzute cu un compartiment special pentru ceaiul concentrate și
unul pentru apă fierbinte, iar înainte de servire, se amestecă. Designul este elegant
și distinctive cu forme rotunjite. Pot fi din cupru, alamă sau ceramic. Mânerul este
conceput pentru a fi ușor de manevrat. Dopul poate fi un capac separate sau fixat în
partea de sus.
Samovarul este un obiect tradițional pentru
prepararea ceaiului. Este un vas mare de metal sau
cupru, cu un rezervor pentru apă și un tub central
în care se încălzește apa și se păstrează ceaiul cald.

1600 ml, cupru, H – 21.5 cm, L – 23 cm

1987-1994
H – 56.9 cm
L – 42 cm
Metal alb
Mânere lemn
 EVOLUTIA DESIGNULUI CEAINICELOR

Primele ceainice erau făcute la bază În Japonia, designul denota simplicitate În Europa, au început să se producă În timpul revoluției industriale, designul
din porțelan și aveau formă rotunda și eleganță, materialele utilizate fiind ceainice mai mari și robuste din argint s-a transformat semnificativ, conducând la
simplă, cu mâner și gură de scurgere. fonta sau lutul și decorațiuni din lemn de sau ceramică, și cu modele florale. crearea unor modele din forme geometrice
bambus. și îndrăznețe.
MATERIALE UTILIZATE PENTRU CEAINICE

Fonta Ceramica și porțelanul Argint

Durabilitate, păstrează temperatura, Rețin căldura foarte bine, sunt ma- Denotă eleganță și lux, conductivitate
are abilitatea de a distribui căldura teriale cu porositate scăzută ajutând termală, ceainicele din argint pot rezista
uniform, ceea ce ajută la infuzarea la păstrarea aromei și sunt rezistente generații întregi dacă sunt întreținute
aromei. de-a lungul timpului. cum trebuie.

Lungime 18.5 cm Diametru 13.5 cm Înălțime 17.5 cm Înălțime 21 cm

Lățime 16 cm Înălțime 17 cm Capacitate 852 ml Lungime 18.5 cm
Înălțime 18 cm Capacitate 1.2l Capacitate 1200 ml
Capacitate 1000 ml Greutate 0.74 kg
Greutate 1.65 kg
Sticla

Ceainicele din sticlă erau și sunt folosite

mai mult pentru frumusețe și că poți vedea
înăuntru. De asemenea, lumina, reflexiile
și simplitatea materialului sunt lucrurile
care atrag. Este un material rezistent care
nu se sparge la fluctuațiile de temperatură.

Capacitate 600 ml Capacitate 800 ml Capacitate 600 ml

Diametru baza 14 cm Diametru 12.5 cm
Înălțime 14 cm Înălțime 13 cm

Lut roșu/maro

Ceainicele din acest material au o durabilitate remarcabilă și proprietăți de a

menține ceaiul la o temperatură potrivită (nu fierbinte) pe o perioadă îndelun-
gată. Sunt cele mai potrivite pentru uz zilnic deoarece sunt rezistente la lovituri.

Capacitate 900 ml Capacitate 1l

Lățime 13 cm Lățime 15.5 cm
Lungime 21.5 cm Lungime 21 cm
Înălțime 14 cm Înălțime 14 cm
Solutii actuale pentru designul ceainicelor

Secolul XX

Designul ceainicelor la începutul sec. XX s-a reîntors la forme simple. Până în anii 1920 ceain-
icele au fost concepute pentru a fi funcționale, sub influența lui Corbusier. Anii 1930 au fost influ-
ențați de Art Deco, formele fiind unele mai neobișnuite. În anii 1960 era de asemenea pus accen-
tual pe funcționalitate și reflectau tendința actuală de „modernism”.

Ceainice Art Deco - 1930

 Secolul XXI

Ceainicul a evoluat în funcție de nevoile și preferințele moderne. Ceainicele din acest secol sunt ade-
sea concepute pentru a se potrivi stilului contemporan al caselor. Se utilizează materiale durabile și in-
ovatoare, ca exemplu oțelul inoxidabil, sticla borosilicată (rezistentă față de substanțe corozive, având
o structură perfect omogenă), și ceramica de înaltă calitate pentru a rezista la căldură. Sunt variate în
capacitate și dimensiuni. În funcție de regiune și cultură, ceainicele pot avea design specific care re-
flectă tradițiile și cultura locală. De asemenea, se pune accentul și pe sănătate și mediu, ceea ce a dus
la crearea de ceainice din materiale reciclabile și lipsa substanțelor dăunătoare.

CARACTERISTICI

- Eleganță și simplitate (linii curate, proporții echilibrate)

- Materiale tradiționale (ceramica fină, porțelan sau fontă)
- Detaliile (accente subtile, modele gravate sau pictate manual)
- Mânerul este ergonomic (confort optim în timpul utilizării, ușor de prins)
- Finisaje clasice (albul elegant, albastru cobalt, verde jade)
- Capacitatea (variază, dar este proiectat pentru a se potrivi o cantitate medie de lichid)
- Funcționalitate (practice, durabil, performanță fiabilă în timp)
Stilul Scandinav

Designul scandinav este practic și pune foarte mult accent pe spațiu, confort și lumină, ca și stilul minimalist.
Asta și-au dorit danezii, suedezii, norvegienii și finlandezii după Al Doilea Război Mondial.

Caracteristici:
- linii simple, asemănătoare cu cele specifice minimalismului
- îmbinarea elementelor moderne cu detalii din mediul înconjurător
- paletă cromatică neutră, deschisă, în principal alb și mici accente de culoare
- elemente decorative inspirate din mediul înconjurător.

Volum 2l Volum 1.5l Volum 1.2l

Lungime 22 cm Lungime 21 cm Lungime 22 cm
Lățime 22 cm Lățime 15 cm Lățime 18 cm
Înălțime 19 cm Înălțime 13 cm Înălțime 15 cm
Publicul țintă - ce categorie de oameni consuma ceai

Obiceiul de consum este prezent preponderent în rândul persoanelor vârstnice și din mediul rural,
făcând parte din ritualul micului dejun. Conform unui studiu din anul 2010, persoanele cu vârsta
între 55 și 64 de ani sunt categoria cu un consum de ceai mai semnificativ decât totalul. Dintre
persoanele care consumă ceai, 69% au declarat că aleg momentul micului dejun, în timp ce un
procent scăzut de 18%, consideră prânzul un moment ideal pentru consumul ceaiului. Pentru 4/10
consumatori de ceai, consumul este mai ridicat în timpul iernii.

Turcia, Irlanda și Marea Britanie

ocupă primele 3 poziții în topul
țărilor cu cel mai mare consum de
ceai pe cap de locuitor, anual.

CLASAMENT (kg/persoană/an)

Turcia: 3157 kg
Irlanda: 2191 kg
Marea Britanie: 1941
Rusia: 1383 kg
Maroc: 1216 kg
Noua Zeelandă: 1192 kg
Egipt: 1012 kg
Polonia: 1 kg
Japonia: 967 g
Arabia Saudită: 900 g
CELE MAI CUNOSCUTE CEAINICE

Yixing – ceainice celebre din China, făcute manual din lut roșu. Kyusu – originar în China în timpul dinastiei Song (960-1279).

Tetsubin – ceainice tradiționale japoneze, făcute din fontă. Trendglas Jena „Glass Teapot” – primele ceainice din sticlă borosili-
cată produse în Ungaria în anul 1920.
 Ceainicul Bauhaus – acest ceainic a fost unul din
câteva prototipuri concepute și realizate de Mari-
anne Brandt, pe vremea când era elevă, iar mai târ-
ziu profesor în atelierul de metal Bauhaus. Ea a real-
izat prototipul original în 1924, din argint. Designul
este simplu și ușor de fabricat; totuși nu este la fel
de ușor de utilizat, din cauza mânerului. Necesită o
forță de prindere mai mare, iar cand este plin devine
din ce în ce mai greu de ridicat și de turnat lichidul.

Brown Betty – influențate de Yixing, făcute de britanici, dintr-un lut roșu descoperit în 1695.

Chatsford – compania de ceainice din Londra le produce și sunt speciale datorită 8.3 × 10.8 × 16.5 cm
sitei din interior.
Alessi Kettle - Michael Graves a devenit asociat cu Alessi, un producător italian de
ustensile de bucătărie. Graves a proiectat un serviciu de ceai din argint sterling pentru Alessi în
1982. În 1985, Graves și-a proiectat emblematicul ceainic din oțel inoxidabil. Avea un fluier roșu în
formă de pasăre la capătul gurii.

Hot Bertaa - proiectat de Philippe Starck în 1989, a fost un obiect cu aspect spectaculos. Tubul
conic îndeplinește 3 roluri și anume : rolul de scurgere, evacuare a aburului și mâner. Din păcate
pentru proprietarii acestui ceainic, Hot Bertaa a eșuat într-o mulțime de aspecte. Nu exista nicio
modalitate de măsurare a nivelului apei, mânerul era aranjat în așa fel încât degetele se apropiau
de corpul fierbinte de aluminiu, iar când turnai lichid, ieșea abur prin partea de sus a mânerului și
Webografie

https://images.app.goo.gl/mZfAHwtLKMDuahPW6
https://www.svenskttenn.com/se/en/range/table-setting/jugs-carafes/teapot-myrten/106133/
https://youtu.be/R_Oj9ntuxvk?si=i1Es4qaxf0_8omNJ
https://www.teamuse.com/article_180329.html
https://www.hindilanguage.org/teapot-indian/
https://www.4hoteliers.com/features/article/1517
https://teameteas.com/blog/tea-pots-around-the-world/
https://oitomi.com/collections/iron-kettles?page=2
https://www.dezeen.com/2007/12/21/the-361000-teapot-marianne-brandt-breaks-bauhaus-auction-record/
https://www.eorion.ro/blog/stilul-scandinav-caracteristici-reguli-de-amenajare-si-produse-recomandate
http://www.chatsford.com/
https://www.ikea.com/ro/ro/search/?q=ceainice
https://thechineseteashop.com/collections/yixing-teapots
https://www.umiteasets.com/collections/yixing-teapots
https://en.wikipedia.org/wiki/Yixing_clay_teapot
https://oitomi.com/collections/iron-kettles
https://japanobjects.com/features/tetsubin
https://www.tezumi.com/collections/kyusu-teapots
https://www.homesandantiques.com/antiques/a-history-of-teapots
http://www.antiques-info.co.uk/new/pdf/Jan12/5.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Yixing_clay_teapot
https://alessi.com/products/9093-kettle
https://revistaprogresiv.ro/articles/e-loc-de-consum-categoria-ceaiului
https://evz.ro/top-cei-mai-mari-consumatori-de-ceai-din-lume-vezi-pe-ce-loc-este-romania-1078331.html